|*RCl
RI 30 MARTIE 1883
ABONAMENTELE
Lly. h ţara, pp an 40 lei
jj t pe 6 luni 22 lei
pe 3 Inni. 12 lei
it.eiuilate pc au . 60 lei
ei tale ie priimesc la Administraţie.
npitiilă 10 bani uumărn ifistricte 15 bnni num&rn
-VclniiiiiMtrnţin. Calea Victoriei I\r.
TIMPUL
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
AM AL VTTT—No. 71
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
l.inia 30 litere petit pa». IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . 1 50
» , 11 .... 2 50
Anunţările ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarnlni i> VIena, la binrenrile de annnţnri Ueinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Parlg, C. Adam, rue Cldmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51.
Scrlaorlle nefruncate nn se primei Hannscrlgele neimprimate se ard.
bucureşti, 29 Martie 1883
pi
irti
jle merite şi-;tr atribui roşii in po-i|iiiterioară şi esterioară totuşi, nu j mtca tăgădui şi nici tăgăduesc un ii i care absoarbe toată valoarea Şetor şi veracitatea protestărilor j citriotism. Acest lucru c : co-■unea adâncă a oamenilor din partidul se compune. Corupţiu-fceasta e şi publică şi privată ; irul şi căminele sunt priveliştea icţile private ale marei majori-li roşiilor — escepţiunile confir-regula — sunt incalificabile din ctul de vedere al ideilor abituale inorală ale poporului nostru; vie-lor publice sunt de-o lipsă de ipul şi de cuviinţă precum nu se află in nici o parte a lumii. E lai natural ca 'ntr-'o ţară centrali cum e a noastră, toată lumea se resimtă' de moravurile odioase tagmei şi putrejunea, pornită din ie guvernamentale şi legiuitoare, 5a|e ’ntiuzâ ca o boală contagioasă jlra poporului intreg.
, Azi nu mai e om, de orice temi
iment şi de orice opinie ar fi, ca. *>a 'ndrăsnească a pune la indo-acest adever. neesceptănd pe en-i capii partidului, lingur d. Ioan Brătianu simte că Jst reu fundamental ’l face impo-tl pe el şi pe ai sfii in opinia ţerii. ie mirat lucru, inse nici un teren 'vieţii publice n’a remas nepăngă-de apucăturile comune ale acestei >e de sus. IncepBnd cu Oozia, io-de repaos al celui mai man ţmn al Ţerii-Bomăneşti, prefăcut puşcărie pentru a crea o sinecu unei rude a Simulescului, nu loaştem instituţie, a cării esen-şi raţiune de-a fi n'ar fi fost de-orată de aceşti oameni.
La palat se numeşte in bătae de
■ adiutant Eegal un erou de la 11 'ruarie şi de la Ploeşti; funcţin-b cele mai însemnate din armată ocupă, asemenea in bătae de joc, fevruarişti, pentru a insufla se ve-oştirii intregi spiritul de onoare şi
■ fidelitate care-a domnit in acea Ppte ; prezident in Cameră e a-luenea un fevruarist, căruia uui-ar f rediu ţa cineva păzirea unui puiu
găină, necum a intereselor unei fi ; deputaţii guvernului in fine sunt • rataţi din tot ce e mai ignorant mai puţin moral in ţară.
0 imprej urare de sigur curioasă e i nimenea nu tăgădueştc starea de scadenţă in care se află partidul,
>< i ei singuri.
Nu vorbim aci de ceea ce-a deşirat d. Dimitrie Brătianu, despre ăii ce merită puşcăria şi gheşeftarii merită carantina; nu de ceea ce-a eclarat d. Ioan Brătianu 6nsuşi, in mat, că nu mai poate sătura poliţe nesăţioase ale amicilor sei politici; iirmări pe căt de cunoscute, pe atăt [ adevărate.
Nu de astea vorbim numai.
Nu e unul dintre ei, oricât de mic de nerod, care, c'un zimbet ‘iumfâtor, să nu declare că aşa es-
1 ; că in adever moralmente-im-
posibili sunt roşii, dar că tocmai in-tr această consistă spiritul lor politic. Omul care sar sbate din resputeri in contra unei asemenea morale şi a unei asemenea maniere de a vedea nu e de căt pur şi simplu un om... mărginit. Ca zimbire ironică, cum n o găsim de căt in incâperile poliţiei, la innocenţele californiane, prinse in flagrant delict cu degetele in mzunarele altora, ci esprimă aceas-â convingere de atăt timp şi cu a-
7
A
/
ăta stăruinţa, incăt ea a inceput jâArunde pănă şi in spirite pe delfin corecte ale unor oameni ce n’au a'şi imputa nimic.
Astfel un deputat, din’cei maiscru-mloşi in toate afacerile, ba chiar in loate nimicurile vieţii sale publice şi irivate, ne zicea intr’un rănd următoarele :
„Ce să-i faci ! Natura omenească e natură omenescă. In faza in ,care-am intrat, nu mai intre băm .daca cutare sau cutare fură. Ceşti u-,nea onestităţii e secundară in viaţa .publică de azi şi la dreptul vorbind.
, onest nu e de căt cei ce e născut ,,astfel. Dar averile acestea, ce nu „simt nici moştenile, nici muncite, „ci făcute peste noapte şi din nimic „sunt furate intr'un chip sau intr’al „tul; dar societatea lor privată in ca-„re se perăndează reciproc intr'o ab „surdă promiscuitate, e o societate „profund immorală ? Dar partidul nu „consistă de căt din virtuţi in discom-„punere cari neinsănetoşesc ţar „Ei şi ? E cu putinţă ca aceşti oa-„meni să se regenereze ? Fără indoia-„lâ nu. Ei nu pot de căt să „nereze fizic, precum au degenera „moraliceşte şi anume in copiii şi „nepoţii lor, cari, de nu vor ajunge „a umplea temniţile, de sigur se vor „stinge in institute de alienaţi şi in spi-„ taluri. Dar pe căt timp aceste elemente există la lumina soarelui, oricât „de rele ar fi, oricăt de înjosite — „ceea ce nimeni nu contestă — ele „au o raţiune a lur de a fi şi tre-„bue să ţinem seamă de ele. “
Aceasta era părerea unui om cu totul sincer şi desinteresat. Cu atăt mai mult e politica unui om nesincer ca d. Ioan Brătianu. D-sa e pe deplin convins de putrejunea morală a partidului, că nu o cu putinţă im-maginaţiune care să descrie instinctele brutale şi vicioase ale tagmei, că nu se află preot care să poată atinge cu vorba adâncul mişeliei lor, nu moralist care să poată ghici substanţa sperjură din care sunt compuse aceste hoitur cu asemenare de om. Căci in adever, ruşine i-ar fi oricărui om c'o umbră de scrupul, ca, după ce-au călcat, la li fevruarie, un jură-ment de onoare de două ori depus, să se mai indese in fruntea afacerilor ţării ; ruşine unui altuia ca, du-păce s’au imbogăţit prin specule, sa şi lase nevasta şi copii, cu cari trăise in sărăcie, pentru a se inliăita cu curtizane; ruşine unui al treilea de-a innaitc demnităţi de-o im* eănd viata cu
ocupa
portanţă morală eminentă sa conzistă din transacţii zilnice devergondajul. Dar roşii par nu cunoaş-
te ruşinea. Do.o corupţiune atăt de naivă sunt, incat li-i silă de fiinţa lor proprie, cănd o văd reprodusă in exemplare analoage şi mai toţi dintre eiinfun-dă cu copii lor institutele statului, pentru a scăpa căt de curend şi a nu ie mai duc2 griji.
Ei bine, le ştie acestea d. Ioan Brătianu şi cu toate astea işi zice : Daca n'ar exista asemenea oameni, deşertăciunea mea s’ar fi putut urca atăt de sus intr'o ţară serioasă? Aceşti oameni ini sunt trebuincioşi. Eu le dau ce vor, ei imi dau ceea ce 'mi trebue o poziţie şi in renume nemeritat. Suntem chit. Oameni cu scrupule morale, naturi de elită cari găndesc că nu numai a face altora reu, dar a vieţui chiar implică deja o vină, a căror instincte sunt corecte ca cumpăna cu care se cântăresc piesele de aur, asemenea naturi nu’mi tre-buesc. Ceafa groasă de mucenic in-grăşat a lui Warszawsky, iată ce’mi trebue mie. înainte cu ei.“
D. Brătianu nu înţelege că regimul, sub care trăeşte un popor, nu poate continua a fi o imposibilitate morală. Ţinta d-saie politică este aşa dar de-a merge înainte cu aceste elemente cari, moralmente-imposibile şi inteiectual-sterpe, au devenit cu toate astea atăt de ; puternice, prin chiar activitatea d-Htla, incăt o luptă in contra lor prezintă risicul de-a fi pierdută.
D. C. A. Rosetti simte aceiaş lucru, dar soiuţiunea problomulut este alta pentru d-sa. Fără îndoială vede că aceste elemente simt imposibile— cel mai imposibil dintre toţi d-sa ăn-suşi. Cu toate acestea, vrănd-nevrănd, cultura a făcut oare-care progres in ţară; cu simple mofturi ca luarea Transilvaniei nu se mai pot lua ochii nimărui. Fiincă inse tot sistemul de idei abituale de morală şi de onestitate ale poporului nostru e diametral opus actelor şi purtării roşiilor—d-sa işi propune de-a săpa teoretic en-suşi fundamentale moralei şi pentru aceasta găseşte un sprijin in tinerimea aceea care. la Paris, işi culege preceptele la Mabiile.
Morala cuviinţei, după aceşti dom-uişori, e un moft; altruismul e tot. Faptele omeneşti şi cugetele lor nu sunt nici bune, nici rele; ele sunt moral-mente-indiferente. Pozitiv-moralc sunt cele altruiste. Cineva poate avea cele mai negre vicii; pe cat timp a altruist c om cum se cade. Venus vulgivaga, daca e altruistă, chiar foarte altruistă, e
o femee din....societate. Patriotism şi
naţionalitate sunt nişte mofturi. Nu există de căt apăsători şi apăsaţi, din cari cei de’ntăi trebuesc nimiciţi, cei din urmă ridicaţi. E indiferent cine locueştc in România. Dar Mongoli, dar Zuluşi, lucrul nu are absolut nici o importanţă. Toată lumea trebue convertită la altruism prin mijloace ca împărţirea averilor, ea poliandria şi poligamia ş. a. m. d. — Cam aceste sunt principiile „Daciei viitoare" şi alo roiului de tineri, ce vor ferici incurănd ţara cu prezenţa lor.
Precum există acide, in stare a discompunc orice corp organic, ast-
fel există negatiuni capabile a nimici intreg complexul de idei abituale ale unui popor şi precum totdeuna orice discompunere produce o mişcare i-regulară, tot astfel aceste idei, culese din moralul Mabiiului, rod a-danc radecinele chiar ale vieţii noastre publice. Se negă patria, se negă naţionalitatea, se nega familia, averea, tot ce dă conzistcnţă unui organism politic şi asta este ceea ce vrea d. C. A. Rosetti. Căci numai atunci cănd elementele viitorului vor fi şi mai perverse decăt roşii, aceştia devin posibili, devin, comparaţi cu anar-chiştii şi nihiliştii, oameni de ordine, o societate oricăt de rea, dar tot nu aşa de rea ca deplina anar-cliie şi deplinul desfreu. Decăt comunism mai bine cezarism, işi va zice fie cine şi prin cezarism la care tinde acum d. Brătianu, se susţine orice guvern abil, caro va şti să sperie lumea ca umbra roşie a comunei universale.
Astfel umil dintr’o direcţie, altul din cea laltă, sapă incet pe sub pă-mănt toate temeliile istoriei şi statului roman, ca doi săpători de mine cari, pornind din direcţiuni opuse, iucep a auzi intrcoialtă tărnăcoapele cu cari minează. Ţinta comună a a-mănduror. de-o ştiu sau de n’o ştiu, este ia urma-urmelor nimicirea naţionalităţii romăne.
ŞTIRI TELEGRAFICE
Roma, 7 Aprilie.—Senatu a ineeput dis-cuţinnea bugetului ministerutui afacerilor streine. Cu această ocazie d. Pautaleoni a pronunţat un discurs in care a recunoscut că conduită guvernului in ceea ce priveşte relaţiile internaţionale s'a imbunătăţit in adevăr de un an. A criticat cu vioiciune vechiu control angio-francez in Egipt şi a zis : „Excluderea noastră de la direcţia afacerilor egiptene a provenit mult mai puţin de la Englitera de cât de la vrăş-mâşia incruntată a Franţei contra Italiei.
—Ne trebue a pregăti apărarea Sardiniei care se găseşte ameninţată prin prezenţa Franţiei la Tunis.—Nu trebue cu nici-un preţ să recunoaştem ocuparea Tunisiei de către Franţa... Oratorii a crezut că trebue a adăoga că nu are auimositate contra Franţei, care se află in timpu de faţă, după dănsu, in prada unei stări bolnăvicioase. Termină discursu său aprobând pe d. Man-cini că a spiijinit politica continentala a Italiei, pe Austria şi Germania.
Roma, 7 Martie. —„Camera deputaţilor". D. Magliui, ministru de iinance, făcând expunerea situaţiei financiare a tezaurului, zice ca eseedentul veniturilor exerciţiului 1882, care e de douâ-spre-zece milioane ar fi foşt mai mare cu 40 milioane fârâ inundaţiunile care au pustiit mai multe provincii ale Italiei şi ale cărei pagube a trebnit reparate. Guvernul poate cu toate astea a evita d’a face emisiunea rentei ce Camera a autorizat in ultima sesiune. Ministru constată progresele economice ce a făcut ţara ; mişcarea comercială s’a sporit cu 500 milioane in 10 ani ; adeogă că gu-vernu va şti să desvolte munca naţională fără a cădea in exagerările protecţiouismu-lui. Rugetu pe 1883 va da asemenea un excedent fără a pune in socoteală nici un îecurs extra ordinar ; retragerea hârtiei monede care are. să inceapă in curând se va efectua fârâ a provoca cea mai mică in-curcăturâ in ataceri.
Cât despre 1848, ministru enumerâ resursele pregătite spre a compensa suprimarea complecta a impozitului asupra măcina* tului.
Pesta, 7 Aprilie. „Oficială". — Deputatu Baross e numit secretar de Stat la Minis-teru căilor de comunicaţie şi lucrărilor publice.
Stuttgart, 7 Aprilie/— Regele Carol I de M iirtemberg a petrecut o noapte mai bună ; a putut să doarmă câte-va ore ; ca-taru de care sufere incepe a eşi din perioada acută.
Danzig, 7 Aprilie.—Aproape de Pleh-nendorf patru slăvilare s’au rupt şi apele Vhstulei au năpădit câmpia ; locuitori au fugit pe irâlţimi.
Londra, 8 Aprilie. —„Daily Nevs" in-registra sgomotu că armata engleza de o-cnpaţiune, redusă la efectivii ei actual, va rfimâne in Egipt incâ cinci ani de zile.
Pesta, 7 Aprilie.-—Intr’o adunare a partidului liberal, prezidenlu consiliului a anunţat că va respunde săptămâna asta la interpelarea deputatului Helfy privitoare la pretinsa alianţă italo-anglo-germană.
D. Emile de Laveieye a publicat acum i ătă-va vreme in Bevue des Deux Motules, asupra regimului parlamentar, un articol însemnat, care a făcut mare sgomot in Paris şi pe care 61 recomandăm cititorilor noştri. Autorul studiază viţiurile regimului parlamentar şi dintr’o analisă pe a-tăt de scrupuloasă pe căt e de ştiinţifică extrage căte-va regule esenţiale, absolut trebuincioase bunei funcţionări a acestui regim.
Nestabilitatea ministerială, zice D. de Laveieye, este unul din relele cele mai mari ale regimului parlamentar. Dintr’ensa decurg o mulţime de rele; ea işi are inr6uriri in toată ţara, neliniştea e generală.
Această proposiţie, ca şi cele lalie regule stabilite de autor, să aplică admirabil la noi, şi ne arată ce putem spera de la un regim iu care schimbările de miniştri se fac fără socoteală şi crizele ministeriale au ajuns a fi o stare permanentă. In a-dever, ministrul care ştie că n’o să remăe de căt două-trei luni la putere, expediază numai afacerile co-rente, pe cănd un ministru ce speră să rămăe vreo cinci ani la afaceri vine cu un capitol de idei, cu o programă, cu o metodă, resultat al cugetărilor sale in oposiţie, pe care doreşte să le pue in practică.
Autorul menţionează un rău şi mai marc ca consecinţă a acestei nestabilităţi; acest reu este că miniştri remâind numai căte-va luni la putere respundere nu mai există, căci nu se ştie pe cine trebue să cază acea respundere.
Ast-fel D. Brătianu a scuzat ne-regularităţile comise de D. Slănicea-nu in scurta lui trecere pe la ministerul de resbel, zicend că „sub toţi miniştri acelui departament s’au comis aceleaşi abuzuri". Daca presupunem că acele neregularităţi comise in timp de şase ani de numeroşi miniştri ee s’au succedat la putere s’ar li comis de unul singur, care ar fi
TIMPUL
fost in timp de şase ani ministrul de resbel al partidului roşu, de sigur că atunci D. Brătianu n’ar fi putut da acea scuză, şi ce e şi mai sigur e că acel ministru asupra capului că mia s'ar fi grămădit atătea neregu-larităţi ar fi fost dat in judecată.
Cănd un ministru rămâne mai mulţi ani la putere, adaugă autorul, el se specialisă. Sub d. Brătianu miniştri nu rBmăn la departamentele lor de căt trei, patru luni; ast-fel că la uoi, unde oameni speciali lipsesc, unde capacităţile sunt rare, pentru fie care portofoliu sunt căte cinci, şase titulari sau postulanţi şi fie care rol e jucat cu dublure.
Eacă foloasele nestabilitâţii studiată sub toate fetele ei. Ei bine, de şase ani încoace, putem zice că trecerea roşilor la putere n'a fost de căt o singură şi lungă criză ministerială.
Existenţa unei oposiţiuni, şi a linei oposiţiuni puternică este, după D. de Laveleyo, o necesitate in re-
ectul tutulor tentaţiunilor, se dă zilnic asalt tutulor convicţiunilor, talentele se vg-nd la mezat, şi o sumă de personalităţi însemnate devin nişte declasaţi formând o masă flatantă ce merge de la uni la alţi, sS înclină la puternicii zilei, aprobând toate actele lor. Discuţiunile chiar devin, ast-fel, confuse, căci nu să mai ştie in ce partidă trebuesc clasate acele personalităţi pe care toate partidele le revendică şi toate partidele şi le aruncă in cap.
Prin astă practică a regimului parlamentar, mârşavă şi falşă cum o numim noi, „leală şi sinceră cum o califică Românul, confusiunea a ajuns pretutindeni ; resultatele acestui regim imoral să resimt in ţara întreagă ; miniştri intră in funcţiune numai şi numai din causa bunului plac al stăpânului şi părăsesc departamentele lor asemenea dupe porunca d-lui Brătianu. Cel ce intră in funcţiune nu ştie căte vreme va rămâne
bescu. Sala teatrului naţional presinta un aspect leeric. Lume multa şi aleasa. Ipo chimene roşii mai ea nu erau, şi aceasta in scopul de-a face—credeau ei — ca serbarea studenţilor sa nu isbutiasca. Pentru ce in adevâr, ’şi-au zis liberalii, studenţii n’au cerut patronagiul doamnei Pia Brâti-anu ? Do aceea cuvânt de ordine s’a dat, ca cei din tagma—bine iuţeles şi cu dare de măna—sa nu asiste la bal.—Măne o dare de seama amănunţita.
*
Programa de la Mazar-Paşa. aplicata de guvernul d-lui I. C. Brătianu, cuvânt rostit in şedinţele Camerei deputaţilor din 26 şi 27 ianuarie 1883 de M. Kogălniceanu, deputatul colegiului IV de Mehedinţi, a e-şit de sub tipar zilele acestea. Preţul este un leu şi se alia de vânzare la librăriile Graeve şi Haimann.
„Revista teologică" este titlul unui organ ecleziastic apărut in Iaşi. Ii urăm succes.
gimul parlamentar. Oposiţiunea dă J la postul .seu, şi să grăbeşte a ’şi viaţă parlamentelor, stimulează şi con-1 face treburile. Toţi sc obişnuesc cu
trolează; ea ţine deştepţi pe guvern şi pe maiorităţi.
La noi oposiţiunea a fost in tot-dauna redusă la inacţiune. Cănd conservatorii erau la putere, liberali nici nu mai existau, şi astăzi oposiţiunea nu mai are in cameră influenţa ce s’ar cuveni să'i revie. Acest rău guvernul vroeşte să’l mai agrave, şi să sfărâme puţina resistenţă ce o mai intămpină prin parlament, modificând fără trebuinţă legea noastră electorală.
speculaţiunea şi venalitatea, caracterele să degradă; politică să demora lisează, instituţiunile sunt falsificate ; guvernul devine un terg unde toate se vănd , conştiinţele şi voturile, numirile şi revocaţiunile, onoarea privată şi onestitatea publică ; şi ai em spectacolul celor mai frumoase in-stituţiuni căzând in practica cea mai murdară şi mai scandaloasă !
Ce este mai ăntăi o lege electorală ?
Nu este alt-ceva de căt o combina-ţiune de mijloace, un mecanism prin care trecănd voturile alegătorilor, opinia publică să manifestă. Şi fiind că opiniunea publică mai nu există la noi, se aruncă vina asupra mijlocului cum acea opinie să afirmă.
Ţinend insă seamă de situaţiunea in care ne aflăm, luănd opinia publică in starea in care se găseşte astăzi, putem zice că legea nostră electorală e perjectă.
De cănd s’a făcut această lege, colegiile electorale s au lărgit, bogăţia înărindu-se şi proprietatea desmem-brăndu-se, numărul alegătorilor a sporit şi legea electorală se resimte de ori ce progres.
Zicem că acea legea e perfectă, căci e conformă acelei reguli ce vrea, dupe cum zice ilustrul Taine, ca progresele să se facă cu măsură, cu precauţiune ţinendu-se seamă de progresele materiale împlinite şi de starea reală a unei ţări.
Partidele trebuesc bine definite, zice D. de Laveleye. Guvernul parlamentar este acela al partidelor, şi r" l‘ăt sunt elf mai neted despărţite cu atăt mai bine merge administraţia afacerilor.
La noi insă, in loc d’a se favorisa stabilirea partidelor, guvernul nare alt scop de căt d’a atrage la densul prin mijloace neoneste şi ruşinoase pe adversarii săi. Da, prin propuneri scandaloase el să încearcă a’şi crea partisani şi a face să iasă personalităţi însemnate din rangurile oposiţiu-nei. Cănd se teme de a fi desapro-bat in urma unei greşeli, cănd are trebuinţă de sprijin in urma unor concesiuni făcute străinilor, atunci caută acel sprijin in oposiţie, şi putem zice că in tot deauna acele greşeli s’au plătit de ţară prin înfiinţarea unor slujbe noi şi acele concesiuni prin crearea de posturi netre-buincioase.
Ast-fel, la noi, unde caracterele sunt rare, oamenii politici sunt obi-
Alegerile consilielor judeţene
Citim in Monitorul de azi:
„Vocea democratică" este numele unui nou ziar politic, apărut in Bacău. îşi propune a lupta pentru o politică leală, românească, liberală şi desinteresatâ.
Viaţă lungă şi isbăndâ !
*
S’a înaintat la gradul de maior: dd. Stoica Kicolae, in reg'meniui 8 artilerie, Buescu Vasile (decedat) şi I Şomănescu, in regimentul 7 artilerie.
tent ! ! Şi şase doniţe de apă fură de ajuns ca să stingă focul!...
Cerem d-lui ministru de rfisboi o pedeap să exemplaia pentru ofiţerul care consideră pe soldat o bestie şi vieaţa lui la discreţia d sale.
Din Districte
Moarte prin asfixare. — La 11 Mait curent locuitorul „Thoader Rarie" şi soţia sa „Smaranda" diu comuna Girovul jude-deţul Neamţu au fost găsiţi morţi. Cazul se esplicâ ast-fel : numiţii soţi, sara, astupând horna au tras cărbunii pe vatră şi in apropiere de patul pe care dormea a-
mândoi ; peste noapte fiind asfixiaţi de
ga
zul carbonic, fără sâ simţă, au luat toc şi pai le din pat care le aveau ca aşternut, aşa iu căt au fost şi arşi după ce murise, fără a se fi putut trezi.
PENTRU INCENDIAT!
RESPPNS LA 0 BROŞURĂ
Colegiurile electorale din România pentru consilieri generali sunt convocate a se in-truni, la orele 10 dimineaţa in localul comunei de reşedinţă, spre a alege noui consilieri, după cum urmează :
Colegiul I, compus din alegatorii colegiului I şi II pentru Cameră, va alege, in zioa de 4 Maiu viitor, opt consilieri.
Colegiul II, compus din alegatorii cole giului III pentru Cameră, va alege, in zioa de 6 Maiu viitor, opt consilieri.
Colegiul III, compus din delegaţi colegiului IV din comunele rurale şi urbane, va alege, in zioa de 8 Maiu viitor, opt consilieri.
In zilele de 18 şi 19 Aprilie viitor se vor alege delegaţii colegiului al IY (devenit al III), conform art. 60 din legea electorală.
In formaţiuni
Se zice că guvernul nostru va da in curând la lumină Cartea verde. coprinzănd toate actele privitoare la Gestiunea Dunărei.—Vorbă să flă !...
CRONICA
In zilele de 20 21 şi 22 Martie curent, n’a fost nici un cas do peşti bovina in cătunul Madârjeşti din comuna Sîrca, judeţul laşi, singura localitate din ţară unde mai durează masurile de poliţie sanitară veterinară luate contra acestei boale.
In zilele de 22. 23 şii24 curent s'au protestat 9 poliţe, din care 4 in ziua de 22 1 in ziu de 23 şi 4 in ziua de 24.
La librăria Socec se preinoesc abonamentele pentru ziarul ilustrat „Familia", redactat de d. I. Vulcan şi care apare in Oradia Mare, (Ungaria).
D. Gr. Ciupescu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual jude al ocolului III din capitală, s’a numit in aceiaşi calitate la ocolul V in locul D-lui C. I. Părvulescu, asemenea licenţiat iu drept de la aceaşi facultate, care trece in postul ocupat de D. Gr. Ciupescu, contorm cererei ambilor judecători.
1 ii ofiţer care n’a trecut prin stat-major işi permite a adresa u r ni â torul rospUBS autorului broşurei. Introducţiunt la xesolr varea problemelor de resbel, de un fost ofiţer de stat-major.
Adevarătul dascăl care işi poate permite fie măcar cu drept de primo-genitură, a iniţia lumea la deslegarea problemelor militare şi la care sperăm că vor binevoi a să inetuna şi foştii noştri ofiţeri de stat-major, fie in calitate de strategi, fie chiar de slrategişti, este reposatul dela St. Ee-lena.
Iată cum se exprimă acest doctrinar care n a posedat nici odată titluri academice pentru stat-major:
„Romanii după bătăliile dela Trasimen, „şi Cannae perdură armatele lor şi nu „le-a mai putut ralia, abia căţi-va fugari „ajunseră pănă la Roma ; şi cu toate aces-„tea citatele bătălii se făcură in mijlocul „cetăţilor şi aproape chiar de capitală ; dacă „Anibal ar fi avut aci asemenea soartă s’ar „fi /.îs c.i era prea departe de Garfago, „sau de depositele şi cetăţile sale . dar cănd „fu balul la Zama, laporţile Carlaginei d „perdu toată armata sa in tocmai precum „Romanii perduse pe ale lor la Cannae şi ..Trasimen
„După liisfălia dela Marengo, generalul „Melas perdu armata sa, cetăţile insă nu-i „lipsea, Alexandria, Tortone, Genua, Tu-„nn, Penestrele şi Coni\ avea prin urmare cetăţi in toate direcţiile.
„Armata lui Macle pe Illers iară in mijlocul ţârei sale şi cu toata acestea fu si-„lită să depue armele Şi acea betrănă „armată a lui Fredenc II care numără in „truntea sa atăţi eroi ca Brunswick, Moel-„lendorf, Blucher şi alţii, bătută la Yena, .nu pui ii opera nici o retragere, iu căte-va zile 250 mii oameni depuseră armele şi „cu toate acestea avea armato de reservă, una pe Huile şi alta pe Elba sprijinite de cetăţi; erau in mijlocul ţârei lor nu „departe de capitale.
„Cănd ai de gând să dai o bătălie asi-„gură-ţi toţi sorţii de isbăndâ, mai eu seamă „cănd ai a face cu un mare căpitan, căci „dacă eşti bătut, chiar de te-oi găsi in ,mijlocul magazinelor şi cetăţilor tale, vai ,de cel invins."
Napoleon I.
Memoires do Napoleon p. 438.
Bucurcfti 23 martie 1883
Domnule redactor,
Vin a vă ruga să bine-voiţi a publica in ziarul ce dirigeţi următoarea epistolă ce nria fost adresată «1 despre care vă alaturez o copie. Ea nu este cea d ântăiu care ’mi parveni in această cestiune.
Fiind că comitetul general al Pres-sei a anunţat nu de mult că mai posedă incă o sur de 150,000 fr. pentru incendiaţi, cred că-va avea de datorie de a respunde la chemarea tăcută de Maica Eugenia Negri. Comitetul general de caritate a făcut la timpul cuvenit tot ce i-a stat in putinţă pentru a ajuta pe nenorociţii incendiaţi.
Primiţi, cl-le redactor, toate mulţumirile mele.
Gheorghe Bibescu.
l >one crime
In dimineaţa zilei de 24 cu crimă s’a comis in apropiere cureşti, puţin mai înainte de rea barierei Rahovei.
Doui ţărani fraţi, din comu t\ da, anume Tudor Dinu şi M cari petrecuse ziua de 23 in. unde ’şi vănduse uă căruţă di tofi, eşiau prin zisa bariera[ fură intămpinaţi de nisce oami ciomege cari se repeziră asupri jefuiră, după ce ’i lăsară pe î doui mai mult morţi,
Tuclor Dinu fu transportat ii zi chiar la spitalul Colţea, făi noştinţă şi după căte va ore Capul seu este sfărâmat in 5 T Ilatele seu M. Dinu, ajunsese rnuna Buda, de asemenea far noştinţă unde şi muri, fără a mei unul nici altul să doi mai mici amănunte asupra au, crimei.
>Se scie numai că unul din i îmbrăcat milităreşte.
tl
*
^ io
REVISTA ZIARELOR
Binele public vorbind de imp tul Meeting din Iaşi, doreşte, e semenea intruniri să se tacă mai multe centruri mari, căci n din desbateri publice ese lumii triumţul binelui şi se poate scăpa de pornirile criminale ale revol narilor roşii.
MONASTIREA VARATICIT
1883 martie 23 Alteţa- Voastră,
BĂTAIA IN ARMATA
Aseară a avut loc, precum am anunţat, balul societăţii universitară Unirea, sub pa-(rouagiul doamnei prinţese Valentina Bi-
Ieri noapte s’a condus la cazarma Mal-nezon o barbarie din cele mai revoltătoare: d. sublocotenent Milo din reg. I de Roşiori a bătut crâncen cu sabia pe pompierul de planton şi pe serjentul-major al bateriei 5 de pompieri, (pe acest din urmă um plăndu-1 de sânge şi răuindn-i ochiul stâng) pentrucă pompierii nu veniseră, cum comandase d-lui, roşiorii, cu pompele ea sâ stingă băligarul din dosu cazărmii, ci cu doniţele, după cum aveau ei ordin compe-
Lumea atrasă deja prin nobilile fapte de caritatea şi umanitatea ce v6 caracterisează, dovedind tot-d a-una aceasta la timpuri oportune ; pe această basă zic : deputaţiune fin Târgu-Neamţului dintre acei incendiaţi au venii la mine fUg&ndll-tnâ nu numai cu multa stăruinţă dar şi ou şiroae de 1 crirai ca se fiu interpretul d-lor lănffă Al teţa-Voastră că pe calea ce veţi găsi cu viincioasă să interveniţi pe lăngă Comite tul general sau comisiunea compusă de nii Soeek, Colonel Bkelntii. I. G. Bibicescu Al. Băicoianu, şi Minovici, a cerceta reda roaţiunile de ajutoare ce s’au adresat Oo mitetului şi ale da satisfacere. Va rog cu multă insistenţă a face a se da şi incen diaţilor din T. Neamţului ajutorul ce vor găsi cuviincios din banii adunaţi de d-na Rosetti, etc ete
Veţi face şi acum ca tot-d’a-una un mare de binefacere.
Asemenea foarte mult va rog uu va su paraţi dacă mi-am luat curajul a j distinsa bunătate şi generosilalea Alteţii Voastră in numele incendiaţilor diu T. Neam ţjibii ; sunt convinsă ca aceasta va găsi coul dorit in nobilele voastre sentimente Pi imiţi va rog şi cu această ocaziune î aspectele mele şi inalte consideraţiuni ce va conservat.
Engenia Negri.
c<
Naţiunea resumănd manifestul uclo-liberalilor, care trimbiţâ ferii ţbrii şi pe al opoziţiei unite, ce’) mergend rău toate, indeamnă p legători să se gândească bine ş Dec-lava^ nu aleagă nici pe uni, nici pe ij ci numai pe cei din partidul im; lat al virtuţii!
act
la
A CTE OFICIALE
D. Constantin AWulianu este numit, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, in postul de interpret pentru limba germană la ministerul afacerilor strai ne in locul d-lui Ronetti Roman demisionat
D. George Mavromati este numit, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, in postul de portărel la consulatul general al României din Constantinopol
România liberă se ocupă de J tiunea Dunării, deşi astăzi auzul blic e aproape inebis pentru or temă ce nu sună alegeri.—Pute[ şi mai ales Austria, umblă pe ' pete să facă a se primi şi deguv nul romăn decisiunilo Confereuţei Londra. Guvernul nostru n’arespi ăncă la adresa oficială a Angliei., cestiuni esterioare, cănd guvern este corect, el nu poate şi nutrel să cadă."
Resboiid W. infrănge argumeii ţiunile sofistice ale libertonilor, o in „Românul" vor să amăgească ţa prin panglicăriile lor şi să o faca creadă, că prin revizuirea Constii ţiei, a legii electorale, roşii nu tu decât la libertatea alegerilor pe viitor Cine mai crede oare pe libertoni
in at
S !
'
ECOURI STREINE
^niilt] ht. **
Irlandejii par a fi decişi să’şi po in lucrare infernalul plan de a da truge Anglia prin dinamită. La 2) Martie poliţia din Londra a găsit • maşină infernală. Materiile explosivf descoperite in Birmingban la un oî ■ecare Whitehead, ar fi fost de ajul să arunce in aer tot oraşul. Se til mite oştire prin toate oraşele mari igenţii poliţieneşti se inmulţesc pe Iţ gare, la primării şi la alte edificii mblice.
^1
® f’â
h»
Foile fenienilor americani laud lolitica dc dinamită. Ziarul Most ara imbajul cel mai nebun, ameninţăm!1 ne toţi monarhii şi declarând că Încoronarea din Moscva nu se va perene fâcă catastrofă.
*
Din Timişoara in Banat se amin-că Românii vor ţine un mare meeting, spre a protesta conta legii scoalelor secundare, prin care I ii gurii tind să maghiarizeze pe Romani.
'
*
*
*
s
.
plrershurg se scrie următoa-
iijKjuia pentru incoronare e de-Jabilitit- Familia imperială plea-Petersburg la 8 Maiu şi in va sosi la staţia Petro wskoe-ln-skoe, lângă Moscva, undo Jude in palatul cu acelaş nume li uneşte la 9 Maiu. La 10 va solemnă in oraş şi in Kreml. ifcile următoare sunt menite pen-Bhtiri religioase şi la 15 va iLuarea. Apoi urmează festiviI e vor ţine până pe la 24, cănd | fi,iţi catedrala. Poate că cur-< râmănea până la jubileu de 11 al regimentelor Scmeonow-:il'| jreobrajenski, 28 şi 29 Maiu.
,ţtirtea cu toţi oaspeţi streini ^ijgţicc la Petersburg. unde fes-vor mai dura 14 zile.
^ iji > festivităţile din partea repre-> streini se vor tine in Pe-»[ căci in Moscova nu per-| iipu cel scurt. Coremonialu de ţâre şi toate serbările vor fi fii ca supt Alexandru II. O i" I! este numai baiu ce va da .... lupă dorinţa Ţarului. Se in-'lli comersanţi Moscovei sunt lataţi şi se prepară grozav, siguranţa oraşului in acest face mult. Se formează şi o jhrana) din cetăţeni cei mai 3 număr de 50,000. Reprezen-lăini au deja toţi case inclii-Moscva. Nu va fi lipsă de . căci mulţi locuitori işi dau locuinţele şi ei se duc la joăpănd ast-fel de scumpetea creşte. In timpul incoronărei, kiplu o birjă va costa pe zi 50 H'e aceea cei mai mulţi diplo-ută să ’şi cumpere cai.
A eşit de sub presa opera Prinţului George B'ibescu „Isteria unei fruntarii," in limba romana.
ba afla de venzare la toate librăriile din Capitala.
A eşit de sub tipar BATALIELE Y1E-ŢEI, Sergiu Paniue de Georges Obuct a 32-a ediţiune, traducere libera din limba francesa de V. C. Radovitz, volumul I.
Hţjl
'
ifelial
,-flj '4 d
oifcj
fitil
nor
Declaraţie
lin foile Capitalei, Resboiul-W, reproduce anecdotele po-culese de mine si publicate jşură. fără a fi cerut autorizarea )ar după ce şi le apropriază fă-ănt, le mai adaogă titluri prin se dă un senz de actualitate insultă demnitari publici—toate sub semnătura mea. ligur că, in această formă, pro-nu mi tei foi e fără prece-)nor. cititori sunt deci rugaţi lunii atribui abuzul pe care l-Grandea 1 face de scrierea numele meu.
E. Baican.
S0TIŢE BIBLIOGRAFICE
*ir de cub tipar : ni Gaster. - Literatura populară
|li. eu un apendice : Vorvova Gara-jir cu Alexandru Machedon de Ni-Jl ostin. Bucureşti 1883. Editura I. in. Preţul 5 lei.
(e iustituţiuni ale României (1327
!i. cu un apendice relativ la chrono-domnitorilor Ţerei romaneşti, de j loan Brezoianu.—1 volum 8o. 5 lei •(zare la librăriele B. Nieolescu (Pas-roinăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-
tractat asupra culturii Gândacilor ilase in România, conţinând creşte» boalele şi mijlocul de-a le cata, e-de Âcliille Moch primul introducă-seminţei gândacilor de mătase in Ro-ilmca de la anul 1865. — De vân-librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani.
pus sub presa şi va apare in curând niarul Biografic al autorilor Romani 5i moderni,,.
»sta carte promite a fi foarte intere-âei, dupe câte suntem informaţi, au-b d. D. N. Marinescu şi-a pus oate _ pentru a strânge notiţe privitoare autorilor cum şi pentru studiul cri-l’ace asupra fie căruia in parte. An urmă lucru lipsea cu desăvârşire pectul asupra literaturei române de Popp.
comandăm incă o data ateuţiunei pui nostru iubitor de literatură.
PRIMARUL COMUNEI BUCUREŞTI
Convocare
In temeiul Înaltului decret regal cu No. 723 din 5 Martie curent si in urma comunicativi-
J }
nei ce am priimit de la d-1 ministru de Interne prin adresa No. 4406,
Noi, l'rimarul comunei Bucureşti, conform legci electorale, invităm pe toţi d-nii alegători, in-scrişi in listele electorale definitive ale anului curent pentru Cameră şi Senat, ca, in zilele mai jos arătate, la 9 ore de dimineaţă, să se adune spre a proceda la alegerea d-lor deputaţi şi senatori din judeţul Ilfov, cari vor face parte din noile adunări legiuitoare.
Aceste alegeri se vor face in modul următor :
PENTRU DEPUTAŢI
1.— Alegătorii colegiului 4 se vor intruni iu zilele de 10 şi 11 Aprilie viitor, spre a alege pe delegaţii acestui colegiu, potrivit art. 60 din legea electorală, in numărul fixat de această lege in raport cu numărul alegătorilor, in următoarele grupe aşezate pe colori şi anume:
a). Coloarea Roşie (conţinănd 1 grup)
Alegătorii acestei colori se vor întruni in localul oficiului civil din roşu spre a alege 4 delegaţi.
b) Coloarea Galbenă (5 grupe).
Alegătorii grupei I, compusă din suburbiele : Cişmeaua, Popa-Cosma, Sf. Vasile, Sf. Visarion, Popa-Dărvaş şi Amza, vor alege 9 delegaţi, in localul şcoalci de băeţi No. 2 din piaţa Amza.
Grupa 2, compusă din suburbiele : Biserica Eni, Batiştea, Precupeţi-noi, Icoana, Pitar-moşu şi Boteanu, va alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 2 după strada Clemenţa.
Grupa 3, compusă din suburbiele : Popa-rusu, Popa-Chiţu, Armenii, Cai-mata şi Oţetarii alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din coloarea Galbenă.
Grupa 4, compusă din suburbiele : Sili vestim şi Sf. Ioan-Moşi, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 3 de la biserica Silivestru.
Grupa 5 compusă din suburbiele Dicliiu şi Precupeţii-vechi, alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 din 'strada Romană (casele G. Stănulescu).
c). Coloarea Verde (5 grupe).
Grupa 1, compusă din suburbiele : Brezoianu, Scliitu-Măgureanu, Popa-
Tatu şi Manea-brutaru. va alege 4
delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 de pe strada Popa Tatu.
Grupa 2, compusă din Suburbiele : S-ţii Voivozi, sf. Nicolae din Duşumea şi sf. Ştefan (cuibu cu barză,) alege 10 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 din strada Griviţa
No. 68. .
Grupa 3, compusă din suburbie* : Cărămidari, st. Elefterie. sf. Constantin, Gorganii, Mihai-Vodă, Isvorul şi Arhimandritul, alege 7 delegaţi in localul Oficiului civil de pe stada Mi-hai-Vodă.
Grupa 4, compusă din suburbiele : Biserica albă şi Spirca-vcche, alege 5 delegaţi in localul şcoalei dc băeţi din 'casa Poenărescu strada Justiţiei. .
Grupa 5, compusă din suburbiele :
Spirea-noă şi Ghencea, alege K) de-egaţ' m localul şcoalei sucursale de tete, calea Rahovii No. 190
d) Coloarea Albasră (4 grupe).
Grupa 1, compusă din suburbiele : hadu-\odă, sf. Spiridon, s-ta Ecate-rina, Slobozia, Flămănda, şi Vlădica, alego 5 delegaţi in localul oficiului civil dm Albastru de pe strada Radu-) odă. „
Gtupa 2, compusă din suburbiele: Barbătescu-nou, Bărbătescu-vechiu, Broştenii şi Manu-cavafu, alege 6 delegaţi in localul şcoalei de 'băeţi depe calea Şerlun-Vodă No. 156.
Grupa 3. compusă din suburbiele : Apostol şi Cărămidarii, va ale^e 5 delegaţi inlocalul şcoalei de fete din casa JTagi Ivan do lăngă podul Radu-Vodă.
i Grupa 4, compusă din suburbiele: Foişorul, Isvorul, Staicu, Serbii şi Dobroteasa.. alege 10 delegaţi, in localul şcoalei de băeţi de lângă biserica Dobroteasa.
e) . Coloarea de Negru (6 grupe).
Grupa 1, compusă din suburbiele1 Măntuleasa, Vergii, Negustorii, Olarii: Oborul-vecliiu şi Pantelimonul, alege 5 delegaţi iu localul şcoalei de fete din caşa Palada, strada Vântului No. 7.
Grupa 2 compusă din suburbiele : Popa-Soare, Agiu. sf. Ştefan, alege 4 delegaţi in localul oficiului civil din Negru.
Grupa 3 compusă din suburbiele: Ceauş-Radu, Lucaci Olteni, Udricanişi s-ta Vineri, alege 4 delegaţi in localul şcoalei de fete din casa Zotovici, strada Lucaci No. 30.
Grupa 4, compusă din suburbiele : Delea-veche şi Delea-nouă,alege 8 delegaţi in localul şcoalei primare Ca-list, str. Traian No. 68.
Grupa 5, compusă din suburbia Iancu, alege 11 delegaţi in localul şcoalei de fete ciin casa ITristodor (li pier ui) strada Oborul No. 3.
Grupa 6 compusă din suburbiele : Oboru-nou şi Popa-Nan, alege 8 delegaţi in localul şcoalei de fete din calea Moşilor No. 203.
Aceşti 137 delegaţi ai capitalei, intrunindu-sc cu delegaţii aleşi de urbea Olteniţa, şi de comunele rurale din judeţul Ilfov in zilele de 26 şi 27 Aprili > viitor, in localul oficiului civil din roşu, vor alege pe deputatul cerut de art. din constituţiune.
II. —Alegătorii colegiului I de cameră se vor intruni in localul ospe-lului comunal de pe strada Colţei, in zilele de 20 şi 21 Aprilie viitor, ca să aleagă un deputat.
III. —Alegătorii colegiului II de ca meră se vor aduna in localul Ospelului comunal, in zilele de 22 şi 23 Aprilie spre a alege un deputat.
IV. —Alegătorii colegiului III din capitală şi din comuna urbană Olteniţa, vor alege in zilele de 24 şi 25 Aprilie, pe cei 6 deputaţi ai oraşului Bucureşti, in următoarele secţiuni aşezate pe colori şi anume :
Secţia 1, (coloarea Roşie). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul ospelului comunal unde este şi biu-roul central al alegerii.
Secţia 2, (Coloarea Galbenă). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul şcoalei mixte primare de pe strada Clemenţii.
Secţia 3 (coloare Verde). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul şcoalei mixte primare, de pe strada Stirbei-Vodă (Cuibu cn barză).
Secţia 4 (col. Albastră). Alegătorii acestei secţii vor vota in localul şcoalei de băeţi de pe stradal Radu-Vodă (fostul spital Maternitatea).
Secţia 5, (col. Neagră). Alegătorii acestei secţii vor vota iu localul oficiului civil din Negru (casa Ghenescu).
PENTRU SENATORI
1. Alegătorii colegiului I do senat se vor aduna la ospelul comunal in zilele de 28 şi 29 Aprilie spre a a-lcge un Senator.
2 Idem coleg. II va alege tot in localul ospelului comunal, in zilele de 30 Aprilie şi 1 Maiu, un senator.
3. Colegiul Uni verşi tăţei din Bucureşti va alege in ziua de 2 Maiu, pe
senatorul respectiv in localul Academiei.
Toate aceste alegeri se vor face după prescripţiile legei electorale şi celei interpretative acestei legi.
Primar, D. Cariagdi.
Secretar general, Bolintineanu.
No. 3841 1883, Martie 17.
EPITROPIA AŞEZA MIXTELOR Nll'on Mitropolitul
Se aduce la cunoştinţa generală că la 7. Maiu viitor ora 2 dupe amoaz se va ţine licitaţia, in localul Epitropii, strada 11 Iuniu (Filaretu) No.2 pentru arendarea pe termen de 5 ani cu începere de la 23 Apriliu 1884 pănă la 23 Apriliu 1889 a moşiilor următoare:
1. Letca-nouă din Dist. Vlaşca plasa Neajlovului avănd pe dănsa case do locuit, han, magazie, pătule, coşare pentru vite etc.
2. Buţcovem din Dist. Vlaşca comuna Găleteni plasa Glavacioc, avănd pe dânsa case de locuit, magazii, pătule. coşare etc. de asemenea pădurea de pe această moşie se dă in făerc.
3. Kiajana, din Dis. Ilfov plasa Snagovu, avănd pe dănsa doue perechi do case cu grajd, şopron depen-dinţi, grădină, magazii de. bucate, pătule, heleşteu, han şi moară etc. de asemenea zăvoiu de pe această moşie se dă in tăere.
Amatorii de a le lua in arendă vor fi însoţiţi de garanţiele provisoriu cerute de lege in numerar sau efecte publice garantate de stat.
Condiţiunile de arendare se pot vedea in toate zilele de lucru la cancelaria Epitropii de la orele 11—4 dupe ameazi.
Dacia România
Societate, generală de Asigurare in Bucureşti
Avem onoare a convoca pe d-ni acţionari, in conformitate cu articolul 46 din Statute, la a doua adunare generală ordinară, care va avea loc la 12, (24) Aprilie a. c. in casa Societăţii Strada Liscani N. 1 la orele 3 p. m.
Conform art. 48 şi 49 din Statute fac parte din adunare generală toţi d-ni detentori de cel puţin 10 acţiuni cari vor fi depuse la casa Societăţii sau la Banca României cu 8 zile înaintea Adunărei generali, adică pănă la 4 (16) Aprilie a. c.
Ordinea zilei va fi:
1. Raportul Consiliului de Admi-nistraţiune şi al Direcţiuni generale asupra gestiune! afacerilor.
2. Raportul Domnilor Censori.
3. «încheierea socotelilor şi ficsa-rea dividende! pe anul 1882.
4. Alegerea Censorilor pentru anul 1883.
Consiliul de Administraţie
Preşedinte Dimitrie Glii ca
„ NAŢIONALA “
Societatea Generală (le Asigurare
Avem onoare a comunica Onor. Public că plata dividendelor de lei 13—25 de fie-care acţie a Societăţei noastre, şi dc lei 50,— de fie-care parte de fundator, se va efectua la casa noastră Centrală, strada Carol I. No. 9. eu începere de la 21 Martie (2 Aprilie) 1883.
Direcţiunea Generală
Comitetul instituit pentru construirea bisericei române clin Cernavoda
ÎNŞTIINŢARE
Se aduce la cunoştinţa onor. public că in zilele de 1, 2 şi 3 Iunie viitor anul curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici.
Pentru care finit, sunt rugate cu onoare toate autorităţile şi particularii care posed bilete, se grăbească cu distribuirea lor, şi înaintarea banilor înainte de zilele fixate pentru tragerea loteriei.
TEATRE-,SPECTACOLE
marţi 29 martie
Teatrul Naţional.— Despot- Vodă, dramă in 5 acte.
Teatral Dacia. — Mama Soacră, comedie in 3 acte.
Sala Bossel. — Boccacio, operetă comică.
Sala Orl'eu — La 2 aprilie, îepresintaţie extraordinară in beneficiul artistului Ha-giescu. Se va juca : O noapte furtunoasă, comedie originală.
CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
TOMA TACIU
t
No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
Pe ziua de 29 martie 1883.
5olo Renta Amortisibilă. . . ,
5,,|„ Renta Români l’erpetnă ,
6°|o Obligaţiuni de stat. . . .
6o[o Oblig. Cailor f- Rom. regale 5o/o , Monicipale . .
10 fr. > CjS'eî Pensiunilor 300 1 5olo Scrisori fnneiare rnrale. . . 7o;o Scrisuri Rurale.. . .
5o[o Scrisuri fonciare urbane . .
6o,o , > ,
7o[0 » » »
Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii iiăncei Naţionale Române 2501
> , Soc. cred. m0b. rom. 5001.
» > , Rom. de Construcţii 5001.
> , > de Asig. Dacia-Rom 300 1.
> > » > » Naţionale 200 1.
Diverse
Aur contra argint. . . . ;
> > Bilete de Banque . .
Fiorini valoare Austriacă. . . .
Uărci germane.....................
Bancnote francese.................
Comp. V4nd
943/* 94i/s
923|4 93ip,
101- lOli;,,
102i[g 103i/2
863„
229--- 234-
913/, 92',2
1041,, 1043„
89>/4 893,4
99'/4 100 ---
1028|, 103 'h
33--- 34-
1280 1290
210--- 215---
530- 535-
405--- 410---
225- 230-
2- 2 20
2- 2 20
212- 2.13’/,
1 23 1.25-
99i|s 100’/,
INSTITUTUL MEDICAL
de
Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare,'inhalaţii etc. Strada Vestei 6.
Pe lângă cele-lalte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia.
Boalele de gât, gură, nas şi nreclii
tratează printr’o artă specială.
D-rul J. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in Viena >n clinicele
lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultafiuni de la 3—5 ore p. m.
Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei).
MEDIO ŞT CHIRURG
Dr. A. WEINBERG
OCULIST
fost şef de Clinica in Paris
.Consnltaţiuni de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, de la Sf. Gheorghe, in strada Slllăr-(lan No. 6.
Uluiţii cin
La 1 Aprilie a. c. 1883 este a se vinde definitiv la Tribunalul Ilfov secţia de notariat :
MOŞIA ISYORU
Din Districtul Doljiu, plasa Ama-radia, in întindere de peste 450 pogoane, din cari 360 pogoane arabile : depărtare de 20 minute de Craiova. Doritorii vor supraoferta la suma de
32,000 lei, depuind cauţiunea legală.
DE ÎNCHIRIAT
In total sau in parte, casa depe calea \ ictoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Vcissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avCnd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se inchiriază de la Sf. Gheorghe anul curent.
Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciufiea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14.
Garanta sigură dată inscris.
SINGER C2
posrli marca
WMMCmi NEW YORK. de SUS 3
e Jui r k • .
iobriccl.
G. N h ID L1X G EH, A$ent general
MAŞINELE DE CUSUT
ORIGINALE
A LUI
L'
TIMPUL
TINEIÎKŢA
FKliSCHK'f.; '
ŞI FttUMIJSETA A PIELITEI.
R
H ©
i) kf)
examinată oficial,.
COMPOSIŢIE
cu
totul
nevatamatoare
pentru
toaleta
DAMEI/®
N E A P A R ATA
pentru
înfrumuseţarea
Şi
conservarea
PELITEI
I N V E N T AT OK DOCTOR L E J O 8 8 E. PARIS.
Iruuaiirfţf, iiumc'or Jepinda tnai nra't de o pirita « iaţ„, ilrliota. albi ţ. curaiă. Damelor, cau pa !i ) vor »- <* aprre do a-priinra nrrnlni, a soarelui. »to. *# recomanda acc«t pre-
piiA» cunetcnt dr mult. c* a nrapArat pentru toaleta damelor elegant# gi recnooarut ea nevAtAina-tor|l naretroliiitnţădea n Undat, clei i|i indcpllnesto pedeplin mlniunea de a cdnwna 51 mfrninu»»[a.
Preţurile . l’n flacon nare original iu cartea alb 8 fr.
» » mid 1 > , roia, 5 ,
SAVOIT K-^'VXSSj5l3STTE
DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS.
II ’ ţP®* ; 1 ,f BaU* penira mirean! sin plinit ji ftuMi sa de catifea ce dă f«-
I; }*'■ 00 p" ' ' ■ T*t' ,unt unanimi in judecata Iar, că întruneai# toate caliUtile
I «a*, ce tr. bue aibă un săpun fio de toaletă. *
Probul en barata 2 fr.—« busiji 11 fr.
Iţepoal central in BadapejU ; tUlMuaipUu 9: Parfutnotie Huo Blitmenltorb. Fr, Sdnrarx.
Verif Alt ,» Puciirestu la d Bruss Barman* .Speranţa lom moine prin epistole se efutueaii discret imediat.
ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ICO
FAVROT
Gudronului adlogate pe lănci ac-
!• • atomahol şl nu provocă nici
i ambilor wsTZr«ri^hîili!’,prm efelen«* ‘ratarea bulelor
rra fur i voie aurmnltii ' " 1 hl wu recente, ratare a beţicci ji curse
IV Ia finele tratamentului, şi cuiul ori-ce durere a dispărut, usul
INJECŢIUNU RICORD
■ut inu^ăf**0' m,4,l0CKl infni,ib'1 * a consolida vindecarea s, dea
ADEVERAT SIROP DEPURATIV H I C
FAVROT
n
r->
o
<
Ui
o
n , , wm" Se‘?°nuI ţriniă-vară şi varîl am primit .lin i.roprl { ‘ fal"ya'lulj(' ‘lin Europa un imens asortiment do Haine peni
!>uik> !lou! naîe° ‘‘ 'Ce'e mai 1,,0#ţir turn părătorii an rabat marc; se caută agenţi
Pli. May far lh A G-ie Wien II Praterstrasse
FABRK'A INJ’RANKFURT FK MAIN
Tablou Lakevitz câştigat de No. 148 va remănea la .Jokey-Cluv, unde cel ce l'a câştigat poate veni să’l reclame penă la 15 Aprilie (s.v.) 1883.—După acest termen tabloul se va înapoia proprietarul seu.
ceruiiiiâ pent scânduri pre
rată cu lac, falj caţiune Englesîi Depou general la Magasinul de t licatese D. G. M00IANU, in Gra Hotel Broft.
S0C1ETATE-FABRICA AUSTRIACA DE ESI
FERESTRE SI DUŞUMELE ’
VIENA ^■’ Hoiiiniililşasse 13. stabilită in ^017
SI B CONDUCEREA D-LFI M. MARKERT
•in di positrlf .salt* mari de marii şi anume de Uşi gata şi ferest re, precum şi duşumele şi parchete din
stejar american. r
Ia ' s,e pusă in posiţiune. prin dcpositele ei mari, d’a satisface ori ce cerere, privitoare la mărfurile gata, in
!. J'|Uj 111' fll"l’ I"’‘s| ,,;i :‘s“!'râşi aşezarea do Portale, aranjamente pentru. Kavarme. 'pitnluri
1 "iptiniic«te et<*. aiarâ de aceastaori ce lucrări de lemn pentru tot felul do maşini după desenări şi
modele, cu esceptie de mobile do locuinţă. r
DE ÎNCHIRIAT S.hA 'Ss
ria do pe Calmi Văcăreşti No 0. (snpru numită Orbi Albi). Doritorii sa xe afresm* u D-nu Elena Nicoleaou in aec# proprietate etajuin I de sus.
tu fost arendaş, fost intendent la mai multe moşii, bun Agricultor, voeşte a-se angaja la un proprietar. Informaţi miile se pot lua la Ad-ministaţia acestui Ziar.
Tipografia N. Miulescu, sala Theatrvlui Bossel
nC IMPUIDIAT Apartamente mo UL IllUninln I bilate cu toate necesarele, şi fără mobilă, compuse dela 4-4 camere. O piâvăle mare cu trei pivniţi şi de locuinţă. Strada piaţa ArnziNo. 10, vizavi de marşeu. — Amatori se vor adresa 1» proprietar in localitate,