Iţi 29 MARTIE 1883 Administraţia, Calea Vic toriei Nr. 32. Abonamentele Aţ tara, pe an . . pe 6 lnnî. pe 3 lnnî. nltate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei tele se priîmesc la Administraţie- riitalft 10 bani mimăm ilricte 15 bani nninăru TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 70 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 , Luresti, 28 Martie 1883 pra marii întruniri din Iaşi a i.nii unite citim in Pactul so-■înatoarele : inainte de 1866, nici de la l epoca incoace, oraşul nostru at şi cu epitetul poetic de ,,1ea-Unircl„ şi cu epitetul politic a Capitala a llmnavie/P n’a n sinul sGu o adunare politică pozantă şi mai maestoasă. Ilus-ii şi oratori ai opoziţiunoi-uni-Capitală, conservatori şi libc-[uin sunt d-nii General Teii, embru al guvernului provizoriu 48, Kogălniceanu, Lascar 0a-Vernescu, General Florescu, Ni-ilaremberg, Alexandru Laliova-ucipile Alexandru Ştirbei, Bde-uile independente apoi a ju-din Romănia, cu toţii s’au —pe un timp nefavorabil şi it cu zapadă ca in plină iarnă, Ia veni şi a lua parte la aceas-'«■ imnată intrunire politică, şi a fi. conservatori şi liberali, tine-Stvăni la un loc intr'un fond comune şi salutarii pentru Romăn, faţă cu despotismul an al facţiunei^de la putere in jcăriea se găseşte d. prim-minis->an Brătianu, care, de astă da-z&ndu-se demascat in faţa lumii, îvezend că nu mai poate conta ii bă şi pe viitor sprijinul celor luminaţi şi independenţi, cu itatea „aventurierului'‘ fără de ageri şi fără de ruşine, umblă ’ncearcă acum ca să arunce hn măna maselor acelora ca-savend conştiinţa drepturilor şi iilor cetăţeneşti, au ajuns să fie rul seu razim in această ţară Ie lung mistificată, aservită şt ralizată de doi oameni, fără de in scrupul cănd este vorba de asigura denşii domnia „nume- ■ ii. w iiil DllV 1 narea această impozantă a a-it in unanimitate ca preşedinte pe d. General Teii. dinţa s’a deschis la 2 ore p. m. mitetul oposiţiunei-unite din Iote a ştiut să facă toate onoruri-n- enite iluştrilor sei oaspeţi, vrem •em delegaţiunii oposiţiunii din tlă şi delegaţiunilor de prin ju- ,|tf* A# r/i , luat cuventul in şedinţa de zi, Costică Suţu, L. Catargiu, Ver-, General Florescu, Alexandru ari. jolausele cele mai frenetice inde-l[ repeţite au acoperit mai cu de-îre discursurile domnilor Verii şi Alex. Lahovari. iapă cererea întregii adunări, şe-ij a fost suspendată şi redeschisă I oare sara. hăţenii-alegetori, eu toate mano-I' întrebuinţate de administraţi-ca să facă să avorteze această pantă intrunire. s’au grăbit do mi intr’un nuniCr şi mai mare la "ia şedinţă, vrem să zicem la ţa de noapte, j-nii Nicolae Blaremberg, ; Miliail iiniceanu, General Teii şi Alex. II ol ban au luat euvSntul in această iă şedinţă. E de prisos, credem Lai spune că onoarea şedin-le noapte au avut-o mai cu de-îre discursurile domnilor Bla-erg şi Kogălniceanu. 1 vom face o datorie sacră de iblica „in extenso“ toate aceste jorabile discursuri, in care elo-i adevărul şi energia păreau a ivaliza intre ele şi a reclama primul loc de onoare. D. Miliail Kogălniceanu carele a avut cel din, urmă cuventul, a des-\oltat printr'un discurs din cele mai eloquentc şi mai bine simţite toate defectele administraţiunii guvernului actual şi toate periculele do care este ameninţat viitorul ţării prin revizuirea propusă. Un proiect de rezoluţiune adoptat intr'o şedinţă pregătitoare do adunarea tuturor delegaţilor oposiţiunii-u-nite a fost cetit apoi de domnia sa. Această resoluţiune adoptată in unanimitate şi in aclamaţiunile intre-gei adunări, are următoarea cuprindere : RESOLUŢIUNE. Adunarea delegaţilor din districte şi a comitetelor centrale din Bucureşti şi Iaşi ale oposiţiunii, întrunite in Iaşi in ziua de 25 Martie 1883 Având in vedere situaţi unea periculoasă făcuta ţârii de guvernul actual prin propunerea de revizuire a Constituţiunii, Hotărăşte : A) . Adunarea aprobă atitudinea politică păzită in ultima sesiune legislativă de deputaţii şi senatorii din oposiţiunea-unită, şi specialminte adresa cătră Rege a căreia chiar citire a fost împiedecată de guvern şi de majoritatea sa din Cameră, şi darea de samă făcută de oposiţiunea parlamentară cătră alegători in urma retragerii sale ; B) . Considerând că Constituţiunea din 1866 a conciliat, pe cât se putea, diferitele drepturi şi interese sociale pe baza respectului lor reciproc ; Considerând că ConstituţiuDea cuprinde multe dispoziţiuni, care sunt ăncă a se des-volta; Considerând că, dacă Constituţiunea n’a produs toate efectele ei bine-făcătoare, aceasta nu provine, după cum se afirmă, din defectele fi, ci numai din faptul că ea n’a primit o aplicaţiune sinceră Considerănd că nici o necesitate nu reclamă modificarea ei, precum aceasta se dovedeşte din faptul că nici o manifestare nu s’a produs in ţară pentru această revizuire propusă in ultima sesiune de cătră partidul guvernamental prin implusiunea dată de guvern; Considerănd că in tot cazul nu este nici drept, nici leal, Dici folositor ţării, ca această revizuire să se facă sub un guvern personal şi esclusiv care-a dovedit că nu este al ţârii ; că prin urmare, revizuirea ce s’ ar face fără libertate in alegeri şi după bunul plac al unui singur om, ar fi o lovitură de stat deghizată sub masca liberalismului ; ^ Adunarea se pronunţa dar in mod absolut in contra ori cării revizuiri a Con-stituţluuii din 1866. C). Considerând că o experienţă de şapte ani a dovedit ca ministrul Brătianu n’a întrebuinţat activitatea sa şi resursele imense ce ţara i-a pus la disposiţiune de căt pentru singurul scop de a se menţine la puteie el, şi facţiunea ce ’l înconjoară; Considerănd că, nemulţumit a întrebuinţa iufiueifia morală şi materială de care mai cu seamă la noi abuzează puterea executivă, ministerul actual a ridicat corupţiunea la înălţimea unei maxime de stat şi o întinde, in vederea alegerilor, fără sfială şi in mod înspăimântător pentru viitorul Ro măniei; Adunarea recunoaşte că este o datorie cetăţenească de ăntăiul ordin de-a resista de-a retuşa orice concurs, acestui gu vern, de a lupta prin toate mijloacele pe cari Constituţiunea le lasă activităţii ş1 energiei alegătorilor pentru rosturnarea lui D). Avend in vedere modul neinteiigen şi antipatriotic cu care ministerul administrează ţara şi in special judeţele Mol dovei, m scop de a’şi crea cu orice preţ şi in această parte a Romăniei un partid esclusiv şi personal; Având in vedere că reaua voinţă a gu-\ernului merge pănă a relusa vechei capitale a Moldovei stabilirea şi funcţionarea institutelor invoite do legi spre desvoltarea sa economică , Adunarea in unanimitate condamnă culpabila administrare practicată de guvern in ţară şi mai cu seamă in Moldova, care-a făcut atâtea sacrificii pentru fondarea statului Romăn. E) . Considerănd că mănţinerea şi ape-area pactului nostru fundamental şi respectarea drepturilor şi intereselor naţiunii intregi şi ale localităţilor, constitue sufletul unirii deosebitelor grupuri de oposiţiune’ cu escluderea ori căror vederi şi interese personale, adunarea apelează la patriotismul, abnegaţiunea şi spiritul de concordie al cetăţenilor, cari împărtăşesc vederile iei, ca să’ u unească in viitoarele alegeri voturile lor asupra candidaţilor devotaţi ideilor ce apărăm şi cari vor avea mai mulţi sorţi de isbăndă in colegiile respective. F) . Adunarea întreagă ca şi diferitele grupuri ale opoziţiunii iau angajamentul solemn de a rămăne unite pentru a împiedeca revisuirea Constituţiunii şi pentru a resturna guvernul actual; şi in caz de trebuinţa, a declara că sunt gata a lua răspunderea situaţiunii pentru a putea asigura Romăniei satisfacerea intereselor iei morale şi materiale. Oraşul Iaşi in această strălucită a-clunare politică, votăm! in unanimitate această „rezoluţiune“ părea că reinvie in memoria sa acele fericite zile cănd votând Unirea, nici prin gănd nu i-a fost trecut că se vor găsi mai tărziu in Statul romăn guvernanţi cari, in loc de un perpetuu omagiu pentru acest nobil şi tîesin-teresat oraş, cl să ajungă a fi sistematic combătut nu numai in desvoltarea sa intelectuală, dar pănă şi ’n desvoltarea sa economică !... PunSnd sub ochii ţării intregi a-tăt textul rezoluţiunii votate in unanimitate, căt şi toate discursurile rostite, nu ne ’ndoim, ci din contra, avem ferma convingere că cetăţenii cugetători şi independenţi vor şti a alege intre acei cari cer sfeşiarea pactului nostru fundamental, opera tuturor partidelor, şi intre noi, oposiţi-une-unită, cari ne luptăm pentru respectul şi cultul evangeliei politice a tuturor românilor, vrem să zicem pentru Constituţiunea din 1866, pactul definitiv care a legat pe Domn de ţară şi pe ţară de Domn ! Telegrama, primită Sâmbătă din Iaşi, de la onor. d. Yerneseu, a fost omisă, din cauză eă „Timpul" eşise deja de sub pressâ Ea ne comunică următoarele asupra întrunirii: A fost imposantă adunarea oposiţiunei unite. Numeroşi delegaţi sosiseră din toate judeţele. Deputaţiunea din Bucureşti a fost primită cu entusiasm. Şedinţa s’a deschid la 2 ore ; Veteranul de la 1848 General Teii a fost aclamat preşedinte. Au vorbit d-nii C. Sutzu, Lascar Catargiu, Gheorghiu Vernescu, General Florescu, Alexandru Lahovari. Discursurile lor au fost primite cu aplause frenetice şi de mai multe ori repeţite. Apoi s’a suspendat şedinţa la 6 ore şi s’a redeschis la 8. Au luat cuventul d-nii Blaremberg, Cogâlnicoanu, General Teii şi Hol ban. Aceleaşi aplause, acelaş entusiasm. Adunarea a prii mit cu aclamaţiune unanimă resoluţiunea de a se respinge revisuirea Constituţiunei, a se combate cu energie şi a se înlătura guvernul actual. Adânca impresiune pe care-a iăcut’o această manifestaţiune a produs uu imens efect moral şi o viue irabârbâtare pentru luptă. G. Vernescu. ŞTIRI TELEGRAFICE Neapole, 6 Aprilie. — Prinţul egiptean Husein, fratele mai mic al Chedivului, s’a imbarcat pentru Alexandria. Pesta, 6 Aprilie.—Trei din asasini preşedintelui George Mailatli au căzut in fine in mâinile justiţiei. Cel de al patrulea Spon-ga care a fugit, nu s’a găsit ineă. Triest, 6 Aprilie.—Poliţia a arestat pe un napolitan care se credea a fi Sponga dar i-a dat indată drumul după verificarea hârtiilor sale. Văzurăm exordul cu care Manifestul Roşiilor se sili să câştige o-piniunea publică pentru dănşi şi demonstrarăm valoarea fie-căruia fapt ce ’şi atribue ei prin zisul exord. Acum ajunşi la fond să intrăm in partea a doua şi cea finală a Manifestului. Roşii d’impreună cu roşitul principe Dimitrie Ghica, îşi iau aci limbajul cotoiului călugărit din fabulă şi spune: „Dupe ce am regulat tot, in afară şi in intru, cum e mai bine, ne-a mai rernas un singur lucru de făcut, ca să desevîrşim binele, acela de a schimba legea electorală actuală, care, precum înşişi adversarii noştri au mărtnrisit’o, nu e nici liberală, nici conservatoare, e numai guvernamentală. “ „Noi,—urmează Roşii—in această propunere nu putem fi bănuiţi că am urmări scopul d’a rădica, din mănele claselor luminate şi independente, controlul asupra afacerilor Statului, dupe cum susţin adversarii noştri, nici că am urmări pe acela d’a ne perpetua la putere’; căci, daca ar fi aşa, apoi n’am avea de căt să mănţinem această lege, ca cel mai sigur mijloc de a avea tot-d’a-una majorităţile parlamentare ce am dori.“ Să ne oprim puţin aci. Ceea ce spun Roşii că au zis adversarii lor, adică noi, despre actuala lege electorală, nu este exactul adevăr. Nimeni n’a zis că aceasta ar fi o lege absolut guvernamentală, dar s’a recunoscut adevărul că, in genere guvernul, cu această lege poate obţine majorităţi parlamentai e, bine înţeles cănd va ingera in alegeri, căci alt-fel cu sila nu vine nimeni să-şi impună dragostea sa guvernului. Ei bine, a fost destul impostorilor o leală mărturire din partea celor ce respectă adevărul, pentru ca ci să o desnatureze, să-i dea înţelesul că legea actuală e absolut guvernamentală, şi aşa fiind, să vină a zice : vedeţi că, in căt pentru guvern, el este tot-d'a-una sigur cu această lege să obţină majorităţile trebuincioase ; ce mai umblaţi dar să spuneţi că, prin cererea de revisuirea sistemului actual, noi am urmări scopul d’a ne asigura in perpetuu majoritatea parlamentară. Apoi tocmai aceasta o contestăm noi şi faptele urmate sub imperiul acestei legi: că uu absolut e ca guvernamentală, că nu tot-d'a-una asi- iBHnţnrile ji inserţiil» se primesc HncDreştl, la Administraţia ziarnlnl it Vlena, la binronrile de anunţări Beinrie Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbek-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele nclmprlmate se ard. gură guvernului majorităţi parlamentare. Faptul căderii ministerului conservator de la 1876 este aci spre a proba, sceasta. Şi să se observe bine, că acea cădere n’a adus’o nici colegiul oraşelor, cel cu număr marc de alegători, nici colegiul ţăranilor, cel incă mai numeros de căt al oraşelor ; ci numai şi numai colegiele I şi al Jl-lea, ale proprietarilor mari şi mici, căci se ştie că Oposiţiunea n’a obţinut majoritate decât numai in Senat, care se alege exclusiv dc către aceste două colegie, in număr şi mai restrâns incă de ceea ce sunt ele pentru Cameră unde censul este mai mic. Sunt dar caşuri probate cănd, cu legea actuală, Oposiţiunea triumfă contra guvernului, graţie colegielor I şi II, şi nu este unul măcar că, prin celeTalte două colegie, s’ar putea obţine majorităţi de oposiţiune. Evident este, prin urmare, că pe aceste două colegie, pe Senat mai cu seamă, au pus ochii Roşii prin revisuire, acum cănd infamia lor in cestiunea Dunării vine de faţă şi legitima îngrijire a acestor două colegie luminate promite a-i înlătura dc la conducerea afacerilor Statului. Noi insă primim să zicem şi ca Roşii, că legea actuală electorală este absolut guvernamentală, că ori in ce cas ii dă guvernului majorităţi dupe voinţă. Prea bine, aşa să fie. Să vedem atunci ce poate fi mai bine de căt această lege pentru bunele intenţiuni ale guvernului actual ! Nu spune el că a fericit intr’atăta Ţara, in căt găfâie ca paserea hrănită in silă ? Nu proclamă el că e mai sigur de majorităţi guvernamentale cu legea actuală de căt cu ori-care altă lege ? Atunci ce mai voesce? Cum poate sa fie mai sigur că va face binele ce-1 doreşte, şi pe viitor de căt cu un sistem ce-i este tot-d'a-una in favor ? — Ba nu, că noi voim să fim şi controlaţi 1 par că ar vrea să zică entusiaştii fii ai Echităţii. 0! tartufi desinteresaţi şi gata la sacrificii ; dar pănă acum, in timp de şapte ani, pentru ce nu v'aţi gândit la controlul Naţiunii ? Pentru ce aţi întrebuinţat toate mijloacele cum să stricaţi, să faceţi imposibil controlul Naţiunii ? Pentru ce aţi recurs la Regii şi incorporări iu administraţia generală a statului, a atător servicii ce erau independente de densul, precunj monopolul tutunurilor, spirtoase, accise, etc. şi aţi mai creat, dependinţe tot de Stat, Bancă Naţionale, Bănci Agricole, căi ferate, etc. etc. servicii cari, prin lefurile grase ce oferă impiegaţilor, sunt menite a corumpe pe alegătorii din cele duoă colegii principali ce s’au arătat mai imdepen-dente V Cum se acordă această faptă a voastră de resturnare a controlului TIMPUL pen Naţiunii cu dorinţa ce emiteţi tru asigurarea lui ? — Ba nu, mai obiectează viclenii in zăpăcire ; ba nu, că noi no temem să nu vină cum-va Oposiţiunca reacţionara şi să modifice ca Oonstituţi unea dupe cum a cerut'o prin peti ţiunea do la Iaşi ! De aceea apucăm inainte s'o modificăm noi in sens liberal ! Mai ănteiu cum ar putea să vină Oposiţiunca la guvern ? Prin Naţiune ? Negreşit nu, pe căt timp voi Roşii susţineţi că legea electorală actuală este absolut şi pentru toate împrejurările guvernamentală. Oe mijloc de venire mai remăne Oposiţiunii ar fi prin Rege sau prin Străini. Apoi Regele nu spuneţi voi acum că este tot ce poate fi mai leal, mai liberal şi mai patriot ? Cum ar putea Majestatea Sa să se desbere de cel mai leal, mai liberal şi mai patriot minister ? Apoi străinii n'au existat in timp J pentru revisuirea ei in sens reacţionai-, nu se poate atribui partitului Conservator. Oportunitatea revisuirii daca a o-pus'o Oposiţiunea, a fost şi este asupra propunerilor majorităţilor Roşii sub dictarea d-lor Rosctti-Brătianu ; şi aceasta pe motivul că nu s’a putut proba de către cineva ca o necesitate absolută înscrierea Regalităţii in Constituţiune, când duoi ani a existat ea de fapt fără Constituţiune, cu care toţi am recunoscut că nu era in contradicţie, cum şi pe acela, mai tare incă, că nici in ţară nici in presă nu s’a ivit un curent revisionist şi că, prin deţinerea puterii de către o singură partită de a care şi porneşte propunerea de re-visuire, nu este nici o garanţiă că ara va putea concurge prin toate torţele şi luminele sale la cercetarea ounctelor de revisuit. Iată in ce se coprinde oportum-atea pusă inainte de către Oposi-j ţiune. Ne mai remăne, in Manifestul Ro de şapte ani ? Cum in acest timpO-posiţiunea na putut face nimic prin-tr'enşii şi va face de aci incolo? Nu sunteţi voi cei mai cerbicoşi in guvern, cei cu ceafa ţeapănă şi cu fruntea neplecată înaintea străinilor, ca sa nu vă plecaţi la cererea lor ? Şi cum v'aţi aperat pană acum de isbiturele ce ve puteau da străinii, tot ast-fe vă puteţi apăra şi pe viitor, întemeiaţi şi pe cerbicia Regelui. După logica lucrurilor, asupra pro prielor afirmări ale Roşiilor in ceea ce priveşte calităţile legii electorale actuale. Oposiţiunea, Reacţiunea, nu poate veni la guvern nici intr’un chip şi prin urmare nici a modifica ea Constituţiunea in sensul ei reacţi onar. întrebuinţăm, precum se vede. însuşi limbajul impostor al Roşiilor, şi al Roşitului lor principe Dumitru Ghica ; căci, intralt-fel, cine ar putea vorbi despre petiţiunea de la laş spre a atribui, cu densa, partitului Conservator, intenţiunea d’a atinge in ceva Constituţiunea actuală ? Am mai spus’o, şi o repetăm, sfidând pe impostorii Roşii să poată proba contrariul ; am spus’o că pe tiţiunea de la Iaşi, un desiderat numai al cător-va persoane, cum principele Grigorie Sturdza, care prin Democraţia Naţională, daca nu şi chiar prin atitudinea sa actuală, nu comp-tează in partidul conservator mai mult de cât in cel liberal : petiţiunea de la Iaşi a remas imormintată de la naşterea ei chiar, in archivele parlamentului, unde doarme somnul cel de veci, graţiă numai ministerului Conservator de sub conducerea d-lui Lascar Catargiu. Am spus şi o repetăm că acest bărbat inţelept, şi expresie a partitului Conservator, avend toată puterea in mănă, la 1871, cănd ţarain-tieagă era obosită şi desolată de per-turbaţia Roşiilor, in căt s’au putut rădica unele voci pentru restrângerea libertăţilor coprinse in Constituţiunea actuală, şi cănd ori-ce minister s ar fi putut recomanda cu revisuirea, in-suşi capului Statului, care prin scrisoarea către Auerbach exprimase trebuinţa pentru sine a revisuirii; am spus şi repetăm că d. Lascar Catargiu, primul-rninistru, şi cu colegii domniei sale toţi, au aruncat cu oroare acea petiţiune şi au făcut să inţeleagă pe capul Statului că se poate guverna bine şi cu Constituţiunea actuală. Aşa dar intenţiunc pentru revisuirea Constituţiunii in ori-ce chip, ori şiilor, a cerceta un punct important acela al amendării lor că nu ar urmări scopul să lărgească colegiele in căt să rădice claselor luminate şi independente posibilitatea de a controla pe guvern. Acest punct credem că trebue să tractăm separat, fiind că deja este prea lungă revista noastră de astăzi, şi o vom face in numeral viitor. S ii forma ţi uni D. Urusoff, ministrul Rusiei in Bucureşti, va pleca peste căte va zile la Moscua, spre lua parte la încoronarea Ţarului Consiliul comunal al capitaiei va discuta in şedinţa de astă-seară bugetul de cheltueli pentru exerciţiul viitor. Oomisiunea însărcinată cu stu-diarea lui a introdus mai multe modificări. „cănd este in oposiţiune, penă şi oa „sele, deja reduse in ţărână, ale unor uitaţi repausaţi, spre a ne ameninţa, „spre a umili pe ţară şi principe, „spre a insulta din nou tot ce nu e-„sccuta poruncele d-lor Rosetti şi „Brătianu.“ Şi făcând aceasta machiavelica foaia, ea lovia şi tot ea striga : „E amar paharul ce regimele ne„ „dă se bem, grea sarcina ce ne im-„ „pune, sarcina d’a constata din nou,, „înjosirea şi umilinţa acestei ţâri mai,, „râu de căt acuma trei-patru seco-„ „le trecute; cu toate astea nu pu-„ „tem înghiţi băutura dintr’ensul, fâ-„ „ră i nu scoate un strigăt de in-„ „dignare, ultima manifestaţiune care,, „a mai rămas permisă sub dom-,, „nirea lui.“ Curios lucru! Se scan-dalisează cei de la „Românul“ de in-săşi faptele lor. Şi a lor faptă este firmanul de investitură turcească cu precedent ele şi consecinţele lui... Oh, căt de sus ridică cestiunile d-nii Rosetti şi Brătianu, cănd sunt in oposiţiune! Fie acele cestiuni naţionale, fie internaţionale, d-lor le ridică la un diaposon unde ar fi o mare fericire pentru ţara românească să rămână şi atunci, când aceşti jpse-McZo-liberali şi josewcfo-naţionali, pentru păcatele neamului romanesc parvin a scamota puterea. Din nenorocire nu e aşa. Suiţi o-dată pe foto-liurile ministeriale, punend o-dată măna pe preşidenţia corpurilor legiuitoare, vărăndu’şi măna in punga statului penă in umeri, impenănd judeţele cu agenţii lor ca prefecţi, urn-plend corpurile legiuitoare cu crea-turele lor sub numirea de deputaţi şi senatori, atunci totul se schimbă, atunci totul s’a schimbat ca printro baghetă magică. Ceia ce eri era rău, azi e bun. Culoarea terfelită s’a schimbat in floarea rosei. Albul este negru şi negrul alb. iar strâmbul de şi şade ca funia in sac, este impus ca drept. Atunci toate drepturile, ce in oposiţiune se cântau şi se respectau, sunt intervertite, sunt denatu rate, întinse pe patul lui Procust ciontite acolo unde sunt prea lungi şi lungite aoolo unde sunt prea scur- nisteriali ai firmei Rosetti-Brătianu. întocmai aşa s’a intemplat la 1866 şi 68, cu primirea firmanului de învestitura lui Vodă Oarol. „Un Cuza-Vodă n ar fi primit a-„ „semenea umiliri pentru maiestatea! „coroanei româneşti, insă, ce'i drept,,, „el nici nu sa înconjurat de con-,, „ si 1 i ari ca d-nii C. Rosetti şi IoanC.,, „Brătianu de căt numai căte-va zile,,, „până ce le-a văzut arama, după ca-„ „re s’a despărţit de dănşii pentru,, „tot-d’a-una.-- Dar să nu mai lungim vorba şi să lăsăm cuvântul ziarului „Românul" de la 1872, luna Octombre in 8, căci il vedem peste măsură nerăbdător, spre a ne explica el in limba sa de filipică: dacă „Regele este o ficţiune?" CRONICA Cu ocasiunea adunâiii Felibriîor, aflăm că d. Alecsandri a primit ca dar un cornet dela un primar din Franţa, pe care să’ pună la o loterie literară. D. Alecsandri a profitat de balul studenţilor, ce are loc as- tă seară in sala Teatrului Naţional, şi ”1-; dăruit lor spre a figura intre obiectele dela Tombolă. Cu această ocasiune a dat studenţilor o poesie pe care a făcut-o cu ocasiunea primirei cornetului şi care se va citi. te ESTE REGELE 0 FICŢIUNE? VI In 8 Octombre anul 1872, pe cănd incă facţiunea roşia purta doliul puberii, acea facţiune ’şi închipuia că este in acea stare de jale şi sdrobi-oare mâhnire, in care se află azi oiata noastă ţară, după verdictul ne-cualificabil al conferinţelor din Lon-’ra. Oe se intămplase ? „La Gazette es Etrangers" publicase o corespon-enţă adresată din Bucureşti, ticluia negreşit şi trimeasă de către ho-giagul din strada Doamnei, spre a nfâţişa starea României sub cele mai negre colori. In acea corespondenţă, intre alte, măna roşie care o scrisese, rata şi despre firmanul de investi-urâ dat de Turcia cu ocasiunea instalării pe tron a principelui Carol ’e Hohenzollern, document, care nu ar fi văzut lumina zilei, intăiu : daca d-nii Rosetti şi Brătianu nu ar fi consiliat pe principele Oarol a ’l pri-; şi al doilea: dacă „Românul" in 8 Octombre 1872 nu ’şi-ar fi mănjit coloanele cu publicarea lui şi nu ar fi desgropat cu sapa fioroasei sale sisteme, d’a tăciuna totul după interesele coteriei. In adevăr, cine nu ştie care era opiniunea guvernanţilor de azi, cănd se aflau in oposiţiune, asupra drepturilor autonomice ce resultau pentru ţară din vechile ei capitulaţiuni incheiate cu inalta Poartă? Cine nu ştie căt de geloşi se arătau de aceste drepturi ca oposanţi, şi apoi, o dată ajunşi la guvern, cine iarăşi nu ştie cum le-au închinat cu păi ne şi cu sare mai ăntăiu înaintea Rusiei in Aprilie 1877, şi apoi cum le-au târât in noroi, ingenunchiăndu-le înaintea Austriei, mergând cu neruşi naie pănă a şi cere ertare de la ea in cestiunea închiderii graniţelor pentru primirea vitelor din România sub pretext de epizootie, numai şi numai ca cu acest preţ al umilirii să se menţină la putere. Să mai amintim oare despre acea neutralitate, despre respectul acelor legaturi antice ce mijloceau intre noi şi Turcia, atăt de trâmbiţate de ai Romanului cănd erau in oposiţie, şi atăt^de violent sdrobite de a doua-zi după ce au pus măna pe putere şi şi-au dat coatele cu Rusia ? Le fac toate cănd deţin puterea, cănd tescuesc ţara sub genunchiul lor de’i trosneşte poptul; insă cănd sunt m oposiţiune, nu permit altuia d,a_ cugeta, măcar, la aşa ceva. Şi aici nu mai e vorba de miniştri, ci chiar de capul Statului, pe care '1 trag la bara justiţiei lor jacobine, la cea mai^ mică ocasie şi ori de căte on le vine gust să’i tragă pe la nas că e german şi că esistenţa sa pe tron va dura căt va bine-voi confră-ţia Rosetti-Brătianu a o tolera Oh, la 18 ?2 Domnul nu era o ficţiune, ci o fiinţă reală, pipăită, pe care Romanul o atacă, o denegrează, o judecă şi condamnă cum dictează interesul coteriei, şi nu numai pentru fapte săvârşite din iniţiativa proprie a M. Sale, ci şi pentru fapte care sunt de notorietate publică, că au tost provocate şi consiliate do con-siliari, de sfetnicii de taină sau mi- Răsfoind paginele istoriei şi citind cu atenţiune testul tratatelor noastre incheiate cu Poarta, fie-cine se va couvinge—oii-căt de ostil ar fi in contra acestui popor—că, dreptul de intreagă suzeranitate asupra naţiunii romane nici o dată nu s a acordat şi recunoscut Turciei. Căci, iu adevăr, priu cel dentăi tratat cu Poarta, inchiâiat spontaneu la 1393 in Nicopole, intre Baezet I Ilderim şi Mire ea I, valorosul principe care impusese respect invasiunii otomane, se stipulează că principatul are să se guverne după legile sale proprii, cu dreptul de pace şi de resbel. Domnii fiind aleşi de ţară. Reinoirea aceluiaşi tratat la 1460, supt Fiad IV Ţepeşi, circumscrise că inalta Poartă nu se va amesteca intru nimic in ad-ministraţiunea ţărei, care se va bucura in libertate de o legislaţiune naţionala, fără ca Domnii să aibă vr’un fel de răspundere către Turcia. Moldova plăti cel d intâi tribut la 1456, sub Domnul Petru Aron, fără ca aceasta să dea dreptul de vr'o suzeranitate a Porţii .asupra ţârei, căci la 1484 ea avu să se lupte cu sultanul Baiazet II, cu o putere independinte in contra unei forţe cu drepturi ecuale. Tiatatul de la 1511 dintre Bogdan şi Selim, recunoaşte principatul Moldovei ca ţara independinte şi liberă, fără vr’un amestec in afacerile sale din partea Porţii, ear cel de la 1529, dintre Petru Rareş şi Soliman, renoieşte Turciei, obligaţiunea d’a nu se amesteca in nici o afacere interioară, şi confirmă din nou pentru Romănia mân-ţinerea titlului de „independinte." I ^Tratatul de la Kuciuk-Kainargi din 1774 recunoaşte iu mod formal Domnilor români titlul de „suverani,,, şi prin art. 9 şi 16, dă ţerei dreptul d’a avea represintanţi şi aginţi diplomatici acreditaţi pe lăngâ sultanul. Hati-liumaiunul din 1803 prevede ca ţara să şi determine singură numerul armatei. Tratatul de la Akerman, din 25 Sep-tembre 1826, prin art. 1, intăreşte ea-raşi dreptul d alegere a Domnilor de către ţară. Tratatul de la Andrianopole din 1829, Septerabre 2, recunoaşte principatelor libertate complectă a cultelor, perfectă sicuranţă, administraţiune independente, naţională şi liberă. In fine tratatul de Ia Paris din 1856, prin art 33, consacră acelea prerogative. Eatâ pe scurt esinţa acelor taimoase tratate, care se invoacâ la ori-ce ocasiune, ca o sperietură copilărească. Nu e dar nici esact nici logic ca in firmanul de care ne e vorba, sultanul se repete de 2—5 ori că România „face parte integrantă din gloriosui imperiu", şi mai puţin n are, după tratate, dreptul de vr’o estricţiune fia iu privinţa numărului armatei, fiă in privinţa administraţiunii şi orga-nisării statului. Căci, in adevăr, nu e oare o flagrantă contrazicere d’a menţiona despre vr’o obligaţiune din partea României, când tratatele ce ni se amintesc prevăd o propria legisla--iune şi ţara nu face de cât a se conduce după propria ei legislaţiune ? Vorbeşte firmanul despre interdicţiunea d a putea incliiâia tratate cu puterile străine ? tagioase de cât azi, ear puterea n ,e-în floarea sa ? # ■ a#'1' , -M re» Lntil ii*’ A Vrea oare Turcia şi regimul ne aminf-accâ despre timpii atât, lor ai domnilor fanarioţi ? Dar cine nu ştie c’atunci fura busuri din partea Turciei, c'adev# i gâturi cu Poaita nu sunt de cât.i văzute prin tratatele menţionate w şi din care resultâ chiar completa ™ utonomiâ ? învestitura ? Dar când oare Domnii din Roi tara de cei fanarioţi, indeplinirâ 1 diculâ formalitate, ce se făcea la tmopole, prin ceremonia kaftanuli marele vizir pe umerii noului Do ii —urmat de tot divanul imperiuli 1 ll'1’ la Pati'iarchal ; prin imbrăcar.;! cipelui in kabaniţa sau mantă de fi prin inscrierea lui intre laniciari ■ 3 podobirea Im cu cucă de argint mante ; prin atâtea vane comedii ti isbutirâm a scăpa de mult demniti*,;:?F „,ji îonafitâţii noastre V Au tiecut timpii in care arogam i mană se numea stăpână a univers ! care ambasadorilor warelor puteri ceau primirile cele mai umilitoare. >?apoi, dacă e vorba de tratate, nu zicem şi noi, la răndul nostru, cia e vasala Europei, după prescrie ticolului 7 din tratatul de la Paris acorda graţia „da o primi in rănd 1 alte puteri, sub apărarea dreptulu. european v- Iatâ dar că in sine firmanul in nare nici o valoare, şi guvernele către ţară şi cu iubire către demnit ţionalâ au ştiut să păstreze tot-dea atitudine măreaţă, o autonomia corn cestei naţiuni. Căci, in adevăr, cin tat baterea monetei noastre naţiona acele embleme ale imperiului turc pre care vorbeşte firmanul ? Cine desfiinţarea poştei străine şi respect observa lruntarielor tărei ? Cine a uit pania de la Dobreni, pe linia Ar( chiar in faţa Im clei ? Nu, dommioi de la putere, nu provoacă această desmormăntare a u surde pretenţiuni ci, purtarea voastrUnţ vila către străini, ci nesaţiul cu carş__. fiţi a ne pune din nou sub regiweltim/yifflj riotic, „ci sistema de pangermanll Cu» ¥ mi4$‘ ide muci . .. 1 Oft n’a i il l: - . t. ir pangermanb -oţu„„ care vi s’a impus in noaptea Estsţte „Marte." ” L 1:3, Sil toi Dar ce însemnează această aiurare, când Petru, Domnul Moldovei şi'al României, in-cheiă la 27 August 1588, un tratat cu regina Elisabeta a Angliei, şi Dumitraşcu Cantemir, la 13 Aprilie 1711, cu irnpăra-tul Petru I al Rusiei, chiar in icei timpi când suzeranitatea—daca esistă— putea fi mai cu inle.snire revendicată, când statul îomân era in condiţiuni mult maidesavan- Acestea sunt adevăratul germene fiictului, acestea sunt căuşele ale câro secinţe se manifestară prin palmele c rul vă trimete de la Stambul. Sau că Turcia, văzănd atâta destrâl atâta umilinţă din parte-vă, profită > casiune ca să vă scrie epistole insulţi să vă vorbească despre berate şi firu dându-vă să inţelegeţi că vă eonsidi pe nişte supuşi plecaţi ai vizirului di poca fanariotă, sau că, „convinsă de „misiunea voastră de germanisarea g „lor Dunării pe tărămul economic şi ,litic, prin convenţiunea Bleichoder şi „joncţiunile cu Austria, vru să protest „contra acestei manopere a străinului, „a găsit in voi nişte instrumente confo „cu planurile sale 1).“ „Nu vă umiliserăţi îndestul la Berlil „la Viena, nu v’ajungea dispreţul inin „naţiuni : voirâţi să vă duceţi la cu „oprobriul şi impudicitatea, şi făcu „prin cestiunea Evreilor, prin toastul d „Văcârescu de la (Jetinge. prin conflii „starostelui giec de la Brăila, ca Eunr „indusă in eroare, să ’şi răcească ş. pi „neie simpatii ce ne mai conserva, să „creaza un cuib de agitaţiuni şi de al „ninţâri." Aţi ales bine momentul: Francia, pi nica şi generoasa noastra protectoare, 4 litâ să 'şi lege ranele ce ’i făcu „barua „teutonă, iar providenţa de le Berlin, „gânlată şi semeaţă, crede că poate să I „ta din piciar întregului contininte, acu „aproape doui ani 2).“ Cum vreaţi dar ca vizirului şi padijll iui să nu ie vie plăcerea d’a vă bate si din picior, când voi aţi mers pănă a servi cu numele lor viundja putere, ameninţaţi Camera spre a sancţiona cel i ii •■■ ■-î din (ondi s drama! i: mele sr f -cipelui Car "1 tir: ^ eşti# [V- neomenos jaf? 1) „Românul" judeca pe lie-care dl sine şi după ai săi. Dar cine an cedat intreaga Dunăre Austriei, dacă nu cei la „Românul" I 2) „Spuneţi mai bine cine a spart feri „trile din sala Slâtmeanu," spargere e ne-a costat miliarde: „Basarabia, jidanii „Dunăre şi poate capul." KVX9S ut ffrmâre, plecati-vfi capul inaintea ■(' cum l’aţi plecat inaintea tocului Jwjisulului german, şi spuneţi ami-’,ri de la organele vouă vândute, 3;( e permisa această cutezare, de ri^piin complicitatea şi sprijinul ce «j vâ da, au fost şi sunt solidari la ^jfoiţele ce v'ati atras. Lfpre naţiunea romana, care v6 su-jcontra voinţei sale, fiţi siguri ca Monicipale .... 86i/4 868|j 10 fr. , C^eî Pensiunilor 300 1. 228--- 233- 5olo Scrisori funciare rurale. . . 92--- 92'[2 7oio *> Scrisuri Rurale.. . . 104'1( 1043U 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 89'U 898,4 6o[0 , . > 991/4 100- 7o[0 > > > 1028|, 10372 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 83--- 34- Âcţii Bâncei Naţionale Române 2501 1285 1290 , , Soc. cred. mob, rom. 500 1. 210--- 215- „ , „ Rom. de c0n.trucţii 5001. 530- 535- > y > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 405--- 410- > » > > . Naţionale 200 1. 235- 240- ............................................................................... Diverse Aur contra argint. . ... 2--- 2 'n » > Bilete de Banque . 2- 2 i/‘ Fiorini valoare Austriacă. . . 21172 2.127, Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote francese...... 99i|j| IOO'/b Anunciu La 1 Aprilie a. c. 1883 este a se vinde definitiv la Tribunalul Ilfov secţia de notariat : MOŞIA ISVOBU Din Districtul Doljiu, plasa Ama-radia, in intindere de peste 450 pogoane, din cari 360 pogoane arabile; depărtare de 20 minute de Craiova. Doritorii vor supraoferta la suma de 32,000 lei, depuind cauţiunea legală. Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boala de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei). MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris* .Consultaţiuni de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, de la Sf. Gheorghe, in strada Slilăr-dan No. G. TIMPUL SPECIALITATE de ÎUACIIIN1 cu VAPOR SEMI-FIXE .SI LOOOMOBILE Horizontale si verticale de la l-5o caii Muşină orizontal!! looouxdulii snu po patiu«*. uldaro cu llncdrA iliritcUl dida I (O nl - Muşină verticală • Muşină orizontală «Ic Iii 1—20 cai locoinnbilA snu pe pniinc. - CiliJar.* cu intorcorcn i rei «ir Ia U»">m mi. I. HERMANN LACHAPELLE trănutc franco prospecte detailat.' | 1. BOl'LET X Coinp SICI ESOItl. Ingineri mecanici. [Paris BDB BODÎOD 81—88 (BULBVABDOBNANO4 6) p.pjJ IT'Al 19 fosta stradă Fcutburg Poissonniere r dl lb| MAGANIN fondat in 1879 I^A-G^SXIErcriLj DE Tetrnl Naţional) Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de laMartinique. Banane de la’Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebrie. Biter din Tia Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb. galbin, si Verde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand Fockin Pipermint. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac yieux, Cognac fin cliampagne. din Cognac. liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Marascbino Ţuică Naturală. Bomuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Khnm şi in Kirseb. Şliboviţă de Banat. V1NFRI STREINE ţii INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, (iermania. Italia, f Npagne, Ungaria Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo-Drăgăşani şi de Ilealn mare. Preţuri moderate, servi- ciul conştiincios. Preţui Cu stima, D. M OCT A NU. MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SIN6ER lî^SMTCELE MAI BUNE DIN LUME^ pren^ia^e^ 15Q ţnCdailej^jme PARIS 18 7 8 Medailă de aur ii :i ii ii ii n ii ii ii ii ii îl ii Ti El II il | II II (I II II li ll rate lunare CarfcnlS sigură daţi înscris. „ <«-- SINCER C2 poarlâ nur ca Maşinadc rusul new-york. de sus a 0 M lubricei. Jjj G. N E1 DI.I X G E A£enl general. Casa de Coifccrciu „Grand freres & C-ie 87 Calea Victorii, are onoare d a înştiinţa pe onorabila sa clientelă că va prinni in cnrdid un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de menagiu. Va primi mai vertos o colecţiu ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru solragerii, compuse de diferite specie de lemne: acajou finahon) nuc negru de Amc-rica, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasiă. Deosebit dc aceasta şi biurouri pentru domni şi doamne, bibliotecc, mese de tot feluri, intrăm cuvent articole de mobilat de toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite serviciu ri de porţelan şi de faianţă, j pentru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, de cafea, serviţi uri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in fine. diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin c-leganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in cu-rSnd, debalagiul acestor obiecte dc mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant freres & C-ie. Boalele Stomacului DIGEST10N1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATERSON Cu BIsmuth şi Magnesiă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile autiacide ş digestive vindeci! boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vărsăturile dări afară, colice; ele regularisează funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adli.DETHAN, farmac'JPob St-Denis,90,Par şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FA YARD , > —Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer. 25C I—— ir-'--———- — ^ . Cotiţi în tdte dilele în diarul Pariiian Bl.ÎS un nuou roman inedit UNE VIE (UĂ VIBŢĂl DE OlTV de MAUPA88AWT De vgnŞare la D... AI. Meaiiinuiii. Aboouaaieqte de trei luni franci 11. FAYAfMLAYN contra reumatismelor, catarelor, du rerilor, rănilor, bătăturilor ia juciore. | ai'suiilor.etc. ileposit centrral la Pn-j ris, rue Neave-St.-Merri. 40, şi ii> toate farmaciele. I cntrii şoşonul do Primă-vară şi vară am primit din ppo< noastră fabrioaţiuno din Europa un imens asortiment dc Haine poj Iiărbati şi Băeţi. din stofele colo mai moderne confecţionate <] noile Journale. «is*a.