MIERCURI iii IANUARIE 1883. AdmiiiiBtraţia, CWen Victoriei J>r. ANULAI, VIII.—No. 7 ABONAMENTELE U|rato»fi> !'•. yn an . . , pe o luni ue 3 luni. 40 lei 22 M 12 l«I Kininiblt «e priim»9C la lilinini»tr#ţ1« IMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . .IM) > , II .... 2 50 Un nnmfir 15 hani. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. iBHDţorile yi inserţiile ie primesc “acareşt! , la Administraţia ziarnlnî \i Flena, la binroorile de anunţuri Heinrii Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Sfcnbek-itein 2;—Paris, C. Adam, rne Clâtnino 4 A. Lorett, rne S-Ui Anni 51. Bucureşti, 11 Ianuarie 1883 Consecinţa in principie, consecin-. ţa in scop. este cea d’ăntOiu datorie a omului politic. In relatiunile de toată zioa, omul care vorbeşte una şi face alta uu inspiră nimtmui inerodere. Şi in politică e tot aşa, etc.“ • Cine vorbeşte cu aceasta suficienţă dogmatica Românul. organul d-lui C. A. Rosetti, al omului politic care, după ce a preconizat moft de . tfinCr republica, a infiinţat la betră-nete regalitatea c-ăzfnd in gen unelti inainte’i ca cel mai convins şi mai credincios monarchist. k Lucru curios ! aceia caii, in toată viaţa lor, au personificat inconsccin-ţa in principii, şi o inconsecinţă im-pinsă pănă la scandal, vin astăzi să arunce asupra altora picatele lor. VC indiipniţi oare consecinţa in principie a baronului de llahn devenit prim-j ministru al Maiestăţii Sale Regelui. ! sau—ca să luăm doue extreme—a rt voluţionarului ploe.ştean ajuns adjutant al aceleeaşi Maiestăţi ? Suntem dispuşi să admitem că intre oamenii de la putere există eonsc-; cmtă in scop, care este căpătuiala generală a partidului pe socoteala ţe-i r<‘i; dar că ar fi existând consecinţă in principie, nici odată, dc vreme 1 le pentru dănşii principiele sunt o Alăută cn tutui necunoscută. Aceasta î -ţşi explică de ce ei confundă cu atâta î «naivitate consecinţa in scop cu con-|i leeinţa in principie. Să trecem insă peste aceste consideratului generale, do ordine pur dogmatică, şi să venim la partea practică, la conclusiunile foii din strada Doamnei. Itonuiuu1 susţine, cu acea .Îngerească seninătate de suflet ce am avut oeaziunea să observăm adese-ori lf densul, că conservatorii ar fi „in-eurajat, susţinut, şi provocat aplecările despotice1* ale principelui Cuza, şi tot acest ziar adaogă că, după ce Lui perdut „moralminte", s’au unit (ni «partida liberală** spre a’l res turna. Fiâ-ne ertat a i pune douC cestiu-0 : Daca conservatorii au încurajat Şi provocat aplecările despotice ale fostului domn, dc ce tot ei să voias-ci a l resturna ? De altă parte, daca «partida liberalău este atât de con secintă in principiele ce pretinde că arp, pentru ce s'a unit nu conserva-lorii ale căror tendinţe i erau cunoscute de mult ? Aceste întrebări no par destul de f lare şi de categorice, pentru a mc-lita un respuns. Suntem siguri insă nai dinainte că nu l vom avea, căci Ti de la Românul practică adeso-or fnaxima că „tăcerea e dc aur**... 0 acusaţiune la care nimeni nu ţe aştepta la inceput, şi care a dc ^cnit foarte freouentă acum in aju •ui convocării Camerelor de revizuire ste aceea că conservatorii au intro lus in Constituţiune toate „restrâu-(erile putincioase**. Cu toate .aces ’ja, legea fundamentală a ţCrei a fost 'Otatii cu unanimitatea voturilor; fap tui .'st,' constant, si mi credem cu cine-va să 1 poată tăgădui. Daca ea conţinea ntatea „restrângeri“, pentru ,v oare pretinsa partidă liberală a votat o ? Dorinţa intimă a lie-cărui toşu, urmând exemplul capilor sei, este astăzi sufrajnl universal, dreptul acordat fie căruia fără deosebire, dc n oxercitii o parte din suveranitatea naţională, in virtutea principiul cri demagogic om şi om. Pentru ee atunci, întrebăm noi, toată suflarea roşie, atât de consecinţă ci; densa, a votat pentru actuala împărţire a colegielor electoralo? Pentru ce reclamă astăzi reînfiinţarea Consiliului de Stat, când a cerut suprimarea lui in 1866 ? Spre a da insă o aparenţă mai serioasă acusaţiunilor sale, el exhu-mcază spectrul petiţiunii din Iaşi şi afirmă că conservatorii au urmărit revizuirea Constituţiuiiii in sens reacţionai'. Alai ănteiu. printre subscrii-torii acestei pepiţi uni figurează re-pausatul Manolaki Kostaki. cu care au făcut causă comună mai târziu şi pc umerii căruia s’au urcat la putere, şi onorabilul d. Carp. ministru plenipotenţiar al ţerci in străinătate sub guvernul dictatorial al d-lui Bră-tianu. Unde le c consecinţa ? Numai vorbim dc d. Ţitu Maiorescu, care a fost nevoit să facă o deelaraţiune formală in Cameră spre a respăndi sgomotclc împrăştiate că sirena de la Florica l’a atras deja in braţele sale... înşişi adversarii noştri, de altminteri, sunt siliţi să recunoască că înainte ca şi dupo 1880 conservatorii au avut in tot-d’a-una ca principiu nestrămutat respectarea Constituţiunii actuale. Ca cetăţeni pătrunşi de sentimentul datoriilor ior către ţară, ca oameni politici convinşi că un popor nu poate progresa dc căt numai prin stabilitatea legilor şi a instituţiunilor sale, ei au considerat in tot-d a-una ea un fapt dc o gravitate extremă ori-ee atingere adusă acestei citadele intărite a libertăţilor publice. Asupra acestui punct dară discu-ţiune nu mai incapo, şi numai reaua credinţă cea mai vădită ar putea să susţie contrariul. Spre a dovedi totuşi contrazicerile partidei conservatoare, ,, Românul “ reaminteşte frasa celebră: „era im-prumuturilor esteinccisa*' afirmaţie ? D. Mavrogheni, pe atunci ministru de finanţe şi astăzi ministru plenipotenţiar. Ce a voit insă să zică D-sa? Că toate eheltuielelo curente, prevăzute in buget, vor trebui acoperite uuiuai eu resursele ordinare ale ţărei şi că nu se va mai recurge, pe viitor ca sub guvernul roşiilor, Ia irnprumuturi oneroase spre a le satisface. Aceia insă cari au usat şi abusat de bonurile de tesaur şi de emisiunea biletelor ipotccaio nan dreptul să’şi facă o armă din afir-maţiunea unui ministru conservator, devenit funcţionar al D-lui Brâtianu astăzi, care constituia mai mult un dedderatum dc a intra inir’o situa-ţiunc normală. „In sfărşit, lucru no mai auzit, rapoarte oficiale au fost falsificate şi presentate Parlamentului. Ele vor ro- mânea pururea ca un fapt dc o in-diăsnoală criminală, spre a caraete-tisa regimul şi pe oamenii sub cari s’au făcut, spre a dovedi căt de tocit era simţul lor moral, ctc.** Cu aceste tragice cuvinte inchciă Românul requisitoriul său in contra conservatorilor. Ne vom mărgini, drept respuns, a i eere o mica lămurire, care ’i va împrospăta memoria atât de întunecata, se. vede, de pasiunea politică: Despre co rapoarte voeşte să vorbească ? Pe căt ne aducem a minte, ceva de asemenea natură a fost presentnt Parlamentului de... d. Mitiţă SLtirdza, ministrul automat Acest interesant personagiu politic este astăzi trupul şi sufletul D-lui Ion Brâtianu, omul pe măinele căruia au fost încredinţate interesele cele mai grave ale tărei. ’li recomandăm cu dinadinsul acusaţiunile de fals şi de indrăsncală criminală cu cari ăl gratifică Românul, intor-căndu-ne privirea cu desgust de la spectacolul acestor certuri de familie cc se petrec pe fie-care zi. Daca am relevat punct cu punct toate insanităţile dc stil ale organu- lui din strada Doamnei;’^are zăreşte aşa de bine paiul din < -{diiiil altuia şi nu vede bărna din ochW^-sftu pro- priu, n'am mcut'o pentru plăcerea de aî combate, căci diseouune serioasă uu poato exista cu el. Am voit numai să arătăm că atacurile pasionate pe cari zilnic io indroptează in contra conservatorilor şi a liberalilor independenţi dovedesc adânca îngrijire ce i-a causat unirea celor două partide politice. Boşii afectează o linişte şi o siguranţă de viitor pe caia sunt departe do a Ie avea in sufletul lor. Ei simt că terenul le fuge de sub picioare şi so agată dc putere cu energia supremă a muribundului. La. lucru dară, şi succesul nu va întârzia să încununeze speranţele oamenilor de bine uniţi Ia un Ioc, căci ţara n a perdut incă, cn toată lunga domnie a nelegiuirii şi a bunului plac. sentimentul existenţei şi al demnităţii sale. ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, '21 Ianuarie.—Principele Carol al Prusiei, fratele împăratului Wilholm. a murit. Principele Carol s’a născut ia 29 lumii 1801. Berlin, 21 fanuario. — Din caii/,a urnitei Principelui Carol al Prusiei, toate serbările rte la curte poutru nunta fie argint a principelui ereditar au lori. amănate; teatrele regale vor sta închise pana după înmormântare. Roma, 21 Ianuarie.-Regolc llumbert a prezidat azi la inaugurarea expoziţiei internaţionale in prezenţa membrilor L.miliei regale şt a corpului diplomatic. Paris, 21 Ianuarie. —ir Temps ţii caleva alte ziare republicane blameaza prooetu do loge, insfâţi.şat Sâmbătă de către guvern pentru măsor lo de luat eventual contra pretendenţilor monărcliici, mai mult ăncă de căt au blamat propunerea d-im Hncpiet şi Scrisorile nefrancate nn se primai Hanascrlsele nelmprlmate se ard. aceea a d-lui Baliue din extrema-stăngâ. Zia-îele resping toate legile excepţionale. Lair, 21 Ianuarie. — Agentul diplomatic al trântei a inraănat eri guvernului Egiptean o Aota protestând contrasuprimărei controlului. ‘ Intrarea lui Nubr-paşa in minister e considerata ca apropiata. Sofia 21 Ianuarie —Camera a adoptat eri convenţia poştala-telogralica inehenta intre Bulgaria şi Serbia. Londra, 22 Ianuarie,— Momim/ Post crede ca Puterile vor răspunde Ia depeşa lordului (iranvile, privitoare la I -liii D. lonescu, destituit. I). Augnst Scriban. profesor de teologie morala, pastorala şi liturgica la cursul inferior al seminarului Sooola, din Iaşi, se numesce definitiv la catedra sa. In zioa de (I alo curentei, pe eănd se aflau mai multe persoane Ia baia de abur Mitraşevsky din strada Politiei, a căzut iu-trog tavanul cu Iomnărio cu tot asupra oamenilor, ranindu'i pe toţi câţi erau acolo, po unii mai grav, pe alţi mai uşor. Ţăranii din judeţul Urai la au ajuns in ast-fol de bal, ineat sunt hotăriţi sa’şi ia lumea ’n cap. lată ştirea po caro ne-o aduce ..Eeliilibru : „Ni se comunică de o persoană caro vino din judeţul nostru ca mai mulţi tar ani nemulfumiţi eu proprietarii şi arendaşii moşielor pe cari Iocuesc, sunt gata sa emigreze in Dobrogea. Judeţn nostru este des- „Românul" afla că bani trimeşi d lui colonel Arion la Poltava şi furaţi din biroul poştal al acelui oraş, sunt inapoiaţi României de către Rusia. Bani aceştia au şi sosit la Bucureşti. Mişcarea populaţiuuei capitalei, in cursul săptemanei de la 28 Decemvrie pană la 1 Ianuarie,au fost 123 naşteri, din care 12 Israeliţi, şi 112 morţi din care 9 israeliţi. Cei mai mulţi au murit de boale de stomac şi de plamăni. Un abonat al nostru din Brăila ne scrie următoarele : In anul trecut 1882 cn ocazia recrutărei tinerilor s’a scutit dela armată tarei prin puterea unui domn Deputat din localitate unu tăner anume Nicolae E-ne Mihalescu din corn. Cioara- Doiceşti pi. Bălţii ,Jud. Brăila, sub euvănt că ar ti ua mană cam subţire. Acest pretext este numa uă invenţie, căci acest tănăr să las că măi-nele sunt de opotrivă, dear nu este in comună un al doilea june ca acesta, gras, nalt şi bine tăcut, aşa că ar face multă fală regimentului in fruntea căruia s’ar pune. Dupe gurile rele aceasta scutire s’ar fi tăcut şi pentru ca tatăseu este un om avut, şi, de. . . . se cam ştie cum se fac treb-şoarele. Conform legei ar fi bine ca D-nul Ministru de resbel cu ocazia recrutare idin anul co-rent se orenduiască un consiliu le 3 D-ni medici ca sa constate şi se revizuiască ineâ odată pe acest tenor, asigurandu-1 că va avea un bun militar şi cu chipul acesta ar satisface pe toţi locuitorii din acea comună. * Primăria a primit plângere ca unii d-ni farmacişti mi se limită in atribuţile d-lor. ci caută singuri bolnavii, prescriindu le direct medicamente. Oare-care denunţări făcute in consiliu de igienă publica şi salubritate au probat ca plângerile acelea sunt fondate. Primăria, avend in vedere prescriptiuni-le art. 71 şi 72 din legea sanitară şi ale art. XVII din regulainentu farmaceutic care limitează iutr un mod clar competinţa farmaciştilor ca şi a medicilor, şi care nu permite nici farmaciştilor a cauta bolnavi fiara intervenţiunea unui medic, nici medicilor a prepara sau a libera singuri medicamente, pune in vederea d-lor farmacişti din capitala sus menţionatul articol din legea sanitară şi i roagă ea să ob.-vrve strict acele articole, pentru ca să nu fie silită a cero interventiunoa justiţiei in contra acelora ce se vor abate do la lege. A patra tragere la sorţi a titlurilor de rentă amortizabilă 5 la sută. pentru amnr- BIBi-lOXECA DOCUMENTARA ORAŞUL flAÎRA NEAMŢ f TIMPUL lizarea suinei de lei 578.000, din care: 118, 000, in 236 titluri a 500; 380,000 in 76 titluri a 5000 şi 80,000 in 4 titluri a 20, 000 lei, va avea loc la 1 (13) Fevruarie viilor, orele 2 după amiază, in cabinetu secretarului general al ministerului de finanţe Gaz. de Romanţa spune că d. Giuvara. prim secretar al legaţiunei române din Bru- xel, se va numi şef al diviziunei politice de la ministeriul afacerilor streine, in locu d-lni G. Steriadi a cărui demisiune se zice ca s’a primit. Se mai z.ice ca d. Al. Lenş, al doilea secretar la legaţi unea noastră din Petersburg, va înlocui pe d. Giuvara la Bruxel. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul se intruni ieri. I>. Pabija a depus un proect de lege privitor la rcvisuirca Consti- tuţiei. S'a procedat la votarea naturalizării d-lui Trandafil Maeri. Votul fiind Cnsă nul. a rămas a se face o nouă votare. D. D. Gliica a invitat pe „d. raportor să citească proiectul de lege privitor la revisuire. Paragrafele 1, 2. 3, 4 şi 5 sunt adoptate fără multă gălăgie. D. V. Boerescu. luănd cuvântul, a zis că Constituanta nu arc decăt a modifica paragraful I al art. 76 adică numai acela privitor la moştenitorul Tronului. Cu această explicaţie benevolă, paragraful o se votează, precum şi celelalte paragrafe. S'a citit apoi de d. Boerescu amendamentul propus de d. general Adrian pentru desfiinţarea gardei civice. Camera După citirea apelului şi comunicărilor, d. preşedinte Leea declară pentru a doua oară citirea propunerei de revisuire a Constituţiunii. D. Lahovari, intreabă dacă această citire este una şi _ aceiaşi dinaintea vacanţei sau o consideră ca a doua. Mai mulţi d-ni deputaţi din majoritate arăt. că este una şi aceiaşi cu cea dinaintea vacanţei. D. Fleva vorbeşte contra acestei procedări zicend că in caşul acesta s ar mai prelungi Camera ăncă cu 15 zile. D-sea nu înţelege atunci cum preşedintele a declarat şedinţa in ziua de 7 Ianuarie, dacă nu era Gestiunea d'a se citi pentru a doua oară discuţia asupra aceslui punt. Mai vorbind dd. Cliani, Dimancea şi Costinescu, discuţiunea se inchide incependuse aceea pe articole, care •a ţinut pănă la orele 6. Alegreri libere?! mai făţişă ca acu, şi cei de la primărie nu s’au sfiit d’a întrebuinţa in serviciu lor personal pe funcţionari comunei, plătiţi din punga cetăţeniloi pentru îngrijirea intereselor oraşului. Nu mai vorbim de garda civică, căci aci lucru merge după comandă, pe companii şi căprării. lată debutul alegerilor comunale sub imperiul legei celei noi. Cei mai mulţi cetăţeni, scârbiţi de asemenea manopere, nu s'au dus la vot. REVISTA ZIARELOR „Vrei nu vrei, tată Dorothei, dă-i vre-o două, trei !“ Aşa face şi onorabilii confraţi dela „Romanul.“ Ei vor cu orce chip să convingă pe cititori şi ţara că unirea conservatorilor cu sincerii liberali nu ar putea să aibă vreun temeiu serios şi trainic, şi că un guvern nu poate să fia durabil in care dd. L. Catargiu şi generalul Frloescu ar sta alături cudd. Vernescu şi N. Ionescu. Ş’apoi se măguleşte bieţii oameni cu speranţa, că ţara tot pe dânşii 6i va asculta, adresând partidelor unite fel de fel de graţiosităţi. Dar ce vor fi avend oare confraţii de la foaia din strada Doamnei cu paguba noastră ? Binele public doreşte, ca regele să se asigure bine; 1., dacă cei ce pretind a fi mandatari naţiuneii in camerele de revisuire sunt in realitate astfel; 2., dacă aceşti mandatari exprimă voinţa, dorinţele şi cerinţele mandantilor lor. Romănia liberă vorbind de cele ce se petrec in Franţa, vede că acolo este ca la noi- şi anume: „Libertatea n'are pe cea adevărată, E libertatea fără ordine, fără respect de legi, alegeri măsluite, pe scurt „anarhie. Pactul social intreabă pe d. Fleva şi Companie : Voiţi revisuirea Constituţiei? Cari ve sunt motivele şi raţiunile? Cetăţenii să cetească in Monitor remarcabilul discurs al d-lui Blaremberg şi respunsul vestitului d. Fleva, care a numit ^constituţia un „copil hidos.“ Dar părinţii constituţiei nu sunt d.d. Fleva, Dimancea şi Costinescu. ci ţeara, care nu va permite ca ori ce „chirurg11 politic şă i facă operaţiunea cesariană ! Alegerile delegaţilor colegiului IV (indirect) pentru comună s’a făcut, in capitală tot după vechea tactică a patrioţilor de meserie. Lista biurourilor definitive şi a delegaţilor fuseseră mai dinainte ticluite de către oficinele electorale, adică de comandanţii gardei orăşeneşti, in conformitate negreşit cu porunca celor de sus. C’o săptămână înainte de zioa a-legcrii, am vezut aceste liste tipărite impărţindu-se pe la alegători ca un fel de lozincă Agenţii comunali, comisari, sub-comisari etc., slujbaşi o-ficiah ai irrmăriei, au fost transformaţi in atjenţi electorali ai celor de la putere şi trimişi din casă in casă, spre a distiibui acele liste şi a face propagandă in favoarea persoanelor desemnate a fi alese. Nici odată ingerinţa oficială n’a fost Resboiul TU. atrage toată atenţiunea, atăt a autorităţilor comunale şi poliţieneşti, căt şi a publicului asupra localurilor publice de orice natură, mai ales in urma atător nenorociri, ce s’au intămplat prin incendiu in streinătate. Aşa de cx. cu ocasiunea arderci unui circ in Rusia au perit mai multe sute de persoane. Autorităţile să ia măsuri de control şi supraveghere prin oteluri, teatre, etc. căci după ce odată s’a intămplat o catastrofă, ori ce ţipete de durere sau jale nu mai folosesc nimic 1 Un profet anarhist. norociţilor. La 1862 el a fost oficer dă cazaci in Siberia şi a fost inclus din; causa aşa numitelor agitaţiuni politice ; după doi ani bolnăvindu-se greu’ a fost dus in spital de unde a fugit peste graniţă. De atunci a trăit in^Elveţia căutând necontenit să lumineze mulţimea. El contesta a fi unul din capii nihiliştilor sau anarhiştilor cari operează cu dinamită. El’ este socialist, un amic al lucră-toriloi. Văzând de o parte o miserie nespusă in societate, de alta un lux destrăbălat, el vrea să resolve Gestiunea socială prin o schimbare a raporturilor proprietăţei şi anume prin confiscarea averilor nobilimei şi clerului in favoarea lucrătorilor conform decretelor din 1793. Krapotkien işi inchee vorbirea astfel: „Cunosc bine situaţia Europei. Vă prorocesc, că înainte de a trece un deceniu, va veni o mare revoluţie şi rog prea mult pe burjoazie să nu inchidă ochii, ci să apere drepturile lucrătorilor şi să prgintimpine o revoluţie ca cea din 1793 şi 1848. Anarhiştii nu sunt feare selbatece; ei cer discuţie liberă. Feriţi-vă de a face să tacă discuţia prin închisoare; ar fi indeşert, Negreşit că limbajul meu pune in mirare tribunalul, dar sunt sincer. Aş muri bucuros in temniţă, dacă aş putea să opresc prin aceasta o versare de sănge. Burjoazia poate preveni nenorocirea; dacă insă ea va aţiţa ura claselor, dacă totdauna va pedepsi in loc să cerceteze liber, atunci va fi datoria ori cărui om onest să participe la revoluţiunea, cănd aceasta va isbucni odată ca un foc devastator. “ Tribunalul a constatat existenţa unei lige anarhişte avend de scop să provoace greve intre lucrători şi să desfiinţeze avere, patrie, familie şi religie. Gauthier, Bernard, Bordet şi Krapotkin au foşt condamnaţi la câte 5 ani închisoare, la o amendă de 2000 franţţfj la zece ani supraveghere şi cinci-ani lipsă de drepturile civile. Alţi acuzaţi au fost condamnaţi dela 6 luni pănă la patru ani. După cetirea senfoiţei s’a produs o învălmăşeală, căci femeile condamnaţilor erau să se arunce spre bărbaţii lor, dar au fost oprite de soldaţi. Prin-cesa Krapotkin a plecat la braţ cu Louise Midiei. Socialistul Krapotkin e condamnat in Franţa, pe cănd anarhistul domn C. A. Rosetti işi mănâncă recompensele reversibile, tot in Franţa ! facultatea din Bucureşti, fost membru de tribunal, membru la tribunalul Văl ea in locul d-lui Ferachi Baişoiu, deceda'. D. M. Vladoscu, care a servit mai mult timp in magistratura, jude la ocolul Marginea, districtul Ramnicu-Sarat, in locul vacant. ACTE OFICIALE In funcţiunile vacante de medici militari atât la corpurile din armata permanenta cat şi la armata teritoriala, ministerul de resbel este autorisat sa cheme la serviciu medicii auxiliari, căror, in limitele funcţiunilor prevăzute prin budget, sâ li se plătească, ca diurnă, câte 150 lei pe luna. Idem, 40 gal. de la Dimitrie Ioan (sch Idem, 25 gal. de la Costache Marin (Va urmjŞ Desfiinţarea regimului port franco I). Constantin Stefânescu se numeşte in funcţiunea de registrator şi arhivar, la comandamentul divisiei II militară teritorială pe zioa de 1 Ianuarie 1883. Un comisar model de virtute Ce măsuri se pot lua pentru a pre qţi primejdia de care este ameninţat com :u. Galaţului prin desfiinţarea porto-francuiift Kste o mesură care dintre toate e ai mai inţeleaptâ, şi cea mai eficace in ta laş timp, inse şi cea mai radicala; ani., sa se suspende aplicaţiunea legei pănit|i înfiinţarea docurilor şi a magasinelor le intreposit. In starea de lucruri in care se gâsfc. proectul de lege in cestiune lucrul if[t i uşor; ele amendat de Senat şiguvernis» , putea să-l lase numai la o parte farâ m! j / mai pre-enta din nou desbat.erei AduDj»i deputaţilor păna ce legea pentru infiifcfte .1* docurilor şi a magasinelor de intrepesfgi |Ao“ Din Districte înecat. - Sâmbătă'pe la orele 6 a. m. sentinela din faţa Bursei numit Antohi Gheorghiu, soldat in Regimentul 11 de dorobanţi, a căzut din-intămplare in Dunăre şi s’a inecat. Cadavrul până acum nu s a putut găsi. Surpare (le pămănt.—Spargăndu-se canalul de apă iu dreptul casei d-lui Penciu Neculau strada Hotel Petersburg, in Galaţi, a produs o mare surpâtura de pâinfint. Din aceasta causă temelia casei a crăpat in mai multe părţi. Pentru a impedeca căderea păreţilor s'a pus proptele. Un proces de sigur va interveni intre proprietar şi compania apelor. Jurnalul „Tribuna Liberă11 clin Iaşi, vorbind despre comis irul Botez, enumera următoarele 16 fapte patri-oticeşti, pentru cari suntem siguri că guvernul ăl va decora cu Serviciul credincios. Punem aceste fapte si in vederea lectorilor noştri, ca să’şi poată face o idee exactă de ce va să zică şi ce poate face un comisar roşu. — Iatăde: 1. In 1874 a luat 40 galb. de la Vasile Gheorghiu de la indofit de la recrutare, dând in locul lui pe un băiat din dugheana d-lui D. Gheorghiu numit Vasile ; este prin urmare de cercetat care e actul de scăpare a d-lui V. Gheorghiu. 2. Idem, a luat de la Ioan Alexandrescu 15 galb. sub cuvent că’i dă d-lui Lupuşor de la poliţie pentru ca sâ stăruoască scăparea sa de la sorţi. 3. A instrăinat 6 boi, 100 oi, 3 vaci şi o iapă, şi in fine casa şi toata averea re-posatului Pascalache Turtureanu, impârţin-d’o fetei lui Ilie Olariu şi Costache Marin. 4. A prădat averea defunctului Iancu Haimovici, in unire cu evreica lui şi eăr-ciumarul Moise luându’i pană şi o balercă eu viu roşu vecliiu. 5. A luat 50 galb. de la Mihai Vârză-rescu de l-a sustras de la sorţi. 6. A luat 5 galbeni in 1879, de la V t-sile Hărjeu prin Dumitru Jugănariu de 1 a scăpat de la sorţi, probă d. Costin. 7. Vinde caii şi boii ce găseşte pe la tâlhari pe care se preface a’i da in păstrare, probă Gheorghe Sâeârescu si d. Botez. 8. A furat averea reposatului C. Gheorghe Merariu. 9. A maltratat şi ţinut arestat pe Gheorghe Teslariu. 10 Au luat 120 franci de D evreii Rah-mil Naişiţi, Rafael Veisman, Ghidali Moise, Buium sin Buiuin şi Moise Cârciumaru pentru a le da atestaţii adeverite de preut, spre a le servi la obţinerea de „licenţă probe Preotul Gheorghe Boarea, Scarlat Leon şi Ioan Alexandrescu. 11. A luat de la evreii cărciumari din terguşorul Nicolina 100 gal. zic: unal sută galbeni, spre a face prin stăruinţa şi auto- fi aplicată ea mai ânteiu Aceasta suspensiune a legei ai fi, prem am spus cea mai inţeleaptâ mesură c m putea lua guvernul, şi care ar reda coi ir ţului acestui oraş liniştea din care a ■: răpit pe neaşteptate. Sa sperăm că cârmuitorii noştri vora-l ţelege rfiul imens ce fac nu numai Ga, lui, ci intreg comerţului ţerei prin desih- ţarea precipitată a porto-francului, şi seir asocia la o cerere a careia realisare at ( ' ale? * I celui le ?nI .ii t«*: numi In privinţa procesului din Lyon contra anarhiştilor cetim următoarele intr’o corespondenţă dela 4 Ian: In apărarea sa prinţul Krapotkine a zis, intre altele, că nu regretă a fi îndemnat pe popor să se opue apăsătorilor săi ; el e convins, că aceasta era cel mai bun mijloc de a scăpa Franţa şi lumea de reîntoarcerea reacţiunei. Apoi Krapotkin povesteşte că tatăl său ţinea mulţi robi, cari erau supuşi la cruzimi nesuferite; deaceea el şi-a propus să facă tot ce va putea spre a veni in ajutorul ne- Alegerea delegaţilor la Iaşi. — Delegaţii colegiului IV s’au ales, zice „Pactul social,4 după cum au fost desemnaţi de către d. I. Ornescu, ajutor de primar şi numit adhoc şef al gardei civice. Comandanţii gardei civice, mari n mici, cum şi intreaga urgie de funcţionari poliţieneşti eu tradiţionalele ameninţări, făgădueli etc. au purtat mana fio-cârui asuprit alegător pe o bucată de hârtie, ca sa delege nişte oameni pe care in cursul anului nici nu se înjosesc să’i salute. Se mai adaogă chiar—lucru de necrezut —că primul procuror şi judecător de instrucţie prestează o puternică mână de ajutor.... Mişeiiri in justiţie Sunt numiţi : D. I. Angelescu, licenţiat in drept de la ritatea de care el dispune ca terguşorul sâ nu se incorporeze cu comuna rurali Gala-ta, proba Ioan Alexandrescu, — pre care din aşa cas cu adresa No. 3714 din 16De chembre 1882, l'a trimis (!?!) parchetului — dupe ce l'a ţinut 3 ore arestat -ca pre talhari. 12. Schingiuesce şi torturează in gradul cel mai neruşinat şi despotic pre toţi nenorociţi ce’i cad in mâna — aplicând cele mai infame mijloace pentru a spune ser-manii şi ceea ce n’au făcut s’au n’au gândit sâ facă. 13 A luat 800 frei de la Nicolae Ivan-ciu pentru ca i-a descoperit pre baetu ce ’i furase 500 galbeni. 14 A luat de la preotul Gheorghe cănd s’a descoperii hoţii ce pradaso biserica Gâ-urenilor şi Uricanii 20 gal. 15. A luat 20 gal. de la evrou Lnpu Potcovarii ca sâ nu’l dea in judecată, pretextând in faţa jidanului că el (avend casa asigurata) ş’ar fi dat foc singur casei sale şi ca probă invoe pre opistatul P. Po-povici care a scris procesul-verbal etc. 17 A luat 36 gal. de la Alexandru Ionescu pentru sorţarul Stofanaehe Ionescu, indispensabila. Dar se poate ca guvernul să pense totuşi in opiniunea sa — ceea ce ?£ r6u negreşit, dar foarte posibil; — in ^ împrejurare suntem datori a indica unirile ce se mai pot lua pentru a inlocui u -visoriu regimul docurilor şi a magasinflr de intreposit.. D. G. Mihâilescu, deputat al acestui d» a propus astă toaniua in Cameră un prpt de lege prin care se tinde a se c|a păna la infiinţarea docurilor şi a mag linelor de intreposit definitive, nişte mai ţi »ţi intrai» provisorii care să se ia dintre magaiat particulare. Acest proect de lege nu priveşte de £t mărfurile noastre de esport şi intru actfc< el presintă multe desavantage pe careţi am avut altă dată ocasie ale releva, desa b- ,;rj|j g iJj tage inse care suntjnherente ori cârue 1 bii provisoriu şi neisprăvit. Mesură produsă de D. Mihâilescu cel# acum să se întindă şi la mărfurile de * iDt «Iii Hll Si MHj liiei fc|;yaâ . a feste Vi pi port, să se închirieze adica de către at magasii particulare care se serve provis jir de intreposite pentru depunerea mărfu.to ce se imporlează. Dacă magasiele provisorii pentru es|fcr pot fi utile, cele pentru import sunt ini pensabile. necesitatea lor e urgentă şi i diată. Vor fi dificultăţi de sigur şi multe in operaţiunile ce se vor face pentru de» nerea şi scoaterea mărfurilor din acele ă-gasii, pentru paza lor etc., dar comparg cu catastrofa imensă ce ni-se prepară ]pi '-'fiuuri desfiiuţareaporto-francului, toate acestea s suportabile, tote acestea nu sunt niinic.j i De aceia trebue luate măsuri urgente pir-) tru înfiinţarea cât mai iute a acestei mal» J sii provisorii, căci altmintrele comei* # ţerei va fi grav lovit, şi ruina Galaţului c i I sumată irevocabilmeute. Mai este un espedient—căci toate ac la care se poate recurge in gravele imjft' jurâri in care se află comerciul. II vom espune şi acela: Mesură do care am vorbit mai sus r>-tiv la inchirierea unor magasii particule 1 cari sâ serve de magasii de intrepos it, lai aplicaţiunea sistemului int repositelor r cu singura deosebire că in loc deaseijn magasii anume construite şi condiţioi pentru acest scop, se iau magasii prov rii. Re lengâ intrepositul real mai este intreposit aşa numit fictiv şi care se c sebeşte de cel-alt prin «ceia câ mâi fu sunt lăsate la disposiţiunea neguţătorilo magasinele lor proprii de la care vama iea nici odată cheia. Dar in schimbul ranţielor cerute pentru intrepositul r vama primeşte angajamentul sub eauţiui intrepositarului de a da faţa mărfurele ori ce cerere şi de a le reesporta sau a plăti dreptarele vamale in termenul £ pentru durata iutrepositului fictiv, tern care de ordinar este de un an. Marsilia, care are docuri şi magasinc intreposite admirabile, are pe lengâ acu ll f'VlIU II Ol'l yill UI «^11».'» ---- t - I ~ --- - -- ’ ' » . - probă Rnxanda Ardeş şi Ioan Alexandrescu. Şi privilegiul iutrepositului, fictiv pentn > a ce t-fllAf . TIMPUL Bţuai'furi. j recum lemne de construcţie, Mure. cărămidă şi oiţele. ■ r *u intrepositului lictiv pentru acest ,nces este prin o favoare speciala, S am in loc de unul. i p utru ce ceia ce la Marsilia este cu t . . si inca acordat ca un privilegiu mai X'QU s’ar gutea face şi la noi ? ■ ori ce cas este sigur câ desfiinţarea ' A-francului pune comertiul in general H, ai Galaţului in particular, cum se B inlr'o adeverata cumpănă. Prin o gra-H .. esplicâ numai prin nepriceperea ™ votat legea, s a luat o disposi- adevfirată calamitate. -Jor ce a» ido* care e o ■ ternul are datoria sa lea mesun ur-Jfte pentru a preveni un rău atât de mare. , jţijloacelo nu lipsesc, este destul numai gSvoOâSCă- 1 V.i.u Jn timp încoace nu se mai respectă nici fin spiritul nici in litera lor. Sprijinind pe pensionari d-voastră susţi neţi drepturile a peste 4000 familii Romă-Mieşti din cari dacă capii ca nişte vechi ste-ar sunt consideraţi de stat ca prea be-[trăni spre a i aduce servicii, pe lângă fie ■care din ei insă se ridica o nouă şi nume ■roasă generaţie de vlăstare tinere cari ajutorul celei mai mari părţi din pensiune sunt întreţinuţi in seoalele publice şi pri rate ale ţerei, promiţând ast-fel, a conţi nua pentru fericirea patriei comune aceiaş devotament pe care l’au sacrificat şi părinţii lor o viaţă întreagă. Prin urmare 1 bine încredinţat ori cine, că mica sumă tectatâ Ia susţinerea acestor cător-va mu de familii ale pensionarilor, este scoasă de societate dintr un bosunar şi pusă in cel , alt,—este cu un cuvSnt bine întrebuinţat. Inca odată D-le Redactor, mulţumindu-ve de sprijinul ce ne-aţi dat, ve rugăm să bine-voiţi a primi espresiunea sentimentelor noastre de stimă şi inaltâ consideraţiune ce vă păstrăm : Preşedintele Comitetului A 1. Sielileanu, Secretar: A. Duca, maiori. Cocăneanu. Serbia Se anunţă din Belgrad, că este probabilă adminterea Serbiei la conformi ţa dunărană. Invitările pentru Serbia şi Romănia vor emana chiar dela Confcrdţă. Irlanda Situaţia din Irlanda e tot aşa de sumbră caşi mai nainte. In Dublin sc continuă cu arestările. Se vorbeşte de existenţa unui complot cu scop de a arunca in aer prin dinamită pe viceregele Irlandei cu toată suita sa.—La 5 Ian. s’au spăn .urat doi din ţfe ucigaşii administratorului Moşiei lordului Ardilan. Ţarul Din Mrscova se anunţă, că acolo se urinează cu pregătirile pentru in coronarea Ţarului. Se construec teatre, un circ şi alte localuri de petre cere pentru popor. In mijlocul unui mare arc triunfal se va ridica un urn mare, irjurul căruia se va aşeza un tablou, representănd toate evenimentele mari din timpul domniei lui Alecsandru II. fie CUGETĂRI Inima suferă orce, afară de amintirde unei fericiri perduta de curend . Groapa unde odihnea rămăşiţele unei iubite nu ne ample inima cu atâta amărăciune, ca locul unde pentru cea din urmă şarâ o strângeam pe inima noastră. Fiindcă pe acest păinfint nu putem întâlni o desevărşita perfecţiune, este mai bine să ne ataşăm de aceia c căror greşale vin dela spirit, decât de aceia a căror defecte vin din inimă. Cel ce tiăeşte fără scop, care nu voeşte a'şi lua vre-o in-ărcinare. cu cât va posede calităţi strălucite, cu atat viata ii va veni mai greu de suportat. 'RIMARUL COMUNEI BUCUREŞTI Convocare ECOURI STREINE Ii aii a In privinţa tulburărilor din Florenţa se mai scrie următoarele : După ce recruţii au făcut neorBndueli prin stradele oraşului, au intrat in fortu Basso. Comandantul postului i-a somat să sg liniştească, insă ci au continuat a tot striga contra Austriei. Unii din ei au aprins mai mulţi saci cu pae, ceea ce a pus in pericol fortul, mai ales că in apropiere se afla o magazie de pulbere. Atunci comandantul cu solda'ii luară mesuri mai energice contra tulburătorilor. In luptă s’au rănit doi inşi. Recruţii In temeiul disposiţiilor transitor» din noua lege comunală combinate eu art 60 din legea electorală pentru camerile legiuitoare, Noi Primarul comunei Bucureşci invităm pe toţi D-nii alegatori in-inserişi pe ultimele liste comunale definitive formate pentru alegerea consiliului comunal pe termen de patru ani viitori, ca in zilele regulate mai jos să se adune la oi ele de dimineaţă in localele cari sc carată spre a proccde la alegerea prin scrutin 4.-M*. » *> 00“8,1|< “ i calaţi pc o populat» ele 200 000 locuitori conform legii, Bnsă. 1) Alegetorii colegiului indirect (colegiul IV de cameră) se vor întruni in zilele de 9 şi 10 Ianuarie viitor spre a alege pe delegaţii acestui eo legiu in numărul fixat prin e£e‘l 0 lectorală in raport cu numărul a ătoarele grupe im le- gărilor, m urmi partite pe culori şi a nume : a) Secţia 1 (coloarea roşie/ legă tor ii acestei secţii formăiul uă singură grupă, sc vor intimii m Popa Dărvaşi sf. Visarion. Grupa II compusă din suburbele : ; Biserica Eni Batiştea, Precupeţii noui, coana, Pitar moş, Oaimata. Oţotarii şi Botcanu, alege noă delegaţi, in localul .şcoalei de fete No. 3 de lăngă fiserica Icoana. Grupa III, compusă din suburbele: Popa Rusii, Popa-Cliiţu, Armenii, Silvestru şi Precupeţii Vechi, alege zece delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 3 de la biserica Sili-vestru. Grupa IV, compusă din suburbele: Dicliiu şi sf. loan Moşi, alege opt i in localul şcoalei divizionare de tete din calea Moşilor No. 203. c) Secţia IU (coloarea verde) formală din cinci grupe se va procede in modul următor : Grupa I. compusă din suburbele : Brezoianu. Schitu Măgureanu, Popa Tatu şi Manca Brutaru, alege cinci delegaţi in localul şcoalei do băeţi No. 4 de pe strada Popa-Tatu. Grupa II compusă din subburele: s-ţii Voivozi, s-ta Vineri, sf. Nicolae Duşumea şi sf. Ştefan (cuibu cu barză) alege 11 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 după str. Gri-viţa No, 68. Grupa III. compusă din suburbele : Cărămidarii, sf. Eleţfiprie, sf. Constantin, Gorgani, Mihai \odă, Isvorul şi Arhimandritul, alege noe delegaţi in localul oficiului civil de verde de pe strada Mihai-A odă. Grupa IV, compusă din suburbele : Biserica albă şi Spirea-Vecho, alege şoapte delegaţi in localul şcoalei primare din casa Pocnarescu. Grupa V, compusă clin suburbele Spirea Noă şi Ghencea, alege 12 de legaţi in localul şcoalei primare cursală de tete No. 190. d) Secţia IV (col. albastra), foi-mată din 4 grupe, se va procede m modul următor : Grupa I, compusă din subuibelo Radu-Vodă, sf. Spiridon, s-ta Ecate-terina, Slobozia, Flamanda şi Vlădică, alege şease delegaţi in oficiului civil depe Vodă. Grupa H compusă din suburbele Bărbăteştii Vechia, Bărbătescu Nou Broscenii şi Mânu Cavaf, alege opt delegaţi in localul şcoalei primare de băeţi depe calea Serban Vodă No. 156. Grupa III, compusă din suburbele • Apostol şi Cărămidarii, alege cinci delegaţi in localul şcoalei primare de fete din casa Magi Ivan de binară podul Radu-Yoda. Grupa IV. compusă din suburbele • Foişorul, Isvorul, Staicu, Serbii si Dobroteasa, alege zece delegaţi in localul şcoalei primare de băeţi (|e lăngă biserica Dobroteasa, o) Secţia T (coloarea dc negru), formată din cinci guupo, sc va pro-cede in modul următor : Grupa 1, compusă din suburbele : Măntuleasa, Olarii, Oboru-A ecb.u Pantelimon, şi Popa-Soare, alege opt delegaţi in localul şcoalei primare de băeţi No. 2 depe strada Măntuleasa, fosta comisie de su- din Calea Raliova lancu, alege 11 delegaţi in localul şcoalei primare de fete din casa Li-piorul. Grupa V. compusă din suburbele: Oboru Nou, Oltenii, Udricanii şi Popa Nan, alege zece delegaţi in localul şcoalei primare de fete No. 1 din strada Lncaci No. 30. 2). Alegătorii colegiului direct (colegiului 1, 2, 3 de cameră impreu-nă cu delegaţii ce va da colegiul indirect regulat mai sus, se vor întruni in zilele de 20 şi 21 Ianuare viitor anul 1883, spre a alege pe cei 30 consilieri pentru compunerea noului consiliu comunal in următoarele secţiuni pe colori şi a-nume : a) Secţia 1 (coloarea roşie) compusă din alegătorii direcţi înscrişi pe listele definitive si delegaţii acestei colori, vor vota in localul ospelului comunal, str. Colţii, unde este şi biuroul central al alegerii. b) Secţia II (coloarea de galben) idem. idem in localul şcoalei primare depre str. Clementa. c) Secţia III (col. verde) idem in oealul şcoalei mixtă primară dela Cuibu cu Barză. d) Secţia IV (col. albastră) idem in localul şcoalei de băeţi din strada Radu-Vodă, fost spitalul Maternităţii. e) Secţia V. (col. de negru) idem in localul oficiului civil clin negru. Alegătorii colegiului indirect si di-ect înscrişi pe lista suplimentară, vor vota fiă-cere in secţiunile şi grupele respective, Operaţiunile acestor alegeri se vor face întocmai după prescripţiunile legii electorale pentru corpurile legiuitoare, Primar, D Cariagdi Secretar general, BoUntîlieailU No. 19261. 1882, Decemvrie 24. re ar fi num răul acţiunilor sau al mandanţilor săi. Proeuraţiunilc precum si toate cele alte acte cari dau dreptul de a asista la adunarea generală, afara de acţiuni, pentru depunerea cărora s a vorbit mai sus. vor fi depuse, sul) pedeapsă de nulitate, in Bucureşti, cel mai lărziu, in zioa de 19 Fev-vruarie patru ore seara, iar in Sucursale penă in zioa de 17 Fevruarie. Procuraţiunile sau actele vor fi subsemnate de cei ce le infâţi-şeazâ. Acţionarul nu poate fi representat de căt printr’un mandatar care ar avea şi el dreptul de vot. Totuşi Statul, Stabilimentele şi cor-poraţiunile pot fi representate prin un delegat, minorii şi interzşii prin tutori sau curatori lor, iar temeile prin veri ce representant, acţionar sau străin. Conform art 48 din Statute, bilanţul general anual, precum şi raporturile consiliilor de administraţie şi dc censori asupra operaţiunilor exerciţiului vor fi publicate prin Monitor, cel puţin 10 zile inainte de adunarea generală. Ele vor ii asemenea tipărite in exemplare deosebite şi puse la disposiţia acţionarilor la toate Iviu-rourile Băncei. localul strada Radu Banca Naţională a Romanii Conform art : 87, 88 şi 89 clin Statute, se aduce la cunoştinţa B-lor acţionari că adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncei va avea loc Duminică la 20 Fevruarie 1883. . . Adunarea generală se va tine in localul Băncei strada Colţci. No 21 la orele 10 dimineaţa, Ordinea de zi este următoarea ; I Aprobarea bilanţului inebeiat la 31 Decembre 1882. II Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. III Distribuirea beneficiilor rea-lisate, conform bilanţului. IV Alegerea unui Director, in locul D-lui T. Mecdinţianu şi a unui ccnsor in locul D-lui Fui. Hillol Ma-noach. demisionaţi. Detentori de acţiuni la purtător, cari vor voi asista la adunarea generală, vor depune acţiunile lor cel mai târziu atât in Bucureşti căt şi in sucursale piuă in zioa de 17 Februarie inclusiv patru orc scara Lista acţionarilor cu acţiuni nominative sC 'va tace dc oficiu dc Banca. Veri ce inscripţiune sau depunere tardivă rădică vere ce drept, de a asista la adunare. . Patru acţiuni dau dreptul la un vot Nimeni nu va putea să aibe mai mult de 10 voturi pentru sine şi alte 10 voturi ca mandatar, veri ca- NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Manualul său Călăuză Cetăţeanului in materie Judiciară eoprinzfmd şi formulare, decereriie, actele şi contractele cele mai usi-tate in materie civilă, comercială, penală şi de imposite de loan Rădoi. licenţiat in drept Presidentul Tribunalului Comercial din Bucureşti, şi fost President la Tribunalul de Argeş. Se află de vinzare' la Librăriele din Capitală. Coutimpurannl No. 12 coprinde: Unirea face puterea...Sofia Răclejdc Povestea Povestelor T. D. Speranţă Supunerea femeilor Sofia Nădejde Hotărâre, poesie G■ Miile Ştiinţa la d. I P. Eliadi de la şcoala Româna din Ploeşti Verax Domnişoarei S. N. (poesie) Al. C. Cuza De unde vine grindina N. Nădejde Căsătoria liberă C. Miile Noutăţi Ştiinţifice T. U. Corespondinţâ Redacţiunca. A eşit de supt tipar şi se află de ven-zare la librăria Nicolescu, Pasagiul român u şeaptea fasciculă din opera : STTJZDIIE asupra CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR sau explicarea pactului nostru fundamental diu 1 Iuliu 18(50 de G. G. ME1TANI Preţul unui exemplar 5 lei, pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. Lumea mare şi lumea mică nuvelă socială de Sc. C. Moscu. preţul 1 leu. A. KIBRICK ClIIHlltGIEX DENTISTE Dents artificielles, plombages, oriticatiun perfeetionnee; Kxtracti' n et guerison des dents, sans lun-une douieur, d'apros Ies pios nouveaux systeines. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cotii du passage roumain. ? ec-liiul meu testament făcut acum căţi-va ani şi depus in mâinile d-lui E. B. Calligari fost preşedinte de seotic la Curtea de Casaţie acum incetat din viaţă, este anulat lâcăml un altul in anul acesta. Valerina N. Marrocordat. născută Princesă Hbika Astma opresiunea, sufocarea. Ţigaretele indiene de cânepă indiana e a In! (irimaiilt A Cie farmacist la Paris sunt de o eficacitate asigurata. Depou in toate farmaciile. TIMPUL / BUCUREŞTI AVIS1 CIRCULAR1 Onorate domniile . -or Ne grăbim a vS înştiinţa., că la CAVALERUL I)E MODA" cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Băe(i, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costu- _ tmne negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap de Sedau iPRIMACASA de CONFIENTAjnTERA mo cu şi fără Talie, din stofele cele mai moderne, confecţionate ciupă noulu Jurnal. Purdessiuri haute novenutâ până la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- Un enorm Asortiment de Paltoane tine şi elegante, de stofe Batiu fris£, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Ellaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi maniei, Blănuţe scurte dej\ ănătoare, etc. Paltoane ou diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea Învinge verconcurenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA - 2 Strada Şelari 2 şl rolţiil Stradei Covaci MAGASIN fondat in 1879 ŞI IARNA |)g Bncurejti J COLONIALE hi DELICATESE D. G. U0C1ÂNU VIS-A-VIS DL THEATRUL NAŢIONAL fnmtă înaltei nobilimi şi onor. public că pr lănqă articolele necesart la menagnd case,, „u importat de la ceh mai bune case următoarele Jkuturi fine. Anlset dublu de Olanda. Anfset de Bordeaux Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de l.VBajona Bmedictin-Bitter de China anUiebric. Biter din via Providenţei2ti Jeric Chartienz, a b. galbin, şi Verde de la grand Chartreiu Frauda Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la VimaudFockin lirei mint verde, galben, şl alb de Ia Get. Freres din Francia Cognac vieux, Cognac fln champagne. din Cognac. Liunerurf °u delaM«rie Brlsard, din Bordeaux Renn- mita Mastleft de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevă- RI nn, ? IT' aE?,lA?e de Mand»rI“- Pa"Oi in Cogrnu Bhnm şi In Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preturi moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D G. MOCIANU. II II (I II II II II II II I II î 11 ii a ii a MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME^5 premiate Cu 15Q iiQ'tlal*e Prime PARIS 18 18 Medailă de aur'' eMiLADiiesiA. rate lunare Garanţâ sigură dată înscris. „ oh. SINGER C2 poartă marca Maţjinâ de cusut new-york. de sus a 8 111 ■ Fibricei. G. NEIDLINGER,A£ent general. / “ ~ u r -y •/. - •— — • — T _ — • • / r a -- — -î — - K 1— ^ ii 0 ? - g ^ - 5 r A M & M Ir- ^ - an — «< - X A s a a ASTHME CIGARETTE INDIENNE CU CAHIUBIS - INDICI De GRIMAULT A C", pharmaclştl la Farlt . Bate