j\i;t A 27 MARTIE 1883 Administraţia, Oalea "Victoriei Nr. 32. ANUL AL VIII—No. fi 9 abonamentele U' tara' Pe an ■ • • pe 6 luni. . . pe 3 luni. . . Uuitate pe an . 40 lei 22 Iei 12 lei 60 lei ijhle se priimesc la Adminietreţie. Vitală 10 bani număra tricte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. 111. 1 20 Reclamo pag. III .... 1 50 , , II .... 2 50 Ar.nnţnrile ţi inserţiile se primesc Bacarejtl, la Administraţia ziarului it Vlena, la binrourile de anunţuri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue CIdmenc 4 A. Lorett, me S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate na se primei Mannscrisele ne imprimate se ard. Remăne a se intrcba acum cineva: este vis, aiurare in crisa căldu- ; . , , . , . , rei, sau realitate pipăită, frumuseţi Utim-a omului onest se gui- . ... _ r l ? ................... ... I simţite? Romane a se întreba cineva : cum . -n •• i . I Oposiţiune mai poate fi? Cum poate diiat au şi Roşu, cu roşitul prin- f ' . . L_ . 1 Ai , I sa se mai planga cineva de starea cnresti, 26 Martie 1883 l' ij numai de principiul dreptăţii • jţiia morală ce o străbate. imitrie Ghica, această cale o-jlă ? vedem ce zice Manifestul lor alegători. utul este un neadevăr, zic că „perioda lucrării naţio-si legislative s’a ineeput de la 1876 şi s’a încheiat prin disol-voluntarâ de la o martie. “ cine nu poate vedea că numai nară n a fost închiderea perioa-or, când ştie că ei au căutat, pentru a face propunere de uire, momentul cănd fatalmente »" lor legiuitoare? Di-(|omo| c,m, s8 jic0i iţi ast-fel, nu va să zică votun-îi fatal ţeasta constatată, intrăm in fon-exordului cu care Manifestul Roieşte să ameţească spiritele fă-iiemonă. |fl cercetează calea pe care a fă o Romăma de la 18/6 pe tei‘cj* | nifestul, aţi sdrobit vasalitatea şi aţi politic, social şi economic, şibt- lamat independenţa! înţeles ca nu găseşte mci-un pas ^ egte aceasta operă in care tşit. sau abătut, din partea lor şi | gă ai^e meritul iniţiativei ? Aducă-şi aminte lectorii că cea mai gravă acusaţiune care au in-dreptat’o ei guvernului Conservator, ea coalisaţi de la Mazar-Paşa, n’a tost alt-ceva de căt aceea că guvernul Conservator lucra pciltril t oate le-au regulat, in fine, asa ae juflependenţă. Cil urmărea sfarfi- r ................................. ' de lucruri actuală ? Cum poate cineva să se mai conţină şi să nu se i 'unce la picioarele d-lor Rosetti-Brătianu, ca beyzadea Mitică Ghica, şi să-i ceară favoarea a proclama el asemenea beatitudine, a se bate el cu pumnii in pept, jurăndu-se că aşa este ! ? Fiind insă c.ă. cu toate acestea, Oposiţie este, şi incă mai înverşunată de căt tot-d’a-una, fiind că sub imperiul unei asemenea fericiri ţipă lumea îngrozită, suntem de părere să ne moderăm ori-ce elan, să o şi să pătrundem, una căte una, pănă in fundul lor, cele mai însemnate fericiri, cari spune beyzadea Mitică că le au operat, de la 1876 incoa ; protectorii săi actuali, Radicalii '■ cum i numea dumnealui acum patru ani. Vasalitatea! csclamaţi voi cu Ma- rjf guvernului lor. e este pentru prestigiu, l’a dolj it ţara prin faptul rcsboiului in p au lanţat’o ei. )e este pentru Regalitate, ei au pt’o singuri. oate le-au regulat, in fine, asa de Je, că, din resboiu a resultat sti-şi consideraţiunea lumii pentru . care negreşit că n o aveam ina-3. dupe înţelesul acestei constatări; i stimă şi consideraţiă a resultat [pi Regatul, din Regat consolidarea, udată cu toate acestea transformi insemnate s’au făcut in cestiu-t interioare. Aşa, Gestiunea Evreilor au resol-ţji o fără să acorde nimic mai mult căt le permiteau legitimele îngriji ale naţiunii;’ Aşa, financele le au adus intr o re înfloritoare din situaţiunea des-rată ce ar fi fost la 1876; Aşa, puterea armată au desvoltat o •'“Ste mesură; i Aşa, interesele economice le-au iis pe o cale de emancipare şi ră-ieare cum nu putea fi alta mai huli; au rupt cu concesiunile la străi-î au reseumpărat drumuri de fer, făcut Regia monopolului tutunu-lilor, şi in acelaşi timp mi creat linca Naţională, credite agricole, au iproprietărit însurăţei, au văndut ftmănturi in loturi mici, au făcut uniţii agricole, au regulat toemele-] (■ agricofg^au redus la mai nimic nunca pentru drumuri, au desfiinţat oeptat iinpositul personal, şi altele ii altele „menite a pune naţiunea in ..posiţiune a merge cu repeziciune şi -Cu siguranţă pe calea rădicării sale economice. “ Tablou de mai sublimă fericire ile căt acesta credem că nu poate xista. marca legăturelor seculare cari uniau ţara cu înalta Poartă! Ei dar sunt afirmaţi in şi pentru vasalitate! Daca astăzi işi fac o glorie din proclamarea Independenţei, este dupe obiceiul neruşinat ce au, de a inves-mănta haine streine, de a’şi împodobi sufletul cu simţiminte ce nu le - au avut, numai pentru că evenimentele i-au apucat la putei e cănd a venit momentul să se reali-seze acel vis de fericire al fie-cărui Romăn, Independenţa, pentru care guvernul Conservator pregătise teră-mul in toate modurile, tractând direct cu puterile europene in numele Suveranului Romăn, dănd desvoltaie serioasă puterii noastre armate piin instrucţiune şi eeuipainent care să-i asigure mersul înainte la un sein nai dat. # . TJitat’aţi d-voastră acele căciuli din magasincle armatei, luate m ris de către faimosul ministru de Resboiu ee v'aţl adus după căderea eminentului administrator al armatei, o-eticralul Florescu ? TJitat’aţi ace-?o căciuli, ce nu erau simple căciuli, dar expresia singulara prin care partitul vostru impostor desemna abundenta de ;efecte militare in arsenalul şi raagasinele armatei .' 11-tat ’aţi acele căciule cari le-aţi pus in venzare spre afirmarea dorinţei de a păstra vasalitatea, iar diipe aceea aţi fost siliţi să comandaţi a -tele bine înţeles cu preţ îndoit. Este un animal despre care se zi- ce că s’a imbrăcat odată eu pelea leului. Povestea aceluia ne-o amintim ori-de-cătc-ori Roşii se laudă cu Independenţa, pentru care alţii au lucrat, iar ei i-au cules numai roadele. Tot ast fel cu proclam arca Rega-gatului. Lăsănd la o parte aceea că Regatul este numai consecuenţa Independenţei, care ne a adus’o, nu Roşii, dar rumperoa de către Ruşi a trac tatului din Paris şi rcsboiul lor pentru eliberarea Bulgariei; dar apoi cu cine s a făcut acea unanimitate la proclamarea Regatului, daca nu cu vocea Oposiţiunii întregi, raliată la această idea naţională! Şi, cănd este ast-fel, a-şi face Roşii merit personal dintr’ănsa, este a fi lipsiţi cu desevărşire de noţiunea ecuitaţii şi onestităţii. Este insă lesne de inţelcs pentru ce căută aşa de mult oi ceea ce am dovedit că nu este merit al lor; e aci buba Basarabiei, retrocedată chiar fără ştiinţa de a trage beneficii pentru ţară din această impregiurare nenorocită ; este aci buba ceşti unii Evreilor, impuşi noă spre incetăţeni-re, numai ca consecuenţa a mergerii in proces cu Rusia la Congresul din Berlin ; sunt aci aceste doă bube, de cari se re imte naţii urna întreagă, şi a căror vedere treime ascunsă intr’o frumoasă podoabă, fiindcă acestea sunt fapte personale ale partitului Roşu in care simt căt de greu apasa res-punderea asupră-lo pentru purtarea lor. Şi apropo de Gestiunea Evreilor. Clănd cineva vede aerul fericit cu care constată Manifestul Roşu solu-ţiunea dată acestei ccstiuni, daca n’ar cunoaşte sau ar uita cum s au petrecut lucrurile, negreşit că şi pentru această soluţiune iar putea lăuda. Insă, din nenorocire pentru Roşii, faptele sunt de tot recente, şi cu toţii ştim, că soluţiunea care a urmat este opera acelei treimi ce sa putut strecura in representaţiunea Naţională, si care, iMnţinendu-se cu tăria in oposiţiune la revisuirea articu-lui 7, a ajuns in cele din urmă a impune soluţiunea care s a dat. Cat pentru soluţiunea partitului şi guvernului Roşu, aceea era ca sa se im-pămCntcnească Jidovii pe. categorii, adică cu miile. Eşiml acum din sfera politicei propriu zisă, să urmăm Mani iestul in tiradele lui economico si sociale. Mai ăntăiu se căută starea fînan-celor, care, ni se zice, este înfloritoare. Temeiul pe care se susţine aceasta este că plăţile, de la introducerea banilor de liărtie, se fac d’o-cam-dată cu inlesnire şi nu s’a ivit incă nici una din suferinţele de mai ’nainte, cănd banul ce circula tic-liuia să aibe valoarea in ransecă. Cine nu caută de căt aparenţa, se poate intr adevăr felicita de ceea ce vede pănă acuiy ; insa nu e mai puţin adevărat că starea financiara a Statului astăzi a devenit, nu numai spăimăntătoare, dar nesigură. împru- muturile se repetă unul dupe altul pe ot anul, şi, ceea ce este mai ren, e că, umflăndu-se cheltuielile bud-getarc pănă la 124 milioane, de cârc aceiaşi oameni cari la 1876 proclamaseră forţele contribuitoare alo noastre numai in marginile resurse-or budgetare de 85 milioane reale, se echilibrează in acelaşi timp şi chiar budgetele anuale cu împrumuturi. In cestiune de împrumut numai sistemul s’a schimbat astăzi : de unde pănă la 1876, cănd, sub Conservatori, s’a pus primele baze ale Creditului prin emitere de rentă, ori-ce Împrumuturi urinau a se face in mo-netă sunătoare, cu sistemul cest-lalt, al rentei, se emit numai titluri iu măneie oamenilor. Ast-fel au perit greutăţile găsirii metalului, pentru care guvernul era silit să se adreseze in străinătate, şi eu aceasta a perit şi sgomotul ce-1 făcea cel mai mic împrumut. împrumuturile de astăzi se fac pe nesimţite şi necurma-rea lor duc la o i atastrofă, care va fi cu mult mai teribilă cu căt se poate ascunde situaţiunea cea adevărată, cănd guvernul, necontrolat de către camere, lucrează pe credit şi umple ţara de hărtie, care Dumnezeu ştie de va fi avănd ecuivalent in pivniţele Băncei ce emite chărtia De la finance, trecend la armată, recunoaştem şi mărturim că materialul astăzi este sporit, şi n’ar fi putu face alt-fel ori-care alt guvern. Dar atăta lucru numai face mărirea şi întărirea ei ? Forţa morală nu se scrie nicăiri in dicţionarul militar al Roşiilor. De aceea, sub acest punct de vedere, ne presintă cele mai reprobabili favori in armată, cum şi acel scandal prelungit al unui general, prins in abateri de la legi şi de la morală, şi care se menţinu in capul stat-majo-rului general al armatei pănă mai de unăzi, cănd de atunci, dat in judecata curţii de Casaţiune, însuşi provocatorul acestui vot s’a făcut complice la neinaintarealui; de aceea persecuţiunea seceră in armată cu atăta furia, in căt se pune in posi ţiune de a’şi da demisiunea oficial superiori stimaţi şi pentru talentu lor ca şi pentru corectitudinea lor precum sunt general Manii, -Jacques Labovari. ctc., mimai fiind că a ceşti domni comptează cu Conser vatorii. Dar iată-ne ajunşi la reformele ori îmbunătăţirile economice reali sate de către Boşii. Au rupt, zic ei cu concesiunile 1; străini. Este vorba aci de concesiuni pentru lucrări publice. Ei bine, au rupt atunci cu sistemul lor propriu, căci este ştiut că ei au adus pe Strus-berg şi pe Otfenhcim, ei l’au impus, ei au consiliat pe capul Statului să meargă a pune piatra fundamentală la gara Tărgoviştea, fără ca concesiunea să fi fost votata şi de Senat. Dar daca au rupt cu acest soiu de concesiuni, este pentru că au recurs la altul mai rău ăncă, concesiunile de caracter politic, prin caro se repune pentru vecie poate interesele de viaţă ale statului. Cu preţul acestora se mai mănţine astăzi la putere guvernul Roşiilor, şi n’avem nevoia a aduce şi alte exemple de asemenea concesiuni, cănd avem pe cea mai mare, pe cea mai păgubitoare noă şi moralicesce şi materialiceşte. concesiunea in fine făcută Aus-t ro-Ungariei la Dunăre. Tot ca îmbunătăţire economică se mne şi desfiinţarea'concesiunii pentru exploatarea monopolului tutunu-narilor cănd, aceasta trebue socotiţii dupe prostul tutun care impune pu-jlicului şi dupe efectul funest ce a avut, de a asigura voturile funcţionarilor Regiei pentru guvern. Si iarăşi ca merit se trece rescum-părarea căilor ferate. Apoi scăpat’a cineva din vedere că condiţiile in care s’a făcut rescum-jărarea sunt cele mai oneroase, şi că ne-a trebuit să adj ungă Statul Romăn pănă la pragul puşcăriei, unde l’au adus banchierii jidani din Prusia, din causa tripotagiului Roş cu ei şi cu alţii. Dar rescumpărarea liniei Cerna-voda-Gonstanţa ? Aci încalţe, nu ar mai putea obiecta nimic Roşii, căci este constatat că, dupe ce insişi speculanţii englezi consimtiseră pentru un preţ scăzut, guvernul roşu, revenind asupra unui vot dat, a mai a-dăogat preţul rescumpărări cu 5 sau 6 milioane. Nu e destul să spună cineva „ani făcut cutare lucru" ; e vorba cum l’a făcut. Si cărpaciul face cismc ; dar făptura lui. ca şi aceea a guvernului Roşu, este fără de nici-o valoare, lipsită de artă şi de soliditate, cu această diferenţă că la Roşii este lucrul şi mai costisitor, cu ceea ce au căutat ei să beneficieze din daraverile publice pentru pozuna-rul lor. Am mai spus altă-dată că Gestiunea împroprietăririi însurăţeilor este o afacere a cării iniţiativă a luat'o guvernul conservator, care s a studiat sub densul şi numai soluţiunea s'a dat sub acest guvern al Roşiilor. Căt pentru legea tocmelelor agricole, aceea in proiectul presentat de d. C. A. Rosetti, a fost o monstruo-sitate contra căreia s au rădicat mai toţi proprietarii din ţară ; iar ca text. precum s'a adoptat şi s a pus in vigoare astăzi, se datoreşte iarăşi talentului şi simţimăntelor Opoziţiunii. Dar apoi reducerea la mai nimic a nuineei pentru drumuri, daca s a făcut aceasta, să-şi amintească lec torii că şi munca pentru drumuri tot de zişii liberali este pusă asupra locuitorilor şi se-i recunoască iniclii-tate in satisfacţia cu care acum spun că au redus ceva dintr'cnsa, iar nu că au desfiinţat'o. Alai urmează aci lauda cu desfiinţarea treptată a impositului personal, care isbea greu populaţii!nea agricolă săracă. Să fie bine înţeles că desfiinţarea aci nu va să zică o lucrare desăvârşită, ci o tendeuţă numai do a sevîrşi eănd-va mai târziu. D’o-eam TIMPUL dată, daca cercetăm cum s'a făcut numai inceputul de desfiinţare, acela este condamnabil din toate privirile. Spre a se adj unge la o sporire a birurilor şi mai cu seamă a sarcinelor impuse proprietăţii, s'a recurs la o şarlatauiă, aceea de a scădea cu fi lei darea personală, in vreme ce de altă parte se incărca darea pentru căi de comunicare, şi pe d’asupra s’a pus, printro interpretare ministeria lă, plata serviciului de percepere pentru care Statul plătea mai naintc 10 la sută Comunelor, s'a pus zicem aceasta acum in sarcina contribuabililor. Iată dar care este adevCrul in toate punctele atinse prin Manifestul Roşiilor. Aceasta socotindu-1 ei drept capital bun. ii pun inainte ca să dea gust alegătorilor de a vedea şi urmarea prin revisuirea Constituţiei şi dupe această revisuire. Vom releva şi argumentele ce le aduce Manifestul in partea aceasta in numărul nostru viitor. tea representantul Britaniei a dat sa se in teleaga câ Englezii nu vor deşerta nici data Egiptul de tot. Londra, 5 aprilie. — Poliţia a desco perit iutr'unul din foburgurile Londrei mari cantităţi de dinamită; ea a făcut cu această oeaziune trei arestări. S’a luat precaliţiun speciale pentru apărarea castelului regal din Windsor, rezidenţa Reginei Victoria. Paris, 5 aprilie. — Mai toate consiliile generale din Franţa au respins cererile ce li s’a propus in favoarea revizuirei Constituţiei. ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, 4 Aprilie.—Pe la amiazi s'a aprins teatrul naţional ; focul ia proporţiuni mari. Berlin, 4 Aprilie 5 ore seara.—Teatrul naţional a ars cu totul: nu s’a putut scăpa nimic din garderobă nici din magazinul cu accesoriii. Nu s’a rănit, nu s’a omorît nimeni. Cauza incendiului nu se cunoaşte incă. Berlin, 4 Aprilie 8 ore seara.—Reichstagul a hotărît, cu 136 voturi contra 135, sa trimeaţa in studiul unei comisiuni proiectul de lege prezentat de guvern pentru mârirea taxelor vamale asupra lemnelor. Kiel, 4 Aprilie. — „Gazetta din Kiel“ anunţa câ deputaţi socialişti Vollmar şi Froh-me, arestaţi ieri, au fost liberaţi azi dimineaţă. Sleşvig, 4 Aprilie. — 36 supuşi danezi au fost isgoniţi din ducat pentru c’au refuzat d a se inscrie in matriculele prusiane pentru serviciul militar. Pesta, 4 Aprilie. —Camera deputaţilor — D. Helfy a depus o interpelare pentru a şti daca exista o alianţă intre Austro Ungaria şi Italia, şi in caz afirmativ, care e scopul acestei alianţe ; interpelarea va fi remisă prezidentului consiliului. Komă, 4 Aprilie.- „Diritto” desminte categoric ştirea data de Oficiul Reuter despre un pretins tractat de intreitâ alianţă in-Ire Italia. Austria şi Germania Ziarul a-daugâ : .Credem că treime să observăm că in faţa declaraţiunilor precise şi identice ale d-lui Mancini şi contelui Kalnoky toate încercările acelora care, fie de bună credinţa fie mteres-ţi, ar vrea să de., 3|tj fâţişare relaţiunilor Italiei cu ceh două im peiii din centru Europei, devine zadarnică. In jurnalul „Românul” de la 19 martie, citim, pe pagina a duoa, o dare de seamă asupra operei Principelui GG. Bibescu intitulată „Istoria unei Fruntarii”. De şi această dare de seamă apare cam tărziu in organul partidului ce se pretinde a fi singur in România, şi liberal, şi patriotic, şi naţional, căci cele lai te organe ale oposi-ţiunei sunt retrograde, anti-patriotice, J şi anti-naţionale, după părerea acestui partid patentat cu firma Ros-setto-Brătianu, totuşi această dare de seamă işi are valoarea ei, de oare ce „Românul”, sau mai bine zis „Mîr-mîrul“ după legenda lui Tudor Via dimirescu, se înjoseşte a recunoaşte in fine şi a proclama patriotismul Principelui Gg. Bibescu şi meritul necontestat şi necontestabil al operei sale. Zisa dare de seamă ănsâ, are grija de a face să sae in ochii lectorului paragraful in care Principele Bibescu aprobă pn d. Brătianu „că a profitat „de ocasiunea cei oferea noul traseu „al Cabinetului din Viena, de şi „mai nefavorabil decăt acela al Oo-„misiunilor spre a înlătura obligaţiunea de a clădi un pod pe Dună-„re , (e vorba de fruntaria Dobrogei despre Silistra.) Acest paragraf, conţinem! o cesti-une de apreciare din partea autorului, n am zice nimic despre densul şi l’am lăsa să treacă ca o fisă de consolaţiune pentru d. Brătianu şi pen-ini acoliţii sei de la „Românul”. Noi credem ănsă, că Principele Bibescu, cu acea delicată fineţă a penei salp explică indestul de clar in paragrafele ce urmează, şi mii cu seamă in acela in care critică şi blamează servilismul cu care guvernul d-lui Brătianu primeşte propunerile Baronului de Haynierle. (vezi semenea eventualităţi. Ast-fel fiind I tianu cedase Basarabia către Rusia este invederat că traseul făcut de totuşi căuta să şi repare crima in Comisiunea tecnică din 1879 era faţa ţârii ş’a opiniunei publice, căţi-mai favorabil pentru noi, decăt cel nea mordicus a protesta sus şi tare făcut de Cabinetul vienes in 1880. in contra acestei spolieri a României deşi nici acela nu răspundea pe de- de către guvernul rusesc. Cu toate plin la dorinţele noastre. Dar guver- acestea, spre a face plăcere Romei■ nul d-lui Brătianu nu l-a susţinut for de la „Românul” să admitem că nici macai pe acela, ci sa grăbitele D. Brătianu pănă'n momentul ducea ’şi arăta satisfacţiunea şi recunoş- rii sale la Berlin, nu ştia nimic des-tinţa sa către Ministrul Maiestăţei pre perderea Basarabiei. Dar odată sale Imperiale şi regale Apostolice, sosit in Berlin, Domnia-sa nu mai pentru serviciul ce a adus Romăni- putea să păstreze nici măcar o urnei prin zisul traseu din 1880. Bra- bră de speranţă că va mai putea vo caracter! Bravo patriotism! scăpa Basarabia, căci. Principele de Dar in opera Principelui Bibescu Bismark nu’i ascunsese un singur mm e şi un alt punct despre care moment soarta ce era reservată ve-tratează menţionata dare de seamă chiei noastre provincii, nici intenţiu-* Romeilor de la „Românul” epunc- niie Europei. Alternativa dar nu mai ul ce se atillge de Basarabia pe care era asupra punctului de a se şti da-61 n’au Putut 86 1 Jnistuească, şi prin ca Basarabia va fi scăpată sau nu 'are Pmcipele Bibescu pune întreba- dar asupra punctului de a se şti cla-ea, daca guvernul d-lui Brătianu. ca n am fi putut dobăudi dincclo de dm momentul ce a văzut că perde- Dunăre un pământ pe care se’l pu-ea Basarabiei era hotărită, n’ar fi tem apăra sau daca nu vom dobăn-fost mai nemerit de a trata d’adrep- di decăt o simplă ficţiune. Gutui cu Rusia, decăt a ’şi perde tim- vernul, in loc de aceasta a pre-pul in protestări prefăcute şi asvăr- ferat se peroreze inaintea înaltei Adulte m vent înaintea Congresului de nări prin vocea răguşită a D-lui a BerlnL Brătianu, spre a face paradă de patri- ^ La această întrebare, „Românul” otism in faţa ţării, in tocmai ca şi cum răspunde cu o altă întrebare; s ar fi aflat la Filaret sau la Pomul „Putea oare România să trateze cli- Verde.. Alegaţiunea „Românului” ci rect cu Ru ia o asemenea cestiune ?“ tată mai sus, n are dar alt scop de Şi pentru ce nu, d-lor Romei ? căt insuşi acela la care ţinteau România nn era oare un Stat inde- cuvintele d-lui Brătianu pronunţate pendent, nu era aliata Rusiei ? Nu înaintea congresului, adică, de a as-şi vărsase sângele ei prin şanţuri- verii cu pulbere in ochii profanilor le Plevnei, spre a veni in ajutorul Lectorul va putea observa şi fra-Rusiei ? Această Putere nu ne dato- sa următoare din alegaţiunea „Romanului, de mai sus căci Dobro-„gea ne revenea nouă de drept, ca „ţară odinioară românească din nou recucerită.” Aici trebue să declarăm că Romeii de la „Românul” sunt foarte modeşti; şi de oare-ce ei, basăndu-se, după cum se pare, pe un drept istoric spre a revendica Dobrogea, apoi neapărat că ar fi putut cu acelaş titlu să revendice şi chiar toată Bulgaria, cu toată Rumelia pănă ’n hotarul Andrianopolei, căci şi aceste ţări s au stăpânit odinoară de Mircea cel «’ ar fi dat şi o despăgubire de res- bătrân. Apoi, pas de mai ziceţi că nu sunt patrioţi Romeii de la „Românul !“ Hne, cu lei 60 Doftana şi S]ă, . întreabă onorabila dire 511. nvofn /In i •, „ . să arate de ce silită, intăiu a zat preţurile ce : - - - a ^ 1 se oferise 1; j cu g .| tapr de d-nu Avramov si 180,000 franci depusă, 'şi de bită astăzi fără nici un fel de aj f numai pe o simplă canini 0’0°n franci a dat favoritulu A"gnel Stoianovici antrepriza monopolizand’o, cunoscând cS nu ne va da un comunicat ext de cauzele ce Înconjoară aceas Piejurarc, nu vom inceta a mereu prin organul tutulor jura s fi *" motiv’ că daca Acut ecuaţie in formă sar || e"n' găsite deja persoane procura preţuri mult joase. f iif r mai csr a' i 110" _G rONT x o Se ştie câ faimosul baudit Nieolae ; "apul care a comis omorurile Oracu şi furtul do bijoterie din T-1 s P \nSt, Pf “S- AC6St criminal I C- Mlha'ache au scâpat din mămv daţilor pe când erau duşi sub escorl Iurnu-Măgurele. ' .+m In . fierul . mm lua spt Ni se comunică ca Miercuri a penitenciarul Mislea.-Intr’o clipă rul condemnaţilor, localul direcţiunei, nea şi corpul de garda fura in flăcări me-ur.h luate ansă, focul se localis condamnaţii tura transportaţi fără nici un alt accident. iu caş* ra, oare nimic, nici măcar politeţa de a sta la vorbă cu noi ? O ! voi, cari in secoli veţi trece ca nişte şarlatani de profesiune, nu mai spuneţi asemenea herezii, că nu vă mai crede astă-zi nici burtă-verde, nici eu-ră-cască, nici -papă-lapte ai regretatului publicist Boleak.—Negreşit, România putea să trateze direct cu Rusia; negreşit şi fără cea mai mică in-doialâ Rusia ne ar fi dat şi Silistra şi "Viduiul cu o parte din judeţele lui din pregiur care sunt locuite de Romăni. „ V,la d,ui Cogălniceanu a ars joui si Se zice câ causa incendiului a fost n\ jen(a unui servitor. Aproape numai zidi le au rămas. Preţioasa şi marea biblio' se zice ca a ars cu totul. O parte din biecte au fost scăpate graţie ajutorului de internii institutului Urechiă. Iarna iar s’a intors, tocmai când lui se bucura de sosirea primâ-verei. Ale ieri şi ieri a nins mai toată ziua. „Vocea fiomanaţilor” este numele m ziar apăra! in Caracal. El îşi propun? lupta la consolidarea drepturilor cetâţeneţ la ordine şi progres. Ii urăm viaţă lu: nriHel* î*- L fc l> şi succes. 1 “ii ala. »u de vie o căteva zeci de milioane, ne ar fi păstrat amicia şi spriji- neapârat Viena, 4 Aprilie - Se anunţă oficial din Belgrad către „Coresp. politică” câ Sul-tanu a semnat iradeaua prin care se cedează W’ranju intre Pristina şi Sofiia ca punt de legătură a drumurilor de fier oirbeşti şi un austriac. Tunis, 4 Aprilie - D. Ferdinand de Lesseps a sosit la Biskra iu provincia Constantina; a constatat că înfiinţarea unei mări interioare la sudu Tunisiei este posibilă : indigenii au aclamant pretutindeni pe d-nu Lesseps in exptoiaţiunea sa. Petersburg, 4 Aprilie. Ştirea câ Ruşi pregătesc o expediţiune in Armenia este desminfitâ in mod formal. CostantinopoJe,, 5 Aprilie - Sultanul a sancţionat d, finitiv alegerea Vraniei ca punct de legătură a drumurilor de fier turceşti cu cele austriaco. Cairo, 5 Aprilie — Petiţiile semnate de Către residenfii Europeni spre a cer e ocu parea permanentă a Egiptului de către trupele engleze s’au prezentat ieri lordului Dufferin, care a indemuat pe petiţionari să 86 adreseze guvernului englez. Cu toate as- pagina 107 din traci neţi unea română). Cu toate acestea, daca organul oficios al d-lui Brătianu, crede că înlăturarea obligaţiunei de a clădi un pod pe Dunăre, constituc pentru Dom-ma-sa vre un merit, apoi, fie-ne permis noâ, a nu’l felicita pentru acest succes care seamănă foarte nmit cu schimbul re ar face cine-va dăm bou pentr’uu ou. Dar, Domnilor Romei de la „Românul”! aceasta e oare cestiunea despre care tratează opera Principelui Gg. Bibescu ? Despre clădirea sau ne-clădirea podului este oare vorba intr-ensa l Nu ; clădirea podului nu e decăt o cestiune incidentală şi secundară, stabilită de Comisiunile de delimitare exclusiv in vederea comuni-caţmmlor locuitorilor ţermureni intre dânşii pentru afacerile tor comerciale iar nici cum pentru ca d. Brătianu sau d. Boerescu s6 se plimbe pe densul la braţetă cu Baronul de Hay-merle. Gestiunea principală era de a se dobândi pentru România un traseu care să o pue in posiţiune de a putea apăra Dobrogea la caz de ne-voe şi de a construi şi podul despre care este vorba, in vederea unei a- nul ei in toate circumstanţele, daca Brătianu al vostru ar li avut prevedere. dibăcie, tact politic şi câtuşi de puţin patriotism. Ne ar fi Sa ineuviinţat, sub reserva aprobârei t termaie a M. S. Regelui, numirea d-lui C. Negruzzi, in funcţiunea de administrat al casei do credit agricol din judeţul Ia şi a d-lor Mateiu Ganea şi I. Ianov, ; acelea de comisari ai gnvernului pe lanţ acelaşi credit. dat I n fo r ui a ţi n 11 i A b u z u r i tot ce i am fi cerut daca guvernul Brătianului ar fi păstrat in raporturile lui politice cu dânsa o atitutidi-ne sinceră şi onestă, iar nu insolentă felonă şi insultătoare prin ocuparea Arab-Tabiei, prin concentrările fanfaron ne de pe Argeş, prin bra-vmle şi injurii d, toi felul, in urma resbelului, cănd inainte de res-bel, la Livadia, D. Brătianu cedase Basarabia Rusiei fără mandat. 1 n'ma comisă atunci de acest corifeu al patriotismului roşu, nu se mm poate ascuntie. Ea a fost constatată iu mod autentic şi public prin discursul lui Beaconsfield in congresul de la Berlin, şi prin notele oficiale adresate guvernului român de către Baronul Ştnnrdt. Rffpp.tn! P de atunci la D. Apostol Mănescu, membru al curţei de apel din Bucureşti, dăndu’şi demisiunea din acest post, ea s’a acceptat la ii Martie, n r. oan G iea, reprezentantul României pe lângă guvernul britanic, a plecat din Londra la Genua. spre a veni in Bucureşti. Se crede că va trece pe la vila Spinola unde se află M. S. Regele. LiSiei age Bucureşti. Ne putem o.ii intreba cu drept cuvent: ce importanţă se mai poate da alegaţiunei următoare a „Românului” cănd zice că, „guvernul na perdut pănă’n cel „din urmă moment speranţa că va „putea păstra Basarabia, căci Dobro-„gea ne revenea noue de drept, ca „ţara odinioară românească din nou „recucerită ?. Aşa dar, guvernul brătienesc de atunci, de şi se găsea in plină cunoştinţă do causă, căci insuşi Bră- Academia română a ţinut ieri şedinţă publică. D. Bariţ a citit un memoriu asupra minelor de la Sar-misegetuza. D. Alexandri a citit mai multe poezii populare din judeţul Mehedinţi. In anul trecut cănd s’a licitat an-treprisa sărei, s’a dat oferte de d-nu Rosental, d-nu Avramov, şi D-nu Stoia- ""V1*-1 ; cel liant u dlltCJU Ol otent preţul de tonelată franci 62 ; şi D-nu Stoianovici franci 60 ; iar d-nu Avramov iranci 75 pentru Doftana, şi Slănic 9 i-nsSi onorabila direcţie n a voit -ă aprobe aceste oferte şi a lăsat vânzarea liberă către fie care cu preţul de lei 66 Doftana şi Slănic 76, nrmându-sc aceasta până acum cănd deodată fără nici un fel de licitaţie s’au publicaţiune s’a dat de onorabila direcţie in antreprisă unei persoane favorite pe preţul de lei 62 Doftana şi 6f Slănic acest preţ acum, iar după terminarea liniilor ferate la Sa- t» juraţi 1 j aiij f Ji .. : ia m Ni se trimite următoarele şiruri Locuitorii din comuna Găisenii, plaj Bolintinu, districtul Dâmboviţa, a reclam» la 10 decembre ministerului de interni contra membrilor primăriei pentru m? multe abusuri. Ministerul prin ordinul No, 4677, către prefect a cerut să anchetezi faptul insă nu s a făcut nimica, asemenea a 5 februarie, a mai reclamat atât celt de mai sus, cât şi contra subprefect. Simu-lescu, Ion Dincâ ajutorul de primar Ionfiâ Manea, Nae Gavrilescu notarul şi percep-1 torul comunei, pentru abuzuri de putere ?i acte falşe, şi ministerul prin ordinul No. 168, a îndatorat chiar pe prefect a merge in localitate se ancheteze cele reclamate, şi prefectul a autorisat tot pe subprefectul Simulescu contra căruia reclamase locuitori, să facă ancheta, şi sub-prefectul in loc să facă ancheta, a ordonat locuitorilor că cutare, şi cutare persoană sa nu se aleagă, câ de zece ori de s’a alege, de zece ori strică alegerea, fiind-câ are putere la ? Tfligovişte; locuitorii s’a luptat să aleagă oameni cinstiţi şi cu frică de Dumnezeu, cu toate astea, d. sub-prefect s’a ţinut de vorbă şi le-a stricat alegerea la 20 februarie, când a fost cea din urmă alegere. Ioniţă Manea, Ion Dincâ ajutorul de primar Nae Gavrilescu (toţi susţinuţi de subprefect) au adunat câteva rude d’ale lor, şi de noapte s au dus la primărie, şi s’au ales pe sine ca consilieri, in cât la 7 ore dimineaţa când au inceput să se adune toţi oamenii la primărie ca să facă alegerea, — li s’au spus că alegerea este finită; indatâ s’a dus peste 60 locuitori la Tfirgovişte şi] au con- k o Ib hi f *. o 'ruJNXIKnt.VâlfiVimtM M %1 Mii» >(! '■V «# ,1 de Irei ori alegerea, priu No. 1382. 1825, 56[83. şi d. prefect, a insăr-;ot pe sub-prefect sâ faca cercetare, Tub-prefect, a găsit de cuviinţă sa i râspuus din buzunarul d-sale, de "reJectura râspuns d. prefect, zicând iiiorii n’au dreptate, iar pe de altă au chemat pe cei aleşi de sine, şi Ii it jurământul. Şi ast-fel s’au făcut o tară de lege. — Locuitorii au mai i casierului general de Dămboviţa induiascâ pe controlor să ia soco- ii Nae Gavrilescu fost perceptor de ani fiind-că dă comuna datore ijniii lei, şi căruia nu i sa luat nici Mtalâ nici odată pănă acum, şi acum ţtt notar şi rudă cu d. primar care •i ( urna arendaşului pe numele câu şi a iude un ovreiu anume Herşu Fi»-iyl-paravanul âC6stui nou primar, ba ^ ţj, este şi intendentul arendaşului— primar cu trei afaceri. Q^’^mai săvârşit şi alte abusuri de Nae ’U, cu nişte case zise comunale it care a luat câte 20 lei pe an in mai mulţi ani după cum se condeie ce se posedă de locuitori scrise . şi din condică. In cele din ur-*jll5 martie 1883 au mai reclamat a--f|00 locuitorii ministerului de interne [ra sub-pretectului, şi ministerul prin No. 667, a insărcinat pe prefect să , ţ dieta, nu să ştie ce soartă va mai această anchetă. [iacă s’au arâtat d. sub-prefect bi-e abusurile lui Nae Gavrilescu, a vestea sunt de 2—3 ani şi nu poate ercetare. jiază iscăliturile a 46 locuitori.) cest monstru, ca de 3 şi jllm acompaniat „cu mola.“ luni a fost , ţf11'®1* Populaţi unei urbei Bârlad, a 13 " 23 Mart>u curent, a fost următoarea, după ţifrele estrase din oficiul stărei civile : Născuţi 22, din care 14 bâeţi 6 fete legitime şi 2 fete nelegitime, 21 botezaţi in religie ortodoxă şi 1 religie israelită. Morţi 19, 5 bărbaţi şi 12 femei, 17 de religie ortodoxă şi 2 născuţi morţi. Căsătoriţi religiunea israelită. in Conferinţele publice ale Socie ţâţei Corpul didactic Duminică 27 Martie a. c. orele 2 p. m. d-1 V. D. Păun va face conferinţa anunţată şi va vorbi despre Literatura populară partea poetică. i Duminică 3 Aprilie la aceiaşi oră in amfiteatrul lacultâţei de ştiinţe d-1 C. C. Dobrescu va vorbi despre ; Idea naţională in mişcarea română de la 1618. I acte oficiale * < TRIBUNALELOR rmorul de la Radu-Vodă cu juraţi din Ilfov a condamnat fomorâtorii d-nei Maria Costescu de Vodă, subcomisarul Maicâuescu şi isterie Popescu, la muncă silnică imentul citirei verdictului de priit, soţia Iui Măicânescn, care a fost lesfâşurarea procecului, s’a otrăvit une de fosfor. I s’a dat repede a-condusă fiind la spitalul Colţea. ian?i, o tâneră fată, rudă a conului Mâicânescu. a leşinat. ji|N rtea cu juraţi din Bârlad era fixată ziua pentru judecarea H'oces „Boldescu,* oribila crimă a omor. După tertipuri invocate de ţrin invocare de noui martori a-•csant proces din toate punctele ? a fost din nou amânat pentru sesiune, o de 22 Martie s’a judecat crima omis de Nicolae Mihăilescu, fost omunei Serbii din judeţul Tutova. 11 condamnat la o ani inchisoare i despăgubire civilă. S a aprobat numirea D-lor : D. Talian, D. Pondichy, M. Popovici, A. Măicanescu’ P. Florea, G. Broşteann, G. Jupaniotu, T. Marinescu, C. Nicolau, I, Dobroneanu, N. lameşiu, V. Constantinescu, D. Frăsinea-nu, V. Ionescu, G. Ciuperceseu, P. G. 0-romolu şi C. Georgescu, ca controlori fiscali. Aceste numiri insă se aprobă sub re-serva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui. S a aprobat, sub reserva sanţionărei ulterioare a M. S. Regelui, trecerea in posi-ţie de reforma, pe zioa de 19 Martie 1883, a administratorului clasa III, Cerchez Constantin din regimentul 6 linie, pentru lip. să de cunoştinţele militare corespunzătoare gradului său şi incapacitatea de a Ie dobândi. timpul 14 a stradei Pasquier, drept in faţa du- fndT /°t,l0r Vin şi lucra iu tocmai ca la dânsul acasă. Iu mai multe rânduri d-na Vinsonnau UU 'lat sa înţeleagă că prin presenţa Iui cea deasa o comp rom iţea. Dar Andrei nu se deconcerta. El voia cu ori fie iubit de cărcimăriţâ. Eri insfărşit, văzând că i„cercările sale sunt deşerte, se hoţiră să aibă o explica-ţiune definitivă. Către şase ore şi jumătate seara, el in tra in dugheană cu aer afectat şi tn rănd de agitaţiune. D-na I insonneau era in acel singură in dugheana. Vizitiul inaintă spre dânsa cu ochii rătăciţi şi cu un glas iritat: Spune, da sau nu, primeşti propunerile mele? — Taci, fii meia. ce preţ să remu- moment cu minte, ii îvspunse fe- îji 1* aţ* l! Ff I Din Districte L — Luni seară pe la orele 11 H soldatul Yoicu Mircea a fost ia camarad al seu cu numele de riaşu, la spata dreaptă. Mobilul nu este cunoscut până in pre-ee ştim este că ambii sunt din trâ, agresorul este arestat la ca-ear victima e transportata in ii 'tar şi puţină speranţă e pentru beţei sale. Cei in drept saunt a-iPosta*. lortnl de Ibăneşti. — Ştefan Di-|'â constatarea făcută de Casierul judeţului, precum şi d-lui Pro?* lângi Tribunalul de Tutova, 1 de 15 ale curentei a făcut sâ 1 caseta perceptoriei respectabila * 600 lei nuoi. Soc.' cred. m,,},, rom. 5001. » » » Rom. de con.trucţii 5001. > > » de Âsig. Bacja_Rom 300 1. » » » » » Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . , » > Bilete de Banque Fiorini valoare Aostriacă. Mărci germane. .... Bancnote franceBe. . UNIREA (Jump Vând 94- 92«| 93 i|j ion, 102- 102i|, 103 V, 861/ 868,4 228- 233- 913,( 92 ir. 103*1 1041 j2 898/, 897/, 99>/, 100- 102«|, 103'/, 82'L 33'u 1285 1295 212--- 216--- 527--- 530--- 407--- 410- 237- 240- 2--- 2 15 2- 2 15 21174 2.12'/, 1 23 1.25--- 99i|2 100'/, Comitetul instituit pentru construirea bisericei române din Cernavoda înştiinţare trie, sub-Ioeotenent de Ia 1879, Iulie 1, din regimentul T geniu, la st-t major de geniu servifiul central. V m i*ietăti » Drama din strada Pasqnier (Paris).— O dramă îngrozitoare s’au întâmplat săptămâna trecută, in strada numită din Paris. La No. 9 a acestei strade se afla o mică cărciinâ ţinută de soţii Vinsonneau. Bărbatul, un om de vr’o trei-zeci şi cinei ani, se duce in fie-c?re zi Ia muşterii sâi şi le dă comandele ce i-au facuL pe când femeia, de douâ-zeci şi uoul de ani, stătea in cârcimâ şi vindea vinul şi Iicorurile cu amănuntul. Ei erau insuraţi de patru ani şi păreau foarte fericiţi. Aveau doi copii, o fetiţă de trei ani şi un copilaşi de trei luni. Treburile le mergeau bine. Această pereche trăia dar fericită, şi nimic nu putea face a se presimţi grozava dramă ce vom istorisi-o. Sunt şease luni de cănd un vizitiu numit Andrei, şi-a închiriat o casă la No. Conferinţe Publice D. Em. M. Porumbarii va face doua conferinţă de drept internaţional Duminecă, 27 Martie, ora 1 după amiazi, in sala Facultăţei de Drept palatul Universităţei, şi va trata despre Dreptul de ambasadă şi despre juridici iun ea consolar. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de cub tipar : Dr. M. Gaster. Literatura populară romană, cu un apendice : Vorvova Gara-mantilor cu Alexandru Maehedon de Nicolae Costi». Bucureşti 1883. Editura I. Haimann. Preţul 5 Iei. Vechile iustitnţinni ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei romaneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. Mic tractat asupra culturii Gândacilor de mătase in România, conţinând creşterea lor, boalele şi mijlocul de-a Ie cala, elaborat de Achille Mocli primul introducâ-tor al seminţei gândacilor de mătase in Ro-mănia ancă de la anul 1805. — De vânzare la librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderui„. Această carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. D. N. Marinescu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul cri- Societatea Generală de Asigurare Mutuală. CONVOCARE Comform Art 14. din Statutele Societăţii sunt convocaţi toţi D-nii Societari a se intruni in zioa de 3/15 Aprilie a. c. post meridiane in localul Societăţii Strada Şelarii No. 1 in Bucureşti spre a delibera asupra Budgetului, reţetelor şi a cheltuelelor precum şi alegerea Membrilor Consiliului de Administraţie. Direcţiunea Societăţii PRIMA CASĂ Se aduce ia cunoştinţa onor. public că in zilele de 1, 2 şi 3 Iunie viitor anul curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici. Pentru care finit, sunt rugate cu onoare toate autorităţile şi particularii care posed bilete, se grăbească cu distribuirea lor, şi inaintarea banilor inainte de zilele fixate pentru tragerea loteriei. Unir •ea. INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lăngâ cele-Ialte servicii ale acestui institut s'a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Directa. Societate Dacia România generală de Asigurare Bucureşti Avem onoare a convoca pe d-ni acţionari, in conformitate cu articolul 46 din Statute, la a doua adunare generală ordinară, care va avea loc a 12, (24) Aprilie a. c. in casa Societăţii Strada Liscani N. 1 la orele p. IU. Conform art. 48 şi 49 din Statute fac parte din adunare generală toţi d-ni detentori de cel puţin 10 acţiuni cari vor fi depuse la casa Societăţii sau la Banca României cu 8 zile înaintea Adunărei generali, adică pănă la 4 (16) Aprilie a. c. Ordinea zilei va fi: 1. Raportul Consiliului de Admi-nistraţiune şi al Direcţiuni generale asupra gestiunei afacerilor. 2. Raportul Domnilor Censori. 3. Jncheierea socotelilor şi ficsa-rea dividendei pe anul 1882. 4. Alegerea Ccnsorilor pentru anul 1883. Consiliul de Administraţie Preşedinte Dimitrie Gliica Boalele de găt, gură, nai şi urichi tratează printr’o artă specială. D-ruJ J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Vien» in elinicale lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a Iui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Cousultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei). MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris* .Consultaţiuni de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rabovei No. 53 de la Sf. Gheorghe, in strada Smăr-uan No. 6. APĂ ACRIŞOARĂ de I JohiLscli Un mijloc probat contra tnaladielor de stomac.C unoscute şi noi sticle de bordeaux elegante de 1 litru şi jum. litru. A se adresa la direcţia fântânei şi la toate casei# Si restaurantele renumite. Depoul principal si vânzare pentru toată Ungaria la d. Ioienh Hofîmann iu Buda-pesta 1 ii \ MAGASIN fondat ra 1879 jVLJLC3--A-SX3iTTJXJ JDE T13-a-V18 de Tdtrul Naţional Bucureşti (coloniale si delicatese D. G. MOCIANU YIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Blufuri fine. Aniset dubln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de la^Bayona. Benediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Cliartrenz. alb. galbin, şi Yerde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YimandFockin Pipermiut. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fiu champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mnstică de Hio, Mnraseliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum si in Kirsch, Şliboviţă de Banat. YINI'RI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo- A n TA/voi w maro Pi*A+nri modorato, 861’Yi- besti. Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri ciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. Vin de Quinpina feruginos ne Grimault & Cie Medicament tonic, febrifug, reparatoria şi reeonstituant Vinul de quinquina feruginos al lui Grimault St G18, preparat cu vin vechiu ţi generos de Malaga este întrebuinţat de preferinţă la persâ-nele în vârstă. El conţine phosphatul de fer, care este cel mai stimat dintre tute' cele la’lte medicamente feruginose, precum şi quinquina galbena regală, care est* cea mai activă dintre cele la’lte specii de quinquina, căci ea conţine uă mai mar* cantitate de sulfat de chinina şi principiuri tonice. Acest vin, este tot-de-a-una prescris cu succes în tote bolele datorate anemiei lipsei de sânge etc. El este tonic, reparatoriu şi reeonstituant; combate a ton ia stomacului şi a intestinelor, provenită sau din causa relei alimentaţiuni sau din tr-uă şedere prelungita In ţeri căldurose şi umede, precum şi din causa frigurilor intermitente, a diareei rebele şi prelungite, a convalescenţei, consecutive bălelor Îndelungate, etc. In tdte caşurile, în fine, unde trebue să escitim pofta de mâncare, să prevenim accesele de friguri, să combatem su dorile nocturne, să redăm corpului bolnavprincipiurile alterate sau perdule, ' ' ' ' iloi...................... ■' J să susţinem forţele bătrânilor şi copiilor slăbiţi, a femeilor delicate, ele In tdte aceste caşuri, repetăm, acest vin răuşeste in mod minunat. La FARIS, mm CRIBAOLT * Gc, t, itrida Vhiaiaa, ai la priiaipalala Fhirmieii dio Braaaia ai Straiiatala. S»l'm..,ifffffffl,.llnia...l .1*17177 1NJECTIUNE GRIMAULT & .t & r * cu MATICO Exclusivmente preparată ou foiile Matlcoulnl din Peruvia, acâstâ injecţiune’şi au câştigată in puţinii anniuâ reputaţiuneuniversallâ. Ea cura* riseşce in puţinU timpi sculamentele celle mai rebelle. Depoailu ta Parii, caua CBISAUtT * C*", I, rue Vtuienna, ţi in principalele Phamtacn f-t ,-r- - t -TŢ-- , , , . .......» ■» n »«H l1 n si fi n SI II U MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ^SUNT CELE MAI BINE DIN IDME.^ pre™J 150 tt»e^îeP;^ne PARIS IST» Mtdaili da aur r HAN Cl V'MNâ. II II II n II II II II (I II 0 II II a\ se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. ohSINGER C § poarlâ marca Mapa de cusut new-york. de sus a a lui Fabricel. G. NEIDLIN GER, Agent general Casa de Comerciu .,Grand freres & C-ie 87 Calea Victorii, are onoare d’a înştiinţa pe onorabila sa clientelă, că va priimi in curfind un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de menagiu. Va primi mai vSrtos o colecţiu ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofragerii, compuse de diferite specie de lemne: acajou (mahoiD nuc negru de America, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasiă. _ Deosebit de aceasta şi biurouri pentru domni şi doamne, bibliotece, mese de tot feluri, intr’un cuv&nt articole de mobilat de toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri de porţelan şi de faianţa, pentru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, de cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in fine, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin eleganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in cu-r8nd, debalagiul acestor obiecte de mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant frfcres & C-ie cn T, farmacist, Fanb St-Deni8 00 Paris şi principalole farmacii din Franţa şi străinătate, A cere semnătura Adli.DETHAN Preţ franco 2 fr. 50___________________________ oo C/D Q c/5 cc fc o fO o o co r 1,1 Q_ CD CD >.l/> o < tu o o ro 4 Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propr noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pentij Bărbaţi şi Băeţi. din stofele cele mai moderne confecţionate duji. noile Journale. . jjgal# 4a cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-verj Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveus, Cangar şi reflot ggl vert. Redingot şi Gilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. et Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. M8, t —lb- =M PETIiACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc, palatul gal. VICHY Administraţinnes: PARIS, 22. bouleşv. Montmatre. PASHLLE DIGESTIV fabricate în Vichy cu Săruri estrase din sor-ginţl. Ele aă unii gustă plăcută şi producă nă efectă sicură contra acri-meloră Va greleloră mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI Ună sulă pentru uă baie, pentru cel cari nn potă merg* la Vichy. Spre a ivita contrafacerile ti se ciră pe titt produsele marca ( JjConlroIuIuI Statului francese Deposită în BncurescI la DD. War-tanovitz şi Herţog in1 >el BBi iit-S: te jdiin maî H conşiii cetăffDeş A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelen1 „•) .twiitn brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camenabert, Pel du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Cre de Holaude, Stilton, Crema Regală, etc. Uu bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite m rinate. de Barbnni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostamlaşi Constantinopol, Icre proa pete, moi si tescuite de morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi si t felul de pesci. Yiuuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din ce mai renumite fabrici străine Iu curănd sosesce peşte proaspăt de Coustantinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu şi alb i cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,' va rSmâne pe depl, satisfăcut, nu numai de bunătatea şi egalitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. X ă n t e i u oăn ! această limitat /i-iipllll fim :i fv, ‘Silor < FERESTRE SI DUŞUMELE V1ENA lv* Ilenmiililgasse 13, stabilită in |Qj7 SUB CONDUCEREA D-LUI M. MARKERT are depositele sale mari de marfă şi anume de Uşi gata şi ferestre, precum şi duşumele şi parchete di stejar american. Fabrica este pusă in posiţiune, prin depositele ei mari, d’a satisface ori ce cerere,privitoare la mărfurile pata.-cel mai scurt timp posibil. Ea ea a.suprăşi aşezarea de PortalC, aranjamente pentru. Ka^arniC. spitalul şcoli, coiliptuare etc. etc. afară de iiceastaori ce lucrări de lemn pentru tot telul de maşini dupe desemn modele, cu escepţie de mobile de locuinţă. Portale, aranjamente pentru. Ka-‘lucrări de lemn pentru tot telul de maşini dupe desenul te» DE ÎNCHIRIATa8 h Sf Ght“r ........- gbe viitor Brută- tia de pe Calea Văcăreşti No 9. (supra-nu-mită Ochi Albi). Doritorii să se adreseze a D-na Elena Nieoleanu in acea proprietate fajuin ] de sus. II n fost arendaş, fost intendent la mai multe moşii, bun Agricultor, voeşte a-se angaja la un proprietar. Informaţiunile se pot lua la Ad-ministaţia acestui Ziar. DE ÎNCHIRIAT compuse dela,i cessrelo, şi fără mobilă. . camere. O piăvăle mare cu trei pivnw de locuinţă. Strada piaţa Amzi No. 10| avi de marşeu. — Amatori se vor adiesj proprietar in localitate, Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel. MV