[,RI 25 MARTIE 1883 \(11 istraţia, Calea "Victoriei Np. ABONAMENTELE «,• \ ţara, pe an . . t pe 6 luni. 1 r« 3 Innî. jjti finltate pe an * . 40 Iei 22 lei 12 lei 60 lei ge priimeac la Administraţie- 10 bani număru » tricte ir> bani număra T iL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ny |if- 1 M3 l G9SK C|3 crp s£d:..l jiciiresti, 24 Martie 1883 iţelege că după manifestul par-roşu. publicat in Monitorul-scu, toate iu ţara aceasta merg şi de minune, iucăfc daca le-ar neva crezare, Romănia s’ar fi in apogeul fericirii şi al glo-el ce bunăoară nu vede că am ( it mii de oameni pe câmpul de obţinând drept unicrcsultat ce-Basarabiei, că azi când ţara ■pendentâ şi fostul Vocvod Re-cero ca o târzie compensaţie unoaşterii acestor titluri Dună-iniănă; cine nu observă că in timp in care politicianii se im-ţsc, toate clasele acestui popor, Vlădică păn' la opincă, dau k t, acela nu poate de căt să ala toate laudele pe cari par' r0şu — cu cunoscutul seu es-! modestie — şi le aduce singur acel manifest. căt am face din acest act o-îl cercetărilor noastre amănunţim vom găsi nimic nou, afară ! de unele nume iscălite sub densul, ari ne obicinuiserăm a le vedea Htâ parte, dar pe cari le intăl-alâturi cu onor. Costinescu. A-îşi glorificări vechi şi de-atătea ori irnate a faptelor partidului, ace-acuzări neadeverate ori nedrep-i adresa opoziţiei, c’un cuv6nt net cârpit din petece de reviste i ideale „Românului", lipite cu pla- sele asupra acestei ccstiuni, se repetă pentru nu ştim a cătâ oară, ca şi când realitatea, adecă practicarea reformei in alegerile cc-au avut loc, n'ar fi dovedit, că guvernamentali şi numai guvernamentali pot eşi din urne, şi că Ir urma-urmelor lupta se reduce in asemenea caz la intrigile din chiar partidul roşu, la certe meschine dintre Seruric şi Sar-kez, Sarkez şi Serurie, la apostrofe comune şi înjurături de uliţă intre gheşeftari căpetuiţi şi cei cari caută a se căpătui. Alegerile comunale din Bucureşti cari au umplut consiliul cu capete de post şi oameni de facem-treburi, de tot ce marele oraş are pe de o parte mai mărginit, pe de alta mai puţin onest, membri comitetului central roşu nu sunt in stare a le considera ca o adevărată şi sângeroasă desminţire la teoria demagogică a d-lui C. A. Roti Dtri nea abituală a acestor oameni ăt de lipsiţi de talent, pe atăt de :iuanţi in vorbe şi de incapabili pdevăr. stfel emancipare economică se leşte de ex. rescumpcrarea hăr-J- Stroussberg făcută c'unpreţin-.r de cum se cotau, un fapt, care ** * *1 de îmbogăţirea a o sumă de foţi prin joc de bursă, n’a avut resultat de căt sporirea enormă spitalului datoriei publice. ’ot in rândul emancipării econo-c se trece rescumpcrarea liniei navoda-Chiustenge, plătită de trei i pe atâta pe căt face şi decum Jnse societatea engleză din capul piui. Se vorbeşte, de sigur pentru libenii din provincie, de-un port la Urc pe care l!am fi avend, adecă le aşa numitul port de la Chius-jee, care, pentru toate spiritele cu-l'ătoare nu există păn acum de in fantazia scriitorilor Românului I i fine vine o polemică lungă la ii'sa opoziţiei, cu privire la legea {•toridă, in care iar nu se face de a se repeta toate neadevărurile :• şi rezise păn'acum. Se vorbeşte i"' a ci despre lesniciunea cu care s ar corumpSnd colegiile superioare res-se, ca şi când resultatele pe car -™|le-a dat sufrajul universal, in cele |i urmă alegeri comunale, adecă ţinerea absolută a imensei inajo-îiţi a alegătorilor şi participarea la i numai a politicianilor şi gardelor ice, nu ne-ar fi dat un tablou '.ol şi o idee exactă despre mizeria servilitatea unor alegeri, făcute in y' i-menea condiţiuni. Sofismele spuse ;a de d. C. A. Rosetti in articolele , setti, că colegii numeroase ar dănd reprezentanţi ma.i buni. Se’nţclege cumcă ceea ce vede toată lumea, scopul şi esenţa acestei reforme, nu numai că nu e mărturisită ci se tăgădueşte chiar. întărirea sistemului parlamentar o numesc dumnealor, când in realitate reforma nu’nsemnează decât punerea întregului corp electoral la dispoziţia d-lui Ioan Brătianu, pentruca să facă cu dănsul orice va pofti. Am văzut deja cum d. Brătianu, Dentru a se menţine cu orice preţ la mtere, pune pe rând mâna pe toate amurile administraţiei publice, numind pretutindenea in frunte creatu-ile sale. Astfel am văzut cum plecarea Regelui n'a servit decât pen-ru a’i pune in mână armata intrea-o-ă in care azi deosebiţii Pilaţi au O cele mai mari roluri. Pentru a da asalt ultimelor remăşiţe de independenţă a alegătorilor din colegiul I şi I, am văzut plouând pe capetele lor nevinovate sute şi iar sute de decoraţii ; depreciarea unui semn pub-ic de onoare i s’a părut d-lui I. Brăiianu un preţ foarte ieften. când ,. vorba ca, prin ultima lovitura, data organizării noastre, sa şi cumpere absolutismul său politic. Iar absolutismul său politic nu se pune de loc la cale pentru a realiza vre-o mare idee, de care căpăţinele strimte ale roşiilor nici nu sunt capabile, ci numai pentru a menţine pe dcapurureao bandă de esploatatori in posesiunea resurselor statului. Al doilea imperiu in franţa sa soivit in adevăr cu elemente, incalificabile, dar totuşi nu se poate, tăgădui că guvernul avea şi in afara şi in launti u mari idei. Iu nimic nu va semăna guvernul personal al d-lui Brătianu cu acela al lui Napoleon III, decât in corupţiunea şi in înjosirea elementelor sale guvernamentale. Faţă cu guvernele econoame, modeste harnice ale Domnilor români de la 1821-1857, faţă cu guverna de emancipare politică şi socială a lui Vodă Cuza se va ncepe de-acum inainte, in V.ilelo Ini Corol li.gs.lu' linguşirea slugoilor pe cari d. Brătianu i-a ridicat, va fi singurul titlu de recomandare : orice merit, orice mişcare onestă a inimei şi a conştiinţei, orice virtute care dă vieţii publice energie şi claritate, va fi proscrisă din mijlocul acsstor oameni de rărnl, atăt do de rând, precum numai infec-ţiunea proverbială a Orientului i-a putut produce. Ave Caesar! Gând citim manifestul acestui comitet central, ceea ce ne mai is-beşto este, că o seamă dintre membri sunt oameni cari au dovedit o mare înclinare la întreprinderi financiare hazardate cari să-i facă a se îmbogăţi repede şi fără muncă. Văzănd in frunte pe fondatori de-ai Creditului mobiliar, pe antreprenori de-ai armatei, pe advocaţi ai statului etc. ne putem închipui ce teren al negrei specule şi al jocului de bursă, va fi Romănia, daca d. Brătianu va isbuti să ajungă la ingenunchiarea deplină a acestei nefericite teri. pe care aceştia a trebuit si le lase tezaurului in Octomvrie 1878 pentru a satisface legea de lieliidaţiune a datoriei publice egiptene. Berlin, 3 Aprilie.—împăratul Wilhelm i făcut astă-zi cea d intimi plimbare in trăsură inclusă. Presidentul Reihstagului a primit o telegramă de la autorităţile din Chiel, anun-ţiindu-I că deputatul socialist Volhnar a fost arestat din ordinul guvernului. Amsterdam. 3 Aprilie. — Banca din Amsterdam ’şi-a scăzut scontul la 4 şi jumătate la sută. Paris, 4 Aprilie. — Philippart, fostul director de Bancă s’a arestat la Paris după cererea guvernului belgian. Londra, 4 Aprilie. — In urma accidentului din care nu s’a insdrevenit incă, Regina Victoria a renunţat la toate angajamentele ce luase pentru luna lui Aprilie. D'n R.-Yelcii primim următoarele observaţiuni : Domnule Redactor, Organul neruşinaţilor—am numit „Românul “—cutează a vorbi de numiri sau scoateri presupuse ca făcute in interes e-lectorel de guvernul d-lui Catargiu. De doue septămSni in R.-Vâlcii numai s’au făcut cinci numiri de sub-prefecti judecători, de ocoale şi controlori financiari, toti din Colegiul I. Şi aceşti funcţionari fuseseră destituiţi şi unii motivat tot de acest guvern cu căt-va timp inainte. Dar Alimânescu. numit judecător la Vlaşca in ajunul alegerei col. II şi destituit a treia zi, adică după ce el şi frate-său ’şi dedeseră votul pentru candidatul guvernamental in contra D-lui I. La-hovari , pe care d. I. Brătianu îl găseşte bun să se bată ca voluntar la Plevna, dar căruia îi preferă ca legiuitor pe un Epurescu ? Dar Russu de la Tergo-vişte, osândit pentru torturi de Snsăşi Curtea din Bucureşti, şi pe care d-1 Brătianu îl ţine in funcţiune in contra tutulor strigătelor din ziare, tutulor interpelărilor din Cameră ? Şi mai vorbosc de guvernul d-lui Catargiu ! Niţică pudoare, neruşinaţilor ! doua ediţie a Domniei fanarioţilor. înjosirea de caracter şi torul, a ŞTIRI TELEGRAFICE Lomlra, 3 Aprilie. — Lordul Granville a inştiinţat pe Mu.iurus paşa, ambasadorul otoman, că Englitera consimte la alegeiea prinţului Bib-Doda pentru postul de guvernator general al Libanului. Notificarea oficială a hotărârilor conferinţei Dunărei către statele riverane s’a făcut in ultimele zile ale lui Martie do căi re Englitera in numele tutulor puterilor ; dar demersurile speciale pe lângă România, ca re fură proiectate in cea din urma şedinţa a Conferinţei, s’au amânat prin comună in-ţelegere până după alegerile generale pentru Camarile române cele noi. Paris, 3 Aprilie. — Ziarul „LeTemps“ zice că reprezentantul României de la Londra a mulţumit delegaţilor francezi de la conferinţă pentru modificările introduse in proiectul primitiv al regulamentului de na-vigaţiune pe Dunărea de mijloc, modificări a căror iniţiativă a lost luată de denşi. Paris, 3 Aprilie. — Rostul Cliodiv ai Egiptului, Ismail paşa, a hotărât sa intenteze un proces guvernului egiptoau pentru restituirea apanajelor ce a dat fi iilor soi şi I ii for maţ i ii n i Precum am anunţat, meetingul opoziţiei la Iaşi va avea loc mâine, 25 curent. A seară au plecat eu trenul la Iaşi membrii comitetelor opoziţiei unite din Bucureşti. In seara de 20 martie a avut loc la laşi o întrunire de alegători, invitaţi de comitetele unite ale partidelor liberal-independent şi couser-vator-liberal din localitate, Ia care s au admis următorii candidaţi pentru viitoarele alegeri : Deputaţi: Colegiu I, d. Lascar Catargiu ; col. II. d. INI. Cogălniceanu ; col. III d-nii V. Pogor, C7. Mărzescu, Telemac Ciupercescn şi D. Tăcu. Senatori: Colegiul I. d. N. Drossu; col. II, d. Diinitric Angliei. Escelenţa Sa Said-paşa, fost mare vizir, care s’allă de ieri dimineaţă in căpitală, a plecat a seară spre Yicna. Fântâna lui Horaţiu se chiamă cea mai nouă scriere a nemuritorului nostru Alee-sandri, o comedie in trei acte şi in versuri de-o rară eleganţă. Scena se petrece la Roma, in timpul împăratului August. Aflăm că această comedie, nimitoare prin focul tener cu care e scrisă, se va reprezenta in curănd pe scena teatrului naţional. CRONICA Cum am 'anunţat curtea cu juraţi din Ufov va judeca azi Joi. procesul foştilor sub-comisari Mâicănescu şi Sterie Popescu, acuzaţi pentru omorul d nei Costescu. $ Spitalul de copii va fi strămutat la filantropia, zice Gaz. de Ruumanie. Consultaţiile gialuito se vor face d aci inainte la Colţea. Copii primiţi in spital vor fi transportaţi in trăsură cil cheltuiala Eforiei. Administraţia spitalelor a rezervat in hogelui său o sumă do aproape 300,000 Ici pentru construirea unui spital model in centru oraşului. * La spitalul Colţoa se vor face oare-care schimbări. Una din aripi va fi dârimată spre a se clădi alta in locu-i. Până la terminarea acestor lucrări, serviciile d-lor d-ri Marcovici şi Turnescu se vor strămuta in str. Pensionatului, in localul pensionului central de fete. * teri s’a judecat de curtea cu juraţi procesul vestitului bandit lenache Marcu şi a Imndei sale, compusă din şase indivizi. AXUL AL VIII—No. 68 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 , Ananţurile ]i inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului îi VIena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele ne Imprimate se ard. lenache Marcu, condamnat deja pe viea-ţâ şi evadat din penitenciarul Telega, este un om in etate de 23 ani. El a comis pes-30 de crime împreună cu tovarăşii sei de pe banca acusaţilor. Intre aceste crime este şi omorirea bătrânului Scliiua, jefuirea d-lui V. Sion, etc. D. Populeanu, printr’un lung reciiisitoriu, a susţinut acusnţiunea conchizend la condamnarea şi la neadmiterea de circumstanţe atenuante. Iu urma desvoltărei apărării, d. preşedinte declară desbaterea inclusa şi d-nii juraţi au trecut in camera de chibsuire la ora 4 şi un sfert S’a dat următorul verdict: Ienacne Marcu muncă silnică pe viaţă. Anghel \asile Afanatu, po viaţă. Nicolae Ivan, 14 ani. Tudor Ştefan Nedelcu şi Marin Constan-din pe viaţa. Ilie Constandin pe 1 an. CNUTUL IN TELEORMAN Primim din Alexandria următoarea telegramă, ce nu mai are trebuinţa de comentarii : Cnutul muscălesc cu care se servea odată căpitanul Costaclie, îngropat cu trupul lui, a înviat azi in Alexandria. Autorităţile superioare ale judeţului sunt mute şi surde la plângerile noastre. Poliţaiul Ahil Negrea-mi şi adjutorul său Miliail Belu. but şi torturează lumea la politia. însuşi Miliail Belu adjutorul politiei a administrat lui Radu Ionescu, adjutorul subprefccturei, acum căte-va zile in localul Poliţiei, cu adjutorul gardiştilor, o teribilă bătae cu acest pil. Domnul Doctor Lazeanu i a vezut corpul negru, fiind loviturcle aplicate nu peste haine ci pe piele. Binec’au ajuns lucrurile aci, ca să se cunoască fericita administraţia din Teleorman. Şi apoi să mai zicem că nu trăim sub regimul liberal ? ! Cu posta dăm detalie. Mariliestu. Am citat de mai multe ori, in nu-mcrile noastre precedente, cu plăcere şi cu oare-care mândrie naţionala, toate marile organe ale Pressei streine, şi toate revistele cari, de la adunarea Conferinţei din Londra, au analizat opera principelui Gheorghc Bibescu şi care au adus autorului „ Istoriei unei Fruntarii“ tributul laudelor ce ’i se cuvin. La rondul seu, jurnalul ..Fiţ/aru■’ de la 24 martie, consacră aproape trei lungi coloane studiului important al Principelui ; el face un articol atât de interesant, meat credem de cuviinţă a reproduce aici una din părţile lui. inlăturănd citaţiunile din zisa operă, de care lectorul va putea lua «cuuoşdnţă din traduoţiiincH, română făcută do D. A. F. Florescu, şi care se găseşte la toate librăriile principale diu capitală: ISTORIA UNEI FRUNTARIE Romania pe malul drept a Dunărei Este prea adevărat că Romănia n’a fost admisă la Conferinţa de la Londra pe un picior de egalitate cu cele-l’alte puteri, spre a discuta şi apăra interesele vitale pe Dunăre ; pentru norocirea ei, ea a fo-d apărată inaintoa opiniunei publice ş’a hunei TIMPUL politice de o carte remarcabila intitulată : Istoria unei fruntarie. Sub acest titlu, prinţul George Iîibescu, a dat la lumină, iu ajunul chiar a deschiderei cont’erenţ-i de la Londra o analiză complecta de tot ce are vr’o legâtuiă cu istoria Romăniei de la 1878 incoace. Citirea acestei cărţi, care are marele merit de a ti scrisă inlr’un mod foarte clar, şi tot de odată elegant şi moderat, va pune pe ori cine in cunoştinţă de ceea ce conţin protocoalele de la Berlin, precum şi ale comisiunelor internavionale din 1S80 şi 188-1 privitoare la delimitarea fruntariei llulgaro-Romăuă, asemenea şi acelor a actului de mediţiune din Viena privitoare la cestiu-nea arzătoare a Dunărei şi acelor a ernan-cipărei progresive a Israeliţilor in Europa. Importanţa scrierei patriotului romăn este foarte mare, căci ea nu luminează numai un singur punct al cestiunii romăne, ea luminează toată cestiunea in întregul seu, şi prin urmare pune pe public in stare de a da bine seama de pericolele la care este expus acest mic dar viteaz stat latin înconjurat din toate părţile de elementul slav. Romănia poate li măndră de a putea număra printre copii sei pe prinţul George | Bibescu. El este tot odată o spadă şi ol pană. Spada ne aduse aminte pe soldatul din Mexico, Africa şi din campania de la 1870 ; pana, pe autorul Retragerei celor cinci mii, a Relfortului, a Reimsului, a Sedanului. Numele prinţului Gheorghe Bibescu deşteaptă in noi şi altă suvenire. El este acela care făcut prisonier pe cămpul de bătaie şi dus in robie, a sens din închisorile do la Ehrenbreitenstein pe soldaţii noştri, ţinuţi închişi, in contra prescrip ţi anilor dreptului ginţilor; el este acela care la Coblenţ fu supranumit providenţa soldatului nostru; pe cănd m acelaş timp, in Parisul blocat, minunatul seu hotel de pe bulevardul La-tour-Moubourg era transformat in ambulanţă pentru răniţii noştri. Daca avem bună memorie, mai mulţi de căt trei sute au fost căutaţi cu cheltuiala prinţului, pănă după Comună. Eram datori către autorul Istoriei unei fruntarie, de a reaminti acest trecut. A cuma să trecem la examinarea cărţii. Situaţiunea creeată de tractatul de la Ber lin Romăniei, a insuflat autorului o pagină elocuentă pe care o reproducem, pagina in care toate temerile patriotismului eşi f»c loc. Iată titlu acestor linii: Posesiunea Do-brogei este un pericol, (vezi traducţiunei română p. 180 — 188). musce măna picherului care i biciueşte Măna este aceea a Fatalităţei, care ne biciu eşte zi şi noapte, de la 18713. Parlamentul n’are nici o iniţiativă per sonală. Ministerul imitează ceea ce au făcut guvernele, congenerele sale. Parlamentul este un museu de copii şi guvernul este un guvern de maimuţe. Spirite conservatoare îndrăzneţe s’au dunat; credincioşii s’au întrunit cu deşi 1 uzi onaţii. Este o legiune care n’are capi. As tăzi, noi, nu mai avem luminători şi de a cele spirite superioare cari odinioară de deau moda la ideile politice. Aceşti con servatori despre cari vorbesc vor să lupte şi cearcă contra inamicului ultima năvâl re — poate fără speranţă şi numai pentr onoare ...ca năvălirea cuirasierilor la Reichs hoffen! In fine după ce a discutat cestiunea de a se şti, ceea ce guvernul român ar fi putut face daca nu pentru a scăpa Basarabia dar cel puţin pentru a obţinea Silistria, neapărat trebuincioasă Romăniei pe Dunăre prinţul probează ca punctul de plecare, < erorilor comise in prejudiciul Romăniei este hotârirea luată de la inceput de Rusia de a refusa României o fruntarie strategică pe cănd toato cele-l’alte fruntarie, ale Bulgariei, Rumeliei, Serbiei şi Muntene-grului au fost obiectul unor considerări strategice bine chibzuite şi care au dat loc in mai multe renţjuri, la discuţiuni foar te vii. Pentru ce această deosebire? DAMELE PATRONESE ALE DRAPELULUI CENUŞIU Unul din membrii de căpetenia ai comitetului conservator de la Grand-IIotel, despre care se vorbeşte aşia de mult deja, mia zis eri : „Ne apucăm cam p'aproape de idea dle de Drapelul cenuşiu. “ Sum prea fericit. Este vorba de a găsi azi o formula pentru Uniunea conservatoare. Rovoluţiunea 'şi-a găsit pe a sa. „Resbel cleiicaiismului“—Ceea ce vrea să zică: „Resbel lui Dumnezeu.11 Dai este voi ba de asemene de a 11 in fine piactic. Partidul conservator aperdut.partida, de şi cu măna plină de atouts. El n’a ştiut se joace jocul cel mare. când era la putere. Şti-va mai bine, acum când este in o-poziţiâ ? Aşia de mult doresc aceasta, in-cât am s’o cred pănă in fine. Grupurile de nuance deosebite impart in firimituri acest mare partid conservator care este, fără doar şi poate, adevăratul partid naţional. Aceste grupuri se ceartă intre ele. Ele reamintesc câinii de ecuipage de vânătoare cari caută se se musce, decât se Am spus că este vorba mai ales de a fi practic. Daca marele partid conservator fa ce discursuri, el va sfârşi prin a reţine nu mai ceea ce il desbinâ. Trebuie, din contra, a nu vedea de cât ceea ce ne uneşte. For mula trebuie a li âneă inai negativă decât afirmativă. Ea trebuie se nege cu trufie, cu brutalitate, sus Revoluţiunea materialistă con timpuranâ. Observat’aţi ce se petrece la un prânz ai cărui oaspeţi aparţin diferitelor nuanţe conservatoare ? Se alege mai fără conştiinţă un teren de a vorbi, asupra cărui toată lumea e de aceeaşi părere — ei râd de această peclivăniă năpraznicâ care guvernează Eran cia ! Uniunea Conservatoare trebuie s6 fie a-cesi prânz. Tribuna trebuie se ’i fie aceasta masă. Ştiu bine că lipseşte aci fernee din societate cu umerii goi. Dar numai intru atat trebuie să fie diferinţâ... Nu trebuie se revenim asupra trecutu lui. Oamenii c-i mai celebri ai partidului conservator nu sunt populari, chiar printre conservatori. Sunt aci ca se spun adevăruri, iar nu măguliri. Nu caut se fac plăcere cititorului. Nu voi zice că regele a să vină mâne dimineaţă şi că şefi noştri au o autoritate necontestabilă asupra noastră. Nu! Partidul conservator reproşează vechilor sei şefi, nu atât ceea ce au făcut—precât ceea ce nu au făcut! Nu frase mari! Nu recriminări zadarnice contralnamicilor noştri! Nu lătrări, dar muşcaturi ! Trebuie a spune tare că de aci ’nainte in politică, nu mai sunt nici crime nici delicte. Nu mai este decât învingători şi învinşi ! Trebuie a invinge — eacă unica ces-tiune. Mă minunai de bunul simţ al D-lui Thiers. La epoca aceea,.intram in viaţa politică activă şi toate le găseam de minune. Ca pelerinul de la Meca, ceream de la D-zeu să nu intălnesc obraze triste in calea mea. Partea plăcută in D. Thiers me sedusese. Nu vezui de fel cum că D. Thiers avea teamă de acest partit conservator pe care voia se’l trădeze. Adusei respunsul guvernamental unui din şefii noştri celebri. El imi zise cu dispreţ: „D. Thiers nu vede forţa conservatoare a acestei idei. Totdauna am bănuit că D. Thiers este un nătărău !“ Nu D. Thiers era nătăreu ! Era ... se zicem că eram eu ! Da, concursul activ şi prealabil al provinciei este absolut indispensabil ideei de resistenţa generala conservatoare. Daca, intr’uă bună dimineaţă, s’ar vedea perso-nage acurat rurale scoborănd din vagoane in garele noastre; cu un geamantan sub biaţ — ca se vină să asiste la o şedinţă a marelui comitet conservator — toate astea ar putea să devine foarte ciudat contra re-voluţiunei. Daca nu — nu va fi ciudat de cât contra noastră ! Maioritatea marelui comitet trebuie s6 fie de provincia. Numai sala sa cea mare trebuie se fie de Paris. pentru el, pre cănd arendaşii nici nu mal imi dau. . . nu, zeu. . . treci altă dată P Ah ! voiţi sa cercaţi opintirea supremă contra revoluţiunei ? Aveţi milioane !... Şi le veţi avea, daca fie-care conservator înţelege că el va scăpa poate de atateori una mia de franci din patrimoniul său câte cinci zeci de concesiuni va da comitetului general al luptei fără preget. Un om de ispravă de odinioară reproşa cu blândeţe lenevirea sa unui cerşetor spa niol. Acesta respunse cu mâudriâ : „Iţi cer parale, iar nu sfaturi." Marele comitet conservatoi nu este nici cerşetor nici spaniol —dar ar putea da tot acest respuns celor cari, in acest moment, 'i dau poveţe. Căt pentru mine, ’i dau şi eu o povaţă —dar povaţa se aibă bani ! se întrunească sub dr,polul cenuşii VlfiO O nenol..^ „. . visele noastre au peim- . O mot imens al cărui preludiu ’l faeuiu mai tăia conştiinţă. O iau la sânetoasa—ca un corist care a atins, din nebăgare de seamă coardele orgurilor celor mari cari fac tunetul.., Nu vâd aci decât cestiunea socială. Nu vizez mai in deosebi comitetul de la Graiul Hotel—dar idea sa generală. Zic că trebuie bani, aur, chiar diamante de la femefl, Conservatorii pot pentru moment să Naţiunea stabileşte posibile cu privire la resultatul e tual ai alegerilor viitoare. Daca vizioniştii vor avea majoritatea i sară, ei vor modifica tot după I şi vor merge inainte. Dacă insă poziţia va reuşi să oprească a reversibililor, atunci revizuirea fi| iVJiK ?l i>rl, 5 ii Hjî Dar |*ll 1M incit® oare cădea-va şi guvernul ipoşia ce tual ? Aci e nedumerirea. Unii sf ti argumentează, că nici in uit caz guvernul nu se va retrage, i propunerea de revizuire ar fi pi* nit dela camere, nu dela minis „Naţiunea" nu vrea, ca guvei eă se mănţină la putere prin ml pere imorale şi interpretări falze I Dar Roşii se sinchisesc ei oare toate astea ? ! Ei merg inainte vertej ! te I lat r^dialt -Alte * si se oi ■ 001; I Io tV tkip ■,:t! «tel Românul nu se oboseşte a ina dinţa pe alegători, că adversarii „p titei naţionale liberale" sunt un z# căci Universul se mişcă numai cuventul marelui proroc al tagi bugetofage I Romănia liberă se bucură vezfl angajăndu-se lupta pentru alege» viitoare, căci lupta e viaţă. Apoi t ganul „Independenţilor" işidesfăşoi motivele ce l fac să fie revizioi^ convins. “ Resboiul W. relevă sfruntatele adeveruri, conţinute in manifestul rioţilor, care insă nu pomeneşte mic de cestiunea Dunării, de mau iioluri biruri etc. N E C R OLOGIE CĂPITANUL VASILE BUESCU A dispărut clin mijlocul societăţii incă individualitate marcantă. Căpitanul Vas Bue-cu a incetat din viaţă in seara de Martie abea in etate de 37 ani. Stimat şi iubit de toţi, nobilul câpit ne-n lăsat, la toţi regrete unanime. Imormentarea avu loc Sâmbăta in îuţ * * 11' ii * I TIMPUL , U])ei mari afluenţă şi cu onori escep-•Je. Aceasta dovedeşte posiţiuneaescep-Apnte distinşii ce el ocupa in ar- J a t! ’1!> i<; iţj ijlocul rudelor, amicilor şi a cama-,1 sei de arme, ce veniseră toţi sa sa-|ntru ultima oara aceste triste rămă-s ,|t celui ce fusese o-datâ căpitanul Bu-jSo distingeau in primul rang general k|ţ J generalul Angelescu, generalul Cre-prim adjutant al Regelui, generalul colonelul Algiu, colonelul Horbasky, ţilul Maican, colonelul Poenaru şi o foe de alte notabilităţi ale arrna- ţciul divin o-data terminat, d. Mei-iic intim al căpitanului rosti urmă-luvfint: Fraţilor. micia lumii, de şi de toţi cunoscută, ■ i toate acestea in fie care zi că v -\ i nou să se afirme, temăudu-se poa-S* nu cum-va să-i uităm sinistrele ei Jderi. i stăruinţele noastre ea le preface in toate dorinţele noastre ea le reduce SI bere, şi ori ce speranţă, ori ce aspi-legitimă, ori ce ţintă ce credem dea, toate se sting, toate dispar pen-nu lăsa de căt o suvenire, care şi să uită, căci vai! ce nu şterge, ce face timpul, timpul acesta gârbovit n:c. .■ele meu amic, ce vedem aci intius -^mişcare, ce a trăit, ce nu mai este, şi densul, dar zadarnic, să lupte, să ă, şi sa supue ori ce dificultate in aceasta. oficiei la 1867, din şcoala militară, locar de talente şi genii militare, a-pepiDieră rară, do unde es atâtea iţiţi in armată, Vasile Buescu se dete .au studiului special al carierei nobi-Bmbrâţişase de militar distins in artileriei. tiit repede locotenent in această ar-lecâin străinătate la Liege in Belgia, I a’şi urma neobosit studiele sale. ţ de merite, de pricepere, de cornii, iubind eseepţionalmente cariera arce imbrăţişase, luerănd cu hotărâre rfecţionarea acestor arme, pe de o el ’şi atrase toată atenţiunea strâini-jntru a sa neobosită lucrare, iar pe fi isbuti in aceste incercâri şi silinţe ine să inventeze o nouă armă, un nou de puşcă ce Far fi putut numi puş-ple Buescu. mii au lăudat această invenţiune, !le de publicitate din Bruxelles au cu mult interes de meritele oflcie-romăn, ţara se onoră in persoana dis-| i militar, şi toţi resunoscură ca foar- Ienioasă arma nouă, arma inventată, Aaslie Buescu. Iul de căpitan fu dobândit, putem ii 1874, pe câmpul de luptă, luptă liă, travaliu neobosit, laboare fără I Căci era mândru nobilul căpitan in I şi corecta sa stăruinţă. El hrănea iu | acel nobil simţimănt al mândriei, ■ ia insă legitimă a valorii individuale, iţelor sale de toţi recunoscute, mân-1 gitimâ a unei capacităţi escepţio- in atari conditiuni, căpitanul Buescu «a nimic, lucra conţinu, era mândru jenehle ce depunea zilnic in indepli-datoriele sale. El căuta pururea in Cele sale, la ori ce dUtincţiune, ce i da, să fie isvorătâ nu din favoare, spirit de colegialitate, ci numai din k'tă şi nepărtinitoare recunoaştere a laşelor sale lucrări. b merenti clasa I fu dar acordată Iui căpitan pentru invenţiunea armei [Buescu. mă şi nobila recompensa pentru cel lucra de cât numai in vederea sa-iţinei intime, satisfaţiunei morale ce puind toată ştiinţa şi priceperea sa iciul ţerei. ceste credinţe şi simţiminte el işi continuu viaţa sa de militar distins, arma la studiu, de la studiu laeser-rl işi iiii[ârţea ast fel orele in cât nu a< orda laboarei ’l da misiunii 9 profesore, căci luase ancă nobila I inare de a comunica viitorilor militari, jlor elevi regulcle artei şi ale ştiinţei ar li !fî- fi na, iubirea, coDsideraţiunea de care tura in armată era generala. Pricepe-conipetinţa sa era de toţi cunos- mltimele manevre de toamna la ar- matei i| fu ales de ministru de resbel, ca unul dintre cei mai distinşi oficeri ai ţerei, pentru a fi ataşat pe lângă representanţii misiunm militare streine, ce au asistat la mişcările armatei române. fhstincţiunile militare ii erau de toate părţile acordate. Steaua şi coroana României, coroana de fer a Austriei, Sânta Ana a Rusiei, Legiunea de onoare a Franciei, mai multe medalii militare erau atâtea semne de posiţiunea eseepţionalmente distinsă ce căpitanul Buescu câştigase in armată. Toate insă au fost zadarnice. Moartea fu mai tare de cât toate stăruinţele amicului ce perdern. La ce dar au servit toate silinţele sal9 ? Moartea ni 1 a răpit, şi el nu mai tră-eşte Plin de viitor, abea la mijlocul vieţii, cu atâtea speranţe, sub atâtea fericite auspicie, in mijlocul cărora işi urma inainte cariera, inimă sinceră, caracter ridicat, simţiminte nobile, căpitanul Buescu părea că vede ina-inte-i o stea lucitoare ce-i lumina majestos calea ce era să percurgă. Suflul fatal al morţii suflă insă fără veste asupra vieţii căpitanului, şi ea se stinsa repede, lâsăndu-ne pe toţi iu intunericul celei mai adâuci dureri. Soţia duioasă rămasa veduvâ, plânge un soţ a cărui perdere ii aduce aminte o con-vieţuiie de 15 ani, şi o dulce şi candidă uniie impusă nu de conveninţa imprejurâ-nlor, ci numai de apropierea şi înţelegerea a două inimi iubinde; camarazii sei plâng un tovarăş demn, o iuimă de frate, şi toate rudele, şi toţi amicii ce ‘1 au iubit in această lume, d„pun lacrâmile lor amare pe aceste rămăşiţe scumpe ce au fost o-dată căpitanul Vasile Buescu. Sânta proveainţă in a sa milă nemărginită dă lui pace in lumea cea-l-altă şi nouă aci măngăere." Imediat după d. Meitani, d. general A-rion atâta in câte-va cuvinte bine simţite câtă mare perdere resimte armata română prin moartea căpitanului Buescu, câte erau meritele excepţionale ale acestui căpitan, ce posiţiune distinsă ocupa el in armată, exprimă in fine regrete adânce in numele corpului ofiţeresc intreg şi zise terminând: „dea providenţa ca această manifetare de regrete unanime să poată aduce o mică uşurare in nemărginita durere ce resimte inconsolabila văduvă, ce a rămas. “ Cortegiul porni după aceasta, şi in tot percursul funebru de la locuinţa mortului pănă la cimitirul Belii, inima tuturor era apăsată de o mare durere. La mormănt, un camarad al căpitanului rosti o a treia cuvântare, ce mişcă adânc toată asi-tenţa. „Fiei ţărâna uşoară fură ultimele cuvinte dio aceasta a treia cuvântare." Fioţ-i ţărina uşoară! repetăm şi noi, aua-ogâm numai că, precum bravul căpitan Val-ter Mărâcineanu fu cel d'intai, care ’şi vărsa sângele pentru mărirea numelui de Român, nobilul căpitan Vasile Buescu fu cel d’intâi milit°r Român caro şi dădu toată laboarea, stăruinţa şi vieaţa, pnetru a produce invenţiuni şi arme române. Azi arma artileriei, revolverul artileriş-tilor poartă un mecanism nou, o invenţie a căpitanului Buescu, uu sistem special ro-măn. Precum dar o stradă s’a consacrat memoriei nemuritoiului căpitan Valter Mâră-cineanu, pentru bravura sa pe câmpul de bătae, propunem edililor noştri, ca cel puţin, de o cam dată să se consacre memoriei nemuritorului Vasile Buescu strada, in care locuia; şi. de acum să se numească strada Vasile-Buescu. {Binele ■'Public). mai jos arătate, la <) 0re de dimineaţă, sa se adune spre a proceda la alegerea d-lor deputaţi şţ senatori din judeţul Ilfov, ca-n vor face parte din noile adunări legiuitoare. Aceste alegeri se vor face in modul următor : PENTRU DEPUTAŢI . 1 ~ Alegatorii colegiului 4 se vor întruni in zilele de 10 şi 11 Aprilie viitor, spre a alege pe delegaţii acestui colegiu, potrivit art. 00 din legea electorală, in numerul fixat de această lege in raport cu numerul alegatorilor, in următoarele aşezate pe colori şi anume : grupe a). Coloarea Moşie (conţinSnd 1 grup) Alegătorii acestei colori se vor iu-truni in localul oficiului civil din roşu spre a alege 4 delegaţi. b) Coloarea Galbenă (5 grupe). Alegătorii grupei I, compusă din suburbiele : Cişmeaua, Popa-Cosma, Sf. Vasile, Sf. Visarion, Popa-Dărvaş vor alege 9 delegaţi, in şi Amza, No.^2 din PRIMARUL COMUNEI BUCUREŞTI Convocare In temeiul înaltului decret regal cu No. 72 B din 5 Martie curent şi in urma comunicaţiu-nei ce am priimit de la d-1 ministru de Interne prin adresa No. 4406, Noi, Primarul comunei Bucureşti, conform legei electorale, invităm pe toţi d-nii alegători, in-scrişi in listele electorale definitive ale anului curent pentru Cameră şi Senat, ca, in zilele localul şcoalei de băeţi piaţa Amza. Grupa 2, compusă din suburbiele : Biserica Eni, Batiştea, Precupcţi-noi, Icoana, Pitar-moşu şi Boteanu, va alege 6 delegaţi in localul şcoalei de baeţi No. 2 după strada Clemenţa Grupa 3, compusă din suburbiele Popa-rusu, Popa-Chiţu, Armenii, Cai-mata şi Oţetarii alege o delegaţi in localul oficiului civil din coloarea Galbenă. Grupa 4, compusă din suburbiele Silivestru şi Sf. Ioan-Moşi, alege delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 3 de la biserica Silivestru. Grupa 5 compusă din suburbiele Dichiu şi Precupeţii-vechi, alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 din strada Romană (casele G. Stănulescu). c). Coloarea I erele (5 grupe). Grupa 1, compusă din suburbiele Brezoianu, Sehitu-Măgureanu, Popa-Tatu şi Manea-brutaru. va alege delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 de pe strada Popa Tatu. Grupa 2, compusă din Suburbiele : S-ţii Voivozi, sf. Nicolae din Duşumea şi sf. Ştefan (cuibu cu barză,) alege 10 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 din strada Griviţa No. 68. Grupa 3, compusă din suburbiele: Cărămidari, sf. Elcfterie. sf. Constantin, Gorganii, Mihai-Vodă, Isvorul şi Arhimandritul, alege 7 delegaţi in localul Oficiului civil de pe stada Mi-hai-Vodă. Grupa 4, compusă din suburbiele : Biserica albă şi Spirea-veche, alege 5 delegaţi in localul şcoalei do băeţi din casa Poenărescu strada Justiţiei. Grupa 5, compusă din suburbiele : Spirea-noă şi Ghcncca, alege 10 delegaţi in localul şcoalei sucursale de fete, calea Rahovii No. 190. d) Coloarea Albastră (4 grupe). Grupa 1, compusă din suburbiele : Radu-Vodă, sf. Spiridon, s-ta Ecate-rina, Slobozia, Flămânda, şi Vlădica, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din Albastru de pe strada Ra-lu-Vodă. Grupa 2, compusă din suburbiele : Bărbătescu-nou, Bărbătescu-vechili, Broştenii şi Manu-cavafu, alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi depe calea Şerban-Vodă No. 156. Grupa 3. compusă din suburbiele : Apostol şi Cărămidarii, va alege 5 delegaţi inlocalul şcoalei de fete din casa Hagi Ivan de lăngă podul Radu-Vodă. Grupa 4, compusă din suburbiele : Foişorul, Isvorul, Staicu, Serbii şi Dobroteasa, alege 10 delegaţi, in localul şcoalei de băeţi de lăngă biserica Dobroteasa. e) . Coloarea de Negru (6 grupe). Grupa 1, compusă din suburbiele: Măntuleasa, Vergii, Negustorii, Olarii, Oborul-vecliiu şi Panteţfimonul, alege 5 delegaţi iu localul şcoalei de fete din caşa Palada, strada Vântului No. 7. Grupa 2 compusă din suburbiele : Popa-Soare, Agiu. sf. Ştefan, alege 4 delegaţi in localul oficiului civil din Negru. Grupa 3 compusă din suburbiele: Ceauş-Radu, Lucaci Olteni, Udricanişi s-ta Vineri, alege 4 delegaţi in localul şcoalei de fete din casa Zotovici, strada Lucaci No. 30. Grupa 4, compusă din suburbiele : Delea-veche şi Delea-nouă,alege 8 delegaţi in localul şcoalei primare Ca-list, str. Traian No. 68. Grupa 5, compusă din suburbia Iancu, alege 11 delegaţi in localul şcoalei de fete oin casa Hristodor (lipierul) strada Oborul No. 3. Grupa U compusă din suburbiele : Oboru-nou şi Popa-Nan, aleg^ 8 delegaţi in|localul şcoalei de fete din calea Moşilor No. 203. Aceşti 137 delegaţi ai capitalei, intrunindu-se cu delegaţii aleşi de urbea Olteniţa, şi de comunele rurale din judeţul Ilfov in zilele de 26 şi 27 Aprili > viitor, in localul oficiului civil din roşu, vor alege pe deputatul cerut de art. din constituţiune. II. —Alegătorii colegiului I de cameră se vor întruni in localul ospe-lului comunal de pe strada Colţei, in zilele de 20 şi 21 Aprilie viitor, ca să aleagă un deputat. III. —Alegătorii colegiului II de ca meră se vor aduna in localul Ospelului comunal, in zilele de 22 şi 23 Aprilie spre a alege un deputat. IV. —Alegătorii colegiului Iii din capitală şi din comuna urbană Olteniţa, vor alege in zilele de 24 şi 25 Aprilie, pe cei 6 deputaţi ai oraşului Bucureşti, in următoarele secţiuni aşezate pe colori şi anume : Secţia 1, (coloarea Roşie). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul ospelului comunal unde este şi biu-roul central al alegerii. Secţia 2, (Coloarea Galbenă). Ale gătorii acestei secţiuni vor vota ii localul şcoalei mixte primare de p strada Clemenţii. Secţia 3 (coloare Verde). Alegători acestei secţiuni vor vota in localu şcoalei mixte primare de pe stradf Stirbei-Vodă (Cuibu cn barză). Secţia 4 (col. Albastră). Alegătorii (fostul spital Maternitatea). Secţia 5. (col. Neagră). Alegătorii acestei secţii vor vota in localul oficiului civil din Negru (casa Ghencscu). PENTRU SENATORI 1. Alegătorii colegiului I de senat se vor aduna la ospelul comunal in zilele de 28 şi 29 Aprilie spre a a-ege un Senator. 2 Idem coleg. II va alege tot in ocalul ospelului comunal, in zilele de 30 Aprilie şi 1 Maiu, un senator. 3. Colegiul Universităţei din Bucureşti va alege in ziua de 2 Maiu. pe senatorul respectiv in localul Academiei. Toate aceste alegeri se vor face dupe prescripţiile legei electorale şi celei interpretative acestei legi. Primar, D Cariagdi. Secretar general. Bolintineanu. No. 3841 1883, Martie 17. la 12, (24) Aprilie a. c. in casa Societăţii Strada Liscani N. I la orele 3 p. m. Conform art. 48 şi 49 din Statute tac parte din adunare generală toţi d-ni detentori de cel puţin 10 acţiuni cari vor fi depuse la casa Societăţii sau la Banca României cu 8 zile inaintea Adunărei generali, adică pănă la 4 (16) Aprilie a. c. Ordinea zilei va fi: 1. Raportul Consiliului de Admi-nistraţiune şi al Direcţiuni generale asupra gestiunei afacerilor. 2. Raportul Domnilor Censori. 3. Jncheierea socotelilor şi ficsa-rea dividendei pe anul 1882. 4. Alegerea Censorilor pentru anul 1883. Consiliul de Administraţie Preşedinte Dimitrie Gliic.a TEATRE-HPECTACX )LE CONCERT.— Vineri 25 martie se va da in sala Ateneului un concert de dra Maria Marcoviei, absolventă a conservatorului din Bucureşti, cu binevoitorul concurs al dlor L. \\ iest şi Gr. Gabrielescu. — Programa variată. începutul la 8 jum. ore seara. — Locul I, 8 fr ; locul Il-lea, 4 franci. — Bilete se gă-esc la dd. C. Gebauer, Graeve, Sandrovitz şi la Cassă in seara concertului. Teatrul Naţional.— Vineri la 25 Martie 1883 reprezontaţiune Extraordinară data in beneficiul d-lor C. Xottara şi Al. An-dronescu. — Se va juca pentru prima oară piesa : Crima din strada păcii, Dramă in cinci acte. Biletele se găsesc chiar de acum la Ma-gasinul „Gebauer" şi la cassa Teatrului. a Uump Vena 5olo Renta Amortisibilă. , 94- 941/y 3 5°]0 Renta Români Perpetuu , 923 93i|.. 6*>\0 Obligaţiuni de stat. . , 10] i, 102- , 6wo Oblig. Cililor f. Kom. regale 102ij 1031/., 1 5o/o , Monicipale .... 86i 863., 10 fr. y C^eî Pensiunilor 300 1 228- 233- 5o!o Scrisuri funciare rurale. . y 13[i 92 O 1 7oio Scrisnri Rurale.. 1033^ 104'p 5o[0 Scrisnri fondare urbane . 893/8 897 g t>0[0 » » y 99i/( 100- 7l)[0 y y y 102»', 103'/, Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 32'/; 33 Acjii Baucei Naţionele Româue 2501 1285 1295 » > S.ic. cred. m^iţ, rom. 5001. 212--- 216--- > > > Rom. de con.t,riicţii 5001. 527- 530--- , , , de âsig. Dacja.Kom £001. 407--- 410--- » > » * » Naţionale 200 1. 237- 240--- Diverse Aur contra argint. . ... 2- 2 15 » Bilete de Banque 2- 2 15 Fiorini valoare Aastriacâ. . . 211’/, 2.127» ilarei germane....... 1 23 1.25- Bancnote fraucese. ... . 091 1007, Conferinţele publice «ale Soţie ţâţei Corpul didactic Duminică 27 Martie a. c. orele 2 p. m. .!-1 V. D. Păun va face conferinţa anunţată şi va vorbi despre Literatura populară partea poetică. Duminică 3 Aprilie la aceiaşi oră iu amfiteatrul facultâţei de ştiinţe d-1 C. C. Dobrescu va vorbi dospre ; Idea naţională in mişcarea romănă de la 1618. Dnci.a România Societate generală de Asigurare in Bucureşti Avem onoare a convoca po d-ni acţionari, in conformitate cu articolul 46 din Statute, la a doua adunare generală ordinară, care va avea loc CURSUL BUCUEESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani No 60. Pe ziua de 24 martie 1883. Casa de Comerciu „Grand frhrcs & C-ie 87 Calea Victorii, are onoa-e d’a înştiinţa pe onorabila sa clien-elă că va priimi in curend un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de menagiu. Va primi mai vertos o colecţiu-ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofragerii, compuse de diferite specie de lemne: acajou (mahonj nuc negru de Ame-ica, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acope-ite in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasiă. Deosebit de aceasta şi biurouri m itru domni şi doamne, bibliotece, mese de tot feluri, intr’uu cuvent articole de mobilat de toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite scrumuri de porţelan şi do faianţă, neutru toaletă, scrviciuri de masă, de ceai, de cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte neutru voeaj şi, in fine, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin e-eganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in cu-end. debalaginl acestor obiecte de mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant 1‘rhrcs & C ie. timpul BANCA NAŢIONALA A ROMANI LI 20 Martie 1882. A c t i v 12 martie 1883 1/iirtir 19 2382:5858 1897321 7849195 705(51* 18502227 4477480 805000 228355 124214 2297020 14851629 92037so:> 12000000 288933 61427610 253158 7( r'i> 1037I0S2 92637803 (Monedă metalică asa (Bilete hypotecare ,, . f . (Efecte rumâneşti l01't0f0ll,‘,Efecte streine Impr. garant cn Ffec. de Stal Fonduri publice Rentă Fonti de reservă Imobil & maşini de imprim de Administraţie. Libere Mobilier Clieltueli Deposite Diverse 1* a s i v Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie. Proiit & Pierdere I semestru, Pobân. şi Benefici div. 11 semes, Deposite de Retras Diverse 27001052 26927104 24811355 24826830 9813880 9825933 10130U2 684188 20927037 20928732 12191145 11906174 288933 514702 824700 824700 227802 227948 100232 108783 12487820 12454240 23951468 24798758 1331)38510 134088092 12000000 12000000 514702 514702 86099420 85820000 253811 2. •>.)•> 1 12487 820 1245424" 22282763 23022580 133038516 134088092 TINEREJA FRESCHEXA ! ŞI FRUMIISETA A PIELITEI. RAVISSANTE 1 PP' examinată, oficial,. C0MP0SITIE cu totul nevatamatoare ptntru toaleta DAMELOR NE \ P A A AIA pentru infrumusetarea conservarea PELITEI SbWs INTENTA TOR DOCTORLEJOSSE, PARIS Frumuseţea damelor depinde mai mult de o pieliţa a feţei delicată, albi $i curaţi. Damelor, cari ţiu Ia Aceasta iţi vor să se apere de asprimea aeralui, a soarelui, etc se recomandă acest preparat cunoscut de mult, ce e neapărat pentru toaleta damelor elegante şi recunoscut ca nevătămător şi n’are trebuinţă de a fi lăudat, căci işi îndeplineşte pedeplin misiunea de a conserva şi înfrumuseţa. Preţurile : Un flacon mare original in cartoR alb 8 fr. » roza, 5 S^AATOUST EAYISSAM'TE DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. Acest săpun e căutat de mulţi ani pentru mirosul său plăcut şi fresclieţa sa de catifea ce dă feţei, corpului, manilor şi braţelor. Toţi sunt unanimi in judecata Ier, că întruneşte toate calităţile bune, ce trebue lă aibă un săpun fin de toaletă. Preţul cu bucata 2 fr.—6 busăţi 11 fr. Depoul central ia Budapeşta : Rathhausplatz 9; Parfumerie Zum Blumenkorb, Fr, Schwarz. Veritabil in Bucureştii la d. Bruss, Farmacii Speranţa. Comisioane prin epistole se efectuează discret imediat. m guturaiului, catarului gripei bronclii-telor si iritaţiuui-. . lor de pept. peeto- «*rale recunoscute cele mai eficace do medici sunt totdauna Siropul si Pasta de Nafe a lui Delangi e nier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfina, nici codeine, poate fi dat fără frică Ia copii atinşi de tuse măgăreascâ (a se feri de contra faceri). Deposit in Roniania la principalele farmacii. TABLOURI DE PREMII . PENTRU TOŢI CETITORII eum nu pot ti mai potrivite şl mai preţioase, sunt portretele incolori «le uleiu, apărute acum «lupe tablourile prof. BertloH. lucrate in 24 eu lori artistic şi bine nimerite ale RKGKLUI CAHOL I Şl u Romăniei HKtîINEI ELISABETA «•ari tablouri subsemnata linnă le-a făcut intr o ediţie «le oOO esem-plaje şi earl se vor trimite franco şi libere de vamă oricAruicoţilor m premiu, adresându-ni-so biletul de legitimaţie tipărit aci şi plătind preţul prea minim de 14 fr. Mar nu i-n tabh,in d<» imUtimen 74, lil(imm fit) Cevtinietrr A se tăia şi înapoia ; , ... Ifiui :u'«M-ta III'' li'U'lllllli'/. i IVI ulii.Iiiriln r.'f’oluT Se poate lipi şi pt* loan-^i ffRinoi Romanii»), iu mărime de 00|74 cent. cu preţul do 14 franci; pentru ambele franco libere de •vama bine împachetate. datul postai. Fara CU1*4 N •lupă i siiphinuUu aceste ilnnr tablouri coi frl 30 Jr. Orice patriot să se folosi-aseă' de această oeaîie prea favorabilă spre a 'şi proeura. sie sau nulelor şi auiieilor^accsto portrete pentru iieiuseiunatiil preţ uiin»l‘unaa n cuiarittoo iu t u|ioa iiuipo. Fardarea for|elor0, B,atarla, lrrc*ularltX|U» M«B-■trnaUuoei, Trlnjlla. Chtoroaa, Anemia, Inairicirea Săncelal, Durerile de atomacbâ Elfi rortincteoo*almc«n|ll|l peroenelad unlUrmperanaDta drWll lupoaltd in prlnc.)>alalr Pajrmac.f m PAPIER WLINSI Marele succes al aeeslui remediu se datoresce proprietăţei sale de trage afară din corp iritaţiuiiea care tot-d’auiia a se fixa asupra organelor esenţiale a vieţei; se deplasează ast-lel r&ul făc6nd vindecarea uşbră şi promptă. Cei d’inlâiu medici o recomandă eu deosebire contra ijuturandui, bronchitelor, dure-dor de gât, remat ismelor, drumurilor. întrebuinţarea ei e forte simplă: una sau două aplicnţiuui sunt de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de cât o măncărime uşoară. Se găsesc, in ţoale farma-ciele. a sc Ieri de con Irul aceri In Paris, la D. Wlinsi, rue de Seine 31. Deposit iu Bucureşti la lomnii farmacişti: Ziirner, Risdărfer, Bruss, Eitel, Dembovici şi in ţoale farmaciile; in Iaşi la d-nii farmacişti Linde, Llîyszewski etc. Tipoi/rafia N. Miulescu, sala i'tunfrZiuî Jl-., „ /, SHiAKTA SÂNGELUI FKKiURI BtAU: NKKV0ASF. VIN DE BELLIN CU QUINQU1NA Şl COLOMBffl diploniS de merit dc la expos. din Vie Acest vin întăritor, tobrifugiu, antinervoi lecă afecţiunile scrofu'oase, fripuri nevroae, i cronice, colori palide, nerepulariUţi a «ânpeln convine specialmente copiilor, Oinvilor deuc. persoanelor in vărată 51 acelor alăbite de boală .ie excese. Adli. UKTHAN, farmacist, Fob. Sl-I>enii. 90 e }i principalele rarinam din romîiuia ji itrainj A se cere pe etichete Timbral guvernului 1 sex ;i semnătura J. Favard. Fr.ţiil 4 Ir. PRODUC rB Sl’EOlAl.B 1 PARliUMElilIÎ kU UdLETTES IIE l’IE iS El). l'IMVIi Săpun..........DE MICSIUIELE U: Fafll Easenta pentru batiste.......dE NICSIUNELE DE FâR Apa de toiletU. DE MiCSIUNELt DE Pommada........DE NICSIUNELE DE PARN* Oliu...........DE NICSIUNELE DE PĂRU Praf de orei... ,0E NICSIUNELE DE PAR* Coenoetlo......DE NICSIUNELE DE P'rU] » V7, Boulevard de Strnrho'ir... 37 Singurul Deposit uliu Aapasinet M.L‘n« mic