i ^abonamentele Wl ţara, pe »n • pe 6 lnnî. pe 3 Innl. Fkr€ lâtate pe an 40 lei 22 le! 12 lei 60 lei 8e priimesc la Administraţie- 1 r PUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > , II . ... 2 50 S;ta!& 10 bani număru ricte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Aeantnrile ;i inserţiile se primesc “acareşti, Ia Administrata ziarnlnl ii Tlena, la binronrile de annntnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrlgorlle nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. jouresti, 23 Martie 1883 i Hr, 0 trnul Roşu a găsit de cuvi-i «adreseze şi el un manifest a-jilor, şi astăzi organele sale il in fruntea lor. îd numai repede acest mani-•j re poartă ca primă semnătu-v aceea a prinţului Dimitrie inţelegem pentru ce d. 0. A. a refuzat presidenţa comite-îstituit sub patromagiul guver-E1 coprinde neadevăruri sfrun-ţucruri cari cel mai neruşinat or abia ar indrăsni a le afir-ra dar, in interesul vechiului tor să se dea la. o parte, mai amă că i se presenta o fru-ocasie d a incerca devotamen-capacitatea unor neofiţi ca d-nii ie Ghica, Yoinov, Agarici, etc. in serviciul d-lor Rosetti-Bră- i avut dreptate d. 0. A. Ro-Să fi purtat intr’adevăr mani-j acesta semnătura, sa. ar fi fost mai fără atracţie, ca şi o ve-iesă care a obosit urechia puni cu repeţi rea ei. Trebuia, dan schimbată piesa, cel puţin daţi actorii ; trebuia intr’o co-iă tragi-comică să se pună ac-de alt gen, pentru ca gustul să ize şi lumea să aibe drept mij-se stremba de răs la sforţările in S .nepotrivite cu caracterul lor keut pănă acum. diră mărturim că a fost un din partea conducătorilor Roşii rbarea făcută. Regretăm insă sin-îente să vedem pe un persona-fin cei mai d’ăntăiu ai societăţii tre politice şi civile, pe beyzda-Mitică Ghica, înrolat in trupa iiilor, şi făcănd arlequinade toc-acum la betrăneţe, cănd ar fi ţiit vechia stimă ce incongio«ară ele său să se traducă in vene-»re publică. spună d. Agarici-Voinov cele coprind in manifestul Roşiilor. M nu este intr’atăta de mirat, 3 caracterul politic al acestor inii a fost de a juca rolul de frac-e independentă, lormănd ast-fel, ".re din cămpul acesta, căte o ;ie, incovăeto«are cănd spre dreap-ănd spre stănga, şi vorbind asin numele liberalismului, pentru ţuăine să coboare diapasonu pănă Şonservatism. ar prinţul Dimitrie Ghica. acel servator prin excelenţă, acel om trecut bine determinat, adversa-eel mai înverşunat «al Rosetto-Bră-nilni, preşedintele Camerei conservare pănă la căderea de la putere In rtitului conservator ; să-l vedem jrinţul Dumitru Ghica girănd cu mătura sa condamnarea partitului propriu, incă de pe cănd se ai rendurile acestui partit; a-1 vedea incest persomaj căzut şi in palino- ia adresa conducătorilor Roşii... ntrebăm, oare dacă este o viaţă te moarte, ce va fi suferind străzii cei glorioşi ai sei, in faţa ru-i ce le-o face un strănepot de- căzut şi demoralisat, tăvălind in tină numele lor ilustru şi venerat ? Sa fie bine înţeles că d«aca Bcy-zadea Mitică Ghica n’ar avea un trecut prea fără reservă pronunţai contra Roşiilor, declarănd că Jmge de denşii mai cu seamă, căci sunt radicali, noi n’am băga de seamă la, fapta sa, precum am făcut’o cu alte căte-va individualităţi pătimaşe, cari, simţind nevoie d’a priimi o păine de la mila d-lor Rosetti-Bră-tiami, s’au mărginit să o îmbuce in tăcere, pestrănd o.arc-cum ruşinea faptei lor de renegare. Insă Bcyza-deaua, identificat cu Rosetto-Brătianu, se presintă şi cu toupet, glorificăn-du-se că a investit sdreanţa liberală a deşuchiaţilor fără Dumnezeu şi fără natură,! Hei! pănă aci, mărită Beyzadea ! Nu poţi slugări la casa roşia fără să iei in obraz murdăria ce abundă intr’Bnsa. Cu căt mai ilustru este trecutul unui individ, sau numele seu ; cu căt mai inaltă este posiţimiea la care a putut ajunge in societate, cu atăta mai mare respundere are de ceea ce face, şi prin urmare tot cu atăta trebue să ţină la respectul de sine insuşi, in căt să nu-şi dea palme preste obraz ca să atragă atenţia publică. Ceea ce o poate face mititei pişikeraşi, imbălarea astăzi a ceea ce a adorat ieri, fără ca să fie observaţi de lume, nu este nici intr'un chip permis insuşi preotului unei credinţe, asupra căruia toate privirile sunt îndreptate, afară numai daca acela nu s’a degradat cu desăver-şire. Vom lua in desbatere punct cu punct manifestul acesta al Roşiilor, şi vom proba căt de enorme neaue-vBruri conţine: vom face să se vadă pănă unde s a intins impostura, ca pecinginea asupra opimumi publice, cănd a fost să se pună un gir in-semnat la densa şi cu această oc«a-siune vom aduce la ive«ală trecutul lui Beyzadea Mitică, spe a-1 pune in comparaţie cu miseria in care-1 vedem căzut astăzi. Ylniiopei-e doctorale Plccănd de la polemica dintre Romanul şi Timpul cu privire la manoperele electorale, Vocea Botoşanilor cuprinde o escclentă descriere a situaţiei, căreia cu plăcere ’i facem loc in şirurile următoare: Tot ceia ce noi am descris, cain-gerinţi grave in alegerile viitoare, că se pcrtractează in localitatea noastră, „Românul” le trimite la adresa „Timpul ui “ şi impută ministerului d-lui L. Gatargi. toate actele de corupţiune. esercitate cu ocasiunea alegerilor. N’am releva această polemică şi nici ne-ain ocupa de fapte trecute astă-zi in domeniul istoriei, dacă critica „Romănului‘: nu ne-ar descepta fapte culese, nu din actul de acusa-ţiune a fostului cabinet, căt din cele ce se petrec sub ochii noştri, cad sub toţi sensii noştri şi zilnic se reproduc făţiş şi fără sfială. Se lăsăm se vorbească ziarul ce voim a analisa, căci iată ce ne spune, vorbind de coruptiunea colegiilor restrânse; „Pentru unul, ori căte-va voturi, in colegiale restrânse, guvernul — vorbim de „ne-coruptul şi ne-coruptibilul guvern al feciorelnicului d. Lascar! Catargi — menti-„nea in funcţiune funcţionari abusivi, de-„părta pe alţii buni şi oneşti şi chiar da „in arendă pe preţuri de nir-ic moşiele „Statului. „Eacâ dovezi : „Un casier fusese strămutat de ministerul de finanţe. „Prefectul, care numai la «alegeri segăn-„dea, cere a nu se lace această strămurare. ŞTIRI TELEGRAFICE Yiena, 2 Aprilie. — Se «asigură că d. de Kallay, ministru de finanţe şi al provinciilor ocupate, va întreprinde peste puţin, cel mai tărziu la sfârşitul lui Aprilie, o călătorie de inspecţiune in Erţegovina. Londra 2 Aprilie. — Camera comunelor ji-a reînceput azi şedinţele. Lordul Fitz-Maurice, rCspunzend la o întrebare asupra atitudinei Franţei faţă cu Madagascarul, desminte că Franţa a stabilit b«ocui împrejurul acestei insule, MU Cfc ft ''"lms ,]pjn njsr.ii acte de ostilitate împotriva ei. Londra, 3 Aprilie.--Se telegrafiaza ziarului „Daily News“ că : Nihiliştii au pu blicat un manifest prin care anunţă că pre parntivele pentru omorârea Ţarului Alexan-,|r„ III sunt terminate. „Altă-dată, căci luăm caruri de diferite „naturi, guvernul depărta funcţionari bu-„ni, onoraţi şi activi, funcţionari, cărora „n avea se se impute nimic, de cât că n’au „voturi in colegiele restrânse, spre «Vi in-locui cu alţii mai fericiţi, cari drept ori-„ce merit, rduceau voturi. „Reiaţiunile sociale ale funcţionarilor erau „motive de îndepărtare.“ Pentru fie-care din aceste citaţiu-ni ale „Romănului". găsim esemple petrecute in localitatea noastră. Cu toţii ştim, sub ce umilitoare condi-ţiuni s’au pus funcţionarii acestui judeţ, şi departe d’a se căuta capacitatea, onestitatea, se’ndepărtează funcţionari buni, onoraţi şi activi şise’n-locuesc cu «alţii, ce n’au alt merit de-căt că votează in colegiul restrens. Ast-fel, ca se cităm esemplul luat din actul de acusaţiune, de către „Romănul . noi se'i opunem un altul luat din practică zilnică. Casierul Balan, funcţionar bun, onorat şi activ, c luat din casieria de Botoşani şi transferat, in mijlocul iernei, tocmai la Peatra, spre a fi înlocuit cu d-nul 1. G. Oodrescu, pentru nici un alt motiv, de-căt că nc-«avend vot in un colegiu restrâns a trebuit se fio înlocuit cu cel ce votează in colegiul marilor proprietari. Tot d’aseminea raporturile prefecţilor regimului trecut, reproduse de „Românul", in aprcciarea funcţionarilor, pentru acea lipsă de armonie intre justiţie şi administraţiune, le găsim' şi astă-zi. Seim că preşedintele tribunalului a fost permutat din Botoşani la Roman, num «ai din cau sa acestei lipse de armonic dintre el cu prefectul judeţului, după cum a-ccsta a raportat şi după cum esploa-tatorii judeţului au susţinut. Vorbim de funcţionarii înalţi neglijând pe cei mici, d’almintrelca „re- iaţi unele sociale ale funcţionarilor erau motive de depărtare". Ast-fel, căte permutări şi schimbări n’am văzut in oficiul telegrafului, făcute intre micii amploiaţi, numai din causa delaţiunilor lor presupuse cu cei din oposiţiune. S’a luat o armă ce s’a esploatat abusănd de ea. şi d-nul I. C. Brătianu na pus nici un frBu intrigilor şi resbunărilor meschine, din contra, a făcut din funcţionari ată-ţia jidovi rătăcitori, ce merg din loc in loc, fără a şti unde au se se oprească. . „Au fost inse caşuri, zice „Romănul", „cănd interese insemnate ale Statului au „fost jertfite, pentru a mulţămi cupiditatea „alegătorilor din colegiele restrânse, care „făceau din voturile lor o marfă de oferit „celui ce dă mai mult.“ Şi pentru^aceasta se citează cazul, cum un alegetor de la Dolj, cerea «arenda unei moşii, spre a vota cu guvernul. Astă-zi insă cum se petrece lucrurile V S’a dat judeţele in esploatarea indivizilor ce au ştiut a pune măna pe ele; toţi acei ce vor să’i susţină, reclama la rândul lor drepturi de es-ploatare in sfera intereselor lor. Ast-fel ştim, cum cutare alegetor, (nonn n odiosum) a cerut să i se dea in esploatare comuna in care reşedeşi plasa întreagă, spre a’şi face angajamente cu locuitorii, a’i e-secuta cu şi fără angajamente, a’i socoti după plac şi voinţă, a sclăvi o comună, aproape o plasă, numai să se înavuţească in dauna a sute de suflete, pentru vinderea conştiinţei sale şi darea votului seu ast-fel negustorit unui om. de multe ori lipsit de ori-ce consideraţiune, de orice merit. Un altul, reclamă comitetul permanent, ori adjutoria de primare in oraş, tot pentru interese persoanale şi scopuri meschine. Aceştia la rândul lor vor slugi plec«ate şi reduc la s area de trafic toate funcţiunile judeţului, a le comunelor. Aşa am vBzut, că aleşii comunelor rurale n’au fost confirmaţi, pănă mai ănteiu n’au dat supunere oarbă in o-secutarea ordinelor adininistraţiunei cu privire la «alegeri, şi a celor personale a le esploatărilor judeţului. Un alegetor al colegiului I, fiind ales membru in un consiliu comunale rural, i s’a pus ca condiţiune a con-firmărei sale, iscălirea unei de> lara-ţiuni, că nu face parte din oposiţiune, că va vota pentru candidatul guvernului, că recunoaşte actele mari săvârşite d’acest guvern şi căte d’ale d'aceste se pot cere de cei ce au deprinderea a pune cuţitul la găt. N’a vroit nenorocitul alegator a se supune acestor declaraţiuni deso-norante si astă-zi comuna Zlătunoaia se află in o complectă «anarhie, nu se găseşte nici o autoritate comunală ca se îngrijească de interesele cetăţenilor, o duce in un provizoriat ce dreează şi se repete«ază d'atăta timp şi de mai mulţi ani chiar, numai din causă, că un mare proprietar din tăcea comună, pe care încrederea consătenilor sSi ’l cliiamă in capul afacerilor publice, nu voeşte să se su-pue cerinţelor neruşinate a acelor ce conduc cârma «acestui nefericit judeţ. Oe sâ mai zicem do sistema nouă de corupţiune introdusă d acest guvern, de decoraţiunile ce se acordă alegătorilor fără altă consideraţiune, de-căt că au un vot in un colegiu restrâns ? Am vezut prin ploaia de dccora- ţiuni ce s’au împrăştiat in ace t timp căt de puţin scrupul s’a intrebuinţat in alegerea acelor ce s’au decorat. Ast-fel, oameni ce au eşit abia de căte-va zile din «arestul judeţelului, ori din un penitenciar centrale, unde şi-a espiat păca tul seu pentru furt de vite, a primit „Coroana României “ in gradul de cavaler ; un altul tot atât de onorabil ca cel d’ăn-tSiu, in gradul de oficer. Escmplele sunt multe, caşurile d al-minterea sunt numeroase, ele au fost rădicate chiar şi n sănul Adunărei legiuitoare şi departe de a se contesta de ministrul respectiv, s’a zis numai, că din eroare s’a dat acele de-coraţiuni. Ori-cum insă, caşul rămâne veridic, ministeriul fără scrupul «acordă decoraţiuni oamenilor, de nici o consideraţiune, ba chiar pătaţi d’o pedeapsă infamantă, in scopul numai d’a-i atrage şi a le câştiga votul. Ce poate fi mai corupt şi mai corupător ! Ar fi de dorit să se’nceteze cu aceste recriminaţiuni contra ministerului trecut şi să se observe că ele se reproduc fără nici o utilitate şi numai in scopul d’a se distrage o-piniunea publică de la faptele ce să petrec astă-zi, sub ochii noştri şi sunt mai blamabile de-căt toate acelea coprinse in un act unilaterale format, ce s’a denumit act de acusaţiune. Să se recunoască odată, că cei ce’şi permit critica astelor ministerului conservatorilor, n’au nici cum acest drept. Nici odată in Ţară această corupţinea şi venalitatea n’a fost rădicată iu sistema de stat şi nici s’a practicat pe o scară atăt de întinsă, ca in timpul acestui minister. Astă-zi, micii funcţiomari sunt poate cei mai oneşti, coruptiunea a străbătut pănă in corpurile noastre deliberative. Contagiul e atăt de pernicios şi’ncurajarea dă esemple atăt de funeste, in căt zilele aceste o comi-siune de juraţi a fost cumpărată pentru ca acusatul de omor să fie achitat. — Achitarea s’a pronunţat, si spre culmea scandalului, ziarele denunţă, că representantele guvernului in judeţ, prefectul a luat parte la prânzul oferit de acusatul achitat şi a ciocnit toaste cu col ce abia părăsise banca acus.aţilor şi era urmărit de opiniunea publică ce’l condamna şi’l tigmatisa. Coruptiunea e atăt de înrădăcinată, incăt ea astă-zi, ori căt de gravă ar fi, nu mai mişcă pe nimeni; guvernul rămăne impasibil, considera ca un ce foarte legitim ce se practică sub regimul inaugurat şi patronat de el, in căt nu mai dă nici o atenţiune denunţărilor celor mai directe, ca’n caşul ce’l citarăm mai sus. In această stare do lucruri oposi-ţiunca trebue să se gândească la mij-lo.acele sale de acţiune pentru a combate acest minister. Armele pănă acum întrebuinţate sunt prea tocite; o combatere prin scrieri şi cuvinte e prea platonică. Opiniunea publică e prea biciuită, bravată şi maltratată pentru a mai avea vre o influinţă, Spiritele oamenilor de la guvern au suferit atăt de mari revoluţiuni, incăt sistema d ai combate in relele lor trebue să primească o schimbare radicală. Trăim in timpul dinamitei, cănd vorba şi scrierea nu mai inseamnă nimic. Era de «ajuns, in un timp nu de- TIMPUL 9 .£ parte d'aeel d’astă-zi, d’a se căuta „inarseillcza", pentru ca opiniunea publică să se misce. grupuri să se formeze pe strade, baricade să se rădice şi semnalul unei revoluţiuni se fie dat in a resturna un guvern, semnalat prin relele sale. Astă-zi, dinamita aruncă palate in aer; ucide potentaţii Europei şi teribila sguduitură a detunăturei acestei anghini, abia găsesce un resunet in opiniunea publică şi desceaptă aten- ţiunea generală. Alte timpuri, alte moravuri! Oposiţiunea dar e pe cale d'a se reconstitui şi a se reforma radical. Ea trebue s’avizcse la mijloacele sale de acţiune. Armele pănă astă-zi in-trebuinţate sunt simple paliative, ce ridă pe inşii guvernanţii fac se noştri. Întrunirea ce va avea loc la 25 Martie, la Iassy, ar trebui se clişeu te această chestiune. Asceptăm se vedem, ce va eşi din această intrunire a oposiţiunei-unite şi care vor ti mijloacele ce se vor adopta in combaterea acestui guvern spre a le putea discuta şi noi şi cas d’a le crede oportune şi eficace a le intrebuinţa la rendul nostru Numai ast-fel mai credem lupta posibilă şi putem aspira la o deplină reuşită. In acest sens dar să’ncepem lupta noastră şi s'o urmăm cu ten» citate şi perseverenţă CE VOESC ALEGETORII ? La această intrebare lăsăm să ne respundă stimatul cetăţean din Ter govişte, d. Mărculescu, unul din pu ţinii betrăni in viaţă cari au lua parte la mişcarea din 1848. Cititorii noştri să ia bine aminte la cele scrise de d-sa. Sunt simţimintele unui be-trăn ce trebuesc ţinute in seamă Să-i dăm dar cuventul : „Alegerile se apropie. — Pare-ni-se că „suntem intre ciocan şi uicovală, — să no „păţim ca bietul Păcăli care a mâncat trân „tealâ. Ce zici d-ta luptâtorule betrăn ?— „Ori, o să fie vorba aia: „Cine o fi mai „tare ’n chică ?“ Iacă intrebarea ce mi se face de cei ingrijaţi pentru binele comun Eu le respunseiu. Dar de unde vfi vine această temere V Au aţi uitat de circulara No. 16495[78 d-lui Eosetti fost ministru, şi aceia de mai deunăzi publicată in „Monitor* către prefecţii de judeţe, zicând : „In toată ţara lege liberă, — guvern liberal—alegerile libere" fără a se amesteca Jetegii unde nu le fierbe oala, că ’i ia muma pădurii ? Da! aşa o fi! de cât, pentru partea asta a judeţului nostru, d-ta, uitata-i acea declaraţie sus şi tare făcută de chiar gazeta „Armonia,, că „politica la noi este amestecată in administraţie, şi mai cu seamă in finanţe, tot ce poate ti mai rău pentru public ?" Ei! vezi betrânule ? Apoi de ... finanţa biruie lupta sinceră şi liberă. Baincă, haidamacii, pentru eâţi-va lei, ne bumbuceşte şi cu retevei! La aceasta a lor objecţiune, — le respunseiu—că, pe când „Armonia", descria halul administraţiunei era alt prefect, astăzi, iu capul judeţului avem ispravnic local, şi nu cred să intârăle târâţa reteveiştilor de care vfi temeţi, mai cu seamă când finanţele i sânt sleite incâ după atunci, cum tot „Armonia" a afirmat, iar de vom vedea că nu se respecta libertatea alegerilor, ne vom servi şi noi cu aceleaşi cuvinte (ca vice-versăj roşiile de neprihănitul nosiru cetăţean U. Râdescu, publicate in ziarul „Deforma" No. 12U;75. Cât pentru Păcală, daca nu se lua dupe povaţa altora, nu păţea câte a păţit, căci zicetoarea spune : Să nu te ei după lăuni ca te duce la bâligar. Aşa dar domnilor şi fraţilor! eu unul, sui cred.nţa mea nestiamuiata că, şi de astă dată, iu iot neamul ftomăuesc se va deştepta simţul Naţional, se va limpezi actuala stare, şi vom vota la alegeri in toată hbeilatea. Căci votul, este manifestarea liberului aiburu, votul, este ca şi libertatea, e mană de la Dumnezeu, şi amândoi au aceeaşi natură divină ; ast-fel a vorbit şi scris ne muritorul părinte al literaturi noastre romănă „Ioan Meliade Bădulescu, in a căruia slântâ carte, iată ce ne spune şi cum ne luminează despre vot. S’as-cultăm puţin : „Vot iusemnează dorinţa, decisie sau hotărâre, — voinţa intărită prin convicţie.— Şi fiind că voea,—dorinţa,—decisia,—mai intfiiu se exprimă prin voce, prin vorbă prin cuvent, şi apoi se osecutâ, se realiză prin faptă; — vot dar insemneazâ in ge nere : a’şi exprima, aşi declara propria sa părere, propria sa dorinţă, propria sa judecată; iar nu părerea, dorinţa, judecata sau decişii altuia sau a altora. — „Vot mai ’nainte de toate presupune, minte, raţie, ştiinţă, experienţă, şi apoi voie liberă sau libertate. — Nimeni nu are nici un drept, nici datorie de a'şi da votul pentru ceia ce nu ştie, nici cunoaşte; fiind că nimenea nu poate, nici voi, nici dori ceia ce nu ştie. — Nimeni nu e liber a da sau a accepe votul altuia, pentru că sau violă dreptul altuia, sau este violat. — „Nimeni n’are dreptul a tipări hărţii, a le face a circula şi influenţa sau cu forţa sau cu ameninţări se viole massele de a suscrie : Da sau nu ; pentru că vot va să zică dorinţa proprie şi spontanee despre o idee, sau trebuinţa când vine timpul acelei idei sau trebuinţei — căci a chema lumea la vot şi a-i impune prin ameninţări să voteze ceia ce nu ştie, nu cunoaşte bine, nu va să zică vot liber, ci resvot. — Daca eşti funcţionar subaltern, ţi se pune inainte a suscrie un da sau nu; de vei scrie da, este in contra convicţiunii tale, conştiinţei tale; de vei serie nu, eşti ameninţat de a fi destituit, eşti pus la index (adică de nu vei scrie, Stan, Bran, sau Coman după cum ţi se arată de altul cu degetu, atunci te face iepure împănat... Nota mea.) Prin urmare, iar o mai repetăm : — Vot, mai nainte de toate presupune minte, raţie, ştiinţa, experienţă, voie liberă sau plină şi perfectă libertate. — Tot omul este dotat dela Dumnezeu cu liber arbitru sau cu voie liberă, şi cu dreptul de a’şi exprima prin vot voia sa proprie, părerea sa, judecata sa, dorinţa sa, decisia sa ; şi nimeni nare dreptul de impune pe ale sale, pentru că toţi oamenii sunt chemaţi de Dumnezeu la bine etc. — Precum Dumnezeu nu poate deveni Diavol, asemenea şi libertatea nu poate deveni despotism, nici monarchic, nici A-narchic. — Vot dar, este expresia numai a părerilor raţionabile, numai a dorinţelor cuvioase, numai a judecăţilor drepte, numai decisiunilor salutarie. etc." Deci dar, domnii mei, să nu se teamă nimeni de gogoriţe. Şi uniţi cu toţii in cugete curate, cu credinţa in Dumnezeul părinţilor noştri, el, ne va conduce spre binele ce dorim, căci cu starea actuală nu mai merge, dupe cum chiar „Armonia" au descris tristul tablou pentru judeţul şi oraşul nostru zicând : Avem nevoi vechi, — judeţul sufere de mult şi de multe. — Stăm foarte reu. — Administraţia ofelitâ şi parnlisată numai din causa că e subordonată la dispoziţia celor ce se sculau mai de dimineaţă. — Finanţele sdruncinate şi sleite. — Politica amestecată in administriţie, — şi, mai cu seamă, in finanţe, e tot ce poate mai rfiu pentru binele public. — Miserie la sate, — Miserie la oraş. — Târgul-vestea, acest schelet dintr’o mărire ce n a mai rfimas decât pepaginele istoriei, —legănata de trecut printrun Oftat, —pe viitor prin speranţe, —de multă vreme uită cu jale la Cadastrul progresului, şi multe ori a vfizut o tristă şi amăgitoare încremenire.—Oamenii au dormit.—Vremea trecut.—Nevoi multe şi mari au dat năvală.—Avem piepturi acoperite de decoraţii, dosul cărora,—la multe bat inimi infame. - Bfintem in Iulie, şi lefurile profesorilor de la gimnaziu, abia pe fevruarie s’au achitat.-dam numai acest exemplu, in el poate vedea cât este de sdruncinat echi-ibrul nostru financiar. (1)—Aci este pulsul dupe care se poate cunoaşte boala care roade viaţa noastra administrativă. — Stăm fiu, —şi cât timp nu vom câta să scăpăm ele, vom merge tot spre reu, şi nici odată spre bine,—Daţi jos spoiala.—Suntem sătui pană in gat de făgăduinţele zadarnice de frământări deşarte, de felurite dispoziţi-uni fără nici o norma, fără nici un folos. — Intr’un cuvent, miserie şi iar miserie in toată părţile. - Carul administraţiunei judeţului Dăm- se de se boviţa, a rfimas fără obezi, (2) — aci s’ar putea aplica proverbul „—unde nu e cap vai de picioare" — Circulările prefectorale sunt slove negre pe hârtie albă.—Unde dar este prestijul şefului care reprosintă in judeţ persoana Majestâţei Sale Regele ?— Acolo unde s’au asvfirlit ale tutulora ce nulşi ţiu cuvântul. —Nu mai ştie cineva de unde se inceapă ca să poate ajunge la un sfârşit bun.—râul e mare, munca va fi grea.—nimic pentru inbunâtăţirea soartei tutulor ramurilor d9 activitea publică.—Compturile Comunale pe toţi anii până in present ne incheiete,— fondurile comunale pe mâinile foştilor perceptori neinplinite şi ne urmărite, legea poliţiei rurale neaplicată.—şeoalele incailea in voia cerului.—Ce e de făcut ?—multe şi de toate. etc. etc. Iată domnilor, starea in care ne găsim, netăgăduite nici de „Românul" de la 10 fev. 1882. (*) Vfi place?—daca „Armoniei" i s'au acrit, dar mite nouă ! Prin urmare, pană când noi ţara intregâ să ţesem pânza noastră pentru inţolirea nesăţioşilor ? — Voiţi lege pentru isgonirea religii din şcoli sau nu ? — Voiţi lege sinodala, pentru scopirea preoţilor vfiduvi ? — Voiţi Lupărie in Staulul Domnului ? — Voiţi închirieri de localuri miserabile pentru şcoli in Oraş, vătămătoare senâtâţi fragezilor noştri copiii şi pierderea lor ? aglomerarea lor de câte 70—80 intre singura Cameră ca sardelile peste numfirul regulamentar '? — A7oiţi ca cei de la centru se ordone zicând: „până nu veţi instrui pe ţăranii prin „înfiinţare de şcoli fie-care comună, pen-„tru ţară va fi o ruină,-intinde-ţi-le Lu-„rnină, Iubiţi-i—-etc" Romănul dela 22 de-cemvre 1882 şi toate ziarele din ţară fără escepţie. Iar ordonaţii, in loc să activeze, storc casa judeţului pentru nişte şcoli inutile scopului general. — Ar6 place miserabila şi ruinătoarea stare a puţinelor localuri de şcoli Comunale astă-zi in fiinţă, pentru care muncitorii ţfirani plătesc din sudoarea lor? Iar ai lor copii sufer mizeria in acele cocini ? — Voiţi Profesori buni şi independinţi cu salariile neplâtite luni întregi, şi cu mandate in buzunări făcute chişeliţâ ? — Voiţi gratificâri cu 10,500 franci din casa judeţului ca încurajare (vorbă să fie) pentru invfiţâtorii comunali, distribuiţi insă mai mult pe la cei fără merite care n’au avut nici şcoală nici copii, ci numai pentru că erau „Catâri—votatori ? pentru a cărora bună distribuire d-1 Ioan Chica fostul preşedinte al consiliului judeţian a declarat zicând celor dela comitet : „nu mai despuiaţi ca^a judeţului cu atăta uşurinţă, căci, grafiticatul d-v profesor, dela mine, n’a avut nici şcoală nici copii. — „Voiţi risipa banilor dupe voie, fără nici un control serios ? — Voiţi să muncim ca robii ani intregi făcând la poduri şi şosele numai pe la cei influenţi, luându-ne şi chiar zilele comunale ? — Voiţi ca acel nenorocit proiect pentru construirea unui Stabiliment balnear la băile Pucoasa, se serve mult timp „vaca cu lapte unora şi altora ? — „Voiţi ca Comitetul permanent se fie „un balamuc", titlul dat de chiar unul din membri actuali ? — „Voiţi, prin comunele rurale de primari şi perceptori, venetici de aiurea, go-lâneţi — telelei — făcâleţi—iar astă-zi cu palate, cu moşii stoarse din măduva opin-cei prin amăgiri viclene, — bătăi, şi felurite peclivănii ? — „Voiţi sau nu se luaţi act pentru suma de, 1,553,700 lei bani publici, delapidaţi, ba nu, păpaţi intr’un singur an numai de diferiţi funcţionam, dupe cum atestă un ziar cu No. 1677 (82 afară de cei de laFinta din „Monitorul" No. 270) 74. — „Doriţi, menţineţi, ca cumpăna ma-gistraturei se fie mai pre sus de toţi, precum şi respectată de toţi ? — „Voiţi deputaţi şi senatori cu dictatura in judeţ şi oraş, sau nu ? — „Voiţi senatori care se vfi măscărească pentru paguba unor sitari dupe cum se zice, şi adormiţi in Senat ? — „Voiţi Deputaţi şi Senatori, cari se impiedice guvernul (ori care ar fi) in mersul lui (bine înţeles constituţional) ? — „Amâgivfi-veţi oare, de ori cine sjar recomanda zicându-ne ? „Eu am adus—vall— „vârtej—pe toţi miniştrii, deputaţi şi secatori de v'am adus calea ferată, — pu-„drâria — ba, am mutat (cu pârghia) şi „divizia de la Ploeşti. Eu pot se scot şi „se puiu in slujbe toate lichelile, etc. in „cele din urmă, voiţi o ţară de jaf, „sau nu? Acum, puneţi in ciur, şi alegeţi. —Ceia ce veţi alege, veţi şi culege. Dupe toate aceste câte spuserfim, eu acest bfitrăn putregaiu, care n'am solicitat nici odată nimfiuui nimic, redeşteptfindu-mi memoria, voiu zice suspinând, ca bfitrânul Redactor de la „Românul" acum 13 ani : „Oare, judeţenii, cetăţenii acestei; vechi capitale Tfirgu-ve.dei, cari se nasc şi trâesc pe acest pfimfint frământat cu atâta sânge de eroi ; „Aceşti urmaşi ai bătrânilor luptători, ale căror umbre le vedem la tot pasul, pe toate zidurile bisericelor lor, pe toate "ruinele palatelor lor, lăsa—se—vor ei, cu toate ameninţările sau fâgâduelile ce le-ar da ori cine,—lăsa—se - vor se serve de instrumente oarbe ale luzilor celor fără de lege? „Oare, nu sunt ei oameni inainte de toate, nu sunt părinţi de familie, nu sunt mai ales Români ? „Aici, intr’ac.eastă cetate ilustră ce se întinde sub Monastirea Dealul, unde capul lui Mihai stă depus ca o sântă relicâ.—ca o protecţiune a constituţiunei noastre,—ca o garanţie că Romanii, prefer ori ce, de cât a servi de uneltâ cuiva ? „Aici, unde albesc oasele Salvatorilor Românismului,—aici, unde fie care piatră vor beşte de gloria Naţională,— aici, astă-zi cred ieu, că nici un regime nu va putea găsi Călăi pentru sugrumarea constituţii care este evanghelia mântuitoare a ţâri noastre. Să comptâm dar fraţilor, pe onorabilitatea, lealitatea şi patriotismul alegfitorilor, ori care ar fi promisiunile şi ameninţările in alegeri ale klian-Tatarilor. Căci apa’ trece pietrele rfimân; apăsătorii trec, Patria î imăne! Ştefan Mărculescu. Ajutor de primar al urbii Tergovi^te. S’a aprobat regulamentul expos o, artiştilor iu viaţă. „Monitorul" j publică in iiltreg. ,n'l a Mane joui se va judeca de Di juraţi procesul lui Mâicânescu ş Popescu, asadnii doamnei Costeseu f Radu-Voda. Curtea cu juraţi a condamnat Io ani muncă silnică pe Dinu Nicola. Marin I. Neicu. * Azi se judecă la Curtea cu juraţr sul bandei lui Marcu. I >e peste Carpa I# .. $ I iiformaţi uni D. de Halin, delegatul Austro-lTn- ganei m comisiunea europeana, a sosit in Bucureşti. D. N. Kretzulescu, ministru nostru plenipotenţiar la Petersburg, se află de câteva zile in capitală. CRONICA D. general Pilat, comandantul diviziei de la Galaţi, s’a numit comandant al diviziei Roman, in locul d-lui general Mânu, demisionat. * Inspector general al acsizelor capitalei, in locul d-lui d. Rosetti demisionat, s'a numit d. C. Manolescu, fost prefect. * Apele Şiretului sunt foarte mari. Curentul lor fiind prea repede împiedică punerea I podului umblător la Mădrugeni, intre Te- | cuciu şi Mărâşeşti. Amintim publicului că astă seară, miercuri, va avea loc in sala teatrului naţional balul societăţei comersanţilor şi industriaşilor români din Bucureşti. * Agenţia societăţei de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre se mută, de la sf. Geor-ge viitor, din strada Nouă, in strada Academiei No. 41 etajul I casa d-lui dr. Steiner. (1) Astăzi mai ole ole. (2) Astăzi nu ia rămas nici spiţele. (*) Oficiosul Tărgoviştei. Aflăm că in zilele din urmă s’au intrunit la ministerul de finance inspectorii financiari şi şefii de servicii ai ministerului pentru a elabora regulamentele privitoare la diferitele legi financiare. S’a regulamentat legea de comptabilitate a Statului, legea cea nouă do percepţie şi gestiunea casierilor de judeţe. D. N. I. Pogonat, doctor in ştiipţele po litice şi administrative, fost funcţionar, s’a numit jude al ocolului Copou, judeţului Iaşi, in locul d-lui Gr. Cariagdi, destituit. * Sunt numiţi provisoriu ca revizori şcolari d. B. Stefu pentru judeţele Putna şi R.-Sărat, şi d. G, I. Arseneseu pentru jud e-ţ ele Argeş şi Valcea. Conferenţa alegătorlor romăn Reghin Românii alegători din comitatul Turda întruniţi in conferinţă la 25. a. c. a protestat in contra proe* lege faţă de şeoalele secundare; m* a declarat memoriul representanţdo nilor alegători din Alai 1881 intru prinsul de al seu, esprimând recu. comitetului central şi cu deosebire ■ sului autor al aceluia. A esprimat n tâ ziarelor noastre politice pentru ai resolutâ a drepturilor neprescriptili naţiunei române, rugându-le a pro. in viitor ca in trecut, fiind procedej dorinţa noastră, spiritul lor simţ nostru. In urmă, au respins invinc din circulara mitropolitului Miron E şi a desaprobat procederea densului, ce poate da loc la neînţelegeri şi di intre fiii unei şi aceleaşi naţiuni. Manifestaţiunea junimei romăn Cluj. Junimea română din Ciuj, luând dfincâ mâhnire sufletească act de e< miţâtoarea circulară a mitropolitului Romanul, referitor la intrunirile po roman din Transilvania pentru a cont a magiarisârei scoalelor medie sternatâ pentru acusaţiunile nefund nedrepte aruncate in faţa inteligent porului roman, subscrise următoarea luţiune : Considerând a fi o nedeamnâ inve: că intrunirile poporului român ţini diverse părţi ale Transilvaniei pe protesta in contra proectului de lege ritor la şeoalele medie — au fost I tuoăse — dupe cum susţine circulara!, fiind că acelea fără escepţiune au ' i in ordinea cea mai esemplarâ ; considerând că, in ori-ce stat coţ tuţional, dreptul de intrunire şi asoci-se ţine de drepturile cardinali ale ceti lor şi că in statul nostru dreptul inti lor, nu numai că e recunoscut ci sancţionat prin usul continuu şi e datorinţa fie-cârui cetăţean al statului pronunţa şi a protesta in contra or* proiect de lege vătămător, şi aşia d trunirile poporului român necum contrarie dreptului public al Ungarii se basează pe acelaşi, earâ autorul oi rei plesneşte in faţă adeverul şi nese te chiar dreptul public esistent la cai: provoacă, când susţiue că adunările I nilor sunt contrarie dreptului public ţ considerând că mitropolitul nu e in. lăţit a restrânge sau a opri pe subat. şi credincioşii sei dela esercitarea dr rilor politice şi civice, neavfind aceasi tere dată de către nimenea ; considerând mai departe şi aceia, a torul circularei s a degradat a juca rol denunţător şi instrument poliţienesc in tra celor mai vitale interese ale pop® român şi şi-a compromis in modul inalta sa posiţiune, blamând totodal râ nici o causâ intreaga naţiune ; considerând in urmă, cum că al circularei acuma pentru a doua oaâ rupt de către corpul naţiunei in mod monstrativ şi aproape scandalos : Junimea română din Cluj proteM in contra condamnabilei circulare şi n ge cu indignaţiune aserţiunile neiil cuprinse in ea, earâ pe autorul acel consideră ca eşit pentru totdeauna if nul poporului nostru şi instrâinat de pul lui, servind interessele inamicilor seculari. Junimea îomâna din Cluj ader» toate resotuţiunile şj protestele aduse intruuirilo poporului român, earâ progr* naţională o considera de obligatoare d măndu-şi deplin’a sa incredere in pr' rea naţională. Cluj, in 25 Alartiu 1883. Junimea romănă din Cluj. -V# i pil . BJIl ■> vor' k di perei; jiora cji k «a de * i se şti • i iiemii - Atu al; -i H li 1 m Ir. _ ll« % *4 * TIMPUL nul publica iu fruntea sa „Ma-nh Comitetului electoral central I 1 alegatori, “ in care, fireşte ' în- toate fericirile, trîntite in «le cătră partidul roşu. \! capul Alunea arată, că disposiţiunile î li rabile României, manifestate in J; rile luate la conferenţa din Lon-î'Ilatează ăncă dela căderea lui jeon III. De atunci Europa, şi Jcs Austria, au spulberat tot ce a •â zică, şi nevastă D-tale a fost lovită cu un corp contondent. De unde o scii ? Maurice : Aşa scrie in certificatul me ■ dical. Femeia Maurice, văetându-se : Uite, aci in şold m’a lovit, de mâ doare şi acum de nu mai pot. Daca domnii judecători vor sâ vadă, pot sâ le arăt... Se adunase lumea ca la urs, atât de tare 'i striga gura cănd ne ocăra. Era ca la două mii de oameni strânşi... Maurice, incet: Prea o incornorezi şi tu; să tot fi fost trei-zeci la număr. Procesul s’a terminat prin aquitarea le- I meei Maurice şi prin condemnaţiunea băr-batuli la 25 franci amendă şi a văduvei Yerrier la 16 franci. ACTE OFICIALE Consiliul general al judeţului Covurluiu este autorisat, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, ca in actuala sesia une estraordinară sâ se ocupe şi cu votare-regulamentului scoalei de meserii. MIŞCĂRI IN ADMINISTRAŢIE D. Constantin Boteanu, actualul poliţaiu de la oraşul Roman, judeţul Roman, subprefect la plasa Fundul din acelaşi judeţ in locul d-lui Alexandru Delimareu, demisionat. D. Aristide Tulbure, fost poliţaiu, poliţaiu la oraşul Roman, judeţul Roman, in locul d-lui C. Boteanu, transferat. TEATRE-SPECTACOLE CONCERT.—Yineri 25 martie se va da in sala Ateneului un concert de dra Maria Marcovici, absolventă a conservatorului din Bucureşti, cu binevoitorul concurs al dlor L. Y iest şi Gr. Gabrielescu. — Programa variată. începutul la 8 jum. ore seara. — Locul I, * 8 fr ; locul Il-lea, 4 franci. — Bilete se găsesc la dd. C. Gebauer, Graeve, Sandrovitz şi la Cassâ in seara concertului. Teatrul Naţional.— Vineri la 25 Martie 1883 reprezentaţiune Extraordinară dată in beneficiul d-lor C. Nottara şi Al. An-dronescu. — Se va juca pentru prima oară piesa : Crima (lin strada păcii, Dramă in cinci acte. Biletele se găsesc chiar de acum la Ma-gasinul „Gebauer" şi la cassa Teatrului. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de cub tipar : Dr. M. Gaster. - Literatura populară roinănă. cu un apendice : Vorvova Gara' mautilor cu Alexandru Machedon de Ni colae Costin. Bucureşti 1883. Editura I Haimann. Preţul 5 lei. Vechile iustituţiuni ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. Mic tractat asupra culturii Gândacilor de mătase in România, conţinând creşterea lor, boalele şi mijlocul de-a le cata, elaborat de Achille Moch primul introducâ-tor al seminţei gândacilor de mătase in România ăncă de la anul 1865. — De vânzare la librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderni,,. Această carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. D. N. Marinescu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei române de V. Gr. Popp. O recomandăm incă o dată atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WE1NBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris’ Uonsultaţiuni de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, de la Sf. Gheorghe, in strada Sllliir-dan No. 6. INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lângă cele-lalte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. Boalele de gât, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Deeebal N. 20 (indosul Bârâţiei). CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 53 martie 1883. Comp. Vdid 5olo Renta Amortisibilă. . . , 94--- 94i/2 5"|0 Renta Română Perpetuă , 923|, 93i|2 6°lo Obligaţiuni de stat. . . . 10Hu 102--- 6uio Oblig. Căilor f. Rom. regale 102Uj 1031/a 5o/o » Monicipale .... 86>L 87i(j 10 fr. , Cî.'&eî Pensiunilor 300 1. 228--- 233- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 918(4 92 i[j 7oio Scrisuri Rurale.. . . 1033U 1041(2 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 891/2 90- 6o[o , , , 99'h 100- ^0[0 > > » 1028|, IO3/J2 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 32‘/2 331,2 Acţii Bancei Naţionale Române2501 1285 1300 , » Soc. cred. m0b, rom. 5001. 212--- 215- > > , Rom. de construcţii 5001. 525--- 530- > , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 405--- 410--- > > » > » Naţional® 200 1. 235- 240--- •-........;-------------------------------------................... Diverse Aur contra argint. . . . ; 2- 2 15 » » Bilete de Bauqae . . 2--- 2 15 Fiorini valoare Austriacă. . . . 2117a 2.12’/, Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnota frauceee...... 99'h lOO'/a A eşit de sub presă opera Prinţului George Bibescu „Istoria unei fruntarii," in limba română. Se află de venzare la toate librăriile din Capitală. A eşit de sub tipar BATALIELE Y1E-ŢEI, Sergiu Panine de Georges Ohnet a 32-a ediţiune, traducere liberă din limba francesă de V. C. Radovitz, volumul I. ÂSOSIT ceruială pentru SCăllduri preparată cu lac, fabrica ţiune Engjesă. Depou general la Magasinul de delicatese D. G. MOCIANU, in Grand Hotel Broft. in Viena I Roinen-tkurm-stic.se No. 18 cnmpGră timbre de scrisori întrebuinţate din Bulgaria, Bosnia, România, Muntenegru, Turcia, Serbia etc. şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vechi eşite din curs. Cassa ţine corespondenţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană. Tablou Lakevitz câştigat de Hîi5 No p48 va i-gmănea la -Jokey-Cluv, unde cel ce l'a căşdgat poate veni să’l reclame penă la 15 Aprilie (s.v.) 1883.—După acest termen tabloul se va înapoia proprietarul sGu. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 30 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apa pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujlea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. DE VENZARE SAU DE ÎN- CHIRIAT de la Sf. Gheorghe o casă in Buzâu iu strada Carol I No. 23. Se compune din 5 camere la faţă şi 8 camere in curte, având gradină, (pivniţă, 2 magazii, puţ, curte pavată, c’o întindere totală de peste 5000 metri patraţi. Casa se inchiriază şi in îotal şi in parte. Doritorii se vor adresa : in Bucureşti: Calea Victoriei No, 155, iar la Buzău iu casă. TIMPUL SU5T CELE MAI BUNE DIN Ll.ME - enuate cu 150 piedailej>rime II Garan ţâ sigură data inscris. m , 911- SINGER C as poarli marco laşmâdccusut new-york. de sus a 0 *u' Fabricei. C. NEIDLINGETj^A^enlgeneral MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A IUI SINGER Coumcrce tUu (bnj ■ othes.bB^ux*k -j—5^ iR. JcAD JlT^UMB-KoiIfiSCan.fifi.ParUJ* 4 Hona.ur *t .1 . I «cem«* 4 1 rs PrtrtfcmioUJt r. S»lnW-Ansa, 29 I )f Mfttfeca J ' Ui PhimAaej. V*1 gM vis-a-vis de Tetrul Naţional Bucureşti MEDALIE ET DIPLOMA DE ONCrE rf SI FERUGINOSU liiq«ie. Banane de la’Bayona. EenediciMi-EiUer de China aniifebric. Biter din a ia ProOdenzei antî Coleric. Chartrenz alb gălbui, si Verde de la grand Charlreez Franela. Cnraso de Olanda, alb- verde şi orange sec de la YimandFockiu Pipermint verde, galoe.i şi alb de la Get. Freres din Frarcia Cognac vienx. Cognac fiu champagne din Cognac. Liquernri tot felul de gnstnri de la Mărie Bvisard, din Bordeaux Rena-milaMastică de Hio, Maraschino Ţuici Naturală. Bomnri adevărate din Jain.iiqne. Ananas Arac de Mardarin. Puncli iu Cognac. Eh uni şi ;«i Kirscli. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espague, U ignria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti Drăgăşai: şi de Dealu mare. Preţnri moderate serviciul conştiincios.’ Ca LUmŞ, D. G. MOCIANU. PETRACHE IOAIN Mare magasiu de coloniale, comestibile şi delicatese IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMUASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALA PENTRU OASE iVa-e ăeposit la D-nii F, Brozzesi Si C-1« Calea Victoriei 55 Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarna tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial Limbnrg, Liptauer, Chester, Creme de Holande, Stilton, Crema Regală, etc. \ lTn bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fiscli cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Constanţioopol Icre proaspete, moi şi tescuite ne morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Yinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constaulinopol. Tot la acest magasiu se află de vânzare cu ocaua vin roşu şi alb de cualitate superioară. Preturi foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi sa visiteze acest inagasin,[va rftmăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi calitatea măriei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. ÎNŞTIINŢARE „ NAŢIONALA “ Societatea Generală de Asigurare Avem onoare a comunica Onor. Public că plata dividendelor de lei 13—25 de fie-cave acţie a Soc’erăţ.d noastre, şi de iei 50,— de fie-care parte de fundator, se va efectua la casa noastră Centrală, strada Carol I. No. 9. cu începere de la 21 Martie (2 Aovii'e') 1883. Direcţiunea Generală Comitetul instituit pentru construirea bisericei române din Cernavoda Se aduce la eunoşdma onor. public că in zilele de 1, 2 şi 3 Iunie viitor anul curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici. Pentru care finit sunt rugate cu onoare toate autorităţile şi particularii care posed bilete, se grăbească cu distribuirea lor, şi înaintarea banilor inainie de zilele fixate penti u tragerea loteriei. Uni verşi t(3 de Geneve ,4 * ,mu' '11 semestre d e.e souniront dans tou.es Ies facultes mardi !) Aiirl 16G3. Lhoruire dctailie sera eavoye groiuitemfint :'i tonte personnc « en tern la demande au bureau du departament de l •nslruetioii ii blujue ou du bedeau dc lUni verşi te. NP. La Eaculte des Sciences et la Facultc dc Mf-dicine de I’Ue versiic de Geneve compreunent renseignoment comjilet des branehi exigees pour l'examen profess onncl de pliarmacien conformeml au reglement federal suisse. (H2139X) Le Rec teu r L . .Tulii;» i*<1 cutiele re vea \e âe Timbr»*' in plbasti j c rec.es MALADII CONTAGIOS Viudecaee siceva şl rapide '’Ai'siJi v:i.K MOt.ns A , ,,',je a. A'-.-r.rp . i ua s ui.l (ti’j id ( I ■ rl ma- el fi ..-a e conţi a a,) maladii. /(O anni de sul,-ss*1 uecuin'aie le aj d, iuimeusâ ttpu aiiun şi au dat n-scei e la uă iau ) de contrafaceri de car. t-ebae a se paşii. AdeYeiatelecepsule-rcoi'jesporipeetiquettdtiii 1 in albastru el Statu’ui Francez ca garanţie a m nostre de fabrica, ş> sunt închise în cutii de u& f i speciala al căror model redus'l dăm mai aios. VIS IHI'OII fi’.VVT. — Nutrebuescp limite um mai r‘03. — Ei in toie Phan.aciels. VINdeG.SEGUIN ŞAsse-tJeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efllcacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fia ca întăritor în convalescen'e, sirănia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perdeiea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; liă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL ’ Ftiarmacia C. SEGUIN. 318, rue Salul'-Honuri. I SOCIETATB-FABRICA AUSTRIACA DE ESI, ( FERESTRE SI DUŞUMELE ( V1ENA Hcmmihlgnsse 13, stabilită in -jQ-J7 j SUB CONDUCEREA D-LUI M. MARKEBT n U Goposltolc sale mari do marin şi anume do Usi gata şi ferestre, precum şi duşumele şi parchete din stciai-iiinerican. I I ''biioa oslo pusă iu posiţiuno, prin «lopositele ei mari, d a satisface ori co cerere,privitoare la mărfurile gata, in , <•'•1 mai -soiirt timp posibil. Ea oa asiiprâşi aşezarea dc Portale. aranjamento pentru. Kn-annc. spitalliri. 74 şcoli, eouipl nare etc. etc. atară do nceastaori co lucrări de lemn neutru tot felul dc maşini dupedesenuri şi 7C modele, cu escepţto do mobile do locuinţă. m jgggggggpgppggcg^pppppppppppppppppppppppBPppfl DE ÎNCHIRIAT JS.X iia de pe Calea Văcăreşti No 9. (supra-mi-mită Ochi Albi). Doritorii să se ar'reseze a D-na Elena Nieoleanu in acea proprietate etajuin 1 de sus. n fost arendaş, fost intendent lu mai multe moşii, bun Agricultor, voeşte o-se angaja, la un proprietar Informaţiunile se pot lua la Ad-ministaţia acestui Ziar. nr IMPUIDIAT Apartamente mo. UL I IN Un I n IM I bilate cu toate necesarele, şi fără mobilă, compuse dela 4-’i camere. O piăvăle mare cu trei pivniţi Şi de locuinţă. Strada piaţa Amzi No. 10, vizi avi de marşeu. —Amaiori se vor adresa la proprietar in localitate, Tipografia N. Miulescu. sala Theatrului Bossel.