M % MIERCURI 23 MARTIE 1883 Aclniimstraţia^ Oalen Victoriei Np. 32. & ANUL AL VIII—No. 66 abonamentele J;oitk tar#- Pe an ' • • • 40 leî , pe 6 Innî. . . 22 lei , pe 3 Ioni. . . 12 lei sro .treinitate pe an . . 60 lei 3 . '‘“ir [•îl antele se priimeec la Administraţie. 10 bani nuni&rn TIM i — | Capitală 10 bani Sfi [Stricte 15 bani ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » , II .... 2 50 bani nuni&ru REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ananţnrile ji inserţiile se primesc "icnreştl, la Administraţia ziarnlni ia Jlena, la binronrile de anunţuri Heinril ochalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. Bucureşti, 22 Martie 1883 )E : unii i le iii n 5t:i ' i } // jmi in ojnmil roshoiului oriental omăn vorbea la Berlin c'un tc-diplomat asupra roditoarei ţări ngă Dunăre pe care-o numea a sa, inşirănd străinului fel de fie cai verzi pe pereţi despre toate i se păreau bune in valea de a clasicului rin. România? respunse diplomatul zim-. ,,Iată o vacă bună de muls. despre Romăni, îmi vine arepebn ba generalului Jaltuchin : cel mai n dintre ei e tot bun de spănzu-fără judecată. uvintele acestea ne-au remas in ife, căci in adevăr vacă de muls Jiru toată lumea, pentru coţcării iui, pentru cei indigeni fie de un lori de altul, vacă cum e ţara noastră, se va mai găsi. Rău o fi fost şi nte, dar de cănd politicianul vene * 0. A. Rosetti şi-a ridicat adună-e, cioclovinele de căte patru clase tare in sus, starea de lucruri de oi nu’şi mai poate găsi pereche. !le vede că nu le mai ajung roşii-furtişagurile făcute cu ocazia res-ţipărării liniilor Stroussbergşi Cer-«•da-Chiustenge ; iar le-a venit gust glieşefturi cu milioanele şi de gium-; economico-financiar. Conform re-e/ din Macchiavelli că cine vrea se ţie la putere, cată să distreze da publică cu intreprinderi nouă, Hinse pline de viitor, inaintea aleilor vin cu fel de fel de iscodi-cari au un scop indoit: ăntăiu a face pe gurile căscate să li se vederile, apoi pentru a crea ocazii afaceri scabroase. .'ne-ori oameni de-o exemplară fcăcredinţă şi patrioţi cum se cu-e ne zic din convingere: „Ce folos i luptele aceste politice intre partide? ce nu ’ncetează o dată ? De ce .nanii nu-şi dau măna pentru a iura prosperitatea ţerii lor? rinceri or fi asemenea oameni, pă-fizători nu sunt. poi oare cu oameni politici ai noi a face ? Stupidul de Seru- ii gheşeftarul Carada, paraliticul şi jnolitul Cariagdis, camardinerul Chi-IJpol sunt oameni politici. poi oare lupte politice sunt cele la noi ? Politică e că o cioclovină actualul redactor de la Romanul. nun, ignorant şi impertinent, cu pa-ielase primare, din nimic, adecă din *te-goale a poliţiei din Iaşi şi din andieră a regimentului de inuş-Mari, ajunge rescumpărător de clru-ri de fier şi milionar? Politică e linia Cernavoda Chiustenge, care plătit bob-numărat c'un preţ in--1 dejeeea ce făcea, de s au înţolit o iă de golani roşii ? Politică este 'harta sistematică pe care-o practi-această plebe nesăţioasă de şap-smi de zile, fără ca să se afle in î'. in asta un procuror, un judecă-de instrucţie care să pue măna .piept acestor oameni de nimic, i întrebe de unde s a îmbogăţit ? \ceasta nu mai e politică ; e pur umplu lupta a o mănă de oameni contra unor bande fără trecut, şi pudoare, fără scrupul, cari s au constituit in guvern si parlament. Altora iar le vine a ne zice să moderăm espresiunilc pe cari le u-dresăm acestor oameni ; ni sar cere să fim mai immănuşaţi faţă cu cofele groase dc sceleraţi, bune numai să lc pi pac. măna călăului. Parecă această tagmă de oameni pricepe cu-vănt bun şi creştinesc, paree'ar fi capabilă a intclege exact, un adevăr căt de simplu. Incapabilă dc adevăr, incapabila de-o scăntcc de onestitate şi do desinteresarc, numai dăndu-i cu boldul ca bivolilor, acesta carne cu ochi, neruşinată şi nesimţitoare, mai o in stare a da urme de pricepere. Acest exordiu ni s’a părut necesar pentru a indica cititorilor noua tentativă dc spoliare a acestor oameni. Dunărea e o cale de apă gata, care n'are nevoie de nici o cheltuială de construcţiune, o cale cum numai Dumnezeu a putut-o face. Pe trei guri puternice ea se varsă in mare. Doue din acele guri sunt cu totul pe teritoriu romăn : pe una lucrează Comisia europeană pentru a o ţine in stare de navigabilitate. Dar ceea ce Dumnezeu dă gratis, plebea noastră roşie vrea să ne pue să plătim de-a doua oară. Nu gurile pe cari şi le-a creat Dunărea singură după capul ei sunt bune pentru colosala marină romană care nu mai incape in apele noastre ; Dunărea trebue inveţată minte de d'alde musiu Costinescu, ’i trebue altă cale de la Cernavoda la Chiustenge. Acesta-i moftul cel mai nou al patrioţilor. In vremea lui Herodot, 484 inain-te de Hristos, acum două mii patru sute de ani —■ dc la Anadan—Ba-badan cum s’ar zice, o albie a gurilor Dunării curgea intre Cernavoda şi Chiustenge. De această albie s’a folosit o societate engleză, pentru ca să construească—fără terasament— acel miserabil drum de fier, care i-a costat 6 milioane şi pentru care noi, graţie împrejurării că suntem nişte gură-cască iar roşii nişte gheşeftari, l’am plătit cu 16 milioane, adecă zece milioane peste preţul, cu care ’1 oferise societatea engleză din capul locului. De cum s’a operat acea scandaloasă afacere, am văzut pe samsarii ei mofluji, ridicând magazii luxoase in capitală, de unde ’nnainte n'avcau de pe ce bea apă. Dar aceasta nu-i de ajuns. Nu ajunge că s’a mbogâţit toate rubedeniile veneticului bizantin păn' intr’a şaptea spiţă; nu sunt de ajuns bacşişurile cu caro s a cumpărat voturile majorităţii adunării ; acum cele şaisprezece milioane trcbucsc aruncate in apă, drumul de fier mutat din albie alături, iar in locul lui... canal la Chiustenge ! Un simplu cap de pod n’avem precum ’l cer cele mai elementare exigenţe strategice şi economice spre acea pustietate, abia bună ca o mănă de mocani să-şi pască oile pe ea, lăsaţi in ştirea d-lui Dumnezeu şi in toiul lor de voinici, şi acum...canal trebue, care să coste zeci do milioane din spinarea aceluiaş ţăran secătuit care abia trăieşte de la mănă la gm a, a aceluiaş proprietar caro nu mai poate vinde nimic, pentrucă nu capătă nici nu preţ pe grăim faţă cu concurenţa americană şi rusească. $i fără a fi publicat studii, fără a se fi ales măcar parlamentul, fără ca aceşti samsari sa aibă autorizarea cuiva, ne spun că convingerea dumnealor luminată prin bacşişuri, este ea acest eanal se va face, că noua gură a Dunării se va crea; cănd, nu pot spune, dar se va faco negreşit; natura ’l arată, interesul României precum şi interesul in-tregului comerţ european ’l impune. Interesul României ! Cele două trei vaporaşe ale statului şi câteva luntri pescăreşti cari se pot mişca foarte bine pe gurile ce ni le-a dăruit Dumnezeu, au nevoie de-o nouă gură pe care să n’aibă ce transporta şi ale cărei venituri să fie pururea interioare cliicltuielelor de amortizare, ca la toate întreprinderile lor patriotice, ca la calea Stroussberg, ca la Offenheim, ca la toate c'un cuvent. ŞTIRI TELEGRAFICE Belgrad, I Aprilie. — Arcliimandritul Teodosius Mraovici s’a ales mitropolit al Serbiei. Colonelul rus Despotovici, care a sosit de curînd din Petersburg, a fost invitat de cătro poliţie să părăsească Belgradul din cauză c'a făcut agitaţiuni in favoarea fostului mitropolit Mihail. Constantinopol. 1 Aprilie.— Ieri după prânz conferinţa ambasadorilor pentru alegerea noului guvernator al Libanului ’şi-a ţinut prima şedinţa. Toţi reprezentanţi puterilor erau de faţa. Aarifi-paşa, ministru afacerilor streine, a comunicat ca Sultanul conform cu regulamentul organic pentru Liban, a desemnat, pe prinţul Bib-Doda, ca sa inloeuiască pe Rustem paşa, şi speră câ puterile vor adera la această alegere. Reprezentanţi Austriei, Franţei şi Germaniei au declarat că adera ; aceia ai Rusiei şi Engiiterei au zis că ia act de comunicarea aceasta şi că vor raporta guvernului lor. Conferenţa va ţine a doua şedinţă Sâmbătă. Si Pester Lloyd si Romanii din Transilvania Cititorul ce-ar binevoi a se uita din nou la numărul Timpului de Sâmbătă 13 Martie, va vedea că, daca am fi fost profeţi, tot n am fi putut cita mai exact pasajele acele din circulara Escclenţei Sale d-lui Miron Rumânul, cari vor servi pressei ungureşti ca denunţări şi ca puncte de acuzaţie. In articolul lui Pester-Lloijd pe carc’l reproducem mai la vale, se va vedea că pasajele a căror c-nuntaro din partea mitropolitului am reprobat-o noi, sunt exact aceleaşi cti cari foaea maghiară scoate ochii Ro-mănilor. _ Insa această foao'c cunoscută ca oficioasă; inspiraţiunilo ei sedatoresc unor sorginţi din sferele guvernamentale ale Ungariei. Păstrăndu-ne intenţia de-a respunde la articolul foii oficioase, dăm de astă-dată apostrofele ci ca o probă, căt de mult rău se poate face unui popor intreg prin câteva şiruri necumpănite şi inexacte. cum poziţia oficială pe care-o ocupă Escelenţa Sa dă unor neadevăruri greutate, pe care nici un fel de faptă şi nici cu fel de discurs din timpul adunărilor populare n'o justifică. „Pildele rele molipsind datinele oeIebune“ am văzut şi pe P. S. Şa Episco-f’j1* 3ir3"lui U1'>nănd exemplului dat din Sibiiu şi creăndu-se—din senin şi din nimic—un pretext de persecuţie in contra aspiratiunilor legitinic ale poporului romăn. pod acţiunile pe cari Pester-Llo/jd lc tace din circulara mitropolitului, punerea in paralelă a, cuvintelor prelatului cu pasaje şi espresiuni din „ 1 clegrapbnl-Fundescu ” bunăoară, un pamflet cotidian fără nici o responsabilitate morală sau politică, va dovedi I. P. Ş. Şale, că, chiar dac’ar fi voit să oprească clerul de la întruniri, conform vreunui ordin ministerial, ar fi avut dreptul s’o facă ca autoritate eclesi-istică supremă; dar că nu trebuia, pentru a-şi motiva or-diniil circular, să citeze considerante cari. fără umbră de adevăr, pun in suspiciune legitimitatea cererilor credincioşilor săi. Considerante atât de lipsite de temeiu, incăt scriitorii maghiari ănsişi, pentru a le da măcar aerul unei probabilităţi, sunt nevoiţi a le documenta prin citaţiuni din Telegraphul-Pundescu ori din alte foi, mai bine scrise poate, dar despre cari se ştie că enunţările lor nu angajează nici o steră politică şi pe nici un bărbat politic. ’ Lăsăm să urmeze articolul, re-servăndu-ne a ’l comenta in alt rănd. Meetingurile române din Transilvania an produs o mişcare care decemerge.de ce atinge cercuri mai intinse, mişcare ce merita cu atât mai mult atenţiunea generalâ, cu cât stă in iegâturâ cu aspinţiuni foarte caracteristice. Motivul manifest si imediat al acestor adunări ale Românilor transilvăneni e precum se ştie discuţiunea in dieta asupra proiectului de lege, privitor Ia şcoalele secundare. Conducătorilor Romanilor nu le en de ajuns, că mitropolitul in numele bisericii sale, a făcut objecţiuni inaintea parlamentului in contra acestui proiect de lege; nu, pe lângă aceasta mai trebuiau şi raa-nifestaţiuni „spontane" ale „voinţei poporului" cari sâ dea acelui protest o putere d o eficacitate deosebita. Şi'n adevăr ! Daca e vorba să relevăm repejunea şi precisiunea eu care s’au inscenat meetin-gurile romane din Braşau, Sibiiu, Deva, Cluj, Turda, Cokalm, Făgăraş şi din alte locuri, cei ce le-a pus ia cale merită de sigur toata lauda. Din aceasta putem deduce invatamantul important ca acest popor se dirige de catră conducătorii lui după voinţa şi intenţia lor c’o lesniciune care ne pune pe gănduri. Alta e insă intentiunea, ce este a realiza prin aceste adunări demonstrative. Discursurile şi resoluţiunile, precum şi personajele determinante din’aceste meelin-gnri nu ne laşa nici o îndoială că avem a face cu un nou „tour de force“ ai dacoro-manismului. Pentru a ne da această proba de putere proiectul de lege al şcoaleior secundare a fost un pretext numai ; resortul veritabil e mânuit de alte puteri cu nişte scopuri foarte indepărtate. In mijlocul certelor noastre parlamentare, adesea meschine, şi împresuraţi de numai puţin insemnatale sfezi de zi, pierdem prea adeseori din vedere mersul lucrurilor din Orientul meridional şi totuşi acolo s’a ’nradacinat pentru Ungaria, ba poate pentru monarciiie (?) o cestiune de existentă, care pan’acum nu *’a desvoltat de Ioc in favorul nostru. Despre adunările din urmă ale Romanilor, foile noastre n’au adus de cat notiţe insuficiente ; dar pastoralele mitropolitului romăn şi alo episcopului din Arad ne in- vaţa că avem a face cu manifestaţiuni foarte critice. Mitropolitul constata in circulara sa că aceste adunâri sgomotoase de popor, au luat „o direcţiune şi un caracter politic „de-aşa natură, in căt nu pot fi decât stri-„cacioase intereselor de existenţă ale ponorului roman." El ne mai spune câ „teoriile" desvoitate in adunări stau in contrazicere cu „patriotismul" şi cu respectul ce li se cuvine instituţiunilor fundamentale de drept public". Conducătorii adunărilor populare duc poporul „pe-o clină repede1 şi ’l imping „intr’o direcţiune care trece marginile loialităţii." Să fie bine înţeles ! Mitropolitul romăn este acela care vorbeşte ast-fel in circulară cătră clerul seu propriu. Avem aşa dar nn martor clasic pentru aserţiunile gravante pe care capul bicerieei romane ortodoxe le-a scris — de sigur după informaţiuni amănunţite asupra celor petrecute şi cu inten-ţiunea cea mai bună. Indignarea cu care-a fost primita această admoniţiune de cătrâ inteligenta română, ne intâreşte in credinţa veracităţii acestor enunţări, cari indeait-mintrelea ni se confirma şi din alte sor-giuţi competente (?) Pietrele, aruncate in ferestrele rozidenţei metropolitane, precum şi atacurile fără moderafiune a pressei române de dincoaci şi de dincolo de Carpaţi, impertinentul „protest iD zale" cu care-a umplut lumea tinerimea română din Sibiiu, indreptat in contra „neadevărurilor tendenţioase" cuprinse in pastorala de mai sus, dovedesc nu mai pu(in turburarea in-tiDsâ şi adăneâ, pe cari le-a produs descoperirile mitropolitului in iniţiatorii şi complicii noului scandal dacoromân. împrejurarea ca procurorul a procedat in contra unora din personajele compromise, sporeşte numai seriozitatea situaţiunii. Pentru cel ce cunoaşte stările de lucruri de dincolo de Ţara Moţilor, precum şi din invecinata Românie, fenomenele din urma nu ’i produc nici o surprindere, ci i se prezentă numai ca nişte efecte ale unor cauze de mult cunoscute şi ades deplorate. La aceste sorginţi dar trebue să ne ducem pentru a ne forma o idee limpede şi o judecata exacta asupra mişcării Romanilor din Transilvania. Radecinile mişcării de azi ajung păn’ la 1848, ba in parte chiar dincolo de-acea eră : dar dorinţele şi reclamatiunile Românilor din Transilvania au primit o forma mai concretă de la 1867 incoace. Fără consultarea şi cotisenţimSntul celor mai vechi locuitori ai Transilvaniei, precum conducătorii numesc foarte impropriu poporul lor, s’a făcut atunci pactul dualist intre Ungaria şi Austria şi ca consequentă ulterioară a lui, realizarea uniunii legale a Ungariei cu Transilvania. Romanii transilvăneni se ’nfioară atât de acel pact nefast ^ât şi de uniune, pe care-o numesc fuziune inadmisibila şi stăruie intr’o politică de pasivitate, incăt nu iau parte Ia alegerile in parlament, nici la alte acţiuni politice de insemnătate de drept public şi toate legile şi instituţiunile, pe care legislatura ungurească le-a creat de la anul 1867 incoace, Românii le considera numai ca defac-to şi impuse, iar nu că existând de jure şi durabil-obligatorii. In aceasta politica de abstinenţa, care nu e in fond decât o stare perpetuă de resboiu in contra legislaturii ţerei proprii, se creşte tinerimea româna din Transilvania; ei ’i servesc sferele inteligente ale acestui popor ; această politică o predica toate scrierile şi toile Romanilor atât de la noi cât şi de dincolo, din regat; aceasta e atmosfera politica in care, de două decenii, tră-esc peste două milioane şi jumătate de cetăţeni ai statului nostru. Şi aceasta atitudine a Românilor se ’nfăreşte anca prin aceea câ conducătorii de azi o pun inaiute ca sfânt patrimoniu al marelui mitropolit Şaguna. Acest antăiu archiepiscop şi mitropolit romăn-ortodox, care a murit iu anul 1873, TIMPUL a lăsat (după cum i'um arată d. Slavici) următorul testament poporului său: ,Nici o inţelegere cu Maghiarii 1 Orice ..inţelegere directă intre Români şi Maghiari „implică in sine ideea unei acţiuni in con-„tra dinastiei. Toate speranţele Românilor „se ’ntemeiază numai pe împăratul." După aceste idei conducătoare alo politicei române moderne, conflictul intre rasse trebue mănţinut in permanenţă, ba scele-rateţa unei asemeni politici de asmuţare merge atât de depart'e, incăt incercârile unei înţelegeri pacinice intre popoare se consideră ca un act in contra dinastici. Loialitatea simulată cătrâ dinastie nu e in realitate decăt o ilustraţiune a cuvântului : „Voim stăpân pe împăratul, pentru a nu avea nici un stăpân." Din acest isvor resar apoi cu necesitate naturală toate acele regretabile şi culpabile induceri jin eroare ale poporului românesc, care din natură chiar, e obicinuit de-a se lăsa influinţat şi dus de bună voie de alţii. Şi când acum vr'o doi ani începuse a miji şi printre Românii din Transilvania un simţ mai bun, o pricepere mai sobră a stării de lucruri ; conducătorii au pus cea mai puternică pârghie morală pentruca, in conferenţa generală a delegaţilor români din Maiu 1881, să fortifice din nou punctul de vedere al pasivităţii. Prea bine le-a succes ăncâ ; căci cine poate nega că majoritate:' precumpănitoare a aşa numitei inteligenţe române: preoţi, institutori, advocaţi, cărturari, neguţători, proprietari ş. a. m. d. e plină cu totul de ideile unei aversiuni ostile in contra legilor fundamentale ale ţării noastre. Mitropolitul Miron Roman o spune aceasta fără pospaiu; şi el trebue să-şi fi cunoscând oamenii. Dar incotro ţinteşte această atitudine ho-tăritor-ostila a Românilor transilvăneni ? Să se ia sama numai la decisiunile conferenţei generale din 1881 şi să s’asculte cele mai nouă discursuri şi resoluţiuni ale rneetin-gurilor şi oricine se va convinge că pretinsa pasivitate politică are in fond ţinte foarte active. înainte de toate e vorba de restabilirea uniunii personale intre Transilvania şi Ungaria sau de recăştigarea autonomiei transilvane ; apoi stabilirea acelei egale indrep-tâţiri pentru Romăni, ca in toate regiunile locuite de ei numai limba română să fie legal permisă in administraţie şi jurisdic-ţiune. (NB : Aci Tester Llogd, se cam in-trece. Nu numai, ci şi limba română. Nu nur, ci auch.) De acestea se leagă instituirea unei representaţiuni române naţionale care, după cum se pretinde, ar fi existat din bătrâni şi pe care Maghiarii şi Saşii au inlâturat-o in mod criminal. Se’nţelege că şi părţile rupte in mod arbitrar, partes adnexae, trebuesc restituite principatului Transilvaniei', pentru ca in chipul acesta sa fie gata bastionul pentru Dacia viitoare. Toate dorinţele aceste modeste se găsesc pe larg in Memorandul Românilor din Tansilvania, care-a fost scos la lume, înzestrat c’un aparat istoric in aparenţă piin de greutate, şi care in multe locuri din străinătate a făcut deja efect şi ceea ce-i lipseşte acestei scrieri ca ascuţiş şi limpezime aceea ne-o spun fără sfială Irredenta română şi pressa ei din Romănia şi din Paris. Ce zicea, in decemvrie anul trecut, cu ocazia iubileului Habsburgilor „România Liberă" ? „Austria a sprijinit cu umerii săi clădirea derămatâ a statului unguresc, s’a făcut „complice cu despotismul hunnic şi a menţinut păn in zilele noastre sclavia naţio „nalitâţilor (in Ungaria). Oare dreptatea e-„ ternă va mai îngădui mult timp această pantă pe care-o aruncă existenţa acestui im-„periu parazit pe fruntea secolului libertăţii „şi civilizaţiunii V" Un demn pendent la această obrăznicie este faptul că in şeoalele României se in-vaţâ că „Patria Româna" cuprinde regiunile „Temesiana" (Banatul Temişorii), Tranş-silvania, Maramureşul, Cnsiana (regiunea Mureşului şi a Crişului) şi Bucovina. In fine foile asmuţătoare de lângă Dâmboviţa ajung atât de departe, incăt nu mai numesc Transilvania, do cât „România de peste Carp aţi. In adevăr tiebu© să se mire cineva de liniştea şi de lâbdarea sferelor noastre conducătoare, şi duioasă ne-a părut mai cu seamă de mult ăncâ acea grija cu care ministerul nostru de externe şi deplomaţia noastră au căutat a ridica de subsuori megalomania ■ dacoromână. Nu numai că ţârilor vasale Turciei li s'a creat o poziţie suverană ca regat român şi s’a introdus in şirul statelor europene, mai cu seamă prin solicitarea şi sprijinul nostru, dar am sacrificat (şi aceasta e şi mai rău) interesele noastre cele mai vitale politice şi economice la Dunărea de jos şi am adus cele mai grele rane ţerii noastre proprii din curata iugăduinţă şi din grija pentru neastâmpăratul megaloman. Şi pentru toată iubirea şi toate sacrificiile, culegem azi resplata sub forma politicei de asmuţare a unei Irridente române şi a afiliţialor ei de la noi. Am uitat că in Orient nu obţine cineva succese prin îngădui-re şi bună voinţă, ci prin putere şi străşnicie. Nu se va face oare odată uz de această veche esperienţâ faţă cu agitatorii şi provocatorii romăni de dincoace şi de dincolo de Carpaţi ? Eu formaţi i» «ii „lndep. română" din Iaşi spune ea P. S. S. Mitropolitul Iosif al Moldovei işi dă toate silinţele spre a complecta o lucrare foarte serioasă asupra re-organizârei clerului. Această lucrare se va supune, se zice, delibe-rărci Sf. Sinod in sesiunea viitoare de toamnă. S'a aprobat de consiliul de miniştri numirea provisorie in consiliul de administraţiune al drumurilor de fer ale Statului, a d-lor : Ioan Calenderu, fost director al căilor ferate şi fost comisar al guvernului insărcinat cu lichidarea res-cumperărei liniilor Roman-Verciorova. Cleorge Cantacuzino, directorul regiei şi esploatăreisărei şi tutunurilor. Eugeniu Carada, comerciant. Zamfir Gheorghiu (colonel) şeful serviciului technic de geniu militar. Preşedinte al consiliului de administraţie al căilor ferate ale Statului s'a numit d. Ioan Calenderu. CHONICA Un meeeting ovrefsc se va ţine la Focşani in zilele de 17, 18 şi 19 Aprilie. Se vor aduna delegaţi din toate unghiurile ţârei. Scopul se zice că e unirea tuturor societăţilor pentru inlesnirea emigrărei. * Lipsa de apă de băut a inceput să se simţâ din ce in ce mai mult in capitală, spune „Resboiul". Apa de gârlă este foarte greu de luat, şi, afară d’asta, e murdară şi infectă. Cine-va a cumpărat alaltâ-ieri o saca de apă şi a găsit intr’insa două şo-părle,’ dintre care una a şi fert’o in oala cu bucate. Acest singur tapt ne dispensează de ori-ce comentarii. Primăria a deschis deja mai multe cişmele pe malul cel dou al Dămboviţei, care e plin de isvoare reci şi bune ; dar aceasta a fâcut'o numai pe la apele minerale, adică tocmai in partea aceea a oraşului unde populaţiunea e mai puţin numeroasă, pe cănd centru e lipsit de asemenea apă. Atragem dar atenţiunea edililor noştri, ru-gându-i să procure locuitorilor apa necesară de băut, prin deschiderea şi in centru oraşului a unor asemenea cişmele. * Joi 24 martie va avea loc in sala Teatrului Naţional intre orele 2—5. licitaţia ultimelor loji adică: 2 baignoires, 10’be-letaj, şi 15 beletaj de rangul al III-lea, pentru serbarea studenţilor, dată de societatea universitară „Unirea" patronată de principesa Valentina G. Bibescu. Regulamentul şcoalei subofiţerilor dela monăstirea Dealului s’a sancţionat şi publicat in Monitorul oficial de azi. * La Riul-Vadului şi la Târgovişte a căzut in ziua de' 20 martie zăpadă. * Aflăm că, cu incepere de la 1 aprilie, ziarul militar Ostaşul încetează d’a ma apare. — Regretăm aceasta, cu atât mai mult, cu cat el era in posiţiune a aduce însemnate servicii armatei şi preţio .se cu-noseinţi ofiţerilor in general. AFACEREA BUHOR Alacerea Buhor din Giurgiu continuă a alarma opinia publică. Se ci- tează nume proprii, se pune suinele ce au jucat rolul principal şi liotă-rîtor in achitarea acuzatului, se arată chiar persoanele care au făcut pe samsari şi au mijlocit acest tărg ruşinos. Şoptcle acestea sunt de natură a arunca cel mai mare discredit asupra juraţilor din Ylaşca. Noi aşteptăm amănunte spre a reveni. Păn'atunci insă d. procuror general, care e convins de ruşinoasele traficuri ce au avut ioc in acest proces şi care o remas indignat de verdictul juraţilor ar trebui să puie repede la cale facerea investigaţiunilor necesare spre a descoperi pe culpabili. Starea sanitară a terci Din rapoartele d-lor preşedinţi ăi consi-lielor de igienă publică şi salubritate, rezulta eâ in cursu lunei espirate Fevruarie 1888, starea sânetâţei populaţiunei din ţară a fost următoarea : „Variolă in câte o singură comună din judeţu Dămboviţa, Mehedinţi, Muscel, Neam-ţu şi Ol tu, şi in mai multe comune din judeţu Argeş, Bacău, Constanţa, Prahova. Roman şi Suceava. „Scarlatinâ" in câte o singură comună din judeţul Argeş, Constanţa, Ialomiţa. Râmnicu-Sărat, Suceava şi Tulcea. „Morbilli" in că'e o singură comună din judeţu Prahova, Tulcea şi Vălcea, şi in mai multe comune din judeţu Bâcâu, Brăila Covurlui, Ilfov, Putna şi Roman. „Cazuri de anginâ difterică" in câte 'o singură comună din judeţu Bacău, Fălci Iaşi, Ilfov, oraşu Bucureşti şi Ploeşti. „Tuse convulsivă" intr’o singură comună din judeţul Ilfov. Cazuri de febra typoidâ intr'o singură comuna din judeţul Fâlciu şi in oraşu Bucureşti. In mai multe comune din judeţele sus notate au incetat boalele arătate in cursul expiratei luni. Un notar cinstit Din comuna Piscu, plasa Şiret, se comunică „Poştei" următoarele: „Intre cei ce au fost recompensaţi cu bani la esposiţia agricolă a judeţului Covurlui din toamna trecută, se numără şi vădu va Nuţa D. Ioan din această comună, pentru ţeseturi diferite. Recompensa sa e de 30 lei noi. Cu toate aceste aceşti bani văduva Nuţa nu i-a primit de cât in ziua de 27 Februarie, trecut, de şi in chitanţa de primirea banilor aflate la comiţiul agricol poartă data de 23 Ianuarie 1883. Iată cum se explică lucrul: Notarul comunei Piscu, Andrei Holescu, a primit in adevâr la 23 Ianuarie cei 30 lei pentru văduva Nuţa D. Ioan, dar chitanţa presentată de densul comiţiului e falşă; căci văduvei nu i s’a dat banii şi nici n’a iscălit acea chitanţa. Atăt vâduva Nu-,a cât şi fiul seu au reclamat in cele din urmă la comiţiu, dar li s’a respuns că banii s’au trimes din notarul comunei. A-flându-se atunci de purtarea abusivă a notarului Holescu, de către un cetăţiau din Piscu s’a făcut la 25 Fevruarie o denunţa-le parchetului de Covurlui. Parchetul a însărcinat, pe primarul respectiv ca să cerceteze caşul. Aflând inse Holescu despre aceasta, a alergat la vâduva Nuţa şi fiul ei G. Dumi-trescu şi i’a instruit aşa de bine ca să poată eşi curat la anchetă, dăndu-le in acelaş timp şi banii. Dar din fatalitate banii au fost daţi la 27, adică după denunţare, şi chitanţa de la comiţiul agricol e de la 23 Ianuarie. Acest notar Holescu dar a comis un falş şi abus de incredere; ar fi bine dar ca procesul verbal al anchetei d-lui primar să fie inaintat instrucţiunei ; ear până la judecarea caşului, d. prefect să bine voiascâ a suspenda pe notarul Holescu, in interesul moralitâţei publice, şi a’l recomanda guvernului pentru „sarviciul Credincios" clasa I. Creditul Agricol din Râmnicul Sărat Citim in Râmnicul: încă de două luni de zile, căţi-va ţărani agricultori ce au venit sa facă inprumutâri, de şi cu toate formalităţile indeplinite, in-câ de atunci, sunt şicanaţi şi străgâniţi, ne-dăndu-le nici un ban, sub pretext că fondurile fiind sleite, trebue să aştepte până vor sosi alţi bani de la Banca naţională. Am văzut cum aceşti ţărani rătăcesc cate 7—8 zile prin oraş, purtaţi cu vorba că azi mâine li-se vor satisîace cererile; am văzut iarăşi, cum căţi-va dintr'ănşii isprăvind de cheltuiala, au fost nevoiţi să alerge pe la negustori sâ’i împrumute cu câ-te-ceva spre aşi intâmpina cheltuelile zilnice pentru tiiiipul cât vor stat in oraş. Apoi ni se mai spune că amploiaţii de la creditul agricol le cere curcani, gâşte, găini, etc. etc. pentru a le grăbi lucrările. Ne facem datoria atrâgend atenţiunea guvernului asupra acestor scandaloase fapte, ru-găndu’l să ia măsuri serioase pentru stâr-pirea lor. Din Districte Un incendiu mare a isbucnit in noaptea de Vineri spre Sâmbătă, pe la ora 1 intr'o stradă din Podul-E j in Iaşi. Au ars o casă, mai multe şuri şi trei cai.—Pompierii ce alergau la foc au suferit stricarea mai multor sacale,—din cauză că stradele sunt foarte rele. Sinucis. — D. Neculai Tueidide, ce locuia pe strada Brânduşa de lângă Podul Albineţ, in Iaşi, s’a sinucis prin o lovitură de phtol cu două ţevi. Imediat au fost transportat la spital, şi nu se crede de va mai trăi. Cauza sinuciderei e, — se zice — că el in eualitate de perceptor al unei comune, ar fi perdut din banii Statului. Recrutarea iu Râmnic.—Se scrie „Râmnicului" din plasa Grădiştea că, cu ocasia recrutaţiei, sub-prefectul d’acolo, d. I. Ohris-tuforeanu, a dat către primarii comunelor acelei plăşi o circulară, prin care ’i invită să vie a casă la d-sa spre a se inţelege asupra tinerilor inscrişi pentru recrutare. Circulara e dată in mod oficial, şi poarta No. 56 cu data 23 Februarie. Persoana care ne scrie, mai zice intre altele că, cercetând din ce punt. de vedere este pornită acea circulară, au aliat că acel d. sub-prefect a chemat pe primari la d-sa acasă ca să le ordoane, — in mod confidenţial se inţelege — ca să influenţeze asupra părinţilor cari au dreptul de vot, ca in viitoarele alegeri să voteze pentru candidaţii oficiali, eu promisiune ca fiii celor mai cu influenţă din comune să fie scăpaţi de sorţi. Apoi ni se mai spune că un nepot al d. Al. I. Popescu, fiind inscris pe tabloul de recrutare d’acolo, s'ar fi trecut cu vederea şi pe timpul recrutaţiei s’au făcut nevăzut prin mijlocirea . sub-prefeetului care este cumnatul d-lui Popescu. Asemenea se mai bânueşte că şi un alt nepot al d-lui Popescu, ar fi plecat din Rimnic, tot pentru a nu fi recrutat. Acesta se afla actualmente la Tecuciu iu serviciul unui d. anume Lascarov. Mişcări in Administraţie D. G. Giurgian, actualul sub-prefect de la plăţile intrunite Vedea şi Uitu din judeţul Oltu, director la prefectura acelui judeţ in locul d-lui .0 I. Periţeanu pus in disponibilitate. D. Ştefan Vasilescu, actualul sub-prefect de la plasa Mijlocu, judeţul Olt, in asemenea calitate la plăşi le intrunite Vedea şi Oltu in locul d-lui G. Giurgean trecut in altă funcţiune. D. N. N. Darie, fost jude de pace, po-liţaiu la oraşul Galaţi, judeţul Covurluiu, in locul d-lui M. N. iVuhăileseu demisionat. O lăiuurir e Cu privire la caşul ţiganului găsit mort lângă fabrica de gaz a d-lui Teiller din Momeşti, judeţul Bacău, d. procuror de Bacău Tâslâoanu a comunicat „Poştei" o copie de pe procesul verbal incheiat in a doua cercetare la faţa locului făcută de d sa cu asistenţa medicală a d-lui doctor Dumbrâ-veanu, medicul primar al judeţului Bacău şi a d-lui sub-prefect N. Hagiu, in ziua de 12 Martie 1882. Din acest proces-verbal reese că „visum L V MV et repertum" medical cel intciu fac doctoiul Braisac, medicul plasej Ţa ’p sus, este exact şi că ţiganul C. Leba,. murit de apoplexie pulmunară, iar nt vr-o causă criminală. REVISTA ZIARELOR Românul spune „naţiunii" şi rii.“, că opoziţia se incurcă tot | mult, cu căt se apropie moment legerilor. Tot ce au invocat pul" şi „Binele Public", contra vizuini constituţiei, „a fost inj spulberat de logica şi bunul sim blic„ ! (?) Lasă zică el ! ..tu r' i#1 •'.„fcio® Naţiunea relevă deprinderile lianţilor noştri de a se pune una şi in toate mai pre sus de 1 Ast-fel ministrul de Interne a irT pretat forţat legea judeţeană, zioSi că alegerile nu se fac la 1 Apr adică o lună după promulgare, in tei imnul ce va plăcea guvern să’l ficseze! Resboiul W. face apel la opot unită să se prezinte inaintea ah torilor cu o programă precisă şi ră, arătand relele ce băntuesc t şi indicând remediele ce trebt luate. Rinele Public se miră de ing oasa idee a „Românului", care că nu trebue să ne mai batem pul cu nedreptăţile diplomaţiei euY pene, ci să ne croim o altă Buni « ®i pe teritoriul nostru, liberă de oiL-*1^ servitute, iar vechea Dunăre să I dăm Austriacilor. Este timpul oare astăzi pentru ai menea glume nesărate?! Romănia liberă cere dela guvi să numească oameni de ştiinţă, c.| să studieze traectul canalului, ce fi să se facă spre a lega ■ Dunăîl cu Marea, străpungând Dobrogea. ECOURI STREINE El ACAD. Din Arabia se anunţă evenimeji *1 Seeretu serioase. Puternica seminţie Ass* iln® sj din Yemen a avut deja lupte crâi cene cu trupele turceşti. Sunt teme| că rescoala se va intinde şi că ţiî va fi independenţa Arabiei. Mai pe fie-ce zi vin ştiri desp noi arestări in Irlanda. S’au aresi ancă 26 indivizi la Ballinabe, fiii bănuiţi că au participat ca omori» lui David Feericii. 1 Guvernul francez are bătae » cap cu Gestiunea socială-economifi Cănd se apropie termenul pentru pi ta chiriei, o mulţime de lucrători funcţionari mici nu'şi pot achita dj toriiie şi de aci urmează multe coi fiicte. Acum guvernul e in negocit cu creditul fonciar spre a veni ajutorul celor săraci. Despre servitorii Slunga, bănuit _ ar fi asasinat pe preşedintele Mi lath in Budapesta, se spune, că jc trecută a petrecut intr'o cafenea fete şi lăngă el la masă a şezut o pitanul oraşului, Zsonay, care n nu l'a arestat, nici nu ha intre! măcar cine este. S’au arestat 14 pe soane. Poliţia din Pesta speră să pi măna pe ucigaş. *Hti, Mercurea trecută la ameazi a fii o nouă luptă omerică intre Munf negrelii şi Arnăuţi. 25 Arnăuţi, v ind să treacă apa cu luntrile, au fi atacaţi de 30 Muntenegreni, cari dl asemenea erau in luntri. Lupta apă a ţinut 2 ore, incepănd prin il| puşicături. Apropiindu-se luntrile « nele de altele, au inceput să lucroi! TIMPUL X apoi iataganele. După lînme o depeşă din Cattaro, fiind mai mulţi şi mai *jllft.ti, au ucis pe toti 25 de Arnăuţi. Muntenegrenii morţi şi ii răniţi. au avut 9 \ /URUL „ULUIARLD ROMAN" ŞI ARON BIHORY §§ ~ jjminerul de Joi (3 Martie) am aretat că ziarul „Plugarul Roman" '.fi pe Aron Bulior, cade intr uă flagrantă contradictiune, faţă cu a scris in contra sa, in luna Noembrie 1882. Ca să dovedim j pnătate trebue să se dea numitului ziar, publicăm atăt cele ce a \ l contra lui Buhory cănd s a sevirşit omoru, căt şi apărarea ce’i Monicipale .... 861/4 863(4 10 fr. > C^eî Pensiunilor 300 1. 227--- 232- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 92- 921(, 7oio L Scrisuri Rurale.. . . 1033(4 104‘U 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 891/2 90- tio[o , » > 99«/« 100- 7o(0 > > > 10231, 103 Soc. cred. m0b. rom. 5C0 1. 210--- 213- , , , Rom. de con > » » » Naţionale 200 1. 237 --- 240- Diverse Aur contra argint. . ... 2- 2 ’/, > » Bilete de Banque . . 2- 2 H* Fiorini valoare Austriacă. . . . 210 2.12 Ilarei germane....... 1 23 1.25--- Bancnote ff&ucese...... 99*12 lOO’/s, PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1872 SAMUELA MARCTTS No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele câ deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vfin-zâri de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitala, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumperâri şi venzâri in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot indeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atăt personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţa. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confieuţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţâ a biuroului meu m6 face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. DE VENZARE SAU DE IN- f MIRI AT 1 S| Gheorglie o casâ LnlnlM I in Buzeu in strada Carol I No. 23. Se compune din 5 camere la faţa şi 8 camere in curte, având gradina, (pivniţa, 2 magazii, puţ, curte pavată, c’o întindere totala de peste 5000 metri patraţi. Casa se inchiriază şi in lotal şi in parte. Doritorii se vor adresa : in Bucureşti: Calea Victoriei No, 155, iar la Buzeu in cacâ. TIMPUL SUNT CELE .MAI BUJIE DIN LCME 150 piedaile prj par i s n /MSmhM 1 * î 8 • /( Garanţâ | ir - sigura dată [V inscris. ®-*v SINGER £2 NEW-YORK. I Maşină de cusul & lui G» NEIDLINGER,A^ent ^ MAŞINELE DE CUSDT ORIGINALE A IUI de Seve de Pin (Bradu) Maritimu Persdnele slabe de peptu, acele atinse de Tusse. RSgu-Grippa, Catarrne, Bronchite, Stingerea vncel Asthmu, Buntu sigure d'a găssi uâ potolire rapida şi cu-rarissire in intrcbuinjnrea principuriloru balsamici a-le bradului maritimu conoentrate in Slropulu si in Pasta dai seve de Pin (bradu) de Lagasso. Depositu la Bordeaux Pharmacia UCISSE « in I _____________principalele Pharmarit. ' vin «locacu dcsovArţir >•« u* traUmcntu antl-*i s omistituţionnla. contra facere periculo lulu <: KAVnOT. l- .înrnt. 102, alt ui; /;, ■ei, Risidorfcr, Zunurr ■“Io. PeUulu, Konfme medica rnnn f® 1 di Pepton li I ciiapoteaut W£a Pharmacist de prima clasS la Pari? prima clasS in P. SI CAPSULE MAGASIN fondat io 1879 DE vis-a-vis de T^trul National Bacureşti COLONIALE SI DELICATESE D. 6. ICI, VLS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobil im i, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la meuagiul casei, au importat de la cclc mai bune casc. următoarele Blufuri fine. Anlset dublu de Olanda. A nişei do Bordeaux. Absent de Sula A nanas de Jn Martfnique Banane do la'.Bayona. BeuedicUii Bilter do tliina anlifobrio Bitor din via Providenţei an ti Coleric. harlreuz alb. galbin, şi Verde de la grand l'bnrtreuz Francia. I urase de Olanda, alb, verde şi orange s. c de la Vimand Fockin I iperniinl verde, galicii, şi alb de la Get. Freres (lin Francia l ognac vieus, Cognac fin clianipagne din Cognnc. Llqneruri lol felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux Renii milaWitâ de Hio, Marascliino Ţnlcă Naturalii Hornuri ndevfc-nilc MB Jâmalque. Ananas Arac de Mandarin. Pnmh in l ognac şi in Kirscli, Şliboviţă de Banat. Kliuni VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Fspagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de Ia Cotnari. Odo-besll, Drăgăşani si (le Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MOCIANU. PETRACHE IO AN Mure uugasln de coloniale, comestibile şl delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru aeaonul de iarna tot felul de conserve, din cele mai esoelenle; ‘trai'‘* «I indigene, precum : Boquefort, Brie. Uamembert. Port ' or, tiervalg imperial, Limbnrg, Llptuuer. Chestor, Crfime •ic Holaude StiHon (roma Regală, etc, ti..VtobTltnRS,0rti,n7,t de cftrDnri «i'nniate, piepţi de găscă. Diferite ma-nnate de Burbimi, lliel. Aul-FUcL Aal-Fisch cu gelatină. Sosese mereu stridii proaspete de Ostaudaşi Uonstantinopol. Icre proas- aVul de°pcscite8cuIte "e l,l01un: ltre (h' cheful, păstrăvi afumaţi si tot linuri şi liqueruri din cele mai alese. mnrîenum^Slc’l strâTne C#rBTană ^ P°P°V; d,n w,# Ib curftnd sosesce peşte proaspăt de Uonstantinopol. c u alH a te s u port oară? ^ ‘'' ** 'lfl4 d® 0C“'"1 Viu ,0?U tlb d« Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concurenţă. Onor. Public, care va biiie-voi sa viaiteze acest magasin,[va rCmăn» p« deplin IIII in UI I IX I.IIIiAIaIau .,1 lliilitnl.v.. inA.f», .J.. .. J ; • satisfăcut nu DuiDiii *|o_virulent# sen parasitare. S* provoeă espuliitinea elementelor ROB BOYYEAUIAFFEGTEUR CU IODUR DE P0TA8S1CM La Parig, I. J. FERRE, ţ*«n.r...»i. Uiî r„ n„i,rl.m.„ ,|„BOYVEAU LAFrECTEUR FERESTRE SI DUŞUMELE VIENA ^■» Heniiiuhlgasse Lt. stabilită in SI B CONDUCEREA D-LUI M. MARKERT stejar mnerimm "al° niarî d° ,narfft '' ftnume do «ata $' ferestre. prooUm şi duşumele şi parehetodin md'nr.? «onH «n!V i "î”' pril1 ... m*ri,1 ori co cercre.privitoare la mărfurile gata. iu i l Kf T1,LS"prnr ...,.orltA C ar»nj»n‘onte pentru. Ka^anne. ^pitaluri ( f !1? » ftr j'lanăde aceaslaon ce lucrări de lemn pentru tot felul do maşini dupClcscuuri ş modele, eu cscepţtO de mobile de locuinţă. i y:jggggggggggyyyyy yjppz y yyyyyyyyyyyxyy n DE ÎNCHIRIAT XhZ, ria de pe Calea Văcăreşti No 9. (stipra-nu-mită Ochi Albi). Doritorii să se adreseze ă D-na Elena Nicoleanu in acea proprietate etajuin 1 de sus. ţtu fost arendaş, fost intendent la I I mai multe moşii, bun Agricultor, l Ivoeşte a-so angaja la un proprietar, u Informaţiunile se pot lua la Ad-ministaţia acestui Ziar. nr IMPUI Dl A T Apartamente iu UL MNbnlnlMI bilate cu toate ne cesarelo, şi fără mobila, compuse dela 4-î camere. O prăvăle mare cu trei pivniţă şl de locuinţă. Strada piaţa Arnzi No. 10, vizavi de marşeu.—Amatori se vor adresa la proprietar in localitate, Tipografia N. Miulcscu, sala Theatrului Bosse.l.