MARŢI 22 MARTIE 1883 V„ trn tonii ţar», pe an . . , pa 6 lnni. , pe 3 lnni. .'Pei trn streinâtate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Jjjffb inaroentele se priimesc la Administraţie- TIMIMJ I In Capitală 10 bani număru In Districte 15 bani nnmărn ;____________________________________ REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. r «ri \Tk iu *11 t Ui Bucureşti, 21 Martie 1883 Revista economică a jurnalului Bo-inul de la 18 martie trecut este liarte pretenţioasă. Ar zice cineva p vorbeşte insuşi un candidat al estului de nou ministru creat pen-i'u Domenii, dar bine inţelcs că un ilandidat Roşu, cu idei apucate de pe ici pe colea, nestudiate, expuse jntr'un mod descusut, şi mascăndu-şi Lnorenţa sub arătoasa stofa a pre-lenţiumi. De aceea şi noi ne vedem filiţi a reveni asupra zisei reviste şi li, căuta să discernem ideile economi-•(•e puse inainte. jk Nepreţuitul economist roşu, por-’y | pind de la convenţiunea comercială jf'Q Austria, caro, zice el, ne-a găsit iu totul nepregătiţi, din causa lipsei unei programe economice, care să ne arate calea ce trebue să urmăm in intru şi cum să ne apărăm in a-iară, exprimă încrederea că direcţi: unea lăsată noului minister va remedia totul. El pare că a şi luat in Imănă portofoliul şi iată-1 la lucru ! ■ — Ce vrea să facă ? Mari lucruri ! Să îmbunătăţească Agricultura ! — tium? vănzăndu-se la 20 absolvenţi ai scoalei de agricultură, ce au făcut deja cerere la Camere, pămănturi in loturi pe moşiele Statului! — Dar atătnu este destul şi incă tot mai găseşte, profundul omuleţ, iu geniul ■ său nemărginit, plagiarea ideei iri-gaţiunilor, cu aplicarea cărora se va alunga seceta din holdele noastre şi se va putea nutri bine vitele, cari actualmente ies din iarnă foarte slabe, etc. 0! mare pătrunzător al lucrurilor ! Dar ce să-ţi fî căşunat oare pe convenţiunea comercială cu Austria ? Este ea un rău absolut care impedică desvoltarea economică ? Să vedem. Să nu uităm mai ăntăiu că inche-iarea acestei convenţiuni, acum şapte ani, a fost o necesitate politică, aceea de a se afirma suveranitatea Statului Romăn, faţă cu atingerile ce voia a-i aduce Poarta Otomană, prin abus de capitaluţiunile noastre cari, neo-bligăndu-ne de căt la un simplu tribut, reserva toate drepturile de suveranitate a Statului Romăn. Să nu uităm că, pe cănd s'a recurs la această Convenţiune, nu se prevedea o apropiată ocasiune de a se scutura jugul turcesc, in vreme ce un ren imediat ne era ameninţător, acela că Austro-Ungaria, pe căt timp n’aveam o Convenţiune cu densa, se prevala contra noastră de Convenţiunea ei cu Turcia, şi pretinzând a se aplica şi pentru Romănia ; ne circumscria dreptul de a decreta un tarif vamal , conform cu interesele noastre economice. Să nu scăpăm din vedere a-ceastâ Convenţiune comercială cu A-ustro-Ungaria a devenit operă comună atât a partitului conservator căt şi a partitului liberal, conservatorii avend meritul iniţiativei, al negoţiării, al desbaterii, al smulgerii una căte una de concesiuni din partea Austriei ; iar liberalii avend pe acela de a fi blamat această Conven- s »p*‘ i-ă 0» Ijj i# i "eS. .1 V ţiune, a o fi calificat de „cuţit înfipt pănă-’n p'ăscle in inima naţiunii," şi apoi de a o fi sancţionat şi pus in vigoare prin cea mai de neiertat contradicţiune. Dar, in afară de aceasta, luând chiar textili Convenţiunii comerciale in mănă, unde este o pedică neinvincibilă pentru eroarea şi desvoltarea industriei noastre in diferitele disposiţiuni convenite intre noi cu Austria '? S'au acordat uncie favoruri Austriei, acesta fiind insuşi scopul un or asemenea tractări, dar in schimb am obţinut altele de la Austria, destul de mari, pentru ori-căto articule de industrie şi comerţ se produceau sau era pe cale a se produce in ţară, precum zachărul, grănele, vinurile, vitele şi diferite materii prime. In stipulaţiunile Gonvcnţiunei comerciale cu Austro-Ungaria nu este nimic desavantagios pentru noi despre densa, care să nu ’şi aibe com-pensaţiune intr'un desavantagiu şi pentru Austro-Ungaria despre noi. Nu dară Convenţiunea in sine este rea, şi prin urmare nici intr’Snsa residă reni. Acesta este in aplicare. Aplicarea care a făcut'o guvernul Roşu Convenţiunii comerciale cu Austria aceea a fost funestă, fiind că numai Austria beneficiază dc favorurile obţinute de la noi, iar noi nu de cele obţinute de la densa. Să aducem un simplu exemplu: la isbirea din parte-ne a zacharului austro-ungar cu taxă vamală simţitoare, in scopul d'a protege industria romană, Austro-Ungaria a respuns cu o primă ecui-valcntă acordată de către Stat espor-tatorilor acestui product industrial ; de altă parte pentru anihilarea concesiunilor făcute noă de către Austria, nu numai că s’a recurs la diferite taxe indirecte spre a se impe-dica importul vinurilor noastre, cănd nu le-au respins chiar pe dintregul; dar apoi pentru exportul nostru in genere către dânsa s'a scornit epizootia ca pretext pentru includerea graniţelor austro-ungare despre noi La toate acestea, guvernul Roşu care domneşte in ţară de odată cu Convenţiunea comercială, care a pre-sidat la aplicarea ei, care iea focul in gură şi varsă pară dintr insa, a-meninţănd pe toţi ,ţ;u Jen-l dvpe mine că-l omori", acest guvern, zicem, inept şi fanfaron, rin loc să scie ;i usa de represalic. spre a obliga pe Austro-Ungaria să reintre in Od/rvcn-tiune, să ne permită a ne folosi dc concesiunile obţinute ele la densa cu titlu de reciprocitate, a păstrat, o a-tituclinc pasiva, păna acum nu an când n a luat cuvântul de cat spre mai agrava reul si cffl ruşinea, şi umilinţa. Si aduc aminte lectorii acei frasă din mesagiul de deschidere;1 corpurilor legiuitoare, in caie, guvei-nul Roşu, constatând pasivitatea sa formula plângeri necuviincioase pentru nelealitatea Austriei, plângeri po urma cărora s'a produs şi un act de laşitate din partea acestui guvern: scusele cerute eu umilinţă Austro Ungariei ! Ce tot vorbesc de programe economice acei cari n’au nici un câpâ-taiu, cari nu dau urmare nici unei idei dc Stat, cari trăesc din expediente de azi până măine ! Programa de Stat nu poate li socotită in preo-cupaţiunilc Roşiilor. Ei nu pot avea şi aplica de căt o singură programă, aceea a gheşeftuhii, a cumulului, a imbogăţirii intr'un minut, cu paguba Statului şi din jaful particularilor. Ar trebui, in urma celor eo constatarăm. să no oprim aci; dar nu o putem lacc fără să relevăm o altă ideă economică; de un sublim ridicol, ce o întâmpinăm in aceeaşi revistă a Romanului, propunerea de a se da 15 sau 20 dc’pogoane de pământ, la vre-o 20 absolvenţi ai şcoalei de agricultură, ca mijloc de a imbună-tăţi agricultura. Iată şi cuventul pe care se basează organul Roşiilor in propunerea sa : Aceşti absolvenţi, cu toată cartea şi învăţătura lor, nu-i ingajază nici un proprietar sau arendaş la moşiile lor, şi sunt nevoiţi să umble dupe alte slujbe cu totul străine de cultura câmpului.“ Deci conchide năsdrăvanul : „Să se vânză cu anuităţi tinerilor „cari ies din şcoala de agricultură, „căte liVsau 2O pogoane de păment „pe diferite moşii ale Statului, pu-„nându-i ast-fel in contact direct cu „ţăranii. „Statul deja vinde unele din mo-„şiile sale in loturi şi dă pămănturi „la însurăţei. — de ce n’ar da ase-„menea pământuri şi acestor tineri? „Prin aceasta s’ar înfiinţa o nouă „clasă dc mici proprietari, cari ar fi „prin exemplu cea mai bună şi mai „sigură şcoală pentru poporatiunilc „rurale." Ni se face aci o mărturie din cele mai triste, care demonstră că Statul risipeşte in vânt, de atăţi ani, sume însemnate şi sacrifică o moşiâ bogată ca Herestrăul, ca să întreţină, o şcoală ce nu produce agricultori, dar care procură unui individ, atot ştiutorul traducător de articoli ştiinţifice, d. Aurelian, mijlocul de a exploata Statul ; iar cănd resultatul acestor sacrificic este atât de deplorabil, se mai tinde şi la mai ren: chivernisirea, in al doilea grad, a elevilor care dă pretext să se întreţină ş, oala de agricultură, fără de care de sigur că alţi tineri nu s'ar mai incei'ca să populeze şcoala, d-lui Aurelian, şi aşa acest geniu agricol ar risca să remănă fără llerestrău şi fără mănosul capitol burigetar de trimit agriculturei. Dar cum ? ceea ce nimeni dintre marii exploatatori dc pămeut nu vo-eşte să primească, urmează că trebue aruncat asupra proprietăţilor Statului ? Logica aceasta este iarăşi demnă de crecrii Roşiilor, inteligenţa agricolă, capitaliştii mari şi mijlocii, cari plătesc epistaţi cu sume unc ori foarte insemnate, având înainte-le capacităţile aurel iane, fug de dânsHe, nu vrea măcar linul sa se serve do aceşti hin-fnţi; apoi cine nu vede că aceşti bieţi tineri sunt reputaţi de incapacitate şi inaptitudine ? Prin insuşi resultatul acesta şcoala d-lui Aurelian este condamnată. Ea dar urmează a fi rasă, iar nu a se gândi cineva să facă zestre pământul Statului miraculoşilor meşteri de păment ieşiţi dintr'ensa. Ţăranul nu poate folosi nimic din aşezarea a 20 de asemenea invSţaţi pe la moşiile Statului, cănd sunt mii de moşii ce, fără dfin.sii, râinăn in starea actuală. Deci şi pe terenul economiei naţionale vre-o ispravă nu este de aşteptat de la Roşii. E grea economia politică, d-lor Rosetti şi Brătianu ! ŞTIRI TELEGRAFICE Catavo 31 Martie. — In Albania se semnalează, nişte agitaţiuni secrete ale Italiei şi Austriei. Assym paşa a sosit din Constantinopol la Seutari cu însărcinarea d’a dejuca aceste intrigi. Londra, 1 Aprilie. ■— In termenii triplei alianţe la care a făcut alusiune d. Mândri in recenta sea declaraţiune in camera italiană cu ocasiunea discuţiunii bugetului ministerului afacerilor străine, Austria, Germania şi Italia ar fi convenit intre densele d’a se sili se mănţie cele mai bune raporturi cu Franeia, 6nse de a se susţine mutual, dacă Franeia ar ataca pe vre una din cele trei puteri aliate. Kliarkow, 1 Aprilie. — Oraşul Kharkow e eu totul inecat ; au fost mai multe victime ; pagubele materiale sunt imense. CostautinopoJe, 1 Aprilie, „Oficială. — Consiliul de admiuistraţiune al Bondholde-rilor a decis că loturile turceşti eşite la tragere vor primi de acum inainte 58 la 100 după uă lună de la tragere, in locul acomptului de 25 la 100 ce se plătea mai uainte. In formaţi uni Maro sfadă in sinul „ Coterei roşie “ din Iaşi, anunţă „Pactul Social." Iată câte-va nume ce ni se spun c’au fost puse inainte ca candidaţi iu viitoarele alegeri de cameri-de-revizui-re : ri-nii Vasile Gheorghian, Mihail Mirceu, Ioan Oniescu, Teodor Mândru, Iancu Mânu, Panu, Xenopulo, Eugenia Donici, Grigori$ I. Buicliu, C. D'nnitrescu, C. Lepădata, Toţi aceştia aspiră la onoarea de a fi mandatari ai ţârei. întrebarea, insă, este : dacă dtmşii pot avea vreo dată, şi ’n vre o împrejurai-#, o voinţă faţă in faţă cn d. Ioan Brătianu ? înţelegem ca cine-va se aibă încredere intr’un om poliţe, dar se renunţe a priori la propria sa judecată. şi se declare că nu vor avea, şi că vor da numai din cap la cele ce le va propune d. Ioan Brătianu sau d. C. A. Rosetti, aceasta însemnează, după noi, nu a alege o re-prezentaţiune naţională, ci a numi un biurou de înregistrare in care cei cu misiune d i a controla, actele guvernului, din controlori, devin nişte simpli şi supuşi servitori ai despotului ioan Brătianu. Sunt unele nume din cele mai sus citate, care, odinioară, lo credeam că nu sunt in stare se renunţe in favoarea unui om până şi la dreptul dc-ajudeca!.... Se vede, insă, că neam înşelat: iată pentru ce acele nu- ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > , II .... 2 50 Aaanţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnl ii Viena, la binronrile de annnţnri HeinriC Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Mannscrlsele nelmprlmate se ard. me, iluziuni perdute pentru noi, le vom combate la caz cănd vor cuteza in aşa de umile conditiuni, să se prezinte ea candidaţi iii viitoarele alegeri pentru camerile de revizuire. Se vorbeşte că D. G. Hasnaş ar veni prefect iarăşi in Botoşani in locul D-lui Sava. D. Sava s’ar cufunda definitiv in postul de agent la tutunuri. Înregistrăm numai aceste vue-te, fără a le garanta. Se asigură că peste puţin d. general Pencovici va fi numit definitiv membru in eoinisiunea dunăreană, trecând in acelaşi timp in disponibilitate. Ast-fel că un nou loc vacant de general se va ivi in armată. Se anunţă sosirea in capitală a d-lui Tornielli, ministrul Italiei in Bucureşti, peste căte-va zile. Se anunţă de la Roma că episcopia catolică din Bucureşti se va ridica la rangu unei mitropolii, iar in Craio-va şi Galaţi se vor înfiinţa episcopii. „Ortodoxul" ar dori ca d. ministru de externe să bine-voiască a comunica publicului negoţierile urmate in această privinţă. D. Chr. Balaş, actual consul general al României la Odesa, s’a transferat in aceeaşi calitate la Salonic, in locul d-lui George Lenş demisionat. D. Eugeniu Voinescu, fost consul general la Pesta şi la Constantinopol, s'a numit la Odesa in locul d-lui Balaş. Primar la Roşiori-de-Yede s'a confirmat d. M. C. Mănciulescu.. CRONICA S’a respăndit sgomotul ca uâ noue Societate de Construcţiuni ar fi pe cale de a se constitui in Bucureşti. Iniţiatorii acestei noui societăţi se zice a fi i d-nii Ioan Marghiloman, Fritz, Tonola, Emanoil Rosental, Do bre Nicolau şi caţi-va architecţi care ar fi obţinut concursul unor colegi ai lor din Viena, Pesta, Berlin şi Munchen. * Curtea eu juraţi din Ilfov a judecat Vineri procesul lui Nicolae Dumitru şi alţi patru tovarăşi, acusaţi pe jefuiri şi omor. Curtea a condemnat pe N. Dumitru la 10 ani munca silnica ; pe Ilie Alexe şi SI an Bujor la căte 8 ani şi pe C. Frăţila şi Niţă Ţiganii la câte 5 ani, închisoare corecţională. Cei patru din urmă fac recurs la Casaţie. * Se crede că Klein, casierul de la Usina de gaz, care a dispărut cu vre-o 12,000 lei, ar fi fost prins la Pesta. Aci a fost arestat un individ avend toate semnele Iui Klein. * Palatul justiţiei a remas a se construi pe locul dm faţa biserieei Doamna Balaşa, unde a fost mai inainte curtea de apel. * Secţiunea istorica a Academiei a numit o comisiune, compusă din Par. Molhisedec şi d-ni N. Ioneseu şi . Gr. Tocilescu, spre a cerceta şi verifica autenticitatea cronicei lui Uurii. * Şef de cabinet Ia ministerul de interne sa va numi, se zice. d. George Tocilescu, doctor in dept de la Paris, întors de curenţi in ţara. * Curtea cu juraţi diu Ilfov a oshidil pe TIMPUL Gbiţa Bolintineanu !a doi ani închisoare pentru faptul de atentat la pudoarea ne poatei sale. Tutunurile specialităţi au inceput şi ele a li aproape infecte. Le câteva zile, spune „Resboiul," la debitul extra din faţa pala tului Regal, ori-cine poate cumpără cu 60 let Kilogramu, tutun ud, slab, nefermentat şi cu totul nou,—la fumat intocmai cu frun zele de... prune de la Florica.—Ce-i pasa ipochimenului Gogu ? ! — vorba e ca cei 20,000 lei pe an apanagiu, să ’i iasa. * Biruri noi.— Un mare numâr de comuue din judeţele Tulcea şi Constanţa sunt autorizate sa perceapă cate o zecime şi doue asupra sumelor anuale ce se vor cuveni statului din rescumpararea pământurilor. * Consiliul comunal al capitalei a numit o eomisiune, compusa din d-ni Cămpineanu, Polizu-Micşunescu, Pr. Limitrescu şi Culo-glu, spre a elabora un nou regulament pentru serviciul de pompe funebre. XFloril egri uni Şi Asupra „Comitatului central" al Roşiilor, „Nepărtinitorul" din Focşani scrie următoarele : Cine din acel comitet va avea direcţiunea preponderanta ? Le sigur d-nii Cămpineanu, Costinescu, Stolojan, sau mai bine zis d-1 C. A. Rosetti demisionatul. Prinţul Limitrie Cihica care a făcut parte până mai acum dintre conservatori când mai liberali când mai puţin liberali, a devenit liberal pronunţat de la sosirea d-lui I. Brâtianu la putere. Acuma la bătrâneţe pare a se fi statornicit inse in această stare beata in mâsurâ iu care forţele sale active ’l părăsesc, in căt influenţa d-sale in acel comitet nu se poate considera, decât ca harurile câ-tor-va icoane, cari fac minuni de aşeaptea ordino. Dacă colegii ar impinge sfaturile, ca acuma reprezentanţii naţiunei se iasă tot o apa, d-sa nu s’ar putea opune, dovadă activitatea in această legislatură care s’a manifestat prin doue discursuri pline de supunere cătrâ d-1 I. Bratiafiu, aşa de supuse in cât ministrul president a remas insuşi confuz. L-lui Colonel Alcaz ’i place liniştea repaosul : ’i place incurajarea intreprindei lor in care-şi angajază capitalurile. In fine e o vârstă in care omul zice: Aceste sunt bune pentru tineri.“ L-nul Gheorghian de şi are trei fase principale in viaţa sa, fără se fi făcut ni mica pentru a juca un rol, şi nici ştiind cum el s’au găsit amestecat, onorat de juca vre-unul de prima ordine, nu e nici capabil şi nici poate, serios vorbind, să aibe pretenţiunea, că adauge ceva de la sine in deliberările comitetului central. Am voi bit de trei lase ale acestui mem bru năimit a aproba candidaturile Ţârei Iată-le : 1). In Academia de la Iaşi (cum se numea liceul pe-atunci) .Oi indemnat, suscitat şi susţinut pe ascuns, o revolta scandaloasă de către unii din profesori. Unii din acei piolesori la clasa a o de liceu pentru cur• sul de Istorie, iu timp de nu an, au predat şi esplicat numai domnia lui Ştefan cel Mare, iar pentru cursul intreg a unui semestru a dat un sfert de coală de hârtie scrisa pentru materia de statistică, etc... Tinerimea din şcoala a mers până la sânge pentru a apâra pe asemenea profesori, in contra ministrului, omul cel mai conştiincios, A. (Jantacuzin, fost membru la Uassaţie, ce voea ca Şcoala sâ fia Şcoala. Fi oine, tenârul Gheorghian a fost şeful răsculaţilor Iară sa ştie cum, căci in realitate chiar in acea încurcătura nenorocita, rolul seu a fost de a se furişa in timpul acţiunii, inse de a eşi la iveala la urmă pentru a juca rolul de martir. Gate-va zile inse Iaşii nu avură in conversaţie de cât numele Gheorghian. Acesta a lost începutul strelucit care a implantat iu sufletul tenorului, ideea, ca e menit pentru mare treaba. 2) Acest tenâr şi sprinţar revoluţionar, a fost in urmă trimis sa dea mâna Regelui Italiei. O li dat-o, n’o fi dat-o, altă treaba,—destul c’a l'ost trimis să dea. Act mare in viaţa sa, care 1 au metamorfozat in cât el insuşi nu se cunoaşte. Ce-a fi lucrat la Roma ştie mai bine nu l’a lasat de cât cate d-1 Brâtianu, care va luni. 3). Bu esperienţa revoluţionară şi cu con ştiinţele câştigate in frequentarea curţilor streine şi-a pus mordicus in cap, că va fi inteu^eitorul partidului liberal in Mol do va. I se da crezare şi eată a treia faşă măreaţa a acestei existenţi menite la cine ştie ce. Personalitatea acestuia in comitetul iectoral, nu serveşte de cât a-i da un ius tru strelucitor pentru el insuşi, căci cunos tinţa de persoane nu are, iubirea de liber tate in alegeri nu cultiva, şi chiar dacă ar cultiva-o, cum ar avea cea mai mică veleitate a sfătui pe colegi a lucra in acest sens —Şi apoi daca ş’ar mărgini rolul său strict pentru Iaşi, apoi oposiţia nu’i va da ajutor Prefectura şi Primăria poate, insă nu sigur Cu toţii pe acolo ştiu ce valorează acest trezit al liberalilor. Şi nici acesta nu numără. Este d-1 I. Agarici, un fel de oportunist, după cum se zice de vânători „cu mirosu Nici o-datâ nu e in sfada la alegeri cu administraţia. I rmează preceptele unei frac-iuni din fracţiune ; de-a merge la lupta pururea ^alături cu puterea. Nu va fi nici de un folos in comitetul central. E d-1. N. Voinov, care face Putneni-lor, insemnata onoare, de a pune cuvântul său in areopagul, ce are să decidă pe candidaţii ce vor oblădui Ţara un period ani. Pe acesta, lăsând la o parte măgulirea sufletească, că este puiul munţilor Yrancei, '1 credem capabil de a duce la bun sfârşit o campanie electorala. Are indrăsneala cerută pentru aşa întreprindere, are o conştiinţa ce se acomodează cu ori ce rnâsură, numai să iasă vr’un profit din onoarea de a fi representant al Ţârii. Reproducem dupe Resboiul Weiss următorul articol, in scopul d’a se face lumină asupra celor denunţate printr'ensul. Faptele sunt cuatătmai grave, cu căt nu de ieri, de azi planează bănueli asupra acelor ce sunt puşi in capul Creditului. Creditul Funciar Urban Nu odată am ridicat vocea noastră in potriva machinaţiunilor urmate la această nefericită instituţiune in detrimentul societarilor şi detentorilor de obligaţiuni. Surd la revelările presei independente, guvernul prin reprezentantul sfiu, comisarul retribuit din fondurile statului, n a luat nimic in seamă, tolerând direcţiunei toate călcările de lege. In numărul de la 16 curent, veni insfir-şit insuşi Binele Public, organul partidului sincer liberal, ce numerâ in sănu-i bărbaţi cu greutate in avere şi inteligenţă, a ne da dreptate, denunţând învălmăşelile ce, cu ocaziunea adunărai acţionarilor dela 13 curent, s’a întrebuinţat de către compania de exploatare a acestei instituţiuni, Băico-ianu Iconomul, pentru a falsifica controlul acţionarilor şi a le legitima, prin o simpla aparenţă de discuţiune, toate fără de legile. Puţini, puţini foarte, dintre acţionari, ■ ’au putut strecura in această adunare căci direcţiunea creditului, pe de o parte a cătat a atrage pe cei mai mulţi din aeţiona-la creditul funciar rural, unde in aceeaşi zi, printr’o combinaţiune iezuilică se ţinea şedinţa anuala, iar pe de alta a sdrobi şi micul număr ce mai rămăsese prezinte prin procuri parte solicitate, parte răpite de la societari şi cedate in mâinile afidaţilor direcţiunei aşa că, din peste 800 societari, abia au putut fi prezenţi vre-o treizeci, fiind ca restul pana la 105 care au luat parte la vot, figurau prin procuri adunate cum am arătat. Preste acestea chior adunarea a fost a-laturea cu legea : 1. cum prea bine zice Binele Public căci sa convocat in trei-zeci iai nu in şeai-zeci de zile cum regu.eazâ statutele convocările adunărilor ordinare____ şi „ordinară" iar nu extraordinara şi prin urmare „nu" urgenta a fost această convo- Lin ilegalitate in ilegalitate, din interpretare in interpretarea care de care mai eronate, din învălmăşeală peste învălmăşeală, adevărul curat şi demonstrat este unu şi acelaşi, falsificarea tutulor bazelor acestei instituţiuni in profitul companiei de exploatare şi in paguba bieţilor acţionari, dând iama in fonduri prin creări de sinecuri, prin sporuri de lefi după bunu plac, prin păsuiri către cei plăcuţi şi prin persecu-ţiuni câtre cei ce nu le pot intra in bunele graţii. Şi toate acestea, supt ochii comisarului guvernului, ai acelei sentinele ce, după logica cea mai simpla, are datoria sacră de a fi un Argus neadormit pentru ca statutele sâ fie discutate, din punct in virgula, fără interpretări greşite in dauna societăţii. Lar până când ? Iată intrebarea ce ’şi pune ori cine are in inimă’i o mică scânteie de dreptate. Lin cele ce peced, rezultând până la evidenţă ca convocarea aceasta a lost afară din lege, deducţiunea firească este că, orice hotărărări luate de dânsa, suntnuleşide nul efect. Lacâ dar guvernul, ministerul de finanţe, reprezentantul său nu voesc a deveni complici in asemenea abateri, care mai curând sau mai târziu nu pot de căt a atrage răspunderea celor ce au urechi sâ nu auză şi ochi sâ nu vază, sunt datori a atrage cu bure'tele peste farsa jucată la 13 curent,— dată fatala, —şi a convoca o altă adunare, luându-se măsurile dictate de statute ca controlul şi censura societarilor să se poată exercita pe deplin. Acesta este datoria guvernului, aceasta este eficacitatea, aceasta e dreptatea: lumina in întunericul ce de ani a acoperit creditul funciar urban. Lin această dilemă, ve desfidem sâ puteţi eşi. In acest labirint de ilegalităţi este insă un alt vinovat de cât insuşi guvernul, este d. Larnbru Vasilescu. Lomnia sa, din ori-ce punct de vedere, nu trebuia sâ dimisioneze şi să lase societatea pa mâinele rubedeniilor sale. Lomnia sa, carele mai bine ca ori-cine, in calitatea ’i de creator al instituţiunpi, simte ce se petrece in cele mai mici amănunte, de ce tace, de ce nu vine să facă lumina pănă in adâncul întunericului. Bine, bine imens a făcut d. Lambru ţârei creănd instituţiuneă salvatoare proprie taţii urbane; râu insă, râu mare a făcut in-stituţiunei dând’o in exploatarea neamurilor sale pentru a 'i pricopsi, şi de aceea fu răsplătit prin ingratitudinea cea mai neagră. Acum insă d. Lambru, printr’o tăcere neinţeleasâ, când vede vermele ce ’i roade de la rădăcină insuşi creaţiunea sa, devine indoit de vinovat şi nu va mai putea afla graţie mâine-poi-mâine, când din tot rodul ostenelilor şi toată concepţiunea inteligenţei sale, nu va mai rămânea piatră peste piatră. Pentru ce taci, d-le Lambru ?—Vorbeşte. recta e mai mult stricăcioasâ de cât prielnică neputincioşilor sei protegiaţi. f ACTE OFICIALE L-nii Costache Meliute şi Scarlat Ghi* dionescu, proprietari, sunt numiţi, sub re-serva aprobârei ulterioare a M. S. Regelui, in funcţiunea de comisari ai casei de credit agricol din judeţul Roman in locul L-lor Belort şi Grâjdeanu demisionaţi. S’a incuviinţat, sub reserva aprobârei uite ioare a M. S. Regelui, numirea L lui George Carida, comerciant, membru in consiliul comunal şi al camerei de comerţ din Constanţa, in funcţiune de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Constanţa in locul L-lui A. A.lexandridi demisionat. ECOURI STREINE De un timp incoaci se intămplă dese conflicte sângeroase la graniţa albanezo-muntenegreană, intcemai ca acum 200 de ani. O depeşă spune că vre-o 200 Malisori-Albaneji au a tacat cordonul muntenegrean. Alba nejii au fost respinşi, dar Muntene renii au avut ca la 40 morţi şi răniţi. Au remas pe loc 50 Albancj morţi. Guvernul muntenegrean e tri mis 2 batalioane la Kraina. O altă depeşă spune, că Malisor au asasinat pe un turc influent, ere zend că era muntenegrean. Turcii s au adunat ca la 200 inşi; cn ei s au unit 200 Muntenegreni şi au atacat pe Malisori. Aceştia s’au apă rat crâncen. Muntenegrenii au prins vre-o 12 Malisori şi i-au dus la Ce tinie.—Sunt temeri de conflicte to mai serioase. * direct ( Ucigaşii preşedintelui Malatli in Budapest sunt de bună seamă servi torul lui Mailatli şi un oare-care Spon ga, pe Din Districte întruniră roşă. — L. General Pilat a întrunit alaltâ-sară pe alegătorii colegiului al IlI-lea din Botoşani cari merg după poliţie şi garda civică. Valorosul oştean li-a recomandat, se zice, pe viitorii candidaţi pentru deputăţie. Trei, mea definitiva este : I. Arapii, P. Gheorg-hiade G. Urzică. ga, pe care lumea l’a văzut vorbin in secret cu acel servitor inainte de omor. Se ştie că străbuni lui Mailath au fost Romani de pe la Făgăraş.—Este de remarcat, că şi moşu-său a fost asasinat intocmai ca Mailath precum şi o rudă a sa a fost omorâtă tot cu ajutoru servitorilor din casă.—Pe cadavru lui Mailath s’au constatat 32 lesiuni. \ estita Louise Michel a fost arestată in Paris şi acuzată pentru crima de jefuire a unei brutării, in fruntea unei bande inarmate. Poliţia din Livcrpool a pus mana pe o ladă cu materii explosive şi cu maşine infernale, venite cu vaporul din Cork. S’a arestat un individ de pe acel vapor. Prinţul Friedrich Karl ena, a deji cat in Italia. Atena, a dejunat la regele. a fost la , şi a ple- care, — şi 2. fiind că s’au impiedicat mulţi societari a lua parte, prin interpretarea ju-daicâ dată de direcţiune câ acei din societari care nu aveau cărţi de admisibilitate cu „cinci" zile inainte — ca pentru con- vocăiile cu termen de 69 zile,—sâ nu poatâ lua parte. Pregătiri electorale.—Citim in Posta : .Joui sarâ a fost o întrunire a câtor-va domni, intr-o ţeasă particulară, din Galaţi care au pus, cum ni se spune, ţara la cale ; adecă {au luat măsuri in privinţa alegerilor viitoare, instituind un comitet electoral etc. Aceasta şi cu nimic tot una face, şi nici macar ne am fi ocupat de o aşa mişcare ceia ce ne determină inse a vorbi este că după câte Se spun, ar fi luat parte la aceasta tainică intrunire electorala şi d. prefect Cerchez, ba că chear a şi vorbit d-sa cu mult foc pentru a determina o in sensul ideelor sale. Le şi cu mişcare Ş> asta, totuşi greu ne vine a crede una reiteratele incredinţâri ce s-a dat, ne-a hotarit a iniţia publicul această escapada prefectoralâ. L. Cerchez, care s-a lăsat, din causa __ Iul ui seu prea mare pentru interesele inaltei stăpâniri, a comite o asemenea imprudenţă, a fă cut râu, cuci intervenţiunea sa prea di ze- Intre Franţa şi Italia este un nou conflict. Nu de mult s’a arestat in Tunis un Italian de către o santinelă franceză, care ar fi fost insultată Italianul a fost liberat de viceconsulul din Goletta şi adus la consulat. El neagă ori ce purtare necuviincioasă şi se credea că lucru se va aplana prin intervenirea guvernului Italian. De odată insă comandantul trupelor declară că va aduce cauza inaintea unui tribunal de regiment, iar consulul spune, că nu va estrada pe acel om, de oare-ce guvernul Italian nu recunoaşte asemenea tribunale. * Prinţul Bulgariei a anunţat oficial că va visita pe prinţul Muntencgru-lui. Prinţul Alexandru va cere măna princesci Militza, a doaua liică a lui Nichita şi dcacea se lac mari pregătiri in Cetinie. tul nostru general, am onoare sâ vâ mformeţiuni despre lucrările terminate pe cale de urmărire, de la data indii, II sesiunei L-voastră, din anul 1882 1. Activitatea Academiei in anulpei, academic o puteţi urmări, Domnilor n bri, in procesele verbale ale celor 36 şedinţe, cari s au ţinut până la cea de nerea trecuta, II Martie In aceste şedinţe s’au ocupat acaic’ negreşit, cu multe afaceri de simpla ministraţiune, dar’ nu numai şedinţele primele Vineri ale fiâ-cârei luni, ci şi multe din cele de peste sâptemâna au consacrate la desbateri şi ascultări de ciări şi memorii din diversele ale activităţei Institutului nostru. Cu bună-seamâ, procesele verbale nu i putea să vâ facă sensibil tot câştigul ral şi intelectual dobândit din diver desbateri de peste an, dar’ acest câştig te real şi se manifestă evident mai c..j mă prin deşteptarea atenţiunei public# supra a numeroase Gestiuni, cari interes za desvoltarea râpede şi sigură a literl ştiinţelor şi artelor naţionale. Dintre cestiu oile atinse prin divers comunicări şi memorii citite in decur anului expirat Academic, voiu aminti pe cele următoare : a) . Comunicaţiunea d-lui Gr. Ştefanei asupra unui colţ de mamut aflat in carie le de nisip din şoseaua Colintinei. b) . Comunicaţiunea aceluiaş onor. mei bru asupra unui fragment de aerolit. cj. Raportul d lui Buc.evski asupra 1 sericei de la Balileşti, a logâfâtului Te d) . Raportul d-lui dr. Felix asupra co greşului de higiena, din Elveţia. e) . Comunicaţiunea d-lui Cogâlnicean asupra anticitâţilor din Basarabia, colectai in Chişinâu. /). Comunicaţiunea d-lui Bacaloglu asi pra colecţiunilor din Cabinetul de fisii mai cu seamă din punctul de vedere al < lectricitâţei. g) . Relaţiunea aceluiaş D. Membru asi, pra esposiţiunei de electricitate de Mur chen. h) . Recensiunea d-lui V. Maniu despr documintele din colecţiunea Hurmuzaki i) . Relaţiunea d-lui N. Ionescu asupr. manuscriptului din biblioteca St. Galles despre Vlad Dracul. 7î). Darea de seamă a aceluiaş invâţa coleg, despre alt manuscript din o bibliof tecâ elveţiană, relativ la moartea lui Mih*> Viteazul. I). Memoriul atât de plin de informa^ ţiuni, al P. S. Episcopului Melchiseden; despre escursiunea sa din 1882, la numeroase monastiri in Bucovina, insoţit cu 40 calcuri precioase dupre diverse inscripţiunL de la monastirele Putna, Rădăuţi, Dragol mirna, Suceava etc. etc. mi). Darea de seama a aceluiaş neobosit coleg despre iuscripţiunea de la Resboeni.. n) . Informaţiunea invâţatului nostru mem bru corespondinte, d-1 profesor Haret asu-i pra aparatului său, construit la Paris, prin lucrarea Academiei, şi destinat la mâsura-’ rea râpeziciuuei apei in canalele desco-' perite. o) . Raporturile multiple ale d-lui Toci lescu, alt membru corespondinte, din cei' mai activi, asupra escursiuDei archeologice, ! cu care Academia Ta insârcinat in Dobro-gea şi in special la Iglitza. p) . Memoriul atât de instructiv şi de un folos real, al aceluaşi d-n membru, despre falsificatorii de antieitâţi, cari au ajuns a inşela lumea până şi in Constanţa. ţ). Acelaş coleg mai a întreţinut Academia, iu o reciuta şedinţă, despre înscripţi-unea de la Isarlic din Lobrogea. r) . Memoriul P. S. Melchisedec despre evangelia de la Resboieni. s) , Iulormaţiunile d-lui i. k t , «ijjiii® -r ■ jeiNii tt ii Ui® ■KM fit I Fueoii j,-6 IM "4 IE; itnii o n i SESIUNEA ACADEMIEI 1883-84 Raportul Secretarului General Domnilor Membri, Conformăndti-mâ art. 12 din regulamen- Urechia despre manuscriptul acatistului s-tului Haralambie a documentului aflat in turla Bisericei Trei-leraichi diu Iaşi, a douâ documinte relative la Mihaiu Viteazul, descoperite de reposatul Papiu Ilarian etc. etc. t) . Memoriul atât de interesant al d-lui Membru Aureliau, despre starea economică a României iu secolul al XVUMea. u) . Memoriul L-lui Sturdza asupra do-cumintelor din Viesbaden etc. Activitatea interna a Academiei a provocat lucrări esterne, cari i s’au comunicat cerându-se avisul ori deslegarea ei. Voi cita diutre toate : n). Memoriul d-lui Alox. Pencovici asupra escursiunei sale la Romanii diu Macedonia şi la muntele Atos ; b). Scrisoarea d-lui Lieutaud membru important al Felibrigilor şi alSocietâţei de lG -M ^yiiee, din Şuiul Franciei, prin «usul Academiei asupra iuscrip-JaL uneia tave de metal aliate de ă(multe biserici catolice din acea «unciei, etc. 1 aurari sunt tramise in cerceta-■u noastre de istoria. Ja ce d-1 Creţu a tăcut sa pervi-■un codice nou aliat de d-sa in BoprinzCnd un evangeliar cu o jaueasca amintind pre acea a co-[hiceanu, a interesat viu Acade-aodice incredinţat de d-1 Greţu : colegului nostru d-lui Sbiera, va veni neintarziat in mai di-uiiU a Academiei, Rână atunci pe cat i a stat iu putinţă, a această descoperire interesantă, luor desbateri speciale, ti i.arginea mijloacelor de cari dis-si iienna a regulat unele misiuni de $ averse. D-1 G. Tocileseu a primirea d’a lace săpături la Igiitza părţi aie Dobrogei. şi raporturile ura resuitatelor obţinute, vor con-uou pre Academia : de ce pagu-ia este exiguitatea bugetului ei, _ pot continua şi iumulţi inca j cele ce a lacut d 1 tir. Toci- enta călătoria la Severin, sub lttuănd seanţa despre descoperirea Ispoie romane, cu ocaisunea nivelul Dunărei pentru construirea u avut de a regreta tăcerea au-locali asupra acestui fapt şi des-'rmimtelor, iară un prealabil stu-ompetinta observaţiune a lor. Cu tea, in asistinţa d-lui preşedinte am avut mulţămirea, dând de un iitnt de copil inca intact, să-l cu ingrijire şi să constatam pre-il a unei medalii romane. Înţese acest iapt la acest loc, u ca să am ocasiune solemna, de atenţiunea autorităţilor noastre ju-comunale supra marei greşeli, H zice crimă chiar, ce fac, de cate de ori-ce monument antic, nu muată Academia sau Minsterul de ibl.câ, cari prin oameni competin-oate inveţamintele istorice po-'inte de nimicirea monumentului i.-locarea lui. Voi mai adăoga insă sa de la Severin avend a continua •osibile descoperiri ulterioare, guiţă insarcinat pre d-lu Sutzu, mem-netului Archeologic cn veghiarea i ce au a se mai face. (Va urma). I hs I C A TEATRALĂ st printre cei d’ântfei cari au an tenferul şi meritosul artist Gr !u ’şi-a compus o trupă din mai • ieri incercaţi, retraşi dela Tea-iMare, şi ca, sub direcţiunea sa, a u joace in sala Teatrului Dacia ele mai noui şi mai interesante flpun bogatul şi alesul s6u reper- ost ensâ cei din urmă cari să 11 !alicului cititor frumuseţea şi inte-iiţilor interpretate, cum şi meritul ir din trupa sa. iiici de astădata- nu suntem ancă [osiţiune d'a ne ocupa in special ţi d’a ne da părerea asupra interii diferitelor roluri mai importante ele jucate pana acum ; totuşi, nu opri d'a nu recomanda publicului fit ia viziteze in numer căt de mare [jteatru, pe scena câruia se repre-he instructive şi frumoase. Nveni in curfind. LEGE ei viciului de stat major. II Serviciul de stat-major are de o- r.diul cestiuniior de organisare mi- tei te^ei, studiul geografiei şi topografiei ţ-nlor steme, adunarea documentelor reia-tive la acestea, tipărirea chartelor şi planurilor necesare pentru resbel; ^ e I Studiul forţelor militare a diferitelor State şi observaţiunea continuă a afacerilor lor militare: 0 a ajuta pe comandanţii marilor comandamente militare in acţiunea lor atăt in timp de pace căt şi in timp de resbel. in acest corp, serviciul de stat-major se irn-parte in: serviciul de stat-major al armatei sub denumirea de marele stat-major şi serviciul marelor comandante sub denumirea de staturi-majoare de armate, de corpuri de armata, de divisii şi de detaşamente. Compunerea diferitelor staturi-majoare enumerate la aliniatul precedent, precum şi atnbuţiunile şi luncţiumle lor atăt in timp de pace căt şi in timp de resbel, se vor determina prin ordonanţa Regală. Art. 2. Corpul actual de stat-major este suprimat şi ofiţiarii cari ’l compun vor trece la diferitele corpuri din arma din care au venit, pe măsura vacanţelor ce vor fi şi se vor ivi in acele arme. Art. 3. Serviciul de stat-major se va in-deplini in viitor de către un personal de oficiări de toate armele cari vor 11 dobândit mai ântaiu un brevet de stat-major şi cari, pentru acest serviciu, vot' fi detaşaţi timporal de la corpurile lor in condiţiuni-le prescrise de legea de faţă. Acest personal de ofiţiâri brevetaţi de stat-major va fi ajutat in serviciul de cancelarie: a) De un personal de ofiţiări sau asimilaţi fără brevet; b) De un personal de grade inferioare şi funcţionari civili. Art. 4. Pentru pregătirea ofiţiărilor ce se destina la serviciul de stat major şi răspândirea in armata a inaltelor eunoscinţi militare se va institui o şcoală superioară de resbel, ale cărei cursuri vor fi cel puţin de 2 ani, unde locotenenţii şi căpitanii de toate armele vor fi admişi prin concurs, daca vor avea cel puţin duoi ani de serviciu efectiv la trupă. Examenul de admisiune va fi oral, scris şi practic, şi se va depune inaintea unui juriu compus din oficiări superiori de toate armele şi din 2 membri ai comitetului de stat-major, din care unul va fi preşedinte. Oficiârii-elevi vor fi detaşaţi de la corpurile lor, vor pui ta unifoima armei lor, şi locurile lor la trupă nu se vor ocupa. Numerul oficiârilor de admis la şcoala superioară da resbel se va fixa in 'fie-care an prin decisiune ministerială, după propunerea comitetului de stat-major. Acest numer nu va fi mai mic de 20. La finele anului ănteiu, oficiării-elevi vor fi supuşi la examen inaintea unui juriu compus cum s’a prescris mai sus, şi aceia cari nu vor satisface acestor esamene sevortia-mite la corpurile lor. La finele anului al duoilea, oficiâiii-elevi vor fi supuşi la esamen inaintea comitetului de stat-major şi aceia cari vor satisface acestor esamene vor fi clasaţi pe rând pe merit, vor primi brevetul de stat-major şi vor fi tramişi a lace un stagiu de instrucţiune de 2 ani in corpuri de trupă de o altă armă de cât acea de unde a venit, adică câte un an efectiv in fie-care ar-mi. (considerându-se geniul şi infanteria aceiaşi arrnâj, şi acolo or vcomanda cel puţin in timp de ti luni o companie, baterie sau escadrou. Ide vor putea presenta la aceste esamene şi locotenenţii de ori-ce armă, cari vor figura pe tabloul de înaintare şi căpitanii şi aceia cari vor satisface, se vor clasa şi se vor considera ca şi cei-alţi elevi ai scoalei. Oficiarii cari nu vor satislace esamenelor de eşire, vor fi tramişi la corpurile lor lâ-râ nici un titlu, nici avantagiu. Art. 5. După stagiul de instrucţiune la trupa, oficiarii brevetaţi de stat-major voi li cli ia maţi, in landul clasăm lor de merit a face stagiu de stat-major sub direcţiunea şefului şi sub-selului de stat-major general, a fi întrebuinţaţi 2 ani la marele un an iu staturile-majuare de utilul şi pregătirea lucrărilor relati-Jasbel, precum : mobilisarea, concen-iregatirea etapelor şi a diferitelor avend stat-major şi corp de armată sau de divizii. ^ Oficialii brevetaţi eliminaţi, in de stat-major după cum se prescrie . . . . ,. | RUS vor li inaintaţi la gradul de căpitan la operaţiuni, geografia şi topografia sus, ^ lof> daei pâna atunci nu serviciul uiai a terei; i gularea şi pregătirea diferitelor ser-tuxiliare necesare armatei şi corpus armată in campanie, precum serii cai ferate, de telegraf şi poştă, de ţiuni şi cele-alte; • ucraiea şi ţinerea in curent a efiar- pe zioa vor fi obţi^t la trupă acest grad. Daca in timpul stagiului la tiupă şi in serviciurile succesive de stat-major, se va constata că unii din oficiarii brevetaţi nu corespund condiţiur ilor de aptitudine cerute, acei oficiări, după propunerea şefului de stat-major general şi avisnl comitetului de stat-major, vor fi inapoiaţi la armele lor. Art. (i Oficiări de ori-ce grad şi de orice armă, care vor li trecut cu succes o şcoală specială de stat-major de geniu sau artilerie sau şcoală superioară de resbel, a uneia din puterile europene, vor primi asemenea brevetul de stat-major, dacă vor fi satisfăcut esamenilor de eşire din acele Şcoli, şi m urma avisului comitetului de stat-major. Art. 7. Oficiarii din actualul corp de stat-major, suprimat prin art. 2 de mai sus, şi cari se vor afla in condiţiunile aliniatului precedent sau vor fi fost admişi in corpul de stat-major in urma unui esamen, conform inaltului decret cu No. 1,824 din 17 Octombre 1873, au drept la brevetul de stat-major. Art. 8. In timp de pace nici un oficiâr până la gradul de locotenent-colonel inclusiv, nu va putea fi detaşat in serviciul de stat-major mai mult de 4 ani consecutivi şi nu va putea ii rechemat la acest serviciu de cât după 2 ani cel puţin petrecuţi la un corp de trupă. !3e escepteazâ de la această dispoziţiune oficiarii brevetaţi, Întrebuinţaţi la lucrările de topografie şi geodesio cu condiţiuuea ca, când vor voi să reia serviciul de stat-major propriu zis, să indeplinească ca şi cei-alţi condiţiuuea de stagiu de 2 ani in arma din care provine. In timp de resbel ambele ace>te restric-ţiuni incetează. Art 9. Ministrul de resbel poate trântite pe un oficiăr de stat-major intr’un corp de trupă de altă armă de căt acea din care a provenit, luând insă pentru aceasta şi avi-sul comitetului consultativ de stat-major. Art. 10. Sub autoritatea ministrului de resbel, iutregul serviciu de stat-major este pus sub direcţiunea superioară a şefului de stat-major general, ajutat de un oficiâr general sau superior, sub-şef de stat-major. Şeful statului major dirige insuşi lucrările marelui stat-major şi instiucţiunea personalului. El face propunerile pentru numirea personalului la diferite fuuc-ţiuni de stat-major, pentru misiele speciale, pentru trâ-miterea oficiârilor la trupă şi rechemarea lor la serviciul de stat-major. Art. 11. Pe picior de pace personalul o-ficiărilor de stat-major va fi compus cel puţin din: Unu sau duoi generali; 5 sau patru coloneii ; 5 locotenenţi-coloneli; 12 maiori; 32 căpitani. Art. 12. Osebit de acestea serviciul de stat-major va mai coprinde şi impiegaţi civili al căror cadru va fi cel următor : o archivari (le clasa I; 10 „ II; 5 copişti „ I; 10 „ „ II; Desemnatori; Gravori ; Litografii sau tipografii; Preparatori de fotografie. Acest personal va fi in raport cu trebuinţele serviciului şi cu mijloacele budge-tare. Art. 13. La cas de trebuinţă, ministrul de resbel va putea detaşa provisoriu, la serviciul de stat-major, oficiări brevetaţi din corpurile de trupă, dând insă preferinţa celor cari vor fi iinplinit stagiul de 2 ani prevezut de art. 8 de mai sus. Tot asemenea mai poate ataşa pentru lucrări speciale dependinţe de serviciul sta-tului-inajor şi oficiări nebrevetaţi, de ori-ce armă, recunoscuţi apţi pentru aceste specialităţi. Art. 14. In timp de resbol cadrul prevezut la art. 11 se va putea spori in raport cu necesităţile serviciului. Art. 15. Locurile vacante in serviciul de stat-major se vor ocupa in modul următor : .... Locurile de căpitani cu oficiarii brevetaţi cari vor fi tăcut stagiul de instrucţiune la trupă şi in.ordinea clasărei lor la esame-nul pentru obţinerea brevetului. Locurile de maiori, locotenenţi-coloneli şi de coloneii, cu oficiări de aceste grade brevetaţi şi avend cel puţin 2 ani de grad şi de serviciu efectiv Ia trupă iu acel grad şi in ordinea clasărei lor făcută in lie care an. Ast-fel dar in timp de pace oficiarii brevetaţi de stat-major concură la iuainte-rea cu camarazi din arma lor, si prin ui- mare nici o inaintare nu se va putea face la vacanţă in cadarul serviciului de stat-major. In timp de resbel această restricţiona incetează. Art. llj. Se iustitue pa lăug ministrul de resbel un comitet consultativ de stat-major compus din 5 membri şi anume: Şeful satului-major general, sub-şeful sta-tului-major şi 3 coloneii din marele stat-major. Art. 17. Atribuţiunele comitetului consu-tativ de stat-major sunt: Studiul cestiunelor relative la organisarea şi conducerea serviciului de stat-major; direcţiunea esamenelor şi lucrărilor oficiârilor de stat-major; pregătirea programelor de admisiune şi de invăţămănt ale şcoalelor militare superioare; inspecţiunea şcoalelor şi personalului de stat-major in stagiu la trupă şi in serviciul de stat-major. Art. 18. Pentru punerea in aplicaţiune a disposiţiunelor legei de faţă, in ceea-ce priveşte personalul destinat a procede la infiinţarea serviciului de stat-major, ministrul de resbel va recomanda spre confirmarea pe şeful de stat-major, sub-şeful şi pe cei alţi membrii ai consiliului consultativ prevezut la art. 16, avend pe cât se va putea in vedere disposiţiunele art. 16. Aceştia vor putea fi luaţi din toate armele, şi numirea lor in această funcţiune le va constitui un drept la brevetul de stat-major. Art. 19. Până ce numerul oficiârilor brevetaţi de diiejăte grade va deveni suficient, oficiârii de toate armele nebrevetaţi vor fi propuşi de comitetul consultativ spre a in-deplini timporal serviciul de stat-major. Oficiârii nebrevetaţi se vor numi in serviciul timporal de stat-major prin simplă ordonanţă ministerială, iar cei cari vor îndeplini condiţiunile prescrise de presenta lege pentru acest serviciu vor fi numiţi prin decret Regal. Art. 20. Toate disposiţiunele legilor din 27 Martie 1872 şi din 12 Martie 1874 precum şi legea din 10 Iunie 1878, relativă la consiliul superior al oastei şi co-misiunei permanente a acelui consiliu, sunt şi rămân abrogate. Ultime INFORM AŢIUNI In faţa situaţiunii făcută ţării prin hotărârea luată de puterile publice d’a se procede la revisuirea dispo-siţiunilor fundamentale ale Constitu-ţiunii, şi faţă cu caracterul excep-ţionalmente periculos ce această hotărâre presintă in împrejurările de faţă,—Comitetele-Unite ale partidelor conservatoare, liberal şi liberal independent din Iaşi, conform înţelegerii cu Comitetele unite din Bucureşti, au hotărât să convoace la Iaşi o intru-nire generală de alegători din toate judeţele la care vor asista şi comitetele unite din Bucureşti pentru ziua de 25 martie curent la două ore d. a. in saloanele d-lui Gh. Cimara. foaste Balaiş, strada Carol. Cu incepere de azi luni pănă joui, de la orele 6x/2 pănă la 8 seara, atelierul d-lui Friedrich Freund, strada Tudor Yladimirescu No. 2, in dosul hotelului de Londra, va fi iluminat electric prin 25 lămpi de incandescenţă şi 2 lămpi cu arc voltaic. Vineri 25 martie, la Teatrul naţional, va lî o representaţie extraordinară dată in beneficiul d-lor C. No tara şi Al. Andronoscu. Se va juca pentru ănteia oară : Crima din strada răcii, dramă mişcătoare in 5 acte. Jalnicii, soţie, fiică, nepoţi şi cumnat, pătrunşi de durere pentru pierderea prea iubitului lor soţ, părinte, unchi şi cumnat MARIN IVAN0VICI vă roagă să bine voiţi a asista la ceremonia funebră ce va avea loc in biserica Sf. Nicolae din Broşteni , Marti la 22 ale curentei. Cortegiul va porni de la casa decedatului strada Bucur No. IU, la 11 ore de dimineaţă, iir după serviciu la Mănăstirea Pasărea unde este a se face inmormăntarea. ■•A.aJ-.,:—---- . ccriiialfi pentru scânduri preparată cu lac, fabri-caţiune Englesă. Depou general la Magasinul de delicatese If. G. MOCTANL, in Graiul Hotel Broft. Alţi? Tablou Lalcevitz câştigat de No. 148 va rămânea la .Jokey-Cluv, unde cel ce l'a câştigat poate veni săi reclame pcuă la 15 Aprilie (s.v.) 1883.—După acest termen tabloul se va inapoia proprietarul seu. CURSUL BUGURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢAOID No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 21 martie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 5"|0 Renta Români Perpetuă , 6°j0 Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o'o > M onicipale .... 10 fr. , C aS»ei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7oio Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 6ojo , , , 7o[o > > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Blncei Naţionale Române 2501 , , Soc. cred. m0b. rom. 500 I. > > > Rom. de Construcţii 0001. , , , de Asig. Dacia-Rom 300 1. >>»>>. Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . ; > > Bilete de Banqne . . Fiorini valoare Austriacă. . . . Mărci germane..................... Bancnote francese................. Câmp. Vând 9S3|4 941/2 93- 93*|2 101‘u 102- 103--- 103'/, 86i/4 863,4 227--- 232- 92 --- 92 1033i4 1041i2 891/2 90- 99>/, 100- 1023|, 103',j 32i k 34 1290 1300 214--- 218- 527--- 530- 408--- 412- 237- 240- 2- 2 ’h 2- 2 ip 210 2.12 1 23 1.25--- 99>|2 100'/2 INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare,'inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lângă cele-Ialte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. "[Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secoudar in Viena m clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a Iui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul. Bârăţiei). Tip \7Pn72PA Casele din strada Mău-UC VClUal C tulesi 9 Amatorii se vor adresa in case la proprietar. Casa de Comerciu .,Gran(l freres & C-ie 87 Calea Victorii, are onoare d’a înştiinţa pe onorabila sa clientelă că va priimi in curCnd un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de menagiu. Va primi mai vCrtos o colecţiu-ne foarte complectă dc mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofragerii, compuse de diferite specie de lemne : acajou (mahon) nuc negru de America, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasiă. Deosebit de aceasta şi biurouri pentru domni şi doamne, bibliotece, mese de tot feluri, intr un cuvont articole de mobilat de toate soiurile. Auuuţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri de porţelan şi de faianţă, pentru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, de cafea, servitiuri de Cristal. Cn mare asortiment de obiecte pentru vocaj şi, in fine, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin c-leganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in cârtind, debalagiul acestor obiecte de mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant frftres & C-ie ii TIMPI L Onorate domnule ine cu şi fa ni Talie,din stofele eelc mai moderne, confecţionate oupa noulu Jurnal. Pardessiuri haute novenute p6nă la calitAfi superioare, ilare Coletiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Costume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Prun şi Drap de Sedau. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Batiu frise, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Fllaistic veritabil. Plani de lues şi Yo-j'agc, do Scoug, Astragan, Biber la gulere şi maniei, Plîinuţe scurte de Vânătoare, ele. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţ mile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconcurenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 si roitul Stradei Covaci 1 1 cV$).cX£)A>£> cXso* MMACASAdeCONFiENTAinTERtf KAMI Uuiversite de Geneve I'p's rou,li du semestre d iite a uucrironl dans toutes Ies fi mardi ■> A firi JQ8H. L lioraire detaille sera envove gratuitemenl ă tonte perse en tern la demande au bureau du departament de 1 instruo • dii-. i* I K 15 15 E de la facilitarea de medicină din 1’ari-e I E PARIS — S, PLA' i; L OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi conferi Medalia de Meiit decernat Casei Doctorului PILRKE şi rccompenţ mare obţinută de dentifrice-. SPECIALITATE de MACIIINI cu VAPOR contra reumatismelor, catarelor, dn-QC rerilor, rănilor, bătăturilor la piciore, arsurilor,etc. Deposit centraal la Pa-_P_ ris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele. SEMI-FIXE ŞI LOCOMOBILE Horizontale şi verticale de la l-5o cai Maşină orizontală Maşină verticală Maşină orizontală de la 1 mai boga?u mini dm c l« dnie continent* am romecembre n „ Ht5,Q| . . ’I "tal in ciuci luni _ . a usfrlj Intuite ciuci luni de exploatare lăsănd Iu o parte rele tete zii. din, au produs aproape 4,000.000 de franci, ceea-ce face 800.000 fr. pe luni In tic care lună de la Noembre, Compania a plătit 400.000 de cnja acţiunilor sile, ciiponcl do câte 1 fr.25 adică 500,OOO fr. a •, ,./y.r. ,,*• Prodccţi^nea a-a-da continuând va fi la «ftrrşltni anului tu te totul de cat mu il uin vujpahivale de Sonde vindecare sigură şi repede INJECJIUNEA RA.QUIN e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât timp căt e necesar, fără frică de vreun rcu, ce’l produee alte producte similare. Această injeeţiune e deajuns singură spre a obţine o vindecare complectă a ^laladielor Necrele PARIS 78, Fana St-Dcnis. 78-PARIS unde se află fi hârtie fi vizicătnare de Al-bespei/rcs întrebuinţate in spitalele Franţei. Se mat găseşte şi in lîuciireşti la d-nii F. Brus farmacist şi J. Ovcssn ilro-gnlst. VIANN LALHAPLLLE trămite franco prospecte detaliate. I. BOULET Se Comp SUCCESORI. Ingineri mecanici RL'K B0IN0D 81- 33 (BULEVARD 0RNAN0 4 - 6) p5pjc fosta stradă Fauburg Poissotiniere I clUlS VIN ET SIROP DE DUSART CU LACT0PH0SPHAT DE CALCE .. Persdnele CARI CUNOSC PILULELE DOCTORULUI ., Experienţelei celor mai celebri medici din întregul Univers au restabili-ţara ca l.actophosplialul de Calce in stare solubili, ast-fel cum el ecsistă in vinul şi siropul Im Dusarl, este io tdte periâdele viutei. cel mai bun reconstituant nl vieţei omeneşti. „f.L®, Linei Io însărcinate, el înlesneşte desvoltarea micei ecsistenţe ce se ana m puntec.le solo, previne vărsăturile şi diferitei* alte accidente ale sarunei. Itaca se dă nutritelor, el inbogăţeşte laptele şi face astfel ca copiiiişi „a m, mai şuiere nici de colici nici de ordinare; deiiliţumen se ,""re*n'(,e,'irVArS 0rTe fSC °'IS ,n P15"*™ îi favor.sea^â forţele nrarnrca bolnavului susţnndui forţole de cari au trebuinţă mâo(lreTAi.l7hnr/ ! "ml !,,lsar'- st,rnul®flt}fi Ş> inlesneste pofta de regulată'« Oscior, « fo'n.aţumea Deposit In principalele Pharmacii şi Droguerii ^____PARIS. CA8A (5RIMAULT KT Cie, 8, STRADA VIVIENNE. te .. din paris 1 f;?nu esita aae purjfa, atuncicăndele simtacestăl ■ trebuinţă. Nu se tom neci de desgust neci de lobosâlă* pentru ca. contrariu celor alte purga-Itive, at esta nu operâză bine decât cănd estein-jso^it do uă buna mâncare şi de buuturi înlări-aliore, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie oarei ţâ alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea J ' Arau ii convin mm bine, dujieoccupaliunile A ^^sete. Olioseia îmrgatiunei lund annulată M %pnn etrecml bunei alimentatiuni, Ies- M ne se holăraşce cineva a repeta ^^^purgativul ori de cate oneste trebuinţa. oiuilinit I r r înro-Aniericuti care 9** • euj• î* cu vinderci Rrţioni!• «r Sitrra fi le oferă pinlicolui cu preţul do 150 frauci. Noi cu.it«'in iu podi|inu6 aU clientelei no’gfre cu preţul de 100 de fie-c«r,. deci ca 50 de fr. mai eft lănga nceastv cum părătorul de xece xcţinni va pruni .gratia o h >4 inimi, a oraşului Bucureşti do la 1860 cu prime şi iuta n societăţi l ngaro .( roşie* tot cu prime.* Sindicatul alătură la aceste acţiuni o loao de cupon pentru 4Î luni, < fr. î > pe lună plălibil la 15 ale tie-enroi luni. Noi plătim acelaşi cu|-,in de 1 Ir 85 nu la 15, ci la 5 adică .indată după primirea aii.sului tvl«g cu înştiinţarea cuponului*. - La sMrşitul auiilui, sindicatul vn plaţi uu dividend suplimentar, după pr primirilor, pe cmc I mai socoteşte cu 12 la sută. Noi v.'in plă'i in tic-care lună acest dividend suplimentar cu I Ir ! acţiune, aplicabil, mu ml ea ori-cârei rrparU(iuni « dtt uhiuiulmi la rambu titlurilor cu câte 125 frsnci. Fiecare cumpânttor de 100 do titluri va avea deci o acţiune in fiecare plătită cu 1 '■!•» Ir. fain a înceta de a avea dreptul aseprn di'i Undelor vor mai fi chiar dupA*cc 'şi *re capitalul seu reluat cu prime. Noi nlcriin astfel opla-are csceţiţiouală a banilor, dând iu r. suuiat v lui) ir pe preţul redus en care putem oferi uu uumer liinitvt de acţiuni 1 i n cupon lunar de 1 fr. '15 net adică l şi uu sfert la -ut* pe lai preţti1 actual de cumpărare, insă loţo pe luni In 125 fr. preţul acţiai pui.—cu un cupon de 12 platibil la 6 Aprilie; 2 1 ii al doilea cupon lunar tot de atăt, de ln»t asupra d videnduhij i suplimentar, aplicabil la re «cumpărare in fiecare lună a cnb Uiit, dupt drstoUare» eaDlo.u'.i PeriAnel» «tins* de Gaturalâ, Un,,», drea- ohn» memtik um rhrealr*. Kiie«frf 4e vee», 4e Kat, •« uşuriiă răpide mu >s vindeci tmrsbulnţind SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALĂ de Vauquetln Perie, st, rue de Ctăry. şi In t0l« farniaeiele şl drogueriala. — Au firi de contrafaceri ABIQPU fimobn ră. tiniliro de scrisori in-din Bubfii'ia, Bosnia, Ko-itonegru. Turcia. Serbia ctc oii deosebire bine jic cele din curs no cores|)oiidbiU in limbile 'râncezii, engleză si italiună. de GKIMAULT et Cie Pharmacistl la Paris DK DOUA DBCt ANNM 4CB9TII UEDICAUBSTU mai avMAncaau.B in maladiilb copiilc OLEIULUt DE PICATU DK MORIJNU 81 aI.U Si «Soii ri™* ton*r* inllrlMl ei Belului gurmelorO (WjJorft) »i. d,IT.nH.,r c»pulul el ale_frp)i. F.lu «solii pofte H« mSt,. j E.i Soft m o molotştee polci ţi di copiilorf, dXuXSSuZr 4d“lr4b,,i ^ooploi IK tic-rarc, trebu respondenţâ şi in limlia roi Tipografia N. Miuiescu, sala Theatrului Jiossel.