I.UTNECA 20 MARTIE 1883 I ABONAMENTELE Administraţiii, Caleîi Victoriei Nr. ANUL AL VIII—No. 64 „t& ţara. pe an ■ _• • • ^ leî ^ pe 6 luni. 22 leî pe 3 Innî. • . 12 le! Uj'reiDitate pe an . - 60 lei ( ,pntale ie priimeac la idminiitriţie. Capitală 10 bani nnmăni districte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 -IO , . II .... 2 50 iBBnţnrile ji inserţiile ae primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului ia VIena, la biurourile de anunţuri Beinrit Schalek, Wellzeile 12;—A. Oppelik, Stnbel-etein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lerett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate na se primei Manuscrisele neimprimate se ard. Convocarea copiilor electorale ologiele electorale pentru alegerea lutatilor şi senatorilor viitoarelor . jj.ari legiuitoare, sunt ronvneate î j.ainea şi la termenile de mai Pentru deputaţi Megiul 1, in zioa de 20 Aprlie .ţr. _ lolegiul II, in zioa de 22 Arilie >r. olegiul III, in zioa de 24 Apri-viitor. 'ji'olegiul IV, in zioa de 26 Aprilie J 91 lin zilele de 10 şi 11 Aprilie se ■ alege delegaţii colegiului IV, tl}forai art. 60 din legea electorală, Pentru senatori Colegiul I, la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. ‘ “Oolegiurile universităţilor din Bucuri şi Iaşi, la 2 Main. Adunările legiuitoare sunt convo-e pentru ziua de 10 Maiu viitor. dlfiit ni* lottiî irf» P^ Rtiî- nţttt St. Bucureşti, 19 Martie 1883 KowkImm/ caută a justifica refuzul -Ini mareşal al Curţii de-a prezenta jrerea de audienţă a senatorilor din joziţie M. S. Eegelui. Argumentai ?>u de căpetenie nu are meritul o-jginalităţii ; e acelaş pe care mare-alul Snsuşi l’a dat : „că există un egulament din 18/4 caie piesei ie, , . , ... „ I noi npp im regulament, uac ani voron 5 audiente colective nu se pot a- noi aoemi , lirda de cat autorititilo./' * rest’imd negândite d. Costaforu se supără, şi ca ne altă dată, retrase sta rostelui esecuatorul şi’l dete judecăţii. Prea bine. Dară consolii deprinşi la altă purtare cu totul, se revoltară. Aceasta este toarte natu ral, şi nu consulii sunt de vină, dacă d Costaforu ii învăţase ast-fel. Lucrul totuşi ar fi eşit cu bine la câpă teiu, daca d. Costaforu şi regimele actuale in genere n’ar fi dat şi juzilor instructor un râu inveţ : precum inveţaserâ pe consuli la acte de umilinţă, inveţaserâ şi pe agenţii justiţiei la acte de violinţâ. Judele instructore in loc d’a urmări regulat şi li niştit pe fostul staroste, ’l urmări conform regulelor Costaforu : il luă cu geandarmi şi T duse ia poliţie. De aci înainte se întâmplă ceia ce se ştie. După o seriă întreagă de acte de umilire, ajunserăm penă la ultimul ultragiu din epistola Porţei către principele Carol Judece-se acum cui datorim acest ultragiu, această batjocorire a demnităţii romă ne, această întoarcere la un regim tot atât de umilitor, cât şi domnirea streină şi degradatoare a Fanarului. „Şi după ce judecata se va rosti, mai „cugete se ce poate se ajungă România „daca va mai domni incă mult timp asu-„pră’i un asemenea regim." Şi acuma sS intrebăm pe cei de la Românul, ei cari au parvenit a scamota puterea la 1877, printr’un subterfugi demn numai de discipulii lui Loyola, să ne spună dacă din acest program — căci program este — au fost in stare să realiseze un singur cuvănt. Se spună, dacă au consiliat pe principele a face acte mai demne de căt la 1872. Se spună dacă prin intreita răscumpărare a drumurilor de fer in 1880, nu au plătit din nou concesiunea Strusberg. Se spună dacă, representanţii Puterilor străine domnesc azi in România mai puţin de căt in 1872. Să spună dacă mai esistă vre uă umbră a demnităţii naţionale, si dacă mai este un precedent in istoria noastră — fiă şi sub Fanarioţi, — ca umilirea cu scuzele făcute in anul trecut la Viena in urma mesagiului oe deschiderea corpurilor legiuitoare. Să spună unde sunt despăgubirile ce ni se cuvenea din răsboiul trecut. Unde1 e Basarabia, unde Arab-Tabia? Unde e articolul 7 din Oonstituţiune care ne apăra de Jidani, unde e Dunărea, unde va fi măine Oltenia Moldova ? Să le spună toate d-nii Rosetti-Brătianu ca să tă Din Transilvania Din Regin i se scriu Trans." următoarele sub data de 14 martie : Alegătorii romăni din cercurile Re-ginul-sasesc şi Gernisig, intrunindu-se Duminica trecută in număr foarte mare aici in Regin, au protestat unanim in contra proiectului de lege pentru şcoalele secundare, au declarat, că aderează la cele scrise in memorialul conferenţei generale dela Sibiiu şi la atitudinea ziarelor române politice şi in fine au desaprobat cele cuprinse in circulara Mitropolitului Românul Din Dana acelaş ziar primeşte următoarele informaţiuni ; Sunt sigur, că doriţi a afla ceva despre mersul cercetării criminale in-scenate la noi in contra vorbitorilor dela adunarea română din 10 Martie st. n. Ceea ce s’a strecurat in publicul romăn păn’acuma se reduce la cele următoare : Propunerea de a-cusare s’a făcut pe basa unui articol apărut in „Magyar Polgâr" din Cluj subsemnat de Rethy Lajos a patra sau a cincea zi după adunare. Procurorul din Deva, SimionHorvath, a fost şi el faţă la adunarea pururea memorabilă şi fiind la moment aspru interpelat din partea unor Unguri, pentru ce nu face paşii trebuitori pentru tragerea in cercetare a oratorilor, a declarat categoric, că de oare-ce adunarea in cestiune a decurs in cea mai esemplară ordine, in adevăr cu demnitate, şi fiindcă acolo n’a fost pronunţat nici un singur cuvent nelegal, nu se află Îndemnat să ia măsuri in această privinţă Judele Boross Elek a citat şi ascultat deja pe mulţi inşi, pănă acuma au fost ascultaţt inse numai Uni cari, de sine se inţelege, toţi au rolul de acusatori. Se observă un mare secret. Ei cugeta, ca o cercetare despre fapte săvărşite in faţa a 2000 oameni se va putea duce in ascuns. Părerea noastră este, că cercetarea s a inscenat pur şi simplu, pentru ca să se intimideze poporul şi inteligenţa )entru ca pe viitor să se reţină dela manifestarea simţimăntelor sale na-ioniile. Efectul va fi contrariul. Fii unei naţiuni ce are conştiinţă de drepturi-e ei nu se pot intimida prin astfel de Dorniri inguisitariale.—Indignaţiunea generală a sporit prin funesta apa-•iţiune a faimoasei circulare erostra-;ice a Mitropolitului Miron. Un lucru nedubitabil s’a consta-at că adunările Românilor in genere. adunarea din Deva in deosebi, au câştigat mult in însemnătate, prin intentarea acestui proces. Suntem siguri, că acusaţii, ca păn’acum aşa şi cu această ocasiune vor înfrunta cu demnitatea cerută rcusările ne-repte şi vor fi la innălţimea datoriei or patriotice şi româneşti. Aurul prin :’oc se curăţă. i pogoane m( domeniul se şi că in contra îl S ai sei, că bivolarilor din Giurgiu ocupă şi cu agricultura, are oi chimbe cele 1000 pogoane cmnn dânşii de la guvern, dăndu-le ait unde ’şi vor alege dânşii pe toati derea domeniului Giurgiu. Istoria acestor 1000 fel: când s’a delimitat cele 1000 ale bivolarilor, in loc să li se dea bun de hrană, s’a ales tot ce a fi prost pe domeniu, adică mărăcini ş curi. Dânşi nemulţumiţi, şi Cu ct, vânt, căci acest pământ nu li s’a pomană ci cu plată destul de mare clamat la Cameră şi pe la miniştr plângerile lor au fost puse sub salt Astăzi apropiindu-se alegerile, d descu a scos la lumină alte marafe sa fâgâdueşte bivolarilor că le va d leagă pământul cel mai bun după d, in schimbul aceluia de care sunt- . ţumiţi. Este ştiut insă că rendat de către stat arenduire nu se prevede ca arendaş poată fi obligat a primi schimbul r ’1 fâgâdueşte D. Fundescu. Ast-fel fiind, intrebăm pe ori-ce . mintea întreagă, oare arendaşul dom neputând fi obligat in virtutea contre care nu prevede asemenea schimbă primi el, a da 1000 pogoane de p bun in locuhcelor 1000 pogoane de , mărăcini şi baltace," cari s’au dat i rilor inaintea arendării domeniului ? Negreşit că nu, căci aceasta ar fi ■ interesului seu. Ce sunt dar fâgâduelile d-lui Func Nici mai mult nici mai puţin de că chiţe electorale. Si fiind că d. Fundescu şi-a mai fâgâduiala şi altă dată, credem că ’şi-a cat credinţa, ca ţiganul biserica, şi de fâgâduelile ce face astâ-zi bivolarilor^-buesc puse la carantină. (Deşt. ta Opoziţiunea in Sem :owj-b, ! MARAFETURI ELECTORALE Şi acestea se poa- pune in stare de judecată, de^către opiniunea publică edificată, dosarul fără de legilor acestui regim, şi după ce judecata se va rosti: „cugete-se ce poate se ajungă România dacă va mai domni asupră'i mult timp un semenea regim. “ (Binele Public) a- 5) Apoi din causa mesagiului in cestiunea Dunărei m 1881 nu ş’a cerut d Bră tianu ertare de la Viena ?? Vedeţi mai bine bârna din ochii voştrii. In ajunul alegerilor mai to te judeţele sunt bântuite de o buruiană numită „Candidaţi de deputaţi". Aceşti chilipirgii de deputăţie vâzându-se streini in judeţele in care ’şi pun candidatura, căci n’au vre-un nume cunoscut prin vr’o faptă mare şi de laudă, nici vr’o învăţătură, s’au vr’o legătură cu aFgâtori cărora le cere votul, născocesc fel-defel de minciuni, care de care mai boacăne. Aşa spre pildă, in ajunul alegerilor din 1876, d. Fundescu candidatul guvernului pentru colegiul al IV-lea, fagăduia^spre a căpăta voturi, că de se va alege deputat, are să desfiinţeze, timbru, monopolul şi licenţele şi căte şi mai câte. După ce intră in Cameră, d. Fundescu o întoarse pe foaea cead’altă şi nu numai că nu desfiinţa numitele angarale, dar incă le mai puse şi moţul intreind şi împătrind taxele de mai nainte. Astăzi fiind candidat al guvernului tot d. Fundescu, şi ştiind că palavrele din 1876 nu mai au treeere, a scos la iveală alte minciuni şi mai barosane de căt cele din 1876. Spre a’şi ajunge scopul, a datsvon ,prin găinarii politici" şi prin cei-l’aţi dalcauci m Din Şedinţa Senatului de la 4 martie D. preşedinte, Dim. Ghika. La oc\ zilei este mai ântâiu interpelarea d-lui 116ral Floroscu, dacă d. ministru co că sunt cele trei zile libere tr°cute D. ministru de externe, Dimitrie Stu Sunt gata să răspund la interpelarea general Florescu. D. general 'Florescu: Cer cuvântul pt o comunicare. D. preşedinte Dimitrie Ghika. Aveţ vântul pentru interpelare. D. general Florescu. Pentru o con care. D. ministru de externe D. Sturdsa. te vorba că dacă se desvoltâ interpelare sunt gata a răspunde. D. preşedinte D. Ghika. Cestiunea u polarei are prioritate, aţi anunciat’o şi ministru declară că va răspunde astâ-zi D. general Florescu. D-le preşedinte, se pare că după regulament un senator re dreptul, după citirea procesului-' bal, să ceară cuvântul pentru comunica D. preşedinte D. Ghika. Aveţi cuvăi D. general Florescu, D-lor senatori, apel la sentimentul d voastre de dreptaf mai vârtos al majoritâţei, dacă oposiţiu constituţională, oposiţiunea fidelă ţârei şi S. Regelui, nu ’şi-a făcut tot dauna, in cursul legislaturei Senatului, datoria sa a lua parte la discuţiunile legilor, de ap pune amendamente care a crezut in co tiinţâ necesare, de a face cuvenitele sale. servaţiuni, in termenii cei maiparlamenl guvernului atât in cestiunile interioare căi in cele exterioare, şi cunoaşteţi foarte b) cum au fost primite de Seuat. Mâ mărginesc aci si nu mâ intind departe asupra amânunţimelor, fiind-câ voiu să vâ perd un timp precios şi să i tarătâm discuţiunea, căci am vâzut chiar şedinţa de ieri că o interpelare făcută toata sinceritatea, ca să ne indeplinim i toria de representauţi ai ţârei, a dat la atâtea violinţe, atâtea personalităţi. Ţi nu aşteaptă de la noi ca cestiunile mi cestiunile politice, naţionale, sa le tratil cum am zis ieri, cu gâlceava. In privinţa revisuirei Constituţiunei noi tre, dacă ar fi de a se face in timp li tit şi in impregiurâri mai senine atât cestiunile interioare cât şi in cele esterii re n’am avea nimic de zis; căci tot luc: este perfectibil, prin urmare şi Constituţ: Mastri este primitoare de modificări, atunătâţiri. Dar cftnd cestiunile este-y guDt aşa cum le-a spus singur u-jîntre d-voastre, representant al majn-j, ca d. Bratiauu, preşedinţie eonsi-l,i terminat discursul seu prin a face ^ infrăţirea tutulor, la unirea noastră n gravitatea impregiurarilor, intreb, iii ca este legitimă mirai ea mea, cum .. Ai revine pe tapet revisuirea Constituia in momente ca acestea, recunoscu, 'Luue-eare cetăţian care cugeta asupra I ţerei, se anuncia chiar de preşedin-; onsiliului de la inalţimea acelei banei t c nevoia de infraţire, de unire, ca i» î njuram ori ce greutate a situaţiunei ^ ura, fac întrebarea : apoi se potri-:- retrăsese din discuţi revisuirea, când s’a amăuat revisu- |-r, iu Francia republicană s’a propus [o revisuirea Coustituţiunei, dar a ve-Jules Fery, preşedintele consiliului |je curând, şi a zis: situaţia Frauci-permite frigurile cari i s'ar da plin jrea Constituţiei, şi majoritatea a amâ-teastă cestiune tocmai peste trei ani, | vadă in acest interval daca Francia trecut atăt de glorios va fi in stare mporta frigurile unor alegeri de revi- noi, o ţară micâ, in situaţiunea in ■Sa i^lie aflăm, şi după chiar declaraţiunea .sitjjître că n'avem pe nici o putere care fie favorabilă in Gestiunea Dunărei, i&fMre ne aflăm in faţa unor ameninţări, ttra cărora se ia măsuri energice chiar artea guvernului, să nu ne mai râmă-mie de făcut alt de căt să ne ocupăm visuirea pactului nostru lundamen- iSert s ■ rJn KftDfcl trit ). '0» 1 Jitii'‘‘I Jjji V-, mai insist asupra teoriei emise in ¥ eri de d. Athanasiu şi chiar de •-’»4'sşediute al nostru, că noi n’avem tre-. de aliaţi şi că ar fi indiferent de a Dtre Puteri amici cari să ne susţină, şii-ile noastre fiind de ajuns. Aceasta ■ed să fie de o politică sănătoasă, şi wnvins că nici nu e prudent sa se justifica o asemenea teorie, or, oposiţiunea din Senat credem că acut datoria ; s’a adresat la guvern, resat la majoritatea Senatului şi a im-atât pe Senat cat şi pe guvern ca ăture cestiunea revisuirei, căci ast-fel am putea corespunde la apelul de ic făcut de d. preşedinte al consiliu-ir care in coutradicţiune cu chiar d-incâ intre noi tăciunele discordiei, erpelarea mea care este le ordinea care avea de scop a intreba pe gu-cum in asemenea imprejurări mai afli despre plecarea M. S. Eegelui ca-toarte apropiata ? Căci M. S. Rege-Jj< drept după Con-tituţiune a nu pro-“ "11, a nu adera la această inoportuna, " au zic periculoasa, operaţiune a re-Constituţiunei. Noi din minoritatea ei şi a Senatului, am crezut că este taria noastră să cercăm şi acest ultim a ne adresa şi la M. S. Eegele, şi colectivitate de cetăţeni cari ar veni u ştiu care judeţ pentru nu ştiu care jurări, ci patru deputaţi şi senatori, ctâlniceanu. d. Vernescu, d. Catargiu piue, vechi consilieri ai Tronului, am ăudienţâ şi avem să ve spunem peni, căci nu avem nimic de aseuus; am < 'ic, audienţă ta sa spunem Majestă-' I ile, că in împrejurările de faţă este să se amâne revizuirea Constituţiei daca M. S. Eegele nu ue-ar fi a-t. fiiud-câ nu avem preteuţiunea de a ubili, atunci eram să ’1 rugăm respec- " A " \,ţ diitfi* ii j ^ cel puţin să ia măsuriie pentru ca $ * A asigure libertatea alegerilor, nu numai n am fost primiţi, dar inse răspunde de mareşalul i’alatului îi nu supune Majestâţei Sale cererea a, fiind contrarie unui oare-care ar-Bm regulamentul Curţei. Iată răspun-o.tual care I am primit. preşedinte. Mi daţi voe o secundă. d-lor senatori... yeneral I lorescu. N’am isprăvit, doua *■ numai... preşedinte. Daţi’mi voie, d-le g« ■ D. general Florescu. Ni se refuză de a face sa ajungem pană la Tron cererea noastră... D- pieşedinte. Vedeţi, d-lor senatori ce Re Peflet-'e. D. general Florescu pune in discuţiune... . D. general Florescu. Am dreptul sa vorbesc ?... D- preşedinte. Eegulamentul nu ’mi da voe să vă dau voe. D. general Florescu vine iu naintea Senatutui şi pune pe Senat a judeca intre cererea d-sale şi decisiunea Tronului... D. general Florescu. Nu. Nici n’a ajuns până la Tron, guvernul are să ne răspundă cum să luce că cererea noastrâ nu este învoita să ajungă pană la Tron. Este un fel de seefestrare... D. preşedinte Ca să ajungă cuvintele la Tron, vorbiţi aici, usaţi de libertatea cuvăn-tului conform reglementului nostru, şi fiţi siguri ca M. S. Eegele Eomăniei citeşte cuvintele noastre... D. general Florescu. Se opreşte ca să ajungă până la Tron... D. ministru de esterne. Nu este admis ca Eegele să fia pus in joc. D. Lascar Catargiu. Nu este permis să ridicaţi cuvăntul. (sgomot). D. preşedinte. Nu pot lăsa să se arnes-tece in desbaterile noastre Tronul!... Eu i mai din nainte simţeam ce voiţi să faceţi, | dar nu credeam câ veţi merge aşa departe.... D. general Florescu. Mă plăng de mareşalul Curţei şi de guvern ! Nu este vorba de Eege (sgomot). D. preşedinte. V’aţi plâns pentru că eri nu vi s’a acordat... D. general Florescu. ’Mi luaţi curentul ? D. preşedinte. Nu, daţi-'mi voe să vă esplic.... D. general Florescu. Atunci ce mai căutăm in Senat ? D. preşedinte. Dimitrie Ghika. S’a plâns d. general Florescu că discuţiunile noastre in loc sâ fie ast-fel precum se cuvine unui Corp matur, degenerează iu certe. Ei bine am dovedit că nu suntem noi ceia cart degenerăm. Cele ce se petrec in momentul de faţă diD partea d-voastră.... D. Lascar Catargiu. Lăsaţi să vorbească (sgomot). D. preşedinte. Văd pe venerabilul d Lascar Catargiu care ne-a dat in curs de atăţea ani dovezi de răbdare, câ întrerup mereu, fără sâ aibă cuvăntul, şi intervine in desbaterea aceasta ; pare ea are nevoe genei aiul Florescu de glasul d-sale. D. Lascar Catargiu. Dar n’aţi fost aseară să vedeţi cum ne-a atacat! D. preşedinte. Nu aveţi decât sâ veniţi la tribună, insa cu o condiţiune, să nu amestecăm Tronul in luptele noastre. Să nu punem pe Senat -a judece întrebarea d-lui general Florescu şi rel'usul Palatului. Nu pot permite asemenea discuţiune ! (a-plause). Prin urmare, vă rog d-le general, amândoi am îmbătrânit in luptele parlamentare, bine-voiţi a vă mărgini cercul prescris de regulamentul nostru. Aveţi libertatea cuvântului, insă cu conJiţiuue sâ vorbiţi de orice, să dovediţi daca puteţi trădarea majorităţii, incapacitatea ministrului; acea ta intră in libertatea cuvântului garantată de instituţiunea noastră; insă nu puteţi aines-taca pe Eege in discuţiunele noastre ! 1). general Florescu.—D-lor, am avut onoare să vă spun, câ atât in numele uieu cât şi al colegilor mei din oposiţiune ue-am piăns de dişposiţiunile majorităţei care interpretă râu cuvintele noastre şi provoacă la lupta de tendinţe prin presupuneri gratuite. Apoi sâ 'ini permiteţi sâ răspund onor. nostru preşedinte care şi d-sa a căzut in acelaşi păcat văzând in cuvintele mele aducerea in discuţie a persoanei Majestâţei Sam Eegelui, pe când chiar răspunsul scris carr ’l-am primit de ia mareşalul palatului şi pe care vi l-am citit mă pune la adăpostul ori-cărei bânueli. Mă plâng că nu mai poate un senator ajunge la Eegele... O voce. Ce are a face această ? I). mini-tru de externe.lSu este aşa. D. general Florescu. Când mareşalul Curţei răspunde câ nici na comunicat solicitarea noastrâ Majestâţei Sale Eegelui, căci in virtutea unui regulament nu putem fi primiţi. Apoi, d-lor, guvernul este străin de acel regulament V oare nu guvernul a făcut această positiune Eegelui ? D. ministru de externe. Nu se poate discuta pe acest tărâm. D. general Florescu. Prea bine, d. mi- nistru va fi satisfăcut, noi ’] vom pune in posiţiunea cea mai bună de a nu mai avea contradictorii ; noi ne retragem din Senat. (D-nii : General Florescu, L. Catargiu, Al. Ştirbei, General Mânu, Iorgu Radu, M. unermam şi Giurgea se retrag din Senat.) RESCOALa de la targsor E® Lingă informaţiunile ce am comunicat deja in privinţa rescoalei deţinuţilor de la penitenciarul militar dm Tărgşor, mai aflam următoarele lucruri toarte grave * Şe zice că arestanţii militari au inclus in interiorul temniţei pe căpita-uu-director şi pe locotenent, ajutoru lui, insultându-i şi maltradăndu-i in modul cel mai nedemn. Acest act de resvrătire a fost provocat, se zice, din pricina hranei insuficiente şi proaste ce se ad deţinuţilor. a orânduit deja mai multe cercetări, la cari au participat d-ni colonel Gorjan. colonel Cruţescu şi co-misaru regal din Bucureşti, cari au fost la faţa locului, dar nu cunoaştem pănă acum rezultatul. Daca faptul este adevărat, intrebăm pe d. ministru de râsboi: mai pot servi numiţii ofiţeri la acel penitenciar ? In interesul diciplinei militare, rugăm pe guvern să arate prin „Monitorul oficial" cum s’au petrecut lucrurile şi ce măsuri s’a luat. iu corpul de ingiueri-civili ai la gradul de ministerului lucea vestitul căpitan Zdrafcu şi aţii ca el, plimbăudu-se prin saloanele palatului regal Şi de ce nu ? Oare palatul nu e al lor ? REVISTA ZIARELOR Binele public ar dori ca organul oficios să fie mai modest căud pune in cumpănă patriotismul şi buna credinţă a celor cari n’&u vederi roşii, însuşi propuitorul revizuirii, d. C. A. Bosetti nu e de bună credinţă, ci prin reforma sa vrea să amăgească spiritele pentru un interes exclusiv de partid. Sa dovedit că reforma propusă nu e liberală; că guvernul va face uz de corupţie şi in colegi-ele numeroase, căci corupţia e in practica guvernului, nu in sistemul electoral. Alegatorii vor avea să judece incurănd, dacă primesc să li se desfiinţeze independenţa. Naţiunea vede cu durere persecu-ţiunile, la cari sunt expuşi Bomănii din Ungaria. Ei protestează energic, dar demn, contra proectului de lege al şcoalelor secundare, ce tinde la maghiarizarea Romanilor. Fraţii de peste Carpaţi „să lupte bărbăteşte pe calea pacinică şi legală, aducăn-du’şi aminte, că guvernele şi regi-mele trec, iar popoarele remân!" RSsboiul W. se plănge contra maltratărilor la cari sunt expuşi arestanţii la noi. Poliţia, sub-prefecţii, lini procurori, judecători şi directorii de penitenciare bat şi torturează sălbatic pe nenorociţii arestanţi, cari apoi in despararea lor se revoltă şi fac rescoale sângeroase. Şi democraţii noştri sc laud să au desfiinţat bătaia, pe căud ei intrec pe căpitanu Cos-tacbe 1 Mutări in Armată Sa aprobat, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Eegelui, mutarea in interesul serviciului, pe zioa de 13 Martie 1883, a oficiârilor superiori al căror nume urmează. Colonelul Peiu Alexandru, comandantul regimentului 8 infanterie, in aceiaşi calitate la regimentul 2 infanterie. Colonelul Eacoviţâ Ioan, comandantul regimentului 2 infanterie, in aceiaşi calitate la regimentul 2 infanterie. Colonelul Eoteanu Emanoil, şeful stat-majorului diviziei IV teritoriala, s’a numit comandant al regimentului 6 linie. Locotenentul-colonel Dănescu Teodor, co mandantul regimentului 28 dorobanţi Su ceava, in regimentul 5 infanterie. Locotenentul-colonel Petrovici Ioan din regimentul 13 dorobanţi Iaşi, in regimentul 6 infanterie. Locotenentul-colonel Gigârtu Petre din administraţia centrala a resbelului, comisar regesc al consilului de revizie. Conferinţele publice ale Socie-tăţei Corpului didactic Duminică 20 Martie ora 2 p. m. D-nu C. Disescu va ţine o conferinţă in sala facultăţei de ştiinţe de la Universitate şi va vorbi despre funcţionari publicii. Duminecă 27 Martie la aceiaşi oră D-nu V. Păun va ţine o conferinţă asupra Literatură noastre populare, partea poetică, Mişcări in justiţie D. M. Ghimpa, licenţiat in drept de la iaeultatea din Bucureşti, actual supleant la tribunalul Ilfov, membru la acelaşi tribunal. D. C. Paraschiveseu, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, fost supleant la tribunalul Covurlui, supleant la firibunalul Ilfov. D. I. B. Docsescu, licenţiat in drept de ia iaeultatea din Bucureşti, actual membru la tribunalul Mehedinţi, prim-procuror Ja acelaşi tribunal. D. N. Cutcudaehi, licenţiat in drept de la facultatea din Geneva, actual supleant la trubunalul Mehedinţi, membru la acelaşi tribunal. D. I. G. Isvoranu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, supleant la tribunalul Mehedinţi. D. Eaul Eomalo, licenţiat in drept de Ia facultatea din Paris, actual membru al tribunalului Tutova, judecător de instrucţiune la acelaşi tribunal, in locul D-lui N. C. Ciuca, care trece in postul ocupat de d. Eaul Eomalo, dupe cererea ambilor magistraţi. D. I. Tânâsescu, actual ajutor la ocolul Blahniţa, judeţul Mehedinţi, in aceeaşi calitate la ocolul Strehaia, acel judeţ, in locul d-lui M. Poporiu, care trece in postul ocupat de d. I. Tânâsescu. D. Zamfir Bâlteanu, fost portărel, cap de portărei tribunalul Gorj, in locul d-lui Constantin Lascâr, demisionat. Sunt numiţi : D. C. Manolescu, actual ajutor de grefa la tribunalul Muscel, grefier la apelaşi tribunal, in locul d-lui I. Eâdulescu, destituit. D. C. Apostolescu, actual copist in grefa tribunalului Muscel, ajutor de grefa la ace laşi tribunal, in locul d-lui C. - Manolescu inaintat. D. C. D. Băltaţeanu, fost magistrat, aju tor la judecătoria ocolului Argeş, districtul Muscel, in locul D lui C. Staneiulescu, per mutat. Comitetul instituit pentru construirea bisericei roinăne din Cernavoda ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa onor. public că in zilele de 1, 2 şi 3 Iunie viitor anul curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici. Pentru care finit, sunt rugate cu onoare toate autorităţile şi particularii care posed bilete, se grăbească cu distribuirea lor, şi înaintarea banilor inainte de zilele fixate pentru tragerea loteriei. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de cub tipar : Dr. M. Gaster.— Literatura populară romană, cu un apendice : Vorvova Gara-mantilor cu Alexandru Machedon de Ni-colae Costin. Bucureşti 1883. Editura I. Haimann. Preţul 5 lei. TEATRE-SPECTACOLE Sala Atlieneului.—Luni 21 Martie 1883 CONCEET dat de d. P. C.Niţescu cu gra-ciosul concurs al d-lor Ed. Hubsch, St. Vladoianu, C. Dumitrescu, Sc-hipek şi Bar-cânescu. ceruială pentru scânduri preparată cu lac, fabri-caţiune Englesă. Depou general Ia Magasinul de de-icatese D. G. MOCIANU. in Grand iotel Broft. Tablou A CTE OFICIALE Sub rezerva apiobarei ulterioare a M. S. Regelui, s’a numit d-1 Andrei Iouescu in funcţiunea de verificator clasa II la casieria generala a judeţului Ilfov, in locul d-lui Gr. Boranescu, demisionat. D. Acliil Ciuculescu s’a numit mijlocitor de schimb Ia bursa de comerciu de pe lângă cqmera de comerciu a circumscripţiei VII, cu şedinţa la Brăila. I). H. Engel, inginer civil de Ia şcoala specială din Gând, s'a numit in funcţiunea de ajutor-şef de secţiune clasa I, la direcţiunea generala a studielor şi construeţiu-ţiuuilor cailor iierate Bucureşti-Feteşti-Du-năre-Făurei, la acelaşi punct, sa se admită. Mişcări in Administraţie Sunt numiţi provisoriu : D. Anastase Florescu, sub-prefect Ia plâ-şile intrunite Marginea-de Jos şi Oraşul din judeţul Eâmnicu-Sarat. in locul d-lui Ioan Alexandrescu, trecut in alta funcţiune. D. Ioan Dimitrescu, sub-prefect la plasa Margiuea-de-Sus, judeţul fiamnicu-Sârat, in locul vacant. D. Costache Boteauu, fost sub-prefect, poliţai la oraşul Roman in locul D-lui Gh. Brănişteanu, demisionat. D. Al. Popa, comisar poliţienesc la gara din târgul Adjud, judeţul Putna, in locul d-lui M. Vasiliu, revocat. DIVE Jt s i: Ieri seară fâcându se a doua încercare a luminei electrice la palatul regal, s’au văzut iutre invitaţi o mulţime de agenţi electorali impreuna cu capii lor, intre cari strâ- j-cvuiuu Lakevitz câştigat de ***•” No. 148 va remănea la Jokey-Cluv, unde cel ce La câştigat poate veni să i reclame peuă la 15 Aprilie (s.v.) 1883.—După acest termen ra-boul se va inapoia proprietarul seu. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 19 martie 1883. 5olo Kenta Amorţişi bila. . , 5"|u Kenta Komâna Perpetuă , 6u|0 ubligajium ile stat. . . . t>o(o oblig. Căilor I. Kom. regale 5o/o , Mouicipale .... 10 fr. y C»»ei Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7oio ,» Scrisuri Rurale.. . . 5o|o Scrisuri fondare urbane . . bo[o , , , 7y[0 y y y liupr. cu prime Uuc. (20 1 b.) Acţii iiâncei Majioueie ftuinâueZoOl > Soc. cred. muŞ, rom. 500 1. > , Rom. de con.trudii 5001. » » de Asig. l)acia-Kom 30u 1. > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . , » y Bilete de fianque Fiorini valoare Aastnaca. Mărci germane. .... Bancnote francese . . Eump. Vend 938|, 941/2 921,. y3i[2 ton, 101B(4 toz’i. 103i/, 86>/( 8c>3i. 227--- 232- 913U 92 >i 1031/a 104U, 89 s/4 9u'/t 99i/a l00i|„ 1028j, 103'/, 82'/2 3Slp 1290 1800 212--- 217- 530--- 535--- 408--- 413- 238- 240--- 2- 2 20 2- 2 20 2108/* 2.118,, 1 23 1.25--- 99‘k lOO'/a Avlma opresiunea, sufocarea. Ţigaretele indiene de cânepă indiană e a lui Grimault & Cie farmacist la Paris sunt de o eficacitate asigurată. Depou in toate farmaciile. TIMPLl» CEA MAI BOGATA MINA DE ARGINT SIERRA GRANDE Les cours du semestre d’ete s'oucrironl dans toutes Ies facultes mardi !) Acirl 1883. L'horaire detaille sera envoye gratuitement â tonte persoane en fera la demande au bureau du departament de l'instruction blique ou du bedeau de 1‘Universite. NB. La Faculte. des Sciences et la Faculte de Medicine de 1’TJj versite de Geneve comprennent. l’enseignement. complet des branch exigees pour l’examen profess onnel de pliarrnacien conformeme au reglement federal suisse. (H2139X) Le Becteur 5 do liberau şi lapurtator, ea lucrezi deja de la Iul e 1 Eată tabloul de argintul metal vendut ş. scod 5 fr., in loc 5:15 minimumul valoare «ale m scirnbu Produsul iu bani de la 21 pana la dl iul in August in Septembre in Octombre in Noembre in Decembre 'VC hkCMft». , ţ C Les CAPSULES RAQUIN sunt singurele eap-sule cu Gluten aprobato do Academia de medicina din Fraecia, care lo-a declarat superioare tutulor 670.000 985.000 835.000 930.000 615.000 HARTIA si VESICATOARE lalbesîeyres 3,985,000 Masine de treerat, sistem pentru mână şi tortă. o ? Maşine cu scripete pentru 1-4 animale trăgăto Masine de tăiat nutretde 21-32 mim . .... . ■ - 11» narte cele zece zile din iulie, Intăile cinci luni de exploatare .» - Pa‘te f ]uuâ. au produs aproape 4,000,000 de franci, ceea-ce Ş00 000 tr. pe Iun fie-care luuă d, 1. “ «V**,** ..» acţiunilor sale, cuponul de cSte 1- îr.2t «5*5 SapKr Producţiunea aceasta continuând va fi la ..„u unei acţii. mentar care se va ridica cel pj ^'f5 ffi , nrmare de 22 fr. 50. Minimumul venitului unei acţii de 120 n. u I"11 Totul iusă ne asigură că va fi cu mult mai mare. . _ . ■ r. La ÎS August trecut, 8 lucrător, numai, an scos dm mina, m ceasul giut aproape in stare nativă in valoare de 600,000 fr. ^ cupoa. Esistă deia o reservă in bani de l,500,UOu tr., ■ . , maj nelor înainte. Mine nu lipsesc, din contră sunt m abon leu-*. * «e est« ™ mult, după spusele acelora cari o critică chiar nu este totul de cat un P la părţile cari au mai puţin argint, avuţia minelor creşte cu cătse >p j adânc După calculul inginerilor, 35 milioane de blocuri sunt deja la.iveală. Am cumpărat o parte de acţiuni cu preţan joase, când se răspândise s0 moţul că compania, nu va plăti dividendul său lunar ca de obiceiu. Eata ce ni se comunică in această privinţă : Gira desminte zgomotul că Compania ar avea de de obiceiu dividendul său pe Februarie. Ea declara .... c hotărâtă de plata cupo De la \ Fevruarie va fi o fontăne continua mulţumitoare. w cli vinderea acţiunilor ixtciTiclc suntem in posiţiune ale oferi deci cu 50 de fr. mai efiin. Te ■imi „gratis o losă municipală societăţi .Ungare „Crucea i 42 luni, cate i acelaşi cupon lunar avisului telegaralic dividend suplimentar, după prisosul suplimentar cu 1 tr. 25 de dividendului, la rambusarea ci o acţiune in fie care lună L asupra dividendelor cari Membru al Academiei do Medicină din Pari^ Medic en şef al Spitalului Saint-Louis. Vindecă neapărat şi radical Rhumatismele, maladiile de pele cele mai vechi, Vartrele, Scrofulels, Ulcerele, Vlciurile sângelui şi t6te accidentele provenind din maladii contacidse nuoi seu vechi, şi cari au resistat ori cărui a.t tratament. Resultă din experienţele făcute In spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, etc., că acest sirop, approbat de Academia de Medicină din Paris, este cei mai bun, cel mai actif şi cel mai economic din depurativele cunoscute. El convine ambelor eexe, tutor verstelor şi tutor temperamentelor. A se păzi de contrafaceri şi a exige pe învelişul pecetluit, timbrul (imprimat în albastru) guvernului francez, şi semnăturile de mai gios cu cer-nâln roşie • nniiiiniiiiiiiiniriimnniiiiilifflTO gând sa nu plătească ca tă in Cată «a află deja iu lui vor fi îfiSOfiOO de de 30 de tone. Exploa- .cţiunilor Sierra Grande iii AUDI ES de POITRINE 650,000 fr. şi că la ziua franci. Z- A 1------- tarea merge căt se poate de _ Sindicatul Franco-American care se ocupă _ le oferă publicolui cu preţul de 150 franci. Noi clientelei noastre cu preţul de 100 de fie-care, i lăngă aceasta cumpărătorul de zece acţiuni va pi a oraşului Bucureşţi de la 1869 cu prime şi una a roşie0 tot cu prime.“ ., Sindicatul alătură la aceste acţiuni o foae de cupon pentru 4 fr 25 pe lună plâtibil la 15 ale fie-carei luni. Noi plătim de 1 fr 25 nu la 15, ci la 5 adică „indată după primirea cu inştiinţarea cuponului0. La sfârşitul anului, sindicatul va plăti un primirilor, pe care T mai socoteşte cu 12 la sută. Noi vom plăti in fie-care lună, acest dividend acţiune, aplicabil, înaintea ori-cărei repartiţiuni a titlurilor cu câte 125 franci. Fiecare cumpărător de 100 de titluri va avea di plătită cu 125 fr. fără a inceta de a avea dreptu vor mai fi chiar dnpă-ce ’şi are capitalul seu relua Noi oferim astfel oplasare escepţională a banilo 100 fr. pe preţul redus cu care putem oferi un nv 1. Un cupon lunar de 1 fr. 25 net adică 1 şi preţul actual de cumpărare, insă lojo pe lună la pari.—cu un cupon de 12 plâtibil la 5 Aprilie ; 2 Un al doilea cupon lunar tot de atăt, de luat asupra divider suplimentar, aplicabil la rescumpărare in fie-care lună a unei ac de franci, cu 125 de fr.—cu ăntăia tragere botărită la 5 Aprilie. 3. La un ultim dividend eventual şi nehotărît, după desvoltarea esploatărei. NOTA . Oferta de faţă este valabilă numai până la 31 Marte (12 Aprlie) inclusiv, adică obligatoare pentru cererille primite de acum şi sosite in Viena in ziua de 37 Martie (12 Aprilie) cel mult , u Cererile insotite de Dretul acţiunilor adică de 100 franci fiecare, trebue se T6te persbnele cari sufer de maladii de pept, preoum eatarrha, phthiria, guturaiuri si tusse învechite trebue sa intrebuinteie SIROP D BYPOPHOSPmiE di CHAII de 6RHHADLT h C Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 31, RUE DE CLERY, I1UE I’OISSONNIEBE, 2 si in tdte pharmaciele si drogueriele cele bun*. care, prescris de mulţi annii de medieil Iurnei Întregi, a dat in tot d’auna cure minunate. Prin intrebuintarea continua a acestui Sirop, tnnea inoeteasa, sudorile nocturne dispar, allmentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiaret al aspeotnl unei samtati mai infloritCre a bolnavului. Siropul nostru de Hypophosphit de oalce este de culâre pembe ti se vinde in flacdne turtite de forma ovala, revestite de marca fabrioei, cu semnătură Grimault si C‘«. si timbrul Guvernului frances. LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET C1*, 8, STRADA YIVIENHE ^ SI IN PRINCIPALELE PHARMACII LA BOURBOULE 1$ APA MINERALI eminamente RECONSTITUANTĂ £ Clorurată, sodică, bicarbonată, arsenicală O JXJMjBTATE până la s pahabe pe ui Regenerezi copiii debili şi personele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Intermitente Atenţiile pielei pi > câiler respiratorii SESONUL TERMAL DE LA 36 MAltT PÂNĂ LA 30 SEPTEMBBE. VECINICA FRUMUSEŢE A FEE EI OliTISUT-' l'KIN USAGIUL PÂRFUilERiEI ORIZÂ L. LEGRANO NOUA INVENTIUNE p Demai^ ailor, eu cr. seceta fi putea iu «ante ies A LUI Furniiiorui Curiei [\assiei ORIZA LACŢE LOJ1UNK EMULSIvX Albeşceşi rficoreşce pei-ea, face să dispară, distruge pistruele. Plus de Teimuree Pr .ETresive p.cheveux blane^ PAM* IXORÂ ES>. PIXAUI) o CREME-ORIZA ffî Pentru a reda de indatăPErylui ţi Barbei culdreb îor naturală tote nuanţicle. gwmpi'j ^Sw’isîa StHONORE. Săpun..................... de IXORA jj Essenta pentru batiste.... de IXORAţj Apa de toiletta........... de IXORA '1 Pommada .... •............ de IXORA ţy Oliu ..................... de IXORA ţî (Praf de orez............. de IXORA d Cosmetic.................. de IXORA 37, Boulevard de Strasbourg, 37, Singurul Deposit allu Aspasinei Mignot SAVON ORIZA Dupe doctorui O. Reveil, cel mai dulce pentru pete. ESS.-0RIZA & 0RIZA-LYS Parfume noui adoptate de fashiune. Oriza-Powder Pulbere flori de Ores Aderează pelei şi ’i dă catifeala perşi cei. ________ * * 7 J- ' ^Honorâf’2'TlTPai • *_• *07nt S-'hONOÎ Mi pol Sifî lndulceşce şi albeş* ce PELEA. ii dă transpăreau şi frăgejlmeâ tlnnre|el. Ea preservă obrazul de pSrlelă fi de abărriluri. | Nu este trebuinţa de £ jspîlacapul neci inainteneci Idupă- Appllcatiune simpla. Resultat immediat, an pă-tăză pelea şi n» vat8m5] jneci uă ‘ data sSnltăiei Deposit priacîpai : 207, Ru'e Saiut- Se Ferul Leras De la comunicarea lucrărilor sciiucifice la Academia de sciinte în 181! şi la Academia de Medicină în 1858, Ferul Leras a obţinut din parter corpului medical, un forte frumo? şi repede succes care creşte din an în ii făcând să caglă în uitare diferitele şi numerosele preparaţiuni feruginoa noî. Acest succes continuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentul!! care conţine : 1° Ferul, unul din elementele sângelui nostru; 2° Phosphp1 tele care intră în composiţia oselor nostre ; 8° Că el este suportat chiar di acei bolnavi al căror stomac nu pote să tolerese nici uă preparaţiune ferm ginosă;4* Că n’are nici uă acţiune asupra dinţelor; 5° Că nu provool constipaţia ; 6° Este limpede ca şi uă apă minerală ; 7° Se asimileă ariial se mistueşte şi intră in economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geurile şi hapuriC', ui fer. Se pole recomanda în mod folositor, în casurill de saracia sângelui, anemia, limfatismul, slăbiciunea, crampele stomacului; acest medicament mai are proprietatea a escitj pofta de mâncare, a înlesni creşterea si aesvoltarea fetelflf atinse de culori palide, rechemă şi regulează luna sau regulele | femei, opreşte pola alba, şi dă sângelui, frumosa cui o re roşii strălucită ce el perde adesea în timpul bulelor. Deposit, 8, Strada Viviena şi in tbte pharmaciile la Paris şi în StrâinetutS MAGASIS fundat vis-a-vis de Tetrul Naţional Bucureşti .YGKA.srisrcrL DE COLONIALE SI DELICATESE £de8‘o/«, RP* Sari a'ea d- anJ Pe I Ztnor"' £&.n . "II />,.( "ntepJtr, nl>‘‘ ■« Z ?aatioi0d ,1’Wura J iZ, ţţ*** VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Cetitifn tdte filele tu ^iaral Pariai» BI.AW un nuon roman inedit APĂ TONICĂ fDICQUEMARE ROUEN (Fra.ncja) Grăbeşte creacerea părului, Impedecă de-coloratiuuea ai i reda Pommada Epidermală ANTIPELUCULARX Opreace cftderea părului. — Distruge mătreta. — Aatămpără mâocă-rimele. Se gdaeac în t6le Casele cele bune de Parfumerio. Administraţinnea: PARIS, 22, bnlev. Montmartre. GRANDE-GRILLE.-Afecţiuni limfatice, boia ciilortl mistuitore umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căilorfl mistuitdre, greutate la stomaefla mistuire grea, nepoftă . dc mâncare gas-tralgie, uispensie. ' CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale beşicel, nisipfi, nâtră, gută, diabetă, albuminăciă. HAUTERIVE. — Afecţiunile rini-chilorfl. ale beşicel năsipfl, pâtră, gută, diabetă; albuminăriă. A sd cere numele isvorulni pe capsulă. Deposilă In IîucurescI la DD. War-tonovitz şi Herţop. ILM (UÂ VIEŢA) GIT»’ de MAUPA88AIV1 M. Meainman.J De vânzare la D Abonu.'imeute de trei luni franci nu fost arendaş, fost interni mai multe moşii, bun Agn( S Ivoeşte a-se angaja la un prop Ulnformaţiunile se pot lua M ministaţia acestui Ziar. Casele din s! rada Mantii lesi 9. Amatorii se lielar. De venzare vor adresa in case la prop Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel, oUJEGIBEB?