iAMBATA 19 MARTIE 1883 Ari minlstraţia^ Oalea Victoriei 33. ANUL AL VIII—No. 63 '&rn tosU ţara, pe an . . iS , pe 6 lnnî. , pe 3 Innl. • * Y it n gtreinătate pe an , 40 le‘ 22 lei 12 le 60 leî rimentele ae priimesc la Administriţie ■ rin Capitală 10 bani numărn Districte 15 bani numărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » > II .... 2 50 MHnţnrile ;i inserţiile se primesc "Ucnreştl, la Administraţia ziarnlnl ia Vlena, la biuronrile de annnţnri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. Convocarea colegilor electorale J Colegiele electorale pentru alegerea eputaţilor şi senatorilor viitoarelor flunări legiuitoare, sunt convocate t ordinea şi la termenile de mai Pentru deputaţi Colegiul I. in zioa de 20 Aprlie tor. Colegiul II. in zioa de 22 Arilie •tor. Colegiul III. in zioa de 24 Apri-t viitor. Colegiul IV, in zioa de 26 Aprilie itor. In zilele de 10 şi 11 Aprilie se or alege delegaţii colegiului IV, nform art. 60 din legea electorală. Pentru senatori Colegiul I, la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. Colegiurile universităţilor din Bucu-sti şi Iaşi, la 2 Maiu. Adunările legiuitoare sunt convo-te pentru ziua de 10 Maiu viitor. jlla Bucureşti, 18 Martie 1883 Am face mare haz pe Romanul pen-cele ce spune astăzi, in revista ui dela 18 martie, daca am şti că de naiv şi nu amăgitor. Fiind Snsă el precum e, trebue să cercetăm şi dosa de levăr ce o conţine zisa revistă, ca i nu-1 lăsăm să se sfinţească. In acest numer oposiţia este crudă şi numai biata opiniune publi-i apucată cu vorba, spre a-i spune iă toată mişcarea agricolă, comercială iii industrială ce se vede in tară, nu ste alt de căt produs al preocupări-ur de tot momentul ale partidei li-erale ! Ungurii işi fac pe copii-lor să trează că Adam a fost maghiar şi â a vorbit cu Dumnezeu ungureşte, li cu aceasta au o ideiă naţională, ceea d a inbuiba de şovinism spiritul fie-cărui cetăţean viitor. Prin ur-jDiare minciuna lor poate afla o scufă pănă la oare-care punct. Dar cate poate fi scusa palavrelor ce taie irganul guvernului Eoşu când nu au jfllt scop de căt impostura, spre a Smăgi pe oamenii simpli să crează Intr’acest guvern şi să 1 mănţină in-Ţă la putere pentru sporirea reului *e pe toată zioa il face? Să ascultăm puţin la cele ce taie. Pe lăngă legile pentru tocmclele şgricolo, pentru înfiinţarea caselor e credit agricol, pentru docuri, pen-Hru comiţii agricole, votate in anii hin urmă de către majorităţile Roşii, fi menite,—zice Românul—să aducă loloase reali agriculturei; prin înfiinţarea apoi a unui nou minister de i gricultură, comerciu, industria şi do-Qnenie, chiar problema economiei naţionale e resolvată! Halal de atăta ispravă 1 De cănd insă legea constitue un Iprogres prin faptul simplu al punerii > i in vigoare ? Cine este naivul acela care d edată cu plantarea viei să y^Braute a-i bea vinul ! Legi domnilor ? că ati decretat căte-va legi de agricultură, aceasta ve este meritul ? Dar aceasta este cestiune de tra-ducţie ; n’aveţi nimic de inventat, căci lc ati găsit introduse airea şi perfecţionate potrivit cu experienţa dobândită in aplicarea lor. Să ve vedem cum le aţi localisat in traducere, şi mai cu osebire in ce spirit le aţi modificat textul in vederea aplicării acestor legi Ia noi. Să-şi aducă aminte proprietariiproiectul cum a fost propus de către d. C. A. Rosetti in ceea ce priveşte ro-gularea tocmelilor agricole; acel proiect care semăna in clasele rurale anarchia, lenea, reaua credinţă ; contra căruia se rădică toată clasa proprietarilor, care vedea in acel proiect nu numai peirea ei, dar şi a nenorocitului ţeran, in favorul căruia pretindea că vine propunătorul cel scurt la minte, şi care proiect in fine, graţiă numai conlucrării bărbaţilor celor mai eminenţi ai Oposiţiu-nii, luă o transformare aproape radicală, intr'o comisiune de 27 chiă-mată a-1 cerceta din nou. Daca legea cum e făcută astăzi poate da efecte bune pentru clasele rurale, meritul ei mai poate oare figura la partida Roşilor? Nici-de-cum; meritul lor e proiectul in coprinde-rea ec -a avut el ca propunere a d-lui C. A. Rosetti, acea monstruo-sitate turburătoare a raporturilor dintre proprietar cu muncitorul de pă-mănt, care n'a putut fi luată nici pe spetele lor de hamal, de către majorităţile docile de care a fost dispus. Dar despre cele-lalte legi, precum sunt : aceea a caselor de credit agricol, a docurilor, a comiţiilor agricole ; daca va fi să ie caute cineva resultatul lor salutar, trebue neapărat să aştepte incă mult timp aplicarea acestor legi, căci d'abia sunt decretate. Pănă acum ele nu prezic alt merit de căt pe acela de a procura incă căte-va voturi de noui amploiaţi guvernului coruptor şi ceva de căstig favoriţilor întrebuinţaţi la construcţiuni de căte-va milioane lei. Printre toate elucubraţiunile din această revistă a Românului, ceea ce este mai mucalit este descrierea calităţilor noului minister al Domenie-lor şi conchiderea la aşezarea economiei naţionale pe simpla enumerare a atribuţiunilor noului minister. Toate creaţiunile de stat luate du-pe scopul lor aparent sunt bune, cănd opiniunea oamenilor luminaţi convine asupra textului legii prin care ele sc crează. Dar c un meşteşug la aplicare, dupe care creaţi-unea poate deveni utilă sau infructuoasă. Ne pot proba Roşii că au pe acela care ar da result iţele cele bune ? Noi afirmăm că nu. Ei au un trecut de trei ani in primul period al domniei lor absolute şi un altul de şapte ani in al doilea period de aceeaşi domnie. Au avut tot timpul să lase urme de bună intoeinire administrativă, in care să se găsească proba ce o cerem noi. Ei bine. administraţia lor este o ori bilă dramă in circ fantasmagoria este reală şi cu efecte de cari se resimte societatea întreagă. — Nefiind educaţi ca oameni de guvern, spiritul Roşiilor nu s’a aplicat, in căt pentru administraţie, de căt do-a face tre-bele celor de aproape ori închinaţi la d-nii Rosetti şi Brătianu, trecând presto legi şi proste ori -ce cuviinţă. nu s'a aplicat do cât Ia jăfuiri sau cmmih ri spre a găsi in ijloaco de-a trăi in larg. Nu ni se \ Torbcască teorii, căci acelea nu au nici-o putere prin ele iusăşi. Practic ă, practică bună s ă ni se arate. Dar aceea este hidoasă sub guvernul Roşu. Un strigăt general o blamează. Practica guvernului Roşu se ia de pfir cu teoria ce el pune înainte. Dovada este că in nimic nu se aseamănă realitatea lucrurilor cu descrierea ce „ Românul “ incearcă a face despre starea lor sub guvernul actual. Deci, şi noul lor minister, departe de a insemna ceea ce ar spune-o a-tribuţiunile sale, nu va putea fi de căt loc pentru incă un ciutac al stăpânului, care să i se închine cu slujbă dupe dorinţă, şi in modul acesta să facă o anomaliă acest mi nister, ca tot ceea ce işi primeşte direcţiunea de lai un spirit difus si necurat. Am avea incă de relevat in revista de astăzi a ,, Românului“ o programă economică cu care inchiăe el frumoasa perspectivă a Viitorului sub guvernul roşu. Aceea insă coprinde idei şi date prea mult serioase, ca să le cercetăm numai in treacăt. Le vom consacra o revistă anume in-tr'un alt numer. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 28 Martie. — Ştiri din Constan-tinopol anunţi ca Bib Doda paşa, fiul prinţului Miridiţilor (Irib albanez catolic) va fi numit guvernator general al Libanului. Ticna, 28 Martie. — „Gazeta Vienei,“ in edipunea sa de seara, zice ca e autorizata a declara că sgomotu despre demisia contelui Potocki din funcţiunile sale de guvernator al Galiţiei nu sint de loc inte-meiate. Londra. 29 Martie. — Corespondenta diplomatica ce guvernul englez o publică, relativ la cestia Dunări, coprinde perioada negociafiunilor posterioare datei de 28 Oc-tomvrie 1882. Tn una din primele telegrame publicate, lordul Granville in urma linei cereri a d-lui Duclerc, pe atunci ministru de esterne al Franţei, osplica vederile Anglifi pentru intrunirea unei conferinţe spre a regula cestia Dunării, in urmă vin depeşile prin care Franţa şi cele-lalte puteri primesc propunerile Angliei. Intr'o altă parte, corespondenta menţionează co-rerele Serbiei şi Bulgariei de a li admise in conferinţa, precum şi termenile puse de Rusia pentru a trimite instrucţiuni baronului de Morenlieim, ambasadorii seu la Londra. Pesta, 29 Martie. Prezidenţii cameiij seniorilor, d. Majlath de Szekhely a fost găsit azi dimineaţa in camera sa străns da git şi cu limba smulsă. El avea măinile 'e-gate, ceasornicu şi punga ii lipsea. Asasinii a fugit pe fereastra. In formaţiuni Aflăm că d. I. Popeacu, profesor do liceu, se va numi prefect la Bir-lad. iu locul d-lui Obedeanu transferat. Regina Nathalia a Serbiei călăto-resce sub numele de contesa de Ta-kova. Regina Natalia s'a şi instalat la Nizza. D. G. A. Rosetti este aşteptat in capitală intre 27 Martie şi 1 Aprilie. Se zice că, aproape de Brăila, s ar 11 calcat de hoţi perceptorul comunei Hanesci, furăndui-se aproape 6.000 iei. 1 F CRONICA Se ştie că d. Buhori, acuzat pentu omorul unui sătean, a fost achitat de curtea cu juraţi de Giurgiu. „L’Indep. roumaine“ cere d-lui ministru de justiţie sâ ordone o anchetă severă, de oarece in acest proces „au jucat“ parale, şi prin Giurgiu circulă vorba că s’a dat căte „2000 franci de jurat. * Curtea cu juraţi din Ilfov a achitat alal-tă ieri pe Barbu R. G. Popa, care din’im-prudenţâ a causat moartea tatălui seu. * Ni se spnne că casierul de Ia Usina cu gaz s’a făcut nevezut, după ce a sustras uă sumă oare-care de bani. El se numeşte Samuel Klein. * Pănă nu se va epuisa numărul determinat de decorafiuni şi medalii, Monitorul Oficial n’o să inceteze a publica liste cu sute de numeni de persoane, mireni şi preoţi, cărora M. S. Regele, dar mai bine zis d. I. Brătianu, Ie a decernat vie-un semn de distincţie. Azi ancă se poate citi mai multe liste in gazeta oficilă. * Duminecă 20 Martie intre orele 2—5p. m. va avea loc in Sala Teatrului National licitaţiunea lojelor pentru Serbarea Studenţilor dată de societatea Universitară „Unirea1 sub înaltul patronagiu al Principesei Valentina G. Bibescu, care va fi in ziua de 28 curent. Pentru că numărul d-Ior amatori creşte continuu, invităm pe ori-clne a se grăbi să fie presinte la această licitaţiune lăcănd cunoscut d’inainte că lnjele nu se vor vinde Ia Casa Teatrului. norocire România n'a participat la conferinţa din Londra. Noi suntem in cunoştinţă de cele ce sau Opoziţiunea in Senat ii Din Şedinţa Senatului de la 8 martie I). Dimitrie Sturdza, ministru de externe. Sunt gata, D-le preşedinte, a răspunde la interpelaţiunea d-lui general Flo-rescu şi la aceea a D-lui general Mânu. D. preşedinte Dimitrie (Utila. D. general Mr.nu are cuvănt.ul spre a’şi desvolta in-terpelaţiun a sa. D. general Mânu. D-le preşedinte şi D-Ior senatori. Interpelatiunea care am avut onoare a o anunţa D-lui ministru de externe nu comportă cred o desvoltare prea mare. Mi-ain permis a intreba pe D. ministru dacă poate acum, dacă este in stare sâ ne comunice intr'un mod oficial care suni decisiunile luate la conferinţa din Londra, in cestiunea Dunărei. Acum cănd vedem aceste decisiuni publicate prin jurnale, şi cănd le vedem comunicate parlamentului eugles de către ministrul de externe, cred că d. ministru nu mai este legat a ţinea un secret, pe care d-sa nici nu era legat să ’l ţină, pentru că dili ne- decis la acea conferinţă : dar ce! care este in ajun de a se ineca, se aga(ă chiar de o cracă căt de şubredă, şi ne vine a spera că cele ce in adevăr sau decis, nu sunt adevărate, pentru că ar fi pentru România o decisiune atât de nedreaptă in căt nu ne este cu putinţă să o credem esactă. Prin urmare aşi ruga pe D. ininiătru să ne spună in Senat despre soluţiunea dată cesti-unei Dunărei Ia conferinţa din Londra. Cu atât mai vertos, D-le preşedinte, suntem datori să cerem această comunicare oficială, cu căt existenţa Corpurilor noastre legiuitoare este aproape a fi terminată, pentru că ştiţi că D-v., revenind asupra unui vot de amănarea revisuirei, pe care Taţi dat acum o lună, cănd ni s’au anunţat re-fusul de a fi admişi la conferinţă cu vot deliberativ, voiţi ca acum, când cestiunea a ajuns mult mai acută de cât in momentul cănd s’a comunicat cestiunea refusului, să fim dispuşi a reveni din nou asupra revisuirei. Ast-fel că esistenta Corpurilor legiuitoare se micşorează şi mai mult de căt ni se anunţa prin decretul Regal care prelungise sesiunea până la 15 Martie. In faţă dar a acestei situaţiuni care va pune ţara in neputinţă de a fi represen-tată prin corpurile legiuitoare şi de a avea declaraţiunile oficiale ale guvernului—fiind-că in tot timpul căt se va petrece alegerile camerilor de revisuire, Corpurile legiuitoare nu vor funcţiona,—o parte din puterea legislativă nu va fi in posiţiune de a cere explicaţiuni guvernului. Aşa in cât acum D. ministru de externe este obligat a ne comunica nouă intr’un mod oficial ce ştie despre conferinţa de la Londra. Dacă D. ministru nu ar fi in stare sâ facă astă-zi, sper că va comunica ţârei prin Cartea verde cât se poate de curănd decisiunile ce se vor fi luat in cestiunea Dunărei. Negreşit că, cu ocasiunea acestor interpelări nu voesc a pune pe tapet cestiunea ministeriala, nici a aproba sau a desaproba purtarea guvernului, pentru că nu pot sâ me basez numai pe aceea ce ştiu şi pe purtarea care ştiu că a avut’o guvernul in tot timpul tratârei acestei cestiuni, şi pentru ca sâ poată Senatul să se pronunţe, ne trebue actele diplomatice. Aşa dar desbrac cu totul interpelarea mea de aprobarea sau desaprobarea ministerului, precum şi de consiliele de dat guvernului ce are sâ facă, sau ce nu are să facă Ia solufiunele date de conferinţa din Londra. Acestea se vor resolva la timp şi vom indica in Camerile de revisuire, dacă vom veni. modul de purtare al guvernului. Acum mărginesc interpelarea mea numai in a ruga pe D. ministru sâ ne comunice resol uţiuuile luate de conferinţă, şi dacă nu poate acum, sâ le publice chiar in timpul cănd Camerile nu vor fi constituite. Iată D-le preşedinte, la ce mărginesc interpelarea mea. D. ministru de externe, Dimitrie Sturdza. Guvernul nu a putut sâ primească in mod oficial o ştire despre cele decise. Onor I). general Mânu poate deci vedea că această cerere este prematură din partea D-sale. In căt despre secretul de care desleagâ d-sa pe guveru, aceasta este in afacere de gust şi de obiceiu ; şi dacă D-sa crede că numai când a promis secretul trebue să ţie la el, şi că nu este o delicateţă de a nu se spune un lucru care nu este terminat, aceasta ’l priveşte. Eu cred că Corpurile legiuitoare ce au voit să ştie, au ştiut. Atitudinea guvernului faţă cu conferinţa a fost arătată in mod larg şi precis. Comunicările ce am făcut acum căte-va săptămâni, D-voa6tre le cunoaşteţi. Ştifi că in urma refusului conferinţei de a ne admite in sânul seu la desbaterile sale, guvernul a declarat că nu poate lua parte numai pentru a exprima opiniuni şi doriuţi, ci ca sâ 'şi dea votul seu ca şi celo-lalte State. TIMPUL Acestea am spus atunci ; acestea declar şi astă-zi, situatiunoa nu s'a schimbat intru nimic. Şi când vine D. generel Mânu şi ne spune ca situaţiunea asta-zi este ca aceea a unui om care se agaţă de o creanga pentru ca sa nu se inece, voiu zice ca acestea sunt espresiuni hiperbolice care nu dovedesc nimica. Noi D-lor, vom apăra drepturile noastre aşa cum le-am apărat pană acum, şi cu convicţiunea dreptaţei noastre ! (aplause). D. P. Grădişteanu propune o ordine de zi motivata. lata conţinutul ei : „Senatul, ascultând pe D. ministru de externe şi ferm convins că guvernul va sti şi de astă-dată să apere cu tărie drepturile fir ci, aprobă intru toate conduita sa pană astă-zi şi trece la ordinea zilei. D. Voinov după un lung discurs inchee: Ve rog să se voteze moţiunea propusă de D. G ftdisteanu ; mai ântei pentru că, după cum a zis d. ministru, aţi constatat câ guvernul a ţinut la apărarea drepturilor noastre ; şi pe de alta parte nu voiţi a se da putere străinilor in contra noastră, crezăn-du-ne desbinaţi. Să aretâm lumii câ speranţa noastră nu este la streini, şi să zicem guvernului să meargă pe aceeaşi cale şi in viitor, refusănd ori-ce concesiuni care ar fi defavorabile drepturilor noastre (a-plause). D. Lascar Catargiu. D-lor, D. 'Voinov a început discursul seu cu mărturisirea că nu se prea înţelege in afacerile politice; prin urmare tot ce a zis i este iertat, afara de câte-va acusaţiuni nedrepte ce a făcut partitului conservator, că lucrează cu streinii ! D. N. Voinov, N’am zis aşa. D. Lascar Catargiu. Nu v’am intre-rupt, ve rog să me lăsaţi şi pe mine să vorbesc. D-lor, D. Voinov a făcut o mulţime de acusaţiuni nefundate contra noastră. Puteam insă noi să fim mai corecţi de căt am fost ? Ce pedici am pus noi guvernului acesta in cestiunea Dunărei ? Nici una. Pentru că noi indată ce s’a întrunit conferinţa de la Londră n’am mai deschis gura, am lăsat pe guvern să nu fie supărat. S’a terminat insă conferinţa ; şi văzând mai cu seamă cum că la Londra ministerul a făcut declaraţiuni in parlament, nu puteam noi crede câ un Stat independent ca al nostru, care are un ministru acolo, nu cunoasce ineâ lucrările conferinţei. Iată D-lor, care a fost inteDţiunea 'noastră, n’am avut alt scop de căt să cunoas-cem in mod oficial şi sigur lucrările conferinţei, mai cu seamă că sa imprâştiat vuetul că mâne are să se închidă Senatul şi Camera. Apoi cum se poate D-lor, că noi care iam aşteptat atât timp, care n’am zis un cuvânt măcar, să nu putem vorbi cel puţin astâ-zi la închiderea Corpurilor legiuitoare după ce conferinţa ’şi-a inehiat lucrările ? Cum se poate ca cel pucin astâ-zi guvernul să nu vie să ne spue ce-va in o cestiune atât de gravă ? Din causa cestiunei Dunărei s’a amânat desbaterea propunerei pentru revisui rea Constituţiunei ; ba incă unii din majoritate ziceau că nici are să se mai voteze. Cum putem noi crede câ guvernul n’are nimic de la Londra, câ nu scie nimic in privinţa lucrărilor conferinţei ? Pentru ce plătim noi atunci atâţea bani ministrului nostru de la Londra ? Ce face el acolo dacă n’a putut să comunice ce s’a lucrat in conferinţă ? Atunci păcat de parale, ar fi bine să nu mai cheltuim. S’a zis cum câ oposiţiunea a făcut această interpelaţiune, cu intenţiune. Iată D-lor pentru ce am făcut noi această interpelaţiune : am zis că ori-ce s’ar face in această causâ, bine sau râu, să ni se arate, şi câ noi nu putem recunoaşte şi nu ne putem pro nunţa incă, căci nici o-datâ nu ni s’a depus documentele pentru ca să vedem dacă bine a lucrat sau râu a lucrat guvernul. Ce s’au făcut in trecut să lăsăm, căci va veni o vreme când vom vedea ce s'a lacut, dar acum această cestiuue a păşit pe o cale cu totul nuofi. Această cestiune a Dunărei, cum vine de ni se impune noue de Europa fără să fi luat parte la conferinţă? Şi am zis : trebue să interpelăm pe gu vern ; să vină el să ne spună cum stă lucrurile, ca să vedem cu toţii impreunâ ce trebue se facem pentru apărarea drepturilor ţârei. Aceasta nu este o cestiune de minis ter, ci de ţară. Dar de acolea viDe D. Voinov şi zice : „aţi închinat ţara la un căpitan de corabie." D. N. Voinov. Am văzut cu ochii. D. Lascar Catargiu. Aţi vezut, dar aceasta nu s’a petrecut sub guvernul nostiu şi vâ voi dovedi. D. N. Voinov. Nu am zis anume guvernul D-lui Lascar Catargiu. D. Lascar Catargiu. Dar al cui ? Să vă spun eu câ faptul bastimentului de la jGa-laţi, s’a petrecut sub guvernul unuia din D-voastrft, care face azi parte din majoritate. Eu suut din minoritate. Iată D-lor o mulţime de acusaţiuni care ui se aruncă pe nedrept. Nu voi se me intind mai mult, fiind-că nu aşi face alt ceva de cat reu ţerei mele: dar ve declar ca ceeace oposoţiunea a vrut astâ-zi cu interpelarea este, ca guvernul să vina să se sfătuiască cu representaţiunea ţerei despre ce are să facă in această gravă cestiune a Dunărei, şi se înţelege că şi majoritatea şi minoritatea vor lucra cu toţii impreunâ când este vorba de binele ţerei; căci după cum v’a spus şi D. general Mânu nu trebue să amesti-căm cestiunea Dunărei cu cestiunea ministerială. Nu este vorba de resturnarea guvernului in această cestiune, ci este vorba să mergem cu foarte mare precauţiune, căci este o cestiune de la care atârnă vieaţa sau moartoa naţiunei! Nu cu fanfaronadă se procedează in asemenea cestiuni. Vedeţi D-voastră câ disposiţiunile Puterilor in fa-cia noastră sunt unele foarte ostile şi altele indiferinte. De aceea aşi ruga pe D. Grădişteanu să retragă moţiunea D sale şi să propună o simplă moţiune de ordine de zi. Şi apoi împreună cu toţii să ne sfătuim şi să vedem ce este de făcut in asemenea cestiune. B. Bim. Siurdza, ministru de externe. Nu pot să nu sulevez căte-va cuvinte ale onorabilului D. Lascar Catargiu. Sulevez dar patru puncte, unul care priveşte pe guvern, mai personal, şi eele-I-alte trei puncte care priveşte ţara Acela care priveşte pe guvern este câ, D. Catargiu a zis câ. cum se poate să nu scie guvernul prin representantul său de la Londra ce s a făcut acolo, şi sa zică ministrul că nu scie nimic ! N’am zis că nu sciu nimic, pentru câ sciu ce s’a făcut la Londra, dar unui guvern se impune o reservă pe cure ered eâ un militar ca D. Mânu trebue să o inţeleagâ, căci şi D-sa dacă ar descoperi bateriile fără timp, şi le ar vedea inamicul, nu ’i ar merge bine. Asemenea şi in politică este o reservă impusă, şi acea reservă este că până nu vom primi actele oficiale de la Londra, nu le putem comunica. Aşa dar, această floare de retorică a onor. preopinenţi, vedeţi că nu ’şi are locul. Guveruul scie ce s’a făcut la Londra, a fost ţinut in curent de ministrul său de acolo, şi prin urmare, floarea de retorică este inutilă. Dar viu la eele-alte trei puncte pe care le-a sulevat cu multă iscusinţă d. Catargiu. D-sa a zis ăntăiu, să nu facem fanfaronadă. Aşi vrea să văd, in ce stă fanfaronada guvernului, să bine-voascâ să ne a-arate... D. Lascar Catargiu. Nu am zis fanfaronada aşa cum aţi înţeles d-voastră. D. ministru de externe. Sunt un om care ştiu a prinde vorbele inscris. Al douilea punct este, ceea ce a zis d-sa, că trebue să mergem cumul pretăcautfiu-ne; şi aşi dori să mi se explice in ce consistă acea precauţiune ? Al treilea punct este; că ni se impune de Europa o soluţiune in cestiunea Dunărei. — Rog pe D. Catargiu să ne arate, cum ştie d-sa aceasta ?.... D-le Catargiu, aţi căpătat d-voastră de unde-va sciri de aceas-sa ? Daţi-o pe faţă ca să vedem ce ştiţi şi ce gândiţi. Guvernul ştie ce s’a petrecut la Londra, şi este bine să nu asvărliţi asemenea cuvinte, pentru câ ţara ştie ce sunt acele precauţiuni di: care aţi vorbit. Şi pe de altă parte e bine să nu asvărliţi in mod pieziş bânueli şi acusaţiuni, căci sunt cu totul neesacte. D. Lascar Catargiu. Când d. ministru mi-a aruncat cuvântul că spun neesactitâţi, ei respund că d-sa spune neesactitâţi ; pentru că eu nu am vorbit in sensul acela care d-sale ’i place a zice. D-lor, daca la interpelarea făcută de d. general Mânu, D. ministru ar fi făcut declaraţia care a făcut acum, că ştie ce s’a făcut la Londra şi nu poate să desv&leascâ bateriele, cum zice d-sa, nimeni nu ar fi insistat asupra interpelârei. D. ministru tot-d’a-aua este in drept să vină să zică in Cameră şi in Senat: in cestiunea exterioară cutare nu pot să răspund , şi nu cred câ va fi cine-va care să mai insiste. Iată răspunsul la unul din punctele la care ni se cere explicaţie: al duoilea punct e cuvântul de fanfaronadă. Nici nu a tost cestiunea de fanfaronada ministerului, ci am inţeles să nu facem fanfaronadă in discursuri . pentru că intr’o cestiune aşa de importantă, când vine un ministru şi răspunde ast fel, fără să se fi sonsultat cu nimeni, fără să ţie seamă de corespondenţa şi toate actele diplomatice, fără ca să vadă singură şi să ştie ce are să se pronunţe, per-miteţi-mi să vă spun câ aceasta este o fanfaronadă. Şi de aceea am făcut apel la d. Grădişteanu şi lac apel la toţi acei cari discută in această cestiune, să nu se pronun-cie mai d’inainte şi să tieacâ pur şi simplu la ordinea zilei ; şi când va veni ministru şi va zice că este in stare fă comunice cestiunea ţârei in mod oficial, atunci înţeleg să facem o moţiune motivată. Al treilea cuvânt de explicat este preca-uţiunea ; da, ara zis precauţiune, ca să vedem documentele şi să ştim cum să ne di-rigiâm. Iată la ce am făcut alusiune când am pronunciat cuvântul de precauţiune. Nu cred că vom voi noi in această cestiune de viaţă şi de moarte a ţârei să facem rău, noi cari tot-d’a-una am lucrat pentru binele ţârei. Şi ast-fel fiind, nu ne acusaţi pe noi de aceata, căci nici noi nu v am a-cusat pe d-voastră. Şi ’mi pare foarte rău când tocmai după banca ministerială se zic asemenea cuvinte de neesactitâţi, pe care la rândul meu vi le dau înapoi. Trebue să căutăm binele ţârei, iar nu să ne combatem când e vorba de o asemenea cestiune importantă. După un discurs lung al d-lui Grădişteanu, acea comoară de virtuţi in diseompune-re, inchee: Dacă aşi lăsa guvernul in situaţiune indefinită, aşi lăsa ţaia ; şi aceasta nu’mi este permis a face. Şi fiind-că nu’mi este 'permis in loc să’mi faceţi mie asemenea esor-taţiuni, aţi face d-voastră mai bine d’a vc ni cu toţii a vota această moţiure ; căci ea nu este alt de căt consacrarea drepturilor noastre naţionale, şi hotărârea d’a le apăra intr’un mod demn şi calm, intr'un mod serios faţă şi cu alte revendicaţiuni ee s’ar putea dirige in contra noastră. Iată pentru ce cred eu câ moţiunea de ordină de zi motivată nu numai că, este justă, dar că ea se impune atât majorităţei căt şi întregului Senat. Voci. închiderea discuţiunei. D. general I. Florescu (in contra inchiderei discuţiunei). D-lor in urma unei interpelaţi uni foarte naturale, n’aşi inţelege eu nici o dată, cum intr’o cestiune in care ţara intreagâ este emoţionată, in care toţi Românii să intreabă unde ne aflăm şi unde ne duc guvernanţii noştrii, Senatul să fie numai el indiferent ? Se face o interpelare in toată sinceritatea; se'cere esplicări sincere şi calme, şi in loc să se dea satisfac-ţiune Senatului şi intregei ţări, ce se produce? Se ia cuvântul de mai mulţi oratori din majoritate, se pune cestiunea pe târâm personal, se aduce fel de fel acusaţiuni, şi apoi de indată se cere închiderea discuţiunei; fără a se lăsa să se respundăla a-cusaţiunile aduse. D-lor, aţi auzit pe d. Voinov care a vorbit foarte serios, că ’i-a fost permis să zică, că pentru simplu cuvânt câ şi d-lui este advocat şi că eu ’i aşi fi dis că e bun de gură — lucru de care nu ’mi aduc aminte să fi zis, pentru câ nu admit câ cualitatea de advocat poate fi acea de flecar ; — pentru acest cuvânt insă d. Voinov vine şi mă acusă pe mine de vărsare de sânge la 3 August! Credeţi că este bine când se aduc asemenea acusaţiuni, să se închidă discuţiunea şi să nu mă lăsaţi a vorbi ? Voci. Să vorbească, să urmeze discuţiunea. — Se pune la vot continuarea discuţiunei şi se primeşte. D. general I. Florescu. D-lor aenatori, precum am spus şi cu ocasiunea când am luat cuvântul contra inchiderei discuţiunei, câ, odată ce la Londra conferinţa ’şi-au inche-iat lucrările sale şi câ chiar in Camera englesâ ministerul a comunicat resultatul conferinţei; a venit d. general Mauu şi a Tăcut o interpelare, intrebănd pe d. ministru dacă crede câ ne poate spune şi nouă ceva despie acea ho-târire a conferinţei. Acea interpelare, in simţul meu, era cu atâta mai legitimă şi mai naturală cu cât se apropie momentul disolvârei Camerilor şi nu mai avem a tiâi mult in viaţa parlamentară, in acest Senat, ci mai avem poate duoă trei zile. Prin urmare până a nu ne de despărţi, am crezut că este necesar şi că este foarte natural, ca sâ se întrebe guvernul dacă ne poate spune ceva in privinţă resultatului lucrărilor conferinţei de la Londra. Şi un râspuns tot aşa de simplu şi natural mi se pare că ne satisfăcea pe toţi. De odată insă sâ ri-dicâ mai mulţi oratori din majoritate şi se aruncă in personalităţi, in declamaţiuni teatrale şi in atingeri personale! Mi se pare d-lor, că, cu cât o cestiune este mai delicată, cu cât situaţiuuea unei ţări devine mai critică, şi critică este, de vreme ce auzisem din toate părţile chiar strigătul de re-sistenţâ la hotârirea Puterilor. Apoi cu personalităţi, cu gâlceava se poate resolva o asemenea cestiune? Apoi suntem la înălţimea misiunei noastre ? Apoi ne indeplinim datoria de representanţi ai naţiunei când facem ceea ce se petrece in locul care nu T voi numi, dar unde se iuc.epe Gestiunile de certe personale cu vorbe D-zeu ştie cu ce să isprăveşte ? Apoi d-lor, aşa sâ ne despărţim noi tot-d’a-una? Ast-fel sâ fim inspiraţi asupra nevoilor ţârei ? Ast-fel să luminam ţara intreagâ care are ochii deschişi şi aşteaptă se vadă ce facem ? Cu invective, cu personalităţi ? Mie mi se pare că aceasta nu este tocmai potrivit cu caracterul de senator. Numai de cât d-lor, trebue sâ fac o distincţiune pentru câ n’a rămas cuvinte care sâ nu se declame ! Cuvântul patriotism a fost pus şi el ina-nainte de mai multe ori. Apoi trebue să vă spun şi eu, cum inţeleg patriotismul. Eu inţeleg patriotismul câ atunci când ţara este ajunsă la o nevoe, sâ ne dam mâna cu toţii ca sâ o scăpăm de acea nevoie. Nu este permis nimănui sâ fie de altă opiniune, de alt partid de cât de partidul ţârei când este vorba a scăpa ţara din o, nevoe. Dar oare oratorii pe cari ’i aţi auzit d-voastrâ, bine fac când confundă resultatul nenorocit al unei cestiuni mari naţionale cu reaoa conducere a acelei cestiuni din partea guvernului şi dacă trebue sâ fim cu toţii uniţi ca să facem faţă nevoilor ce ar resulta pentru ţară, dintr’o soluţiune câ acea dată de conferinţa de la Londra in cestiunea Dunărei; credeţi d-voastră câ prin aceasta chiar guvernul este absolvit de reaoa direcţiune, de nedibâcia cu care a condus negocierile diplomatice intr’aceastâ cestiune? Şi băgaţi de seamă că n’arn zis trădare, nici că a vândut ţara ; espresiuni pe care numai d-v. sunteţi capabili de a le pronunţa cănd sunteţi in oposiţiune. Apoi d-lor, mi se pere câ, ca oameni care ne respectăm, nu trebue sâ pronunţam asemenea cuvinte. Eu unul nu cred, câ ori cine ar fi pe banca ministerială, ar putea fi capabil d’a trăda ţara. Dar voiu avea onoare a spune acelora care au vorbit din majoritate, şi ■ cari au ’ntrebuinţat toate aceste cuvinte, câ/ nu are a face nimic cu lipsa de patriotism, sau, — iar sunt silit sâ zic cuvântul -trădarea ţerei, cu nedibâcia, cu fatalitatea. Un guvern poate avea nenorocirea, fatalitatea de a nu putea resolva o cestiuue in favoarea ţârei, şi când guvernul acela nu a resolvat bine o cestiune, credeţi că mâ pot opri de a ’mi indeplini datoria mea de senator, şi de cetăţean spuindu-i d-lui Brâtia-nu că cestiunea Dunărei, câ Arab-Tabia, că toate aceste cestiuni au fost compromise ? Ei bine, asemenea precedenţe... D. M. Atanasiu. Cum au fost compromise ? O voce. Prin trădare (ilaritate). D. general 1. Florescu. Nici prin trădare, nici prin vânzarea ţerei. Dar este un fapt câ a fost compromj-e- Daca d. Grâdiş-teanu in simţimăntele sale de patriot esal-tat este satisfăcut, D. P. Grădişteanu. Da. D. general 1. Florescu. Ve mulţumesc (ilaritate). Dacă onorabilul d. Grădişteanu cu acest patriotism esaltat, este satisfăcut in inima sa de român şi patriot bun, demodai cum s’a resolvat Gestiunile acestea, ’i fac complimentele mele !... D. P. Grădişteanu. Le primesc. D. general 1. Florescu. Sunt convins câ d. Brâtianu nu e mulţumit ; suut convins că a avut nopţi amare multe, pline de nemulţumiri in sufletul sân, dar d. Grădişteanu este satisfăcut I D. P. Grădişteanu. Nu a putut face mai mult, şi nici d-ta nu puteai face mai mult daca erai la guvern. D. general l. Florescu. Nu ştiu dacă întreruperile d-lui Grădişteanu pot face ceva. dar,— şi mâ tem sâ nu mi sâ zică că nu suut in cestiune,—sâ ’mi permiteţi sâ vă spun una din toate cestiunele asupra cărora vream să vorbesc, şi daca ’mi veţi permite, voiu vorbi cu altă ocazie despre Ce voiu vorbi de luarea f s’a putut D. Grăd prefer a cele alte. Acum brogei. D P. Grădişteanu. făcut... D general 1. Florescu. teanu poate glumeşte, dar eu serios. Apoi, Dobrogea in eondiţiunile in c s a luat, poate sâ aducă cea mai mică tisfacţiuue unui om care ştie a jud rât de puţin in asemenea materie, mai seamă când ea se leagă cu pierderea Ba rabiei ? Oare nu ar fi fost posibil ca cel pu sâ luăm Silistra, singurul adăpost, singu punct care ne putea prorait6 in viitor • putem apăra Dobrogea ? S’au făcut at sgomot pentru Arab-Tabia, dar d-voas oare datu-v’aţi seamă că Arab-Tabia e cu 19 m ;tri mai jos sub tunurile Megid Tabiei ? Plin urmare mă intreb tot-d’a-una dţ nu ar fi fost mult mai bine se susţul luai ea bilistrei ? Eu zic câ nu a fost dil cie pentru aceasta, căci la Berlin iată sar fi putut zice: „Sunteţi mari, suut puternici, noi suntem mici slabi, dar l mai suntem idioţi şi ne iubim şi noi tf noastră. Iată harta, iată cum Dobrogea se poate apăra, iată pentru ce vâ cerem loc tare, un cap de pod, Silistra, fără ct nu putem nici apâra Dobrogea, nici a espune sâ cheltuim 20 şi mai bine de u lioane pentru a tace un pod peste Duu re." Şi când Bulgariei care nu are un fl viu ca Dunărea in spinare, i se dă Vâri Şumla, Razgrad, Pravadi şi Silistra, pune din cele mai tari din Europa ; apoi eu cri că se putea obţine şi de noi, cel puţin i listra. Gând mi se va răspunde : „dar co crezi câ noi n’am fi vrut Silistra, dar m s’a dat." Apoi răspunsul era foarte sir piu : „Atunci uu ne trebue Dobrogea un n’avem de cât sâ facem numai sacrificii"£ Rîde onor. D. Pilat, dar d-sa ca milit-mai cu seamă nu trebue se rîdâ : pent; câ se ne ferească d-zeu de momentul : care am fi chemaţi sâ apărăm Dobroge căci in conştiinţa mea sunt sigur câ nu i va putea apâra nici o-datâ in condiţiune in care să află... O voce. D-ta nu ai putut apăra pe Cu in palatul său! B. general I. Florescu. Se apâra cinl va contra unui inamic făţiş ; contra trăd; rei insă, nu. V B. Petre Grădişteanu. L’ai trădat sm gur. D. geaeral I. Florescu. La insulte D răspund, mai cu seama că cuvintele d-h Grădişteanu nu mă pot insulta ! D. vice-preşedinte, col. N. B'bescu. \ rog d-lor, bine-voiţi a vă ţine in margine discuţiunei şi bunei-cuviinţe. Amintesc ia raşi in acelaşi timp d-lui general Floresc că a luat cuvântul in contra inchiderei Iţ cuţiunei. O voce. Senatul ’i a acordat cuvântul i fond. D. B. Şaicariu. Ca să răspundă şi da pre evenimentele din 3 August. D. general 1. Florescu. Aşa dar d-loi iată un cas ; şi ca sâ previu iarăşi un 1 biceiu ce s’a luat de a fi întrerupt, ei hin la int.reruperea ce mi s'a făcut când ar râspuns că „nu luăm Dobrogea fără aceast garanţie a Silistrei," repet câ aceste cuvin te le voi zice şi in alte ocasiuni, că î cas cănd nu ne da Silistra, eu aşi 1 zis : „sâ vă fie de bine, nu ne trebue Do brogea." Dar, nici de aceasta nu era nevoe peA tru că puterile iu congresul de la Berlif erau sema-e de a iuchea pacea cu uu m<* meut mai curând şi tot-de-o-datâ erau im teresate ca noi sâ ocupăm Dobrogea, c; uu voiau ca Bulgarii să meargă până la gi rele Dunărei. Am fost silit d-lor, sâ fac această di gresiune ca sâ arăt un esemplu de fată litate. Apoi d-lor, dacă este aşa, sâ facem deosebire intre conducert-a uuei afaceri po litice esterioare şi intre resul talele eu Dac cine-va se adresează la guvern şi dacă face oare-care întrebări in limitele reguia mentului şi drepturilor unui representan ai ţârei cu tot respectul, numai de cât s scoală zeloşii apărători din majoritate şi zit „vreţi sâ veniţi la minister, vreţi sâ restur naţi guvernul 1“ Ei bine d-lor, inţelegeţ d-voastră câ la asemenea obiecţiuni, ui sentiment de demnitate, de imparţialitate ar face pe cineva sâ esite, i s ar inchide gur» căci nu ’i place nimenui sâ freacă de un ou ambiţios, care cu ori-ce preţ voesce sâ ajungi la minister. Dar d-lor, să ’mi fie permis să ui IU1 ■ TIMPUL J\ it idea mea fără temere, ea o sa ’mi 3 in faţă iarăşi, după cum ati auzit jille-ori pe d. Voinov, ca nu este alt , (im parte-mi de cat venirea la pu-Ireturnarea duvenmlui ! D-lor, când || cine-va la o versta oare-Care, şi .pe acea banca a avut mai multe de-rfţi. de cat mulţâmiri, 'şi face datoria i ;ua in băgare de seama maliţioasele pe cari le-aţi auzit. ! dar d-lor, sa ’mi fie permis a nu i^ti teme de asemenea reclame sau de loa alusiuni, şi de-a continua aşa fum me iartă mijloacele mele, ca să Ijl ca nu este esemplu in istoria pariaţii a ori-cârei ţări — din Europa cel ca un ministru care intr’o ces-inaţionalâ a periclitat’o, sa se obştile-a rămânea la guvern.......... (intre- jîstează onor. d. Voinov, zelosul a- Î' al guvernului, care uita ca sunt ouă-trei septCmâni când cu ocasiu-iuţiunei legei de recrutare ’l acusa - urechea mai mult la strein de cat ,V. Voinov. Cer cuventul. liencral I. Florescu. Apoi la apărarea oinov voi opune „Monitorul.“ Eu cusat pe nici un guvern de trădă-mă mir ca in două săptămâni a ă se schimbe ast-fel d. Voinov!... IV. Voinov. Discutăm cestiunea Du-îar nu o trădare!... Dar cestiunea lui tust? iieneral 1. Florescu. Dar cestiunea vUgust ai ridicat’o pentru că pre-ţi-aşi fi zis că eşti bun de gură. V. Voinov. Gândesc, dde preşedinte, lea se vorbeşte cum vorbeşte d. ge-l’lorescu. neneral I. Florescu. Aiurea unde pe-pl. Voinov, nu me va intăliii nici o- ws i ţsi iii tufidar d-lor, nu este nimic mai trist un guvern de căt a avea aperători Voinov ! pentru că aţi văzut că d’a-fi desvoltat o idee care nu se poate ta, că atunci cănd o cestiune naţio-periclitatâ in mana unui guvern, ;uvern nu mai poate şedea pe acea ; si numai d. Voinov se supără şi ă va veni d. general Florescu la pu-jNu d-lor, sa vie d. Voinov ca să '1 i şi pe d-sa odată de ce este capabil •va şedea pe acea bancă. dar, d-lor, menţiu ceeace am zis I că, cu tot respectul voi intreba pe onor. d. Brătianu, căci cei alţi ri au defilat până acum vre-o 40 inain-sale, ’l voiu intreba, zic, cu politeţă, a că nu se va putea supăra : câte Dări nenorociri aşteptaţi d-voastrâ să ada asupra acestei ţări ? ie cnstiuni mari naţionale să se mai iteze in măinele d-voastrâ ca să sim-mn a simţit Cavour in Italia, căruia latoreşte unitatea, dar care cănd a ii el fatalitatea de-a semna un tractat e se cedează Franciei o bucată de tt a zis: „Eu nu mai pot ţine in le mele destinele ţărei.“ şi la cestiunea Dunărei. Cestiune:' ei a putut fi rău condusă ; mi se va ău patriot, ţara in primejdie, trebue ţi moţiunea d-lui Grădişteanu, adică re pe toată linia. Tot una este a omite o cestiune din nedibăcie, din te, cu primejdia care derivă din acea nducere ? Când va fi ţara in pri-nu vom intreba nimeni din noi din usâ este ţara in primpjdie. Aceasta jq limbaj de rău patriot, âtuuci nu i fi permis să intrebâm pe nimeni causâ, ci să ne dăm mâna cu toţii i[ ăin ţara din pericol. Dar aceasta es- II are răfuiala dintre naţiune şi gu-î care a adus acele primejdii? Prin * vedeţi că nu aveţi nici un drept a Săra. ţpra interpelârei, cum am zis la in-L ministrul putea să ne zică ştiu ceea-■omunicat in Cameră la Londra, insă lin toate detaliele, la momentul opor-m veni să le comunicăm ; acesta era puns natural din partea guvernului îi am fi stăruit, atunci ar fi avut drepţi zică că este un esces de zel, sau ani rele din partea minorităţei. Nici a toate acestea. De odată acuzări la gradul ca d. Voinov sub pretext fi şis vr’o dată că este „bun de gu-; răsbunâ cu această ocaziune in care • zis nimic, — căci discuţiunea se ntre d. general Mânu şi cei-l’alţi iu combătut, — şi d. Voinov zice: i zis ca sunt bun dc gară, am să spun şi eu că d ta ca mii,tar, iată urni ce ai lâcut cu spada d-tale!« Să’mi fie permis a spune două cuvinte in această cestiune In viaţa unui militar nu poate fi momente ma. nenorocite, nu poate fi fatalitate ina-mare do căt atunci când arma se iatrebuini ţează contra concetăţenilor săi. Dar, oare, d-lor, cănd cetăţenii rătăciţi se coboară pe uliţă si in absenţa Domuitorului, dus ca sâ’şi caute sănătatea in străinătate, şi cănd acel Domnitor se Încredinţează in onoarea aceluia căruia i-a lăsat cârma guvernului sau conducerea armatei, şi in acel interval se cugetă trădare contra Tronului, oare trebuia să mi dau mâna cu trădătorii ? Ori trebuia să ape pe acel Domnitor care s’a încredinţat onoarei mele? Dacă aceasta este opiuiunea d-lui Voinov eu ’i voiu răspunde că nu sunt din şcoala d-sale, eu nu sunt de la şcoala tră-dărei... i'. A. \ oinov. Eşti de la şcoala impuş-cârei poporului. D. general I. Florescu. împuşcarea trădătorilor. Poporul ’mi-a făcut dreptate, căci nu puteţi bănui că guvernul m’a ajutat pe mine, şi m a trâmis la comună ; puneţi la indoialâ voinţa poporului care m’a ales. Vă spun că acea alegere a avut cea mai mare semnificare şi cuvintele d lui Voinov nu sunt dictate de căt de orbirea pasiunei. D. N. Voinov. Poporul este bun şi uită multe. D. general I. Florescu. M’a durut mult, insă azi se face in Senat apologia trâdărei ? D. I. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri. D-lor, să’mi permită onor. d. general Florescu să incep prin a protesta. Zicea adineaori că a lost din majoritate acela care-a pronunţat cuventul de trădător, şi d-lui a răspuns prin un esemplu că poate să atribue unui român cuventul de trădător. D. general Florescu spune că toţi aceia, pe care nu zic că ’i-a impuşeat—pe mine nu m’a impuşeat—toţi aceia pe care ’i-a arestat la 3 August au fost trădători ; şi fiind-că am fost şi eu unul din arestaţi, protestez... D. general I Florescu. ’Mi-am tăcut datoria. D. I. Brătianu, preşedintele consiliului. Fiind-că Senatul n’a voit să urmeze pe onor. general Mânu, liniştit şi potolit, atunci viu şi fac eu declaraţiunile tot aceleaşi pe care le-am făcut in Cameră : Ceea-ce ministrul Engliterei a declarat in Camera Englesă sunt adevărate după ştiinţele ce avem. S’a incheiat o convenţiune pe cele 7 articole din cari unele ne sunt defavorabile. Mai ăntăiu toate ne sunt defavorabile, fiind-că s’au tăcut fără participarea noastră in conferinţă. Dar onor. d. Florescu. provocat negreşit de onor. d. Grâ-dişteanu şi Voinov, a venit şi a luat o atitudine in faţa mea ca Napoleon cel mare când se întorcea din Egipt şi se adresa către directorat: „ce ai făcut eu toate trofeele mele, cu toate tractatele mele şi cu toate conchistele mele!" (aplause). D-sa zice că eu sunt in alte cuvinte nătâng ! Şi sunt un om fără noroc, şi că ar fi trebuit sâ'mi dau demisiunea indatâ ce ni s’au luat Basarabia, că ni s’a dat Do-brogea fără Silistra, că conferinţa de la Londra nu ne-a dat nouă deplină satisfacerea. Apoi d-lor, eu am declarat că sunt gata, şi mă adresez la onor. D. Florescu sâ’mi indice persoanele care sunt mai di bace şi mai cu noroc,—negreşit după faptele lor din trecut, — ca să vie eu servici-ele lor din trecut! Sâ’mi spue că au fost mai norocoase şi mai dibace, căci au şdut să se impue Europei ! Şi eu plec de la minister, (aplause). Cred că majoritatea Senatului şi a Camerei intregi, dacă ar face incercare să i găsească chiar cu felenarul lui Diogen pe acei dibaci şi norocoşi bărbaţi de Stat, ’i-ar sui, nu pe aceste trupte, dar le-ar rădica chiar piedestaluri ! Dar onor. D-le general, noi am perdut Basarabia din nedibâcia noastră? Şi dacă aţi fi fost d-voastre cu dibăcia d-voastră, oare aţi fi scâpat'o ? Apoi d-voastră eraţi de părere, ca să dăm numai o divizie, s’o inglobăm cu oştirea muscăleascâ, ca să treacă dincolo de Dunăre ! Şi noi am fost de altă părere, am format o oştire românească şi am trecut Dunărea ca să apărăm demnitatea şi interesele ţărei, făcând tot de o dată servicii Rusiei şi împăratului Alexandru, care pe căt interesele Statului său permiteau, s’a arătat foarte simţitor către noi. Ei! socotiţi că am fi fost noi in po-siţiuni mai favorabile, dacă făceam cum ziceaţi d-voastră, sau dacă eraţi d-voastră la putere şi făceaţi cum ziceaţi! V>. general 1 Florescu. Ce are a face aceasta cu tractatul lin ? de la Ber- se răspunde Basarabia este D. preşedinte al consiliului de miniştri. Apoi cine ne-a luat Basarabia ? nu ne-a luat o împăratul Alexandru al Rusiei? De Şi noi prin convenţiune luasem toate pre-cauţiunile. D. general 1. Florescu. Nu la intrebarea noastră. D. preşedinte al consiliului. Mai ăntăiu încep cu Basarabia. D. general 1. Florescu. consecinţa. Jj- Preşedinte al consiliului. Eu aşi fi dorit să ne spue, să ne indice d. general Florescu, daca ar fi fost d-sa la minister, Şi prin urmare la congresul de la Berlin, cum ar fi putut dobândi mai mult de cât atât ? mai cu deosebire că aveam alături cu mine ca coleg pe un amic intim al oposi-ţiunei de astâ-zi pe d. Kogălniceanu. Şi nu s e gândit d. general Florescu că, când voeşte să lovească in mine, loveşte şi in camaradul său de astăzi?! D. general I. Florescu. Am răspuns Ia a-ceastâ obiecţiune. D. preşedinte al consiliului. Când am plecat la Berlin, am luat fotografia lirisoa-velor de la Mircea, ca să arăt Europei că pe cănd Bulgaria era a Turciei, Dobrogea era a ţărei Româneşti, o stăpânea Mircea-Vodâ, şi am pierdut'o in urmă, ne-a luat’o Turcia cu eataganul ; şi prin urmare, gonind acum cu ajutorul ruşilor pe turci diu Dobrogia, ea ne venea nouă de drept. E am cerut la Berlin Dobrogea, pe care o avusem acum 400 de ani, pentru că a-tuDci am fi dat Rusiei cuvânt să zică, că şi ea a stăpânit Basarabia întreagă, că a pierdut’o numai de câţi va ani şi că prin urmare să ’i-o dăm inapoi. Iată pentru ce n’ara cerut Dobrogea. Dar după ce ne-a luat Basarabia atunci am pledat in sensul acesta. Şi întrebaţi pe al duoilea plenipotenţiar al Rusiei, pe contele Şuvalov, căci Principele Gorceacof a murit, dacă n’am spus că ni se face cea mai mare nedreptate că ni se ia Silistra şi o dă Bulgariei. Dar onor. D. general Florescu ne-a acu-sat, că dacă nu ne-a dat congresul Silistra. nu trebuia să primim Dobrogeţţ. D. N. Voinov. Să ne dea şi acum Silistra că o primim. D. I. G. Brătianu, prim-ministru. M’am mirat dar cănd am auzit pe d. Florescu zicând, că nu trebuia să primim Dobrogea ! Dar cănd am văzut că d-sa caută să ne dovedeassă că nu putem s’o apărăm, atunci m’am gândit mai mult şi m’am intrebat. ce însemnează aceste cuvinte din partea membrilor autorisaţi ai unui partid care poate mâine poimăne să vie la putere ? Daca D. Florescu zice că nu va veni nici o-dată pe această bancă, atunci de ce vrea să ne dea jos pe noi? Negreşit ca să a-dacă la putere pe amicii d-sale. Apoi dacă d-voastră credeţi că Dobrogea nu o s’o putem ţine, că este o sarcină, şi de altă parte sunteţi couviuşi câ se vor găsi cine să ofere zecimi de milioane, atunci las pe fiecare să judece ce perspectivă poate avea ţara fiind d-voastră la guvern ! Eu am declarat de mult câ Dobrogea este ţara Românească; şi cănd vom apăra Dobrogea vom zice că am apărat ţara. şi cănd vom perde Dobrogea vom zice că am pierdut tara Romanească. D. general I. Florescu. N’aţi luat’o in condiţiune a o putea apăra. D. I. C. Brătianu,prim-ministru. Onor. D. Florescu zice să n’am luat’o in condi-diţiune de a o putea apăra. Apoi ţara românească este ea in condiţiune de apărare? Am spus şi o repet, că mai multe zecimi de ani incâ România se va apăra numai cu piepturile romanilor (aplause). D. general I. Florescu. Entusiasm. D. I. C. Brătianu, prim-ministru. Am dat dovadă nu numai cu vorbe, dar cu fapte. Vin acum la cestiunea Dunărei. Ni s’â zis că din pricina nedibâciei noastre, nea-bilitâţei noastre conferinţa de la Londra nu ne-au dat nici o satisfacţiune. Căud Puterile cele mari au trâmis re-presentauţi in conferinţa de la Londra, nu au făcut aceasta in mod improvisat şi fără înţelegeri prealabile. Cei mari până când ajung de a face un act public, iutâiu, se infelege iutre dăn-şi, şi nu vine nici să consulte pe cei mici nici să le facă concesiuni. CâDd s’a ivit estiuuea Dunărei şi a numit comisiunea de trei, această cestiune era puţin cunoscută in Europa. După 2 ani şi jumătate, şi după atâtea propagande făcute, prin atâtea jurnale, şi incă tot mai este in spiritul multora indoialâ in cestiunea aceasta. Dacă noi veneam iutăia dată in mod brusc să zicem nnn possumus, oare bine am fi făcut ? Noi ne-arn silit cât am putut să apărăm drepturile ţărei, şi să facem lumină in o cestiune pe care prea puţin o cunoşteau in Occident. Nu cred insă câ am fi adus ser-vicie causei noastre, dacă printr’un exces de zel şi in mod brusc am fi procedat astfel in cât să fim bănuiţi de unele puteri câ suntem agenţii unei alte puteri adversare. Şi nu ştiu dacă cu modul acesta am fi câştigat ceva. Dar, d-lor, ce ar fi zis lumea?... S’au văzut şi ei odată independenţi si acum nu mai vrea să ştie nici de cuviinţă, nici de interesele Europei intregi, căci Dunărea nu este a unei ţări numai, ci e calea mare a Europei intregi. Ei bine, cu multă răbdare cu mult sănge rece, nu am perdut dieptul nostru, şi am căutat să lămurim toată Europa câ este şi un interes românesc Dunărea, precum este şi un interes european. Şi am căutat să facem mai mult chiar, dar nu am putut reuşi. Apoi, d-le Florescu, d-ta care eşti alături cu d. Catargiu, un om de Stat nu de azi, nu de eri, pe cine comptaţi ? Ce Stat credeţi câ var fi sprijinit când aţi fi fost la putere, spre a vă face atâtea servicii ? Care credeţi câ ar fi fost puterea care v’ar fi sprijinit la conferinţa din Londra ? Zic°a o-dată un om de Stat: „aveţi dreptate, dar sunteţi cam departe de noi şi sunteţi mici." Dar Austria e mare. Pe ea insă sa ne sprijinim ? Ar fi putut oare cine-va induplica pe aceşti diplomaţi, cari judecă ca nişte burgheji cănd e vorba de interese, să recunoască că România ar avea mai multă dreptate? CiDe dar ne ar fi sprijinit? Rusia? Dar noi nu puteam să ’i dăm gura Khiliei. Francia? Nu putem să ’i dăm Tunisu. Englitera? Apoi Englitera a zis câ e mai mare Nilu de cât Dunărea. Cine dar mai rămâne să ne sprijine? Trebue să fim uniţi in timpul celor 6 luni, căci Europa nu a făcut alt-ceva de cât ne-a pus la incercare acordăndu-ne acest timp ; fiindcă Europa ne considera ca oameni orbiţi de pasiuni şi rău voitori, s’au silit să facă pe Puteri să creazâ—citiţi jurnalele streine,—câ cestiunea Dunărei la noi este o luptă de două partite, câ nu este o cestiune simţită de ţară, nu este o cestiune naţională, şi câ oposiţiunea impin-ge această cestiune inainte, ca să poată dărâma pe partidul liberal d*da putdre, şi că partidul liberal să fereşte să facă concesiuni fiindu’i teamă să nu fie răsturnat de partidul conservator. Ei bine, d-lor această credinţă a străinilor este o mare slăbiciune pentru noi; şi aceste 6 luni de zile trebue să deschidă ochii la toţi, ca ael puţin in cestiunile din afară să încredinţăm pe Europa, nu numai prin declaraţiuni aci, dar prin fapte că suntem toţi una, că ori cine ar fi pe aceste bănci, ori ce natură de oposiţiune, in cestiunile din afară care să ’i sprijine pe cât guvernul va sprijini cestiunea naţională. Iată politica care trebue s'o avem şi care ar trebui să o aibă mai cu seamă partidul „Tory" de la noi, partidul conservator, care in Englitera şi in toate ţările lu-mei, el este cel mai gelos de drepturile ţărei, şi acela care are mai mult curagiu ca să ’l apere in faţa străinilor. Aceasta este meritul lor cel mare. căci partidul conservator este partidul care... D. L. Catargiu. Citeşte ce am zis eu astâ-zi şi veţi vedea. D. preşedinte al consiliului. Ceea-ce dă putere partidului conservator iu Englitera este câ 9l, de şi cam reacţionar, de şi cam inpopular in iutru, dar in cestiunile din afară este o garanţie pentru ţară. Ei bine, vreţi d-v. să aveţi tot acelaşi rol in ţara Românească? Faceţi ca dănşii (aplause). D. P. Grădişteanu. După esplicaţiunile date de guvern trebue să modific ceva. Iată cum o formulez moţiunea : „Senatul mulţumit de esplicaţiunile date de guvern, că guvernul persistând in a-„titudinea sa patriotică va susţine drepturile ţărei, trece la ordinea zilei." Voci. Să se voteze prin apel nominal. S nu abţinut de la vot: D-nii Catargi L., Florescu I. (general). Jurgea G., Mânu G. (general), Germani M. Patru d-ni miniştri s’a abţinut asemenea. D. Grădişteanu. Eri insuşindu-mi cu o-casiunea interpelaţiunei d lui Mânu, reso-luţiunea ce trebue să luăm in privinţa re-visuirei Constituţiunei, astâ-zi d-lor, in urma declaraţiunei guvernului, cred câ Senatul, după cum a făcut şi Camera, va bine voi să pună la ordinea zilei pe mâine cestiunea revisuirei Constituţiunei. Voci. Mâine la ordinea zilei. D. Lascar Catargiu. Cănd s’a amânat revisuirea s’a luat hotărârea cel puţin se va lăsa 6 zile spre a veni senatorii absenţi. D. Grădişteanu. Nu este adevărat I Vă sfidez să găsiţi aceasta in procesele verbalei D. L. Catargiu. D. preşedinte Dim. Ghica a declarat’o de acolo, tot Senatul cunoaşte această promisiune, şi mă mir cum se tă-gădueşte lucruri cari au fost. D-lor, cănd Senatul a amânat cestiunea revisuirei, majoritatea a crezut câ nu se mai ia in discuţiune. Voci, A ! A ! n’a crezut nimic. D. Catargiu Eu vă spun fapte şi d-voastrâ vă miraţi ! D. vice-preşedinte. Lâ-aţi d-lor pe orator să şi spună ideile sale. D. Catargiu. Veţi vedea câ este aşa, dovadă este şi tragerea la sorţi a senatorilor. Eu nu cred câ majoritatea şi biuroul ma-joritâţei a făcut tragerea la sorţi in şagă, ci a făcut un lucru serios; căci dacă s’a tras o-dată la sorţi, a fost ca să nu se mai faca revisuirea şi ca o jumătate din Senat să remânâ pentru Camera ordinara. Cu toate acestea nu face nimic. Majoritataa guvernului impreunâ a hotărât ca să luaţi cestiunea revisuirei in discuţiune ; se înţelege câ noi minoritatea trebue să ne supunem, nu facem rebeliune pentru aceasta. Dar cer să o amânaţi insă câte-va zile până vor veni d-nii senatori de pe la Iaşi, de pe la Galaţi, Bârlad, cari au plecat de aci cu convicţiunea câ nu se mai face revisuirea. Trebue sa vină pe mâine, pe poimâine. Voci. Nu putem aştepta. D. Lascar Catargiu. Acei d-ni senatori s au dus pe a caSâ. Li s’au telegrafiat şi poate să vină pe mâine, pe poimăne. Eu nu vă cer un lucru mare de cât să amânaţi pentru vr’o două sau trei zile. D. vice preşedinte, colonel N. Bibescu. Să-mi permiteţi dar să esplic d-lui Catargiu câ sunt mai mult de 5 zile de când vi s a anunţat că se va face revisuirea. Preşedintele D-voastră u’a zis nimic despre fixarea termenului de 6 zile, ci a zis numai câ nu va fi nici o surprindere cănd se va reîncepe discuţia revisuirei şi câ se vor incunoştiinţa toţi D-nii senatori, ceea ce s’a şi făcut. D. Lascar Catargiu. Mereuri a anunţat şi nu sunt de cât două zile de atunci. D. vice-preşedinte. Prin tragerea la sorţi a jumătate din corpul Senatului, nu s’a înţeles de cât că revisuirea nu se va face, ti agerea la sorţi urma să se facă pentru câ regulamentul zice curat câ urmeaza să aibă loc in cea după urmă săptămână a sesiunei ordinare. Dacă biuroul nu făcea tragerea la sorţi şi dacă remănea revisuirea, nu ştiu, dacă astâ-zi am fi mai putut face tragere la sorţi. Iată de unde a plecat tragerea la sorţi, iar nu câ prin aceasta majoritatea a voit să nu mai revie asupra revisuirei. D. A Voinov. Aţi inceput să faceţi o-posiţie de chichiţe; aceasta nu mai este o-posiţie. Cum ziceţi câ s’a zis şease zile, cănd nu este advărat câ s’a zis ? D. Lascar Catargiu. Cer cuvăntul in cestiunea personală. Cum să ’mi spună câ am zis un neadevăr ! D. vice-preşedinte. Cereţi cuvăntul, dar nh intrerupeţi. D. Lascar Catargiu. Nu permit ca să se insulte senatorii. Cer cuvăntul. D. N. Voinov. D. Catargiu a cerut cuvăntul in cestiune personală şi vine a ne spune câ nu este adevărat ce zicem noi şi biuroul. Apoi dacă eu am trăit in locurile despre care a făcut alusiune d. general Florescu, eu m am desbârat de acele obiceiuri ; dar atunci pentru ce D-voastră le întrebuinţaţi ? Ceva mai mult de cât atât, aţi afirmat lucruri cari nu s’au petrecut, aţi zis ca majoritatea a luat hotărârea ca să Jabando-neze revisuirea Constituţiunei. D. Lascar Catargiu. Nu am zis aceasta. D. N. Voinov. Vă rog, d-le preşedinte, să consultaţi Senatul dacă voeşte să pună măine la ordinea zilei revisuirea Constituţiunei. Voci. închiderea discuţiunei. B. L. Catargiu. (Contra inchiderei discuţiunei.) D-lor, toată lumea cred câ poale să mărturisească câ nu sunt om să atac pe nimeni. D. Voinov. Ai zis câ spun neadevăruri. D. L. Catargiu. Nici o-dată nu am zis că spune cine-va neadevăruri. D-lor, am să fac apel la Prinţul Dim. Ghika, şi mi pare rău câ nu este aici, pentru ca să vedeţi D-voastră câ ceea ce am zis eu este adevărat. Am să fac apel la D-sa ca să spună câ D-sa a zis câ are să ne anunţe cu 5—6 zile inainte de a se reincepe desbaterea asupra propuuerei de revisuire. D. vice-preşedinte. Rog să vă ţineţi in margiuile cestiunei pentru care aţi cerut cuventul. D. L. Catargiu. Apoi de care mă ţin ? De aceasta mă tin. Acum un lucru am să fac. Am sa fac apel la procesele-verbale, căci D. Voinov după ce nu ia nici o-dată cuventul fără să ne atace pe noi, apoi se face victimă câ ’l atâcâm noi. Apoi ce se zice in procesele-verbale ? câ peste 5—6 zile... D. Voinov. Nu se zice câte zile. D. L. Catargiu. Am să fac apel la D. preşedinte caie ieri chiar ’mi-a zis că a dat telegrame ca să facă cunoscut D-lor senatori cari lipsesc, după cum chiar şi eu am telegrafiat. D. Grădişteanu. Dar nu aveţi drum de fer ? De ce nu veniţi ? D. L. Catargiu. Eu am zis de mai i-nainte câ nu pot să mă opun majoritâţei. De va hotăra pentru mâine. Am fost dator insă să cer cuventul in numele acelor cari lipsesc. Şi dacă este vorba sâ ne facem mincinoşi unii pe alţii, atunci nu mai este chip sâ mai trăim in acest Senat. timpul CEA MAI BOGATA MINA DE ARGINT SIERRA GR AN DE Ce* mai bogată mină Jiu cele dou8 continente am cuuoscut-o in Calltw. In Sierra-Grande aflăm cea mai bogata mină de argint din univers. Numai cu o lună inAinte se lăuda in tot locul avuţia minelor » e nrgin din Mexico. precum şi ceea a minelor de aur «lin America de JŞori. ,ua 1 u Sierra-Grande se atlă in Noua-Mexică intre cele mai renumite JooS de teroare metale preţioase. ., , i Pusft iu exploatare de către o Companie Americana cu uu capital de 50,000.000 fr. sau 400,000 de act iuţii de cate Ş dolari sau V.5 fr. inii ei) liberate si lapurtator, e» lucrează deja de la Iulie 1882. , , Eată tabloul de argintul metal \5udut şi scos de Companie, socotind dolarul 5 fr., iu loc 5:15 minimumul val oarei sale iu scimbul actual: Produsul in bsui de la 21 păoă la 31 Iulie 1882 lr. in August „ » in Septembre - - in Octombre « * „ in Noembre « * in Decembre - Total în cinci luni .. lntăile cinci luni de exploatare, lăsăml la o parte cele zece au produs aproape 4,000,000 de franci, ceea-ce face 800.001) Ir, In fie care lună de la Noembre, Compania a 195.000 070.000“ 935.000 835.000 980.000 015.000 „ 3.985.000 zile din Iulie, . pe lună. olătit 409.000 de cupoane a III lltTUiic luna uc u* i*>M v---1---- " , . •- acţiunilor sale, cupouul de cate 1 fr.25 adică 500,001. fr. n i.ompt pe ProduoţiuDea acrasta continuând va li la sfărrţitul anului un ilmdcnd suplimentar care se va ridica cel puţin la 7 fr. 50 pentru cupoanele unei acţii. Minimumul venitului unei acţii de 125 fr. va fi prin urinare de 2- tr. ou. Totul insă ne asigură că va fi Cil mult mai mare. . „ . 0 La 18 August trecut. 8 lucrători numai, au scos din mina, iu 8 ceasuri argint aproape iu stare nativă in valoare de 090,000 Ir. Esistă deja o reseivă in bani de 1,500.000 fr., sau 3 luni de pluta cupon-nelor iuainte. Mine nu lipsesc, din contră sunt in abundenţa , ş* ee es e mult, după spusele acelora cari o critică chiar, uu este totul de cât un început, Ia părţile cari au mai puţin argint, avuţia minelor creşte cu cat -e sapi mai adânc. După calculul inginerilor, 35 milioane de blocuri sunt deja la iveala. Am cumpărat o parte de acţiuni cu preţari joase, căud ac raspundise sgo-rontnl că compania, uu va plăti dividendul sfu lunar ca de obiceiu. Lata ce ni se comunică in această privinţă: _ Gira rlesmmte zgomotul ai Compania ar avea de ginul să nu plutească ca de obiceiu dividendul său pe Februarie. Ea declară că in cususe află deja 650.000 fr. şi că la ziua f hotărâtă de plata cuponului vor /. 1,2503)00 de franci. De la 1 Fevruarie va fi o fontărie continuă dc 30 de tone. Exploatarea merge căt se poate de mulţumitoare. . . Sindicatul Franco-American care se ocupă cu vinderea acţiunilor 8ierra Grame le oferă publicolui cn preţul de 150 franci. Noi suntemJu posiţiuue ale oferi clientelei noastre cu preţul de 100 de fie-carc, deci cu 50 de fr. mai ei rin. Pe lângă aceasta cumpărătorul de zece acţiuni va primi ..gratis o losă municipală a oraşului Bueureşţi de la 1809 cu prime şi una a societăţi l ngare ..Crucea roşie" tot cu primei Sindicalul alătură la aceste acţiuni o fosa de cupon pentru 42 luni, căte 1 fr. 25 pe lună plătibil la 15 ale tie-carei luni. Noi plătim acelaşi cupon lunar de 1 fr 25 nu la Io, ci la 5 adică „indata după primirea avisului telegaratie cu inştiinţarea cuponului". . La sfârşitul anului, sindicatul va plăti un dividend suplimentar, dopă prisosul primirilor, pe care 1 mai socoteşte cu 12 la sută. _ Noi vom plăti in fie-care lună, acest dividend suplimentar cu 1 fr. -5 de acţiune, aplicabil, înaintea ori-cărei repartiţiuni a dividendului, la rambusarea titlurilor cu căte 125 franci. t Fiecare cumperător de 100 de titluri va avea deci o acţiune iu fiecare lună plătită cn 125 fr. fără a inceta de a avea dreptul asupra dividendelor cari vor mai fi chiar dnpă-ce ’şi are capitalul seu reluat cn prime. Noi oferim astfel oplasare escepţională a banilor, dâml in resumat pentru 100 fr. pe preţul redus cu care putem oferi un numer limitat de acţiuni: 1. Un cupon lunar de 1 fr. 25 net adică 1 şi un sfert la antă pe lună pe preţul actual de cumpărare, insă loţo pe lună la 125 fr. preţul acţiunei al pari.—cu un cupon de 12 plătibil la 5 Aprilie ; 2 Uu al doilea cupon lunar tot de atăt, de lust asupra dividendului anual suplimentar, aplicabil la răscumpărare in fie-care lună a unei acţiuni de 100 d>- franci cu 125 de fr.—cu ăiităia trsgere hotărîtă la o Aprilie. 3. La un ultim dividend eventual şi nehotărit, după desvoltarea esploatărei. ^<>TA Oferta de faţă este valabilă numai pană la 31 Marte (12 Aprlic) inclusiv. adică obligatoare pentru cererille primite de acum fi sosite in Vtena in ziua de 31 Martie (12 Aprilie) cel mult Cererile in-'oţitc de preţul acţiunilor adică de 100 franci fiecare, trebue se fie adresate d a dreptul la : Admmistratiunea ziarului .Moniteur de la Chance Cniverselle Adresă pentru telegrama : „Moniteur Universal' Scrisorile din România ne vin in 48 ore.—Corespondenţă şi in limba romană. Iu Vieua ( Austria) Vieiine BUCUREŞTI Boalele'GATULU YOCI SI GURI PASTILELE dethaist CC SAREA LUI BERTH0LET Recomandate contra Soaielor gâtului, angine. extincţiunile vocii, ulceraţiunile gurei, irita-ţiunile cauzate do tutun, efectele periculoase a mercuriului, şi specialmente d-ler magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii. Act. DETHAN, farmacist, Faub St-Deui3 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa si străinătate. A cere semnătura Arlli.DETHAN _______Preţ franco 2 fr 50 Casa (le Comerciu „Graiul frhres & C-ie 87 Calea Victovii, are onoare d a inştiinţa pe onorabila sa clientelă că va primii in curând un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de ruenagiu. Va primi mai vertos o colecţiu-ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru soiragerii, compuse de diferite specie de lemne : acajou (mahonjj nuc negru de America, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite in alb, căt şi cu diverse stole de fantasia. Deosebit de aceasta şi biurouri pentru domni şi doamne, bibliotece, mese de tot feluri, intr’un cuvânt articole de mobilat dc toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri de porţelan şi de faianţă, pentru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, de cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in fino, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin eleganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in curând, debalagiul acestor obiecte de mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant freres & C-ie. LÂRISCH in Viena I Rotlien-thuriu-straseNo. 18 cumperă timbre de scrisori in-trebuinţate din Bulgaria, Bosnia, Ro-!*mănia, Muntenegru, Turcia, Serbia etc. 'şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vecia eşite din curs. | Cassa ţine corespondinţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană. DE ÎNCHIRIAT '££ ria de pe Calea Văcăreşti No 9. (supra-nu-mita Ochi Albi). Doritorii să se acreseze a D-na Elena Nicoleanu in acea proprietate etajuin 1 de sus. < Z 2 O H UI O AVIS CIRCIJLA.E. Onorate' domnule . Ne grăbim a vă inştiinţa, că la „CAVALERUL DE MODA" cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Băeţi, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costu- i PRIM A CASA d e C 0 H FI ENTAj n T ERA1 me cu şi fără Talie, din stofele eele mai moderne, confecţionate aupă noulu Jurnal. Pardessiuri băute novenute pănă la calităţi Superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- tume negre de Salon. FracuiTşi Gheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap de Sedau. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ra.1in frise, Şepekin floconat; Montagnac laine-clouce, Aiderdon şi Ellaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, de Scoug, Astragan, lliber la gulere şi mănici, Blănuţe scurte de Vânătoare, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţurile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconcurenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci C/l rr O z CI r Şl IARNA ZDIE IF^HsTA. montate pe pedestal de Tontă susţinând petrele, mecanismul, etc. r MAŞINI CU VAPOR, CU CLÂDĂRI TUBULARE, CU ÎNTORS DEFLACl Cm X / I. HERMANN LACHAPELLE trămite franco prospecte detaţi I. BOULET & Comp SUCCESORI. Ingineri mecanici. n.. •_ RLE B0IN01) 31— 33 (BULEVARD 0RNAN0 4 0) Do I dl IJ fosta stradă T'aidmrn Pnissnnnirre. 10 Universite de Geneve Les cours du semestre dVte s’ourriront dans toutes Ies faculte; mardi !) Acirl 1883. Lhoraire detaille sera envoyi gratuitement â toute personne en fera la demande au bureau du departament de Tinstruction blique ou du bedeau de TUniversite. NB. La Faculte des Sciences et la Faculte de Medicine de TU versite de Geneve comprennent Tenseignement^complet des brânci cxigees pour Texamen profess onnel de pbarmacien conformei» au reglement federal suisse. (H2139X) Le Becteur O. J»illiaT-d lAGASimrL DE de Tetrnl Naţi Bucnregt COLONIALE SI DELICATESli D. 6. HCM) VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bsuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de LVBayona. Benedictin-Bitter de China antifebrie. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz. alb. galbiu, si Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la VimandFockin Pipermint verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vienx, Cognac fin champague. din Cognac. Liqueruri tot felnl de gusturi de la Mărie Brisanl, din Bordeanx. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Janiaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnin si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă. D. G. M0CIANU. Masine de treerat, sistem pentru mână şi forţă. / Masine cu scripete pentru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mobl Masine de tăiat nutret (le 21—32 m(m lăţime. ^ O Fabrică specială; execută excelent şi vinde cu preţuri eftiue sub garanţie Calaloage ilustrate de preţuri la dorinţă gratis şi franco. Cumpărătorii au rabat mare; se caută ageuţi ^4 Pli. Mayfarth & C-ie Wien? I Praterstrasse C(J FABRICA IN FRANKFURT PE AIAIX SANTAL GRIMAULT & C1 Aceste CapauU conţin Essen^a de Sautal citrin din Bombay in totă puritatea "flea. Numerose eeperienţe făcute in Spitalele din PariB, au demonstrat câ Eseenja de Sanlal citrin avea uă activitate mai mare decăt Copaial, Cubobul şi Essenţ* de tertben thinS. Elle opresc in două sen trei dGe scurgerea cea mai dursroBă şi cea mai învechită, fără a communica miros urinelor; elle rru produc neci righiituri, necl colici , necl diarrheă fi sunt assemenea fdrto efHcaco in affectiunile catarrhale ale veaioei şi hematuriă. Deposit ia Paris, 8, strada TWÎenas si in prinaipalele pharmacii din străinătate Tipografia N. Miulescu. “ala Tkeatrulm Possel,.