• I ;l NI VINERI 18 JIARTIE 1883 I»? Calea ^'i<*t oriei >r. 33. \ J ABONAMENTELE ANUL AL VIU—No. 62 'litri toatk (ara, pe an . . , , pe 6 Innl , pe 3 Innf. itr itreinătate pe an 40 le! 22 lei 12 r. olegiul II(, in zioa de 24 Apri . iitor. olegiul IV, in zioa de 26 Aprilie n zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii colegiului IV. ;| iorm art. 60 din legea electorală. Pentru senatori 'olegiul I, la 28 Aprilie. .'olegiul II, la 30 Aprilie, jolegiurile universităţilor din Bucu-şi Iaşi, la 2 Alaiu. dunările legiuitoare sunt convo-pentru ziua de 10 Maiu viitor. mdk Bucureşti, 17 Martie 1883 Cam in bătae de joc Alecsandri pn-Sandu Napoilă, rugina retro-i, să-şi inchee scena monodramă cu strigătul : „Unde mergem, —4;ri d-voastră, unde mergem !“ Azi ,J t a fi venit inse ziua in care stri-i ■’ acelui bătrân ’l poate face ori ce I mare-şi are minţile la un loc. ţ rule vrea s’ ajungă prezidentul '* vu de consiliu cu întrebuinţarea i scară atăt de largă a mijloacele corupţiune pe cari le-a creat ? ora d-sale, fără îndoială cu in- 0 premeditată, din republicană şi rsară ordinelor şi cavaleriilor, am era, creează ea ensăşi un |i, al „Coroanei României" a cărui 1 misiune nu este de-a resplăt tul. şi de-a distinge servilismu prezioa plecării AI. Sale Rege-j se supun semnăturii sale zeci 1 decrete cu sute de numiri Hi, cari fac să cază asupra . o adevărată grindină de decoraţii s o brutală naivitate forma de tlor de distribuţie poartă signa-*a scopului lor immoral. La ■ judeţ stă in frunte : prefectul, el o sumă de alegători din I şi II, cărora li se acordă bna fără nici un alt cuvănt, de I el nemârturisit că se aşteaptă » ei să voteze in viitoarele ale-,cu partidul roşu. i ar vedea cineva mulţimea de lift11’ cărora in timpul din urmă atârnă căte-o tinichea de gât, '•'bui să crează că trăieşte intr’o t e de deportare, in care ori-ce lent e obligat a-şi purta nume-îfipt pe piept. Si dac ar crede-o ta nar fi departe de adevăr, tea din afară a prezidentului i de consiliu, care-a isbutit a romite până acum toate cestiu-politica sa din lăuntru, al cărei i!t* WÎ Stop e de-a înlătură ori cc libertate şi ori-co control in afacerile publice şi a da ţara pe măna parveniţilor şi veneticilor, pe cari ’i-a constituit in partid, acestea nu au nevoie de sprijinul legitim al cetăţeanului liber, care judecăndu-lc, să lo aprobe sau sa le desaprobe, ele au nevoie de complicitatea obţinută prin decoraţ şi favori de la nişte oameni ee sunt destul de simpli de-a crede, că o destiugere co sc dă la toată lumea fără escepţie, mai cin staredc-a dis-tingo pe cineva. Micile republici din America de sud, apoi San-Alarino in Europa fac asemenea să plouă decoraţiile şi titlurile de comandori asupra a o sumă de oameni cari n’au altă vină de căt aceea de-a exista popăinănt ; dar ineai acele state vend semnele lor de distincţiune pe căte-o anume sumă de bani, ceea cedă lucrului o practicitate cam ruşinoasă, dar lucrativă. I). Bră-tianu le risipeşte pentru a câştiga voturi: in schimbul unui vot la alegerile viitoare, conferă o decoraţie. E insă semnul distinctiv al ori-cării tendenţe despotice de-a cumpăra de Ia oameni drepturile lor publice in schimbul unor beneficii private, fie acele curat materiale, consiste ele in măgulirea deşertăciunilor individuale. Fanarioţii a dat clementelor dirigento din această ţara, schimbul prerogativelor lor politice scutirea de dări şi de serviciu militar, pe cari sub Domnii vechi tiv buiau să le presteze toţi. Astfel re gii absolutişti ai Franţei bucuroşi au dat clementelor independente din acea ţară, in schimb cu vechile lor pre rogative, care nu aduceau nici un fo los, ci din contra impuneau grele datorii, privilegii de drept privat care aduceau foloase dar cari au isbutit a ruina atăt clasele dirigente că şi tronul. Tot astfel d. Bnltianu feră decor iţiuni acelora cari. schimbul acestui blid de linte, işi vor vinde dreptul lor de primogenit ură dreptul dc-a constitui colegii mai res trinse, dar luminate. Când insă un om de stat nu numai se servă de instinctele egoiste ale cetăţenilor, ci face chiar a se in tuneca in ei mica parte de desinte-resare, pe care o posedă fiecare pentru viaţa semenilor săi şi-i face a judeca toate lucrurile din punct de edrre curat personal, atunci acel om de stat va ajunge poate să fie câtva timp autocratul unei teri, dar preţul autocraţiei sale. înjosirea conştiinţe-esto atăt de strivitor. încât cu greu sulletelc se vor mai putea ridica in urma lui la innălţimea unui Icsintercsat patriotism. D. Brâtianu corupe mereu, demo-ralisează mereu, ca şi când tara aceasta n ar fi avend a trăi de căt două zile, ca şi când mâni ea n’o să mai aibă nevoie de neatărnarca morală a cetăţenilor, ca şi că ud cu zi-ele pe cari le-a ilustrat d-sa cu pre-senta in capul afacerilor, s ar fi in-cheiănd pentru tot-deima istoria României. îşi utopii erigează in o in îs avem bucurie de tinerimea cc studiază la Paris. E azi învederat pentru oricine că tinerii cari-şi fac educaţi unea acolo. întorşi in ţară. sunt de o remarcabilă sterilitate intelectuală şi că, in schimbul unei stiinte căt se poate de puţine, vin cu preten-ţmm exagerate, cu trebuinţe insaţiabile, cu totul disproporţionate cu puterea do producţiune a poporului nostim De la un timp încoace o şi mai rău. In loc de-a munci-sunta tăt de vaste regiunile de muncă intelectuala in toate direcţiunile ______ umplu capul cu fel de fel de politico şi socialo, se mântuitorii, nu numai ai poporului nostru ei ai omenirii intregi, iar când se ntorc innapoi, doza lor de cunoştinţe o atat de neînsemnată, ineăt mai nici unul nu e in stare de-a se hrăni prin munca sa proprie, ci trebue sa aiba recurs la protecţiunile politice ale coruptei noastre demagogii, trebue se se 'nchine la d’alde Bră-tianu şi 0. A. Rosetti cari, in schimb cu o absoluta renunţare la ori-ce demnitate personală sau convingere, le aruncă căte-un os ori două, liniştin-du-le astfel toate pretinsele focuri de beatificare a omenirii. A pretexta principii mari pentru a obţine funcţii, pensii reversibile, favori, iată şcoala pe care a creat-o d. C. A. Rosetti in ţară, urmănd-'o el ănsuşi din tinereţe şi pănă azi. De soiul acesta o şi tagma de patrioţi in perspectivii care redijează „Dacia viitoare11. -°upere-se căt vor pofti ; noi nu vom înceta a zice că ţe-ranul de la Dunăre ar avea alte hi cruri de făcut in Paris, de căt de-a simpatiza cu comunarzii, de-a afişa utopii cosmopolite şi dc-a tăia cănilor frunze. In 1n1m6r1.1l din urină al aşa numitei „Dacii viitoare11 ne spun că „su-„ (lotul Dumnealor se indignează, când „văd că aşa numiţii politici, acei fa-„risci fări animă, voicsc ale da lec-„ţiuni de sentiment românesc.11 Noi suntem acei farisei fără animă cari am afirmat că dumnealor profanează in adevăr idealul politic al strămoşilor, punăndu'l ca etichetă pe marfa dumnealor proaspătă, ce sc coace odată pe săptămână. Dumnealor ne respund : lui a- a -am mai Ei onorate ziar conservator, marele idei nu se profanează când elo se impărtăşes de junime şi se îmbrăţişează cu o căldur pe caro numai această etate o poate s’< aihe; ele se profanează de aceia care nu le intrebuinţează de căt ca instrument politic. Strigaşi dar căt veţi putea, insultaţi ne şi acusaţi-ne căt veţi voi, fiţi şicuri că nu veţi reuşi a ne face să deviăm sau să ne oprim din calea noastră, nici cliiar pentru a ve arunca o căutătură do dispreţ. Cu asemenea tirade retorice, rău scrise, nu ne ia nimenea ochii. Am mai îmbătrânit pe malurile Dâmbo • iţei. Deci, eu iertarea Dumnealor fie zis: farisei, cu ori lără (le anin&. pro-um ştim a număra păli’ la patru, tot astfel spunem şi adevărul, ori care ar fi impresiile cu care 1 vor intim-aina cei atinşi de el. Ceea ce contestăm noi e câ dumnealor au imbraţoşat ceva cu căl-lură, ,Dacia viitoare" e rău scrisă, fără stil fără idei, fără entusiasm, semn e bătrâneţe prematură, de incapaci-ite de căldură. Ca dovadă că pomădaţii partizani comunei nu numai că nu ştiu nimic, dar nici nu pricep limba ce-o vorbeşte poporul. din care pretind a face irtc ,cităm următorul pasaj: Pe urmă acest tiu al patriei austro-ungu- reşti me întrebă pentru a depărta aceste nste idei: „Ce mai nou prin ţari ?“ fără a adăoga cel puţin epitetul „românească ca şi când el ar fi (ost din aceiaşi ţară cu mme, el Austro-ungur ! Sancta simplicitas ! Ţară in gura acelui Austro-ungar mi esubstantiv comun, ci munc prop nu Spre deosebire de Moldova, de Ai deal, de Banat, de Maramureş Ardelenii numesc \alachia şi ţinutul iHtyăroşului Ţară. Cine trece in ţi mitul f ăgăraşului, se zice c a trecu; m Ţara.^ Cine vine din acel ţinut, $< zice pana azi că vine din... Ţară s. ca trece in Ardeal. Numele propriu de „(ara' se dă dar Valachiei Mircea I, pe cănd dumnealor ’l , tribue sentimentalismului de ocazie t unui călător. Iar noi—nu fie cu bănat __________ adăogi o vorbă, fără a ne preocupa mult de căutătura de dispreţ. Nu cu utopii comunarde, nu urmând pe fanariotul C. A. Rosetti ca-e-a corupt .această ţară şi-a făcut din vicleşug, din tâlhăria patronată a a-mteilor sei politici, din fraze mijloace de câştig, se va putea ridica vre-o-dată acest popor. 0 singură buruiană de leac există penam acest scop: munca. Muncă, nu co-munalism ; muncă, nu benchetuiri cu gunoaele civilizaţiei francez; muncă, nu jornoscopiepe bulevarde ; muncă nu jcmadă, iată mijlocul care va ridica loporul nostru. Această „Dacie viitoare11 nu einsă nimic alt de căt un mijloc de-a crea celor ce numără pietrele şi mănă muştele Ia apă, reputaţiuni iisurpate, pentru ca, reintorşi in ţară, să aibă vre-un cuvănt aparent de-a pretinde lefuri enorme de pe spinarea şi din munca reală a poporului lor. Nu credem că mai credeţi in ceva. când ştim pe paiaţnl ţarigrădean care vă inspiră, şi numai probe de muncă serioasă, pecari nu ni Ic dă mai nici unul din voi, nc-ar putea schimba convingerea. a aprobat demisiunea din armată a d-lui general Gcorge Mânu, fost inspector general al diviziei VIL Roman ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 27 Martie. — Temerile că renta franceză 5 la sută va fi convertita continuă şi apasă greu asupra bursei. Berlin, 27 Mirtie.—Irapfiratul Wilhelm a petrecut foarte bine aznoapte; azi se simte bine de tot. Paris. 27 Martie. —„Journal des Debats" constatând că criza se prelungeşte in Bulgaria, se teme că adversarii primului ministru, general Soboleff, vor isbuti să compromită echilibru influenţilor ruseşti şi austriaco in peninsula balcanica, echilibru care este o garanţie seriasă pentru înănţineroa păcii iu Oiient. « u incepere de ieri 16 Martie sa făcut mai multe mutări de ofiţeri superiori, in interesul (!?) serviciului. Ar. S. Regele a sancţionat, înainte de plecare, legea privitoare la înfiinţarea unui al optulea minister, al agriculturci şi comerţului. Ea va fi promulgată pe la sfârşitul lunci cu-ţonte, şi de la I Aprilie se va pune in aplicare. Şef al statului-major al armatei se ra numi, se zice, d. general Dabija, care se va- retrage pentru aceasta din minister. Alţi spun că funcţiunea asta e îezervată tot pentru d. general Slăniceanu, după terminarea procesului său la Casaţie, de va scăpa -eafer, se ’nţelege. A şeaptea tragere la sorti a obligaţiilor de stat 6 la sută emise pe baza convenţiei de răscumpărare a căilor Aerate, va avea loc la 20 Alar-le (1 Aprilie), orele 19 dim. in localii casei de depuneri. La această tragere sc vor amortiza titluri in valoare de lei 125,000 in 25 titluri a Jcâte 5000 lei; lei 30,000 in 260 titluri a căte 500 ei. Prinţul Bulgariei, insoţit de fratele său, prinţul Ludovic Battemberg, pleacă iu zioa de 24 Martie la Atena! s« dc acolo la Petersburg, după cum am anunţat deja. Alteţa Sa duce ca dar Tarului o statue de aur, in mărime de 57 contimetrc, reprezentând Bulgaria liberată. Acest obiect de artă, lucrat cu multă măestrie, a fost făcut la Paris. Astă seară. .Joi, la orele 8. se întruneşte consiliul comunal al Capitalei. La ordinea zilei este"darea de seamă pe anul trecut şi bugetul pe eserci-tiul viitor. Coiisfaiit.inopol, 28 Martie. — Ne asigură câ misiunea estra-nrdinarâ. însărcinată a represinta pe Sultanul la serbările încoronării împăratului Kusiei se va compune din maroşalul Mehemed-Namic-paşa, ajulant general al Sultanului, de Suli-manbei, ministru Turciei la Bucureşti şi de irei secretari de ambasadă. I’oarta avea intenţia de a convoca pentru măine Joi pe ambasadori relativ [aceştia Libanului; dar după cererea unora din ambasadori, convocarea s’a amânat pe Sâmbătă. ^ Se anunţă din Sofia că o noă cri-să ministerială este in ajun de a se ivi in cabinetul bulgar. Generalul Soboleff, primul ministru, ar fi cerut demisiunea colegilor săi. CRONICA ( ii fonun-ţJitiii Sub rezerva sancţiunii ulterioare i M. S. Regelui, consiliul de minstri Atragem atenţia cetitorilor asupra „Comp-tului general de profite şi perderi pro 1882“ ce 1 reproducem din broşura intitulată : Prima dare de seamă şi raportul Consiliului de administraţie despre operaţiunele dela J Martie pănă 31 dec. 1881 câtră Adunarea gener. a Acţionarilor din 12 (24) Martie 1883 a Societăţii Naţionale de asigurare in Bucureşti."—Cifrele vorbesc mai bine in favoarea acestei societăţi serioase şi solide. * „Monitorul" de azi a publicat legea asupra serviciului de S'at-major. • f). loc-colonel Basti, cel trimes in Rusia ca să cumpere cai şi despre care nu se ştia nimic d un an de zile, a dat in fine semne de viaţă. Printr o scrisoare ee adresează din Odesa ziarului „Romanul" d-sa respinge cu indignaţie bănuiala c’ar fi dispărut cu banii călăraşilor, arătând câ se afla insoţit de un căpitan veterinar şi doi sergenţi şi câ averea sa e de cinci ori inai mare de cât suma ce i s’a încredinţat. * De la 1 Aprilie, se zice că se va face o I I- nouă serie de înaintări in anuală, pentiu comptoctarea locurilor vacante. Consiliul comunal al capitalei nu e dispus pân’aeum să aprobe cererea de despă- gubire a antreprenorului regularei Dămbo viţei, de oare-ce caietul de sarcini prevede că ori-ce lucrări de apărare a canaturilor privesc direct pe atreprenor. Consiliu de miniştri aprobă provizoriu cu rezerva sancţiunei ulterioare a M. S. Re gelui, numirea d-lui N. St. Popovici ca sindic, şi a d-lui Iiie Dumitrescu ca membru in comitetul bursei de comerţ din Bucureşti. Pentru regularea poziţiunei corpului di-dastic de la şcoalele primare urbane de ambe sexe din judeţul Constanţa şi Tulcea ministerul instrucţiuuei publice pune in vederea candidaţilor şi persoanelor ce oe upă azi ea suplinitori acele şcoale, că urmează a se ţine concurs la 1 Septemvrie viitor pentru ocuparea provizorie a claselor de pe la menţionatele şcoale. Opoziţiunea in Senat Estragem din coloanele Monitorului “ pasajele privitoare la cele din urmă acte ale opoziţiunii in Senat. Desbaterile au eşit abia acum, căci discuţiile adunării deputaţilor au o prioritate, e drept nejustificată, dar devenită reu obiceiu. I Şedinţa Senatului de la 2 martie Anca in şedinţa de la 2 martie d. general Mânu a anunţat o interpelare in termenii următori : D. general Mânu. Am luat cuvântul ca să anunţ o interpelare d-lui ministru de esterne. Suntem in ajunul inchiderei sesi-unei legislative. Din depeşele cari le vedem prin jurnale, se pare că conferinţa a luat sferşit. Prin aceleaşi depeşi vedem că in Parlamentul engles, ministru a dat relaţiuni in această privinţă. întreb daca d. ministru vrea să ne răspundă in privinţa soluţi-unei date de couferinţa de la Londra ces-tiunei Dunărei. D. P. Grădişteanu. D-lor, mâ asociez şi eu la intrebarea ce vrea să facă onor. d. general Mânu, cu atăt mai mult cu căt, de la răspunsul ce va da d. ministru de esterne, de la comunicarea ce va bine-voi a face, va depinde pentru mine resoluţiu-nea de a cere onor. Senat să se pronunţe daca trebue sau nu să reîncepem discuţiu-nea asupra revisuirei Constituţiei, care s’a suspendat.] D. genral Florescu. D lor, este o ' serie de imprejurâri care mă autorisă de a crede că nici o-data ţara noastră, ori prin câte încercări grele a trecut, nu s’a aflat vre o-data in imprejurâri mai grave. A-ceastâ serie este mai ăntăiu privitoare la lucrările conferinţei de la Londra despre care onor. d. geneial Mânu a anunţat o interpolare, şi despre care nu ni s’a comunicat nimic oficial. Al doilea, luaţi bine seama la această serie de lucruri, că onor. D. Grădişteanu a vorbit despre revisuire, cerend a se reîncepe discuţiunea. Dar eu am primit, precum şi D-voastră toţi aţi primit de la onor. nostru preşedinte o incunoştiinţare ca să venim chiar as-tă-zi Miercuri la Senat spre a ne ocupa tocmai de cestiunea revisuirei. Aşa in cât vom mai avea şi luptele pentru revisuire pe lângă cestiunile esterioare foarte grave, căci vedem alienate simpatiile tuturor Puterilor. Şi eu aşi adâoga la intorpelarea d-lui general Mânu să ni se spună dacă ne mai putorn face ilusiuue despre susţinerea ţârei noastiv de câtro o singura Putere măcar. Al treilea, pleacă Majestatea Sa Regele din ţară. Apoi, să nu ’mi fie mie permis a adâoga şi eu interpelarea mea la aceea a D-lui general Mânu şi să cer ca guvernul să ne dea desluşiri asupra plecărei precipitate a Majestâţei Sale Regelui, tocmai iu-tr’un timp de friguri cari ni le dăm ăn şi-ne prin revisuirea Constituţiei, pe când trebue să păstrăm tot sângele rece pentru imprejurârile grave esterioare V Noi ne punem intr'o situaţiune din cele mai critice in interiorul ţârei mai nainte de a vedea cum facem faţă la imprejurârile es terne; ne punem in luptă intre noi unii cu alţii; şi in asemenea imprejurâri, sub regimul de azi — asupra cărui n’arn nimic de zis alt de căt cele ce cunoaşteţi toţi -Majes'atea Sa Regele voeşte a pleca intr’un mod precipitat ; înţelegeţi, D-lor, ce fel de revisuire putem spera pentru Constitu-ţiunea noastră. Mi se pare, D-lor, că această serie de imprejurâri trebue să ne facă pe toţi, guvern şi representanţi ai ţârei, să cugetam ceva mai matur ; şi prin urmare această cugetare şi resultatul nu ’l putem întrevedea da cât dintr’o discuţiune serioasa, sinceră, in urma interpelare) anunţată oi la care adaog şi eu din parte’ini aceea a plecă: ei Majestaţei Sale Regelui. D. Dim. Gr. Ghica. D. general Florescu zice c am făcut o convocare a senatorilor. Da, am făcut acea convocare pe dată ce am aflat că propunerea de revisuire are să vie iar la ordinea zilei; dar in acea convocare eu nu am zis că are să inceapă discuţia azi.... După părerea mea cănd vor veni toţi in capitală, şi va fi poate trebuinţă de 4, 5, zile ; dar aceasta depinde şi de 'împrejurări, nu de voinţa mea. In ceea-ce priveşte cele-l-aite zise de d. General Florescu că suntem părăsiţi de toata Europa, că nu vom fi susţinuţi, ei. bine, d-lor, să nu ’şi facă ilusiuue acel popor care crede că priu susţinerea streinilor va fi fericit ; să ne deprindem a avea încredere iu noi şi a ne susţine noi, nu numai prin streini... (aplause prelungite.) Să nu venim cu aparinţi inocente că ne ingrijim de soarta ţârei şi să facem insi-nuaţiuui 1 (aplause.) Ei bine, d. general Florescu zice că M. 5. Regele pleacă in mod precipitat. Dar, D-lor, toţi aceia cari, ca şi d. general Florescu, ’mi place a o credo, sunt dinastiei, care se interesează de cheia boitei, care este Tronul, ar fi putut afla că M. S. Regele este bolnav de mai multe sâptâmăni, că toţi medicii au fost de părere că, pentru restabilirea sănâtăţei sale, e bine Ca Majestatea Sa să meargă iu stre-inătate pentru căte-va săptămâni ca să schimbe aerul. Aşa dar, de ce ’i place generalului Flo-îvscu să zică că Regele pleacă in pripă ? Să nu se zică dar in mod insinuat că este o plecare precipitată. Voci. Ordinea zilei. D. general Florescu. Cer cuvântul iu cestiune de regulament. D. vice-preşedinte. D. general Florescu are cuvântul in cestiune do regulament. D. P. Grădişteanu. Alta de căt aceasta care s’a inchis ? ! D. general Florescu. Nu am să mâ supun la voinţa D-tale D-le Grădiştene ! D. P. Grădişteanu. Vâ supuneţi la voinţa Senatului. D. general Florescu. Sunt senator ca şi D-voastră. D. P. Grădişteanu. Cer cuvântul in cestiunea prealabilă. D. general Florescu. Mi s'a dat cuvântul in cestiune de regulament şi când un D. senator protestă şi vorbeşte de cestiune prealabilă, este că prejudecă cestiunea şi mi presupune intenţiuni cari nu permit să le presupună. D. P. Grădişteanu. Ei, cu permisiunea d-le nu am să iau nici o dată cuvântul! ! D. general Florescu. Dar oare D. Gră-dişteanu este acum in regulament ? D. vice-preşedinte. Bine-voiţi a aduce calmul necesar in desbaterile noastre. D. general Florescu, inainte de a fi cerut cuvântul d. Grădişteanu in cestiune prealabilă, obţinuse de la biurou cuvântul spre a vorbi in cestiune de regulament. Tot ce poate face biuroul este de a ruga pe d. Florescu de a se ţine in cestiune pură de regulament. D. general Florescu. Eu ara cerut cu- Principele Dimitrie Ghica, preşedintele nostru, n’a făcut de căt să recapituleze in-ca o-datâ discuţiunea, spre a stabili pentru ce d-sa a făcut această invitaţiune d-lor senatori, in privinţa revizuirei. Pănă cănd?! vântul in cestiune de regulament şi dacă mi permitea liberalul D. Grădişteanu, era să termin in două trei cuvinte. De aceea am zis că d-sa a călcat regulamentul. Aşa dar, iată cestiunea de regulament : Onor. nostru preşedinte Principele Dimitrie Ghica, ar fi avut tot dreptul să facă obser-vaţiuni daca eu aş fi desvoltat interpelaţi unea mea. Eu insă numai am anunţat-o şi onor. nostru preşedinte a eşit din reglement iar nu eu, cănd d-sa ’mi a răspuns in locul guvernului. Atunci aşi vrea fă ştiu dacă Principele Dimitrie Ghica este autori-sat a răspunde in locul guvernului. D. vice-preşedinte, colonel N. Bibescu Senatul a trecut la ordinea zilei. 1). general Florescu să ’mi permită a-oum sa ’i dau ori-cari esplicaţiuni, spre a’i areta că nu are dreptate. Suferinţele oamenilor trebue să fia foarte mari; impilările, angaralele trebue să li trecut orice margine, claca „Gazeta de Bacău" nu s’a putut opri d’a scrie următoarele şiruri cari dau mSsura „fericirii" (!) de care se bucură bacaoanii din partea părintescului guvern de astăzi. Citiţi oameni buni şi cugetaţi : Când te gândeşti, cată făţărnicie şi căt şarlatanism are omul care conduce destinele acestei ţâri; pe Dumnezâul... trebue să te întrebi: Cura oare pământul mai ţine-pe dansul un aşa monstru ? Cănd te gândeşti eară, că doi oameni au rădicat la dogmă de guvernământ, minciuna, vânzarea, trădarea şi corupţiunea ; pe Dumnezeul... trebue eara să te întrebi: Oare in ţara aceasta, s’a stins cu desăvârşire virtutea cetăţenească ? Istoria a reservat posterităţii critica şi condamnai ea acestor oameni. Istoria con-damnăndu’i pe dan-ii. va condamna in acelaşi timp orbirea şi nepăsarea noastră de astăzi. Cum ? Nu mai sunt in această ţară, de cât numai gloatele de funcţionari, create pentru a servi ea instiumente in raânile puternicilor ? Nu mai sunt in această ţară, de căt acei rădicaţi din pulbere la demnităţi mari şi la averi de milioane ? Nu mai este in ţara aceasta, nici proprietatea, nici corn rţu, nici o profesiune liberă, nici generaţiune nouă, inteligentă şi vi guroasă, de cât numai acei cari amerinţă proprietatea prin propagande de comunism, cari taxează pe fie-ce zi comerţul in profitul lor, cari in contra profesiunilor oneste a înfiinţat profesiunile de a se inbogăţi ţâră muncă, cari săraci de carte nu vor sâ desvolte in noua. generaţiune de cât corupţiunea şi mijloacele de a parveni ? Imoralitatea a cuprins oare sub linţoliul ei, pe cinci milioane de români? Istoria va găsi o scuză poate spre a uşura pe aceşti oameni ; ea va zice: Erau cinci inşi la 1875. Cu dăuşi s au unit toţi oamenii de bine, toţi oamenii de stat, Cu toţi la un loc, luptau cu sinceritate, căci toţi credeau pe toţi de sinceri Ţara dătidu-le ajutor, toţi au căpătat puterea pentru a realisa ceea ce promisese Aşa dară, puterea omului de astăzi, e puterea dată de ţara din 1876, de aliaţii din 1876. Dară câud aceşti oameni, ajunşi odată la putere, au început a’şi dasvolta ipocrisia lor, intrigile lor meshine, făţărnicia lor tradiţională, pentru a putea parveni ca singuri şi numai singuri să fie stăpâni in e serciţiul faptelor lor; când au isbutit a nu mai fi controlaţi in scopurile ■ lor misterioase de nici unul din tractaţii lor aliaţi; cănd prin streini a căpătat puterea şi sprijinul streinului; când din banii ţârei a făcut averea ignoranţilor şi obscurilor; cănd totul a nesocotit, totul a talsifu-at, totul a vin-dut, totul a corupt; mai poate ţara astăzi să conserve istoriei măcar scusa 1876 ? Istoria va mai zice : Sub guvernul Bră-tianu, Romania s’a făcut Regat. Ea. va a dăoga insă, că ţara prin l'orţile ei. priu demnitatea ei, prin sângele ei a căpătat onoarea ce i se cuvinea. Brâtianu au speculat aceste sacrificii fă cute de ţară; el, despreţuitor al simţimân-tului naţiunei, s’a lăsat cu bună ştiinţă a fi unealta pretenţiunilor streine, care cer au şi alte servicii de la omul ce se arată dis pus a da totul pentru mănţinerea sa la pu tere. Cu un om iubitor de ţară, regalitatea ar fi fost recunoaşterea vitalităţii noastre. Cu I. C. Brâtianu, regalitatea iuseamuă descon siderarea şi ruina noastră. La Berlin, vânzătorul de la Livadia voia să’şi ia aerul de ministru român. „Bulore ’i zise : „Nu te mai ineerca ; ea să ţi se „scape insă situaţiunea in ţară, Rusia iţi „va plăti in numerariu cedarea Basarabiei" Şi Brâtianu ffteându-se supărat, aduna jurul seu la otelul imperial corespondenţi de ziare streine, cărora dandu-le „ţuică adusă cu dânsul, ’i ruga să vorbească de supliciul sâu. „Nu dăm Basarabia" depeşa la Bucureşti. „Nu dăm Basarabia" strigau camerile, şi pe cănd ele votau resistenţa, parade erau organisate pentru armată, in Bucureşti; şi cănd lumea era entusiasmatâ de vederea bravilor ostaşi, in Basarabia delegaţii guvernului predau Rusiei acea parte dincoipul României. „Nu vorbi nimic de ovrei..." zicea Bră-tianu lui Cogălniceanu la conferinţa de la Berlin. Şi când 52 deputaţi din Constituantă se opuneau la emanciparea jidoviloi diu masă, Brâtianu zicea in şedinţele secrete : „Nu emancipaţi pe evrei ? România va avea soarta Egyptului !... „Facem o afacere strălucită cu rescum-părarea drumului de fer..." zicea Brâtianu majorităţilor sale... şi apoi Germania nu ne ecunoaşte independenţa fără realisarea acestei alaceri..." Şi majorităţile votară 500 milioane rescumpârare, sumă enormă chiar peste concesiunea de 90 ani. Votară, căci mulţi iniţiaţi in afacere se treziră milionari, şi persoane destul de sus puse câştigară. Nu dăm Dunărea.. “ striga Brătianu prin mesajul de la 1882. Şi când oposiţiunea ’i adusera aminte promisiunile făcute Austro-Ungariei, Brâtianu se grăbi a cere ertare onarhiei vecine. Ii era teamă sâ nu se afle că proiectul Barrere era ticluit la masa inistrului de externe Slătescu, de faţă şi cu d-sa. Nu dăm Dunărea"... strigă şi acum Brătianu in urma tractatului de la Londra. Puterile, profitând de lăcomia personala a vizirului din România, esclude pe repre-sentantul ţârei, căci ele ştiau ca in ori ce chip vor proceda, totuşi nu li se voi imputa câ ating demnitatea ţârei, pe câtă vreme dorinţa de măuţinere a ministerului Brătianu va fi satisfăcuta. „Vom apăra cu pepturile noastre drepturile ţârei..." striga Brâtianu in ultimele zile a eamerilor, şi in acelaşi timp închizând in mod grosolan gura oposiţiunei care cerea desluşiri iară nu fanfaronade, el pune pe ţara a nu se îngriji de soarta ce o aşteaptă, dară in frământarea de revisuire a con-stituţiunei, ne cerută de ea, ci numai de automaţii sei.,. Ei vor revisuirea constituţiunei pentru ca să peardă independenţa colegiului I-iu şi al Il-hal... Ei vor ca prin gloate, cărora le promite împărţirea proprietăţii şi averea comersantului, se domnească, să nu mai fie in faţa lor de cât un norod despoiat de drepturi şi de avut, dară inzestrat cu frica de stăpânire şi oarbă supunere câtrâ acei ce guvernează, In fnţa acestora, dacă noi cu această o-casiune nu vom zice făţarnicilor şi şarlatanilor, „destul" 1... atunci târzie va fi deşteptarea. şi presentul ca şi viitorul va scrie cu litere de doliu şi pentru noi, aceea ce se zice : Fie care popor are guvernul care ’l merită". Bismark, de „spioni şi coţcari" prusii etc. ; ei, cari au proclamat căderea Domi torului şi republica de la Ploeşti, ei se larmeaza astăzi dacă opoziţia indrâsneşte tacă o adresă regelui, sau să ceară o dienţâ Ia palat. Actele lor din trecut erau constituţiom < şi cuviincioase, iar cererile opoziţiei st anticonstituţionale şi lipsite de respect ! Ca sâ improspătâm in memoria cetiiş rilor noştri modul cum înţelegeau roşii r pectul către Alesul naţiunei, le punem vedere ceea ce scria „Românul" la 19 I cemvrie 1871, sub titlul : „Apa trece, p trele rămân • ‘ „însuşi Domnul ţârei, din fatalitate, german—zice Romănul. El nu poate devii român. Naţionalitatea e natura. E greu lupta contra naturei. Daca fizicamente flăndu-se intre noi, el admiră frumuse şi avuţia pământului nostru, inima sa — spune insuşi intr’o epistolă devenită ce brâ—e de apururea in sînu mamei nutrii ntfit. Ha HAnilrtatA Ha Rnmânin o. iltt' ,i< P* rl&: f ■'» ■ patrii, atât de depărtată de România ş: re se afiâ in luptă perpetuă cu toata Iun latină. Apoi Domnul nostru e fiu lui j' toniu de Hobenzoilern care ’şi a instr nat ţara regelui de Prusia." lata dar in ce termeni „cuviincioşi" r exprima dinastici de azi despre persos suveranului şi a membrilor familiei sale. Astăzi insă au întrecut in scrupul De< mai înfocaţi ultra-dinastici. Şi ştiţi penf ce ? Pentru câ bugetul şi visteria ţârei pe mâinile lor. Sărmanul buget! Multe minuni face e Besboiul. GAZETA TRIBUNALELOl '>pa ' * j ’' -mii '1 sari I s - Se pare c-â procesele de presă, ca şi ce| [fljiJ Zk de divorţ, sunt foarte dese in Anglia J toată libertatea de care se bucură popoi englez. Ele au insă particularitatea de a foarte curioase in felul lor. Eată un esei piu, intre multe altele : In numărul său de la 16 Ianuarie tr cut, ziarul „-World" a publicat această itls te 11 - formaţiune : De căte-va zile circulă sgomotul că D n isticisinul republicanilor domnişoară din societatea inaltâ a capita I* ar fi fugit cu un tânăr lord, insurat de < I rând din amor cu o femeia foarte frumoa insă a cărei sănătate inspiră cele mai se oase ingrijiri. Se zice că fuga a avut Jj cu ocasiunea unei partide de vânâtoa Fata e de uouă-zeci şi unu de ani, şi c lâroşte foarte bine. Gentlemanul posedă minunată haită de căini. Peste căte-va zile proprietarul-editor ziarului, d. Tates, fu foarte contrariat flănd câ se şoptea in public cum că ect de mai sus ar fi privind pe lordul Lansdt Ca să desmintă acest sgomot şi auzind lordul şi lady Lansdale au luat parte altă partidă de vânătoare, el publică inii maţiunea următoare : Joia trecută contele şi contesa de LaU dale au făcut uâ scurtă visitâ d-lui Herbe Langham, proprietar din Pytckley, in Ck| tos brooke ; şi a doua zi au fost la vâri toare cu toată haita de câini. Adunare fost numeroasa şi aleasă. Cu toata uricium bine S’a dus acele vremuri de grea cumpănă cănd plevuşcă roşie umbla cu coatele rupte ,0 . . o finl1t m„. 1 , • i. n ix ■ j • tiranului, veiiitoarea a ţinut mai şi cu părul prin căciula. Golănimea de ieri ^ . . , . . f c.\n v 1 , i | Houb ceasuri, şi contesa a tost loaite sau a devenit astăzi milionară şi reversibila din aouu ? neam -in neam ; patria care se afla pe pri- porul peirei, vândută străinilor de către înstrăinaţi ei fii pentru e sgardâ sau un -nuntim nţ «ca revi SCI iii kt preve - jf ta, finise. cordon de gât, azi este in culmea gloriei şi a fericirei. Cadavrul sângerând al României care fusese aruncat jertfă la picioarele primului ministru austro-maghiar, a redevenit azi un corp sdravân şi sănătos, graţie, negreşit, amputârei la care a fost supusă cu desmembrarea Basarabiei, şi lu-ărei de sânge ce i Ta prescris prin deschiderea arterei sale principale, Dunărea, însuşi domnul ţârei, care alta dată merita sâ fie detronat şi gonit peste hotare, astăzi a ajuns „Marele Căpitan," intemeitorulRe toasâ. Cu toată rectificarea, D. Yates so pori ni cu uâ cilaţiune din partea contelui ca galităţei şi Dinastiei roinăne, graţie dinas- în ticului republican care ’i-a oferit in genuehi Coroana de Rege. Am vâzut in puţini ani atâtea lucruri surprinzătoare la noi, in cât parcă trăim in ţara minunilor. Şi toate acestea s au produs numai priu simpla venire a patrioţilor la putere. Ceea ce insă e prea de oae, este tupetul cu care aceşti cameleoni po'itici pretind a da lecţiuui de constituţionalism şi bună cuviinţă adversarilor lor. Ei, care au insultat pe capul statului şi familia sa, aruncăndu-le fără sfială epitetul de „pion" al prinţului reclama de la justiţie uâ uimăiire cnri nala in coutrâ’i pentru inserţiunea prim lui articol. Jjiaristul respunse câ n’a a> nici uă dată intenţiunea de a face alusiu la conte, căruia ’i esprimâ toată părerea de râu, repeţind aceste esplicaţiuni şt ceste regrete şi in World de la 7 1 bruarie. Procesul fu adus totuşi inaintea Cm Reginei. Avocatul lordului Lansdale pro« se depunerile sub prestare de jurământ contelui de Wtstmoreland, duceiui de B« fost, marquisului de Morcester, lordi Chetwyn şi ale altor personagie marcaj cari afirmau cu toţii că, dupe dânşii, • colul de la 17 Ianuarie privea pe lor Lansdale. Nu esistâ — ziceau martorii de căt cinci lorzi cari se pot numi tiu şi cari posed haite de câini. Dintre ac tia, unul e neinsurat. Cat despre cei-alj numai nevasta lordului Lansdale e toi bolnăvicioasă." In apărarea sa Yates declară Qâ aut articolului incriminat era uă damă din cietatea inalti, trăind in acelaşi cerc soi X ;i lordul, şi ca de ani intregi densa 'i jura informaţiuni de acest soiu cari nu ;;tri nascere nici unei urmăriri pene a-El adăogâ ca aceasta dama a trâmis, «ii oaie confidenţiala lordului Lausdale> nc'.u'i ertaro. Densul, fălos, n’a crezut , U dată ca articolul se putea aplica «iui. |L toate esplicaţiunile sale, Curtoa a au-|2 8“ o Obligaţiuni de stat. . . . IOD., 102- 6010 Oblig. Cailor f. Rom. regale 102'.2 IO31/2 5ojo , Monicipale .... 86'h 10 fr. » C-a^eî Pensiunilor 300 1 228--- 233- 5olo Scrisuri funciare rurale. , . 913,4 92iIs 7ojo ,» Scrisuri Rurale.. . . 1031/2 1041,, 5o[0 Scrisuri fonciare urbano . . 893/, 90’/, 60[0 , , , 99'/, l00i|, •0[0 » » » 102 L 103 ,2 Impr. cu prime Ruc. (20 1 b.) 82i/2 831,0 Acţu Rancei .Naţionale Române2501 1290 1305 > > Soc. cred. m0b, rom. 5001. 210--- 215- » » » Rom. de Con-tri,cţii 5001, 530--- 535- » » » de Asig. Dacia-^Gin 30U ]. 410--- 415- » » » > » Naţion^c ‘^00 I. 238- 241--- .................................... -. Diverse Aur contra argint. . 2- 2 20 * » Bilete de BaEque 2- 2 20 Fiorini valoare Austriacă. . 2108/* 2. ll',2 Mărci germane. . . 1 23 1.25--- Bancnota franceae. . 99'h lOO'/a de la Sf. Gheor-. _____ ghe viitor Brută- ria de pe Calea Văcăreşti No 9. (supra-nu-mită Ochi Albi). Doritorii să se adreseze , • . • „ ... a D-na Elena Nicoleanu in acea proprietate m a.Ţ f?1 cu in etajul de sus. TEATRE-SPECTACOLE biblio geafie Columna lui Traian.—Sumaiul N-rului 1 şi 2 pe Ianuarie — Fevruarie 1883. IV, Densuşeanu. Monumente pentru istoria ţârii Făgăraşului. —S. FI. hluriun. Istorioare poporane din Bucovina.—B. P. Hasdeu Cuvântul Samă este el latin sau maghiar? — 1. Bianu Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare Documente din Archivul de la Milan. Sala Atheneului.—Luni 21 Martie 1883 CONCERT dat de d. P. C. Niţescu cu gra-ciosul concurs al d-lor Ed. Hiibsch, St. Vlădoianu, C. Dumitrescu, Schipek şi Bâr-c-ănescu. Teatrul Naţional.—Astăseară, joui, pentru a treea oară Roza magică. Teatrul Dacia, sub direcţiunea d lui Gr. Manolescu. Astăseară joui se va juca Catherina Howard. In curând : Femeea îngropată de viuă şi Ruy-Blas Teatrul Bossel, trupa germană de operete. Astăseară joui pentru ăntâia oară Fata din Belleville. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, având introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de îa Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Chiftea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. n fost arendaş, fost intendent la mai multe moşii, bun Agricultor, voeşte a-se angaja la un proprietar. Informaţiunile se pot lua la Ad-ministaţia acestui Ziar. INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare,'inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lângă cele-lalte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. Casa de Comerciu „Grand freres & C-ie 87 Calea Victorii, are onoare d a înştiinţa pe onorabila sa clientelă că va priimi in curând un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de menagiu. Va primi mai vârtos o colecţiu-ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofragerii, compuse de diferite specie de lemne: acajou (mahon) nuc negru de America, ştejar şi alte. f Asemenea şi canapele, jeţuri, sea-' une, de diferite modeluri noi, acope-' rite in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasiă. Deosebit de aceasta şi biurouri pentru domni şi doamne, bibliotece, mese de tot feluri, intr’un cuvânt articole de mobilat de toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri de porţelan şi de faianţă, pentru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, de cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in fine, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin eleganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in curând, debalagiul acestor obiecte de mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant freres & C-ie. Boalele de gât, gură, uas si urechi tratează priutr’o artă speciala. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Sypliilis şi boale de piele) Cousultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SIT'LT ^TITJnsnS-A 13 Martie 1882. 23555499 19028270 7684669 383326 18174672 4559543 805000 228058 120644 2342020 14849295 9173099( 12000000 288933 60770250 233009 2342020 16096784 91730996 Activ ^ (Monedă metalică ' ' (Bilete bypotecare Portofoliu (SîeCîe 1'!imâne^ti (Efecte streine Impr. garant cu Ffec. de Stal Fonduri publice Fentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Diverse 1 * a fg i v Capital. Fonti tle reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Ectras Diverse STTTVr_A.:E?_A_ /* In mii-;i /088 Aluriie 26468511 27001052 24801270 24811355 9472685 9813880 3506521 .1013002 21147327 20027037 12191912 12191145 288933 288933 824700 824700 227357 227892 97173 100232 12335070 12487820 29422640 23951468 140784099 133638516 12000000 12000000 514702 514702 85069350 86099420 231379 253811 12335070 12487820 306633598 22282763 140784099 133638516 TIMPUL SOCIETATEA INTRĂRI „NAŢIONALA11 ______Comptnl general do DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI Secţiunea Incendinlui Premii şi taxe realisate in numerar Premii in bonuri pe anii viitori . Secţiu tea Grindinei. Premii şi taxe realisate in numerar . Secţiunea Trasportului. Premii şi taxe realisate in numerar Escedent din provisiuni .... Secţiunea Centrală Dobenzi incasate in 1882 . . Provisiuni diverse . . . • Profit de la timbre şi tăbliţe 691210 71 665748 ii' 836416 152844 , 612 03 153311 91 371 30 8505 7.8 l 350959 159556 I02I8.1 2500120 Şeful Comptabilitâţei centrale D. ItERSKOVITZ m. p. Bucureşti in 17 94 18 Martie Profite si Perdori pro 1882 E Ş 1 R 1 Secţiunea Incendiului Premii de reasigurare............ 261669 87 Storni minus ristorni . . ... ..... 10082 36 1 Daune, inclusiv cliclt. de costatare minus partea reasiguratorilor. 84725 22 Provisiuni plătite, minus cele primite pentru reasigurări. . 37427 47 Reserva de premii, partea Societăţei liberă de ori-ce sarcine. 100638 57 Reserva pentru daune pendinte ....... 56537 04 Bonuri de premii pe anii viitori....., . . . . 665^48 46 121682 Secţiunea Grindinei. Prniii de reasigurare.....•........ 132706 56 storni minus ristorni............. 44150 45 Daune, inslusiv clielt. de constatare minus partea reasiguratorilor 497150 13 Provisiuni plătite minus cele primite pentru reasigurări . 83186 76 Participaţia clienţilor la profitul acestei ramure . . . 13812 83 Reserva pentru daune pendinte.......... 114 77112 Secţiunea Transportului. P -inii de reasigurare...... 78684 --i. rni minus ristorni........ 3949 02 Daune, inclusiv clielt. de constat, minus ricupero (partea nostru.) 27727 (li Reserva dc premii la asigurări de casc-o .... 1390 11 l l’Â Secţiunea Centrală. t ( 1111 -i Cheltueli Generale : ’f) Chirii, apuntamente, imposite, subvenţiuni şi remuneraţiuii 116341 t t i Imprimate, liartie, logătorie etc......... 17041 82 - i Spesc poştale, telegrafice, dc voiaj, judiciare, abon. şi alte div 1431: 18 d) Jetoane de presrntă........... 8280 3 55979 07 1579:1 Agio la ‘ monede............ 535 84 Reserva din profiiî, de la tăbliţe ... 1413 41 25149 Profitul eserclţiului 1882 ........ 250912 / NICOLAE I0ANID. m. p„ PETRE STOICESCU, m. p clin Huitul ti vi HERMAN HORXSTEIN, m. CEA MAI BOGATA MINA DE ARGINT SIERRA GRANDE Ce") mai bogată mină din cele două continente am cunoscnt-o in Gallao. In Sierra-Grande aflăm cea mai bcgată mină de argint din univers. Numai cu o lună înainte se lăuda in tot locul avuţia minelor de aigmt din Mexico. precum şi ceea a minelor de aur din America de Nord. Mina din Sierra-Grande se află in Noua-Mexică intre cele mai renumite douS de isvoare metale preţioase. . Pusă in esploatare de către o Companie Americană cu un capital de 50,000,000 fr. sau 400,000 de acţiuni de căte ş dolari sau 125 fr. întreg liberate şi lapurtator, ea lucrează deja de la Iulie 1882. ^ Eată tabloul de argintul metal \enclut şi scos de Companie, socotind dolarul 5 fr., in loc 5:15 minimumul valoarei sale in scimbul actual: _ Produsul iu bani de la 21 pănă la 31 Iulie 1882 fr. 195,000 „ „ in August „ „ 670,000 in Septembre „ „ 935,000 _ in Octombre „ „ 835,000 „ „ in Noembre „ „ 930,000 „ „ in Decembre „ „ 615,006 Total in cinci luni „ „ 3,985,000 Intăile cinci luni de exploatare, lăsăud la o parte cele zece zile din^ Iulie, au produs aproape 4,000,000 de frauci, ceea-ce face 800.000 fr, pe lună. I LAICII in Vi cu al Rotlien-thurm- strase No. 18 cumperi! timbre de scrisori întrebuinţate din Bulgaria, Bosnia, România, Muntenegru, Turcia, Serbia etc. şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vechi eşite din curs. I Gassa ţine corespondenţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană. % Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE BR01URULUI LAROZE SIROP SEDATIV de coje de portocale amari preparat cu BROMURUL DE POTASSIUM De căire J, P, LAROZE, Pharmacist PARIS — 2. rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS In fie care lună de la Noembre, Compania a plătit 400.000 de cupoane a, acţiunilor sale, cuponul de căte 1 fr,25 adică 500,000 fr. ă compte pe luna. Producţiunea aceasta continuând va fi la sfărrşitul anului rn dividend suplimentar care se va ridica cel puţiu la 7 fr. 50 pentru cupoanele unei acţii. Minimumul venitului unei acţii de 125 fr. va fi prin urmare de 22 fr. 50. Totul insă ne asigură că va fi cn mult mai mare. La 18 August trecut, 8 lucrători numai, au scos din miuă, in 8 ceasuri argint aproape in stare nativă in valoare de 600,000 fr. Esistă deja o reservă in bani de 1,500,000 fr., sau 3 luni de plată cupoanelor inainte. Mine nu lipsesc, din contră sunt in aboudeuţă ; şi ce este mai mult, după spusele acelora cari o critică chiar, nu este totul de cât un început la părţile cari au mai puţin argint, avuţia minelor creşte cu căt ?e sapă mai adănc. După calculul inginerilor, 35 milioane de blocun suut deja la iveală. Am cumpărat o parte de acţiuni cu preţuri joase, când se răspândise sgo-rootnl că compania, nu va plăti dividendul s6u lunar ca dc obiceiu. Eată ce ni se comunică in această privinţă : Gira desminte sgomotul că Compania ar avea de gănd să nn plătească ca de obiceiu dividendul său pe Februarie. Ea declară că in casă se află deja 650,000 fr. şi că la ziua hotărâtă de plata cuponului vor fi 1,250.000 de franci. De la 1 Fevrnarie va fi o fontărie continuă de 30 de tone. Exploatarea merge căt se poate de mulţumitoare. Sindicatul Franco-American care se ocupă cu vinderea acţiunilor Sierra Grande le oferă publicolui cu preţul de 150 franci. Noi suntem in posiţiune ale oferi clientelei noastre cu preţul de 100 de fie-care, deci cu 50 de fr. mai eftin. Pe lăngă aceasta cumpărătorul de zece acţiuni va primi „gratis o losă municipală a oraşului Bucureşţi de la 1869 cu prime şi una a societăţi Ungare „Crucea roşie“ tot cu prime." Sindicatul alătură la aceste acţiuni o foae de cupon pentru 42 luni, căte 4 fr. 25 pe lună plătibil la 15 ale fie-earei luni. Noi plătim acelaşi cupon lunar de 1 fr 25 nu la 15, ci la 5 adică „indată după primirea avisului telegarafic cu inştiinţarea cuponului". La sfârşitul anului, sindicatul va plăti un dividend suplimentar, după prisosul primirilor, pe care T mai socoteşte cu 12 la sută. Noi vom plăti in fie-care lună, acest dividend suplimentar cu 1 fr. 25 de acţiune, aplicabil, înaintea ori-cărei repartiţiuni a dividendului, la rambusarea titlurilor cu căte 125 franci. Eie care cumpărător de 100 de titluri va avea deci o acţiune in fie care lună plătită cu 125 fr. fără a inceta de a avea dreptul asupra dividendelor cari vor mai fi chiar dnpă-ce ’şi are capitalul seu reluat cu prime. Noi oferim astfel oplasare escepţională a banilor, dănd in resuraat pentru 100 fr. pe preţul redus cu care putem oferi un minier limitat de acţiuni: 1. Un cupon lunar de 1 fr. 25 net adică 1 şi nn sfert la sută pe luuă pe preţu' actual de cumpărare, insă lojo pe lună la 125 fr. preţul acţiunei al pari. cu un cupon de 12 plătibil la 5 Aprilie ; 2 Un al doilea cupon lunar tot de atât, de luat asupra dividendului anual suplimentar, aplicabil la rescumpărare iu fie-care luuă a unei acţiuni de 100 de franci, cu 125 de fr.—cu ăntăia tragere hotărîtă la 5 Aprilie. 3. La un ultim dividend eventual şi nehotărît, după desvoltarea esploatărei. _ NOTA Oferta de faţă este valabilă numai pănă la 31 Martc (12 Aprlie) inclusiv, adică obligatoare pentru cererille primite de. acum şi sosite in Viena in ziua de 31 Martie (12 Aprilie) cel mult Cererile însoţite de preţul acţiunilor adică de 100 franci fiecare, trebue se fie adresate d a dreptul la : Administratiunea ziarului „Moniteur de la Chance Universelle" la Viena (Austria) _ _ Adresă pentru telegramă : „Moniteur Universel" Vienne Scrisorile din Roman in ne vin iu 48 ore.—Corespondenţă şi in limba romana. ' A Aceste IIAPURIt.E convine contra: Afecţiunii© serofulose, C«iişh, Ilncliilisiiiii. Anaeinio, Constitiiţinnilc lyniptiaticc, etc., etc. N. B. — Trebue observai Semnătură nostră alalura[a aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. V 206 / { NrB- Ne devront MreconmăwCscomme prep arca pari Auleurqup IesFlaconsile Pllulcsquiprescmerwii un CACHETDMfiErrrREACnF.tnealapartu: mlcrleare du_bour.hoQ.etJa signaturi1 a-djssons ; Ainit'lv.U.N. - ffonapnrtc 4Or A“|5ĂftiS medici p°ntru a combate, mai cu deosebire, şi de-uă manieră sigură, afecţiunele nervăse ale Inimei, ale căilor digestive şi respiratorii, nevralgiile, epilepsia, hisleria, maladia numită jocul Sl-Guy, insomnia şi con-vulsiunele copiilor in timpul dentUiuniei, lntr’un cuvânt t<5te afec(iunele nervdse. Bromurul de Potassium Laroze este de-uă puritate absolută, condiţiune indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedative şi calmante asupra sistemului nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este intrebuin. ţat In mod universal şi reeomandat de toţi BROMURUL LAROZE se află în peposit, in Uite pharmaciile bune unde se mai pdte găsi şi SIROPUL DEPURATIV IODUIU POTASSIUM | fdrte folositor contra afecgunelor scrofulăse., cancerăse, tumorilor albe, băle ale săngelui, accidentelor sifilitice secundarii şi terjiare, etc. iMM I NEPUTINŢA, B0ALE DE NERVI 1 _ PScate secrete îi Ie t întreţii (! eboşei-i k\ PRAFULPERUTN «3 !hă ► momii bume.ţrtVs păr ce o ;e pi-1 lăsăm I acest ini '? mai i piaţă cu mixare fca! ce ■ -i a-, 3 î ni D-urnlrti 'A nsas (preparate din erburi peruriame). . Praful Peru in e singurul c r< inUlturil ori ce slăbiciunea piu ţilor gcnit iIc, impotenţa la b*r baţi şi la foimile ceri nu con- | cep. Praful Pcruin c infailibil 1 ‘ slăbiciunile produse prin percU rt tic sucuri *1 stinge şi mai ak; la urmUrilc deboşSriilor, onani, şi ale populaiiunilor (căuşele neputinţei); apoi con tra tuturor boa lei os de nervi, ca : slăbiciunea simţurilor, ameţeală, debilitate, dureri de mijlor ş spinare , de cap şi piept, migrenîl, oboseală., mc lancolic, constipaţie tremur* tu ril nervoas* de m*n şi picioare, anemie, etc. Toate boa lele sus menţionate nu sc vindec* aş sigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut pitn* acum, ca prin praful Reruin a D-rului Wrun; (st garau tea z* c* e neofensiv). Preţul unei cutii dimpreună cu instrucţiunea esactă 4 franci. Se afiă in Bucureşti la : I. A. Citiră, farmacia naţională, strada Lipscani. In Iaşi: Ii. Pole-lenti, farmacia la Ştefan cel Mare şi la Fraţii Konya. In Brăila: G. Kanlmes. farmacia naţională. AGENT GENERAT: Alex. Gisclmcr farmacist, Viena II, Eaiser losefstrase. 14. DE VAiNZARE 2. Prăvălii in faţa stradi Moşilor N. 219 cu dependinţele lor cu gang la mijloc, şi alte case alături cu eamerile lor, curte, cu grădină, puţ in curte, magazie, pimniţă mare boltită, curtea imprejmuită. Doritori se vor adresa la proprietar D nu Stanciu loan care domiciliează chiîtr iu acea proprietate. 5BKKBSZ5B5Î MASINELE DE CUSUT ORIGINALE* 1 A LUI • S ÎNGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME CU 150 n,eUnUeprjime PARIS/ H/ 18 18 Medailă de aur' rate lunare A se feri de Imitaţii Garanţii sigură dala înscris. : 5 Ş î Mi 12 J2 S- X. *| 5: 2 O r- V3 a g ^ gj *5 £ 2 S 5 &a y> < u ri O 11 oh.- SÎNGER C “ poarlâ nmrea Maşină dc cusut new-ygrk. de sus a n lui Fabricei. Hai G. N EÎDLINGER, A^ent Tipografia N. Miuloscu. sala t tiossel.