s JUOI 17 MARTIE 1883 A flTTiini^tvaf ia, Oalea Victoriei TVr. 32. ANUL AL Vm—No. 61 ABONAMENTELE '’gntrn toată ţara, pe an . . . . -10 1,-î > , pe 6 lnni- . 22 lei , , pe 3 luni. . . 12 'e< Pentru streinitate pe an ... 60 lei abonamentele se priimeec la Administraţia In Capitală 10 bani număra In Districte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pa;. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . 1 50 , , II .... 2 50 inanţnrile ji inserţiile se primele Bucureşti, Ia Administraţia ziarului ta Viena, la biurourile de anunţuri Beinril Schalek, Wellzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rus Cldmeno 4 A. Lorett, ne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele neimprimate se ard. Convocarea copiilor electorale Colegiele electorale pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor viitoarelor Adunări legiuitoare, sunt convocate in ordinea şi la termenile de mai jos: Pentru deputaţi Colegiul 1, iu zioa de 20 Aprlie viitor. Colegiul II, in zioa de 22 Arilie viitor. Colegiul III, in zioa de 24 Aprilie viitor. Colegiul IV, iu zioa de 26 Aprilie viitor. In zilele de 10 şi 11 Aprilie se vor alege delegaţii, colegiului IV, conform art. 60 din legea electorală. Pentru senatori Colegiul I, la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. Colegiurile universităţilor din Bucureşti şi Iaşi, la 2 Maiu. Adunările legiuitoare sunt convocate pentru ziua de 10 Maiu viitor. Bucureşti, 16 Martie 1883 Reproduserăm in numărul nostru de duminica trecută un lung artico dupe Poporul, purtând titlul „Generalul Teii despre situaţi line" fără insă a-1 insoţi şi de cuventu nostru, precum merită'o asemenea reproducţie importantă. Abţinerea noastră u’a fost intenţionată, o spunem aci curat, ci o necesitate numai de moment, provenită din graba cu care am simţit că trebuia comunicată lectorilor noştri, intr’un număr dej format al Timpului, expunerea situa-tiunii, făcută de către un bărbat atăl de inţelept şi profund, precum este onorabilul general Teii. Astăzi ne complectăm. Generalul Teii, ca bărbat de Stal; consumat, este negreşit condus de credinţa că in politica Statului cu străinătatea nu trebue să se procea-dă cu ură, ci numai cu raţiune, care este singura călăuză a bărbatului matur, a bărbatului de Stat ; şi aşa observănd preocuparea incă prea vină, in unele organe ale Oposiţiunii despre Basarabia perdutâ de către guvernul Roşu fără compensaţiunile măcar ce promitea Rusia, exhorteazâ Opozitiunea intreagă. să se inspiri1 mai mult din nenorocirile actuali, şi. in loc de a stărui să aducă imputări nemeritate Rusiei pentru Basarabia unde singurul culpabil este guvernu Roş, să dea acum atenţiune numai periculului iminent, cestiunii Dunării, pentru ca atunci, cănd Austro Ungaria este in ajun a pune măna pe acest imens interes al Statului Român, cu paguba şi a suveranităţii noastre teritoriale, să nu fie de căt o preocupare : aceea de a ne atrage toată buna-voinţă a puterii celei mai influente intru a combate pretenţiu-nile austriace la Dunăre. Recunoaştem intr’adevSr dreptatea observaţiunilor d-lui Teii şi înţelepciu- nea statului seu, şi in căt pentru noi oposiţiunea, atât cei de la Timpul ca şi cei de la Binele Public, trebue să o constatăm numai că am fost reu înţeleşi de care sapientul critic, daca vom fi fost coprinşi in numărul celor exhortaţi ( e densul prin articulul din Poporul; căci, atăt prin temperamentul nostru căt şi prin educaţiuuea noastră po-itică nici-odată nu ne lăsăm a fi di-rijiaţi de pasiuni faţă cu nici-una dintre puterile străine, precum intre noi in ţară nu purtăm ură nimenui. . Asemenea procederi sunt de temperamentul radical. Roşii dă şi ei ţipă; ei vrăjmăşesc şi tot di acusă de vrăjmăşiă; ei trădează şi tot ei acusă de trădare. Noi pe dănşii ii vedem acusănd pe Rusia. Cine oare, dintre organele autori-sate ale oposiţiunii, a zis in Gestiunea Basarabiei, de căt că vina per-derii ei este a guvernului Roşiu şi nici-de-cum a Rusiei, că guvernul acesta a dat Basarabia şi tot el formulează acusaţiuni contra Rusiei, numai pentru ca să-şi scape populari-latea compromisă prin actul său de trădare ? Căt pentru momentul de faţă mai cu seamă, suntem pe acelaşi teren de idei cu onorabilul general. Cu bolnavul pe pat şi in agonia morţii, mintea noastră nu poate fi la mortul de auţerţ. Toată cugetarea cată să o dăm interesului romanesc pe Dunăre, care se perde prin măna netrebnică a guvernului Roşu. Trebue să-i aruncăm blamul nostru acestui guvern, nu numai pentru că a compromis cestiu-nea, prin concesiuni făgăduite incă din 1881. precum a marturit’o el şi oficial şi oficios ; nu numai pentru că, in mijlocul unui pericol ce ameninţă ţara despre Austria prin imprudenta guvernului Roşu, el asvîrle naţiunea in lupte intestine, in lupta ce o provoacă pornirile sale de a re-visui Constituţiunea şi a ucide chiai multă-puţină independenţă care o au colegiele actuale; dar incă şi pentrucă toate organele sale, şi chiar el, guvernu Roşu, continuă a acusa pe Rusia de fapta propriă a d-lor Rosetti-Brătia-nu şi caută a se depărta de densa, a o întărită contra noastră tocmai in momentul cănd buna-vointa ei ne este mai preţioasă. Ciudat lucru cu acest guvern ! Ar zice cineva că el nu are drept ţintă de căt de a pune foc casei şi a se pune să arunce injurii vecinilor cc-i ar putea veni intr ajutor. Ar zice cineva că acest guvern Roşu nu nutreşte altă dorinţă de căt aceea d a perde căte un drept al Statului Ro-măn, pentru satisfacţia de a dejuca opiniunea oamenilor simpli, indii’ău-du-le alţi culpabili şi făcSndu-i să crează că paguba nu e pagubă; ori. daca nu poate susţine aceasta, că nu a venit printr’Snsul paguba. Ar zice cineva că cu Menţiune acest guvern se aruncă, cu interesele Statului, in braţele ameninţătoare, de unde nu poate scăpa de căt strivit, pentru ca nimeni să nu-i poată sări intr‘ajutor ! Dar daca acest guvern este intr’adevSr pătruns de trebuinţa de a a-pSra Dunărea do poftele vecinei noastre Austria, pe cine poate compta ca să ne ajute ? Pe d. Barrerc care a propus proiectul favorabil Austriei? Pe cele-lalte puteri depărtate cari n’au de căt simpatii infructuoase pentru noi? NeapSrat că sprijinul nostru efectiv nu poate veni de căt de acolo unde există o rivalitate naturală. Această rivalitate se ştie că la Dunăre este mai cu seamă intre Austria şi Rusia. Şi cu toate acestea, guvernul Roşu, cănd ştie aceasta şi cănd vede că Austria in interesul ce urmăreşte, de a ne opri resuflarea pe Dunăre, caută ea insăşi să fie in bunele graţii ale rivalei sale, atunci el se isolează mai mult, atunci întrebuinţează toate modurile de a ne perde pănă şi sim-patiele ce necontenit ne-a arătat Rusia mai mult iţe căt ori-care alte puteri. Noi credem, ca şi onorabilul general Teii, că daca o politică romanească vrea să fie sănătoasă, singurul lucru pe care caută să pună mai mare preţ astăzi, este pe amicia şi reazimul Rusiei, negreşit nu cu preţul vre-unui sacrificiu, care nici nu ni-1 cere această generoasă vecină, dar cu acela al oamenilor con-ştiinţioşi, care se resumă in respect şi necontracarare, in recunoştinţă pentru binele netăgăduit ce ne a făcut Rusia cănd ani fost in nevoi. ŞTTRT TELEGRAFICE Roma. 26 Martie.—Maiestăţile lor Regele şi Regina României sunt aşteptate astăzi la Genua, de unde vor merge să se instaleze la Vila Spinola aproape de Sestri-Ponente ce se afla la 7 chilometre de Genua. Belgrad, 26 Martie.—Comisiunea insăr-cinată s’aleagă pe Mitroplitul Serbiei e convocată pentru zioa de 1 (13) Aprlie. Londra. 27 Martie.—Armata şi poliţia Londrei se vor spori in mod considerabil. După ultimele ştiri de la Cap, Boiari continuând a băntui teritoriile vecine, guvernatorul englez al Coloniei Cap va trimite in contra lor un corp expediţionar. Ţiena 27 Martie. —Regina Serbiei care merge la Nizza a primit vizita împăratului şi împărătesei Austriei, apoi a comitelui lvalnocky, ministrul al afacerilor străine. Regina Natalia a iutors indată vizita împărătesei. Toţi cunoaştem că măsura cea mai înţeleaptă şi dibăcia cea mai vădită a color ce întocmesc disposiţiuni constituţionale, este de a aşeza pactul fundamental al ţărei pe asemenea base, in cât din mişcarea resorturilor mecanismului constituţional in acel Stat să se ofere mijloc tuturor treptelor Societăţii, membrilor tuturor stratelor sociale de a se interesa de afacerile publice şi lucra spre binele general: căci alt-fel, cine nu ştie ca dacă nu obicinuim, nu dăm ocisiune poporului de a se mişca şi el in asemenea imprejurări şi spre sceste scopuri il degradam moralmente ridieându’i ori ce insemnitate. In această dar constituţiune, de care am vorbit mai sus, ce se aşazâ intr’un Stat, urmează neapărat să se aibă in vedere acest principiu fundamental că, pe de uâ parte, trebue să interesăm afacerilor publice toate treptele sociale, iar pe de alta, să facem deosebire intre ştiinţa şi neştiinţă, intre inţelepciune şi nepricepere, intre voinţa unora şi neliofărirea, necompetinţa celor l’alţi, intre talentele, caracterul unor bărbaţi şi neinsemnătatea multora. Aci consistă dificultatea lucrării constituanţilor dintr’uâ ţară, a face adică să dispară prejudicâţile, pasiunile populare, a inspira tuturor maselor din treptele de jos a-ceastâ credinţă, că toţi sunt chemaţi la masa comună, la participarea in oblăduirea generală, cu uâ singură eondiţiune : a avea pricepere şi competinţă". Pâcănd dar ast-fel ca poporul să poată participa la lucrările legiuitoare ale ţării, constituţiunea noastră l’a impedicat cu modul acesta de a fi oprimat de putere, Va pus in posiţiune de a cunoaşte care este margina bine-fâcătoare a funcţionării pi regulate şi de unde incepe arbitrariul, l'a nobilat dându’i posibilitatea de a ajunge ori-unde prin instrucţiune şi cultivarea facultăţilor -ale intelectuale, î’a interesat in fine la binele general al ţării dându-’i demnitate, puindu’Z in mişcare şi scotăndu’î din acea torpoare şi indolentă, in care de ordinar se lasă masele populare in intoc-miri politice mancate, puţin corecte, ne-conforrne cu spiritul democraţiei moderne. Toţi prin urmare trebuesc interesaţi la afacerile publice, refusând insă in tot-da-una ori cărei intocmiri politice fundamentale dreptul de a supune soarta tuturor brutalităţii sau ignoranţii numărului celui mai mare, căci puterea socială, de şi este interesată la bunul trai şi prosperitatea fiecărui cetăţean in parte, este datoare să cugete mai mult la dreptul ce are Statul, tara de a poseda uâ bună şi fericită admi-nistraţiune; şi acest guvernâmănt corect, ce reclamă ori-ce naţiune, nu -poate nici uă-dăta isvori din sprijinul, c« ne-ar da brutalitatea şi ignoranţa nemărului celui mai mare. Sistemul ce ar concilia atât principiul ce cere ca toţi să fie interesaţi binelui general, cât şi cel lalt principiu, ce dictează că soarta tutulor nu se poate supune brutalităţii numărului celui mai mare, acest sistem consista in mijlocul de a se divide uă societate in mai multe straturi sociale, şi a se consulta toţi membri fie cărui strat social, in parte, asupra afacerilor publice, a se chema toţi aceştia a lua parte la mişcarea mecanismului constituţional ce face să funcţioneze cele trei puteri ale statului. Seim insă că pururea este dat omului ca in toate stăruinţele sale, in toate încercările ce întreprinde, să nu proceadă de căt cu gfială şi mare nesiguranţă. Ţinta desăvârşită, ce ei îşi propune, nu poate fi a-tinsâ de căt numai in urma unui şir de silinţe continue urmate in mijlocul unor oscilaţiuni neîntrerupte. Mai ales in ramura sciintelor sociale studiul omului d« şi vast este cu totul nesigur. Aşa la anul 1864 poporul român a făcut prima incereare. El atunci işi impârti puterile statului, incredinţă representaţiunea tă.iii unei adunări ponderatrice (Senatul) şi adunări elective (adunarea deputaţilor) ; şi ’şi creâ uâ lege electorala, care să asigure inleresele ţări şi să represinte toate clasele societaţeî, compuind corpul electoral de toate elementele populare. întocmirea acestei legi s’a crezut ingenioasă. Mulţi credea pe atunci că ea satisface indestul necesităţile zilei. Dar această credinţă nu isvorise de cât din imprejura-rea că legea electorala din 2 Iulie 1864 a fost in raport numai cu disposiţiunile electorale din legea anului 1858. (1) (1) Vezi convenţia din Paris de la 7 (19) August 1858, art. 16. La 1864 alegerile ae făcea cu două grade ; alegatorii erau sau primari sau direcţi. Alegătorii primari 'a ţară erau cei ce plăteau statului 48 1, v. ceva mai mult de 15 1. n. Alegătorii primari la oraşe erau cei ce plătea statului uâ dare de 80 sau 100 1. v. aproape 80 sau 40 1. n. Alegători direcţi nu putea fi, afară de căte-va esceptiuni, atât in oraşe cât şi la ţară, de căt cei ce avea un venit de 100 galbeni, lei 1175. Toţi alegătorii de judeţe se strângeau intr’un singur col-giu la reşedinţa prefecturi şi alegeau prin scrutin de listă pe toţi deputaţii judeţului, cu această numai particularitate, că alegătorii se impărţeau in a-tătea secţiuni căte grupuri forma de căte trei sute de alegători fle care grup. Alegătorii oraşelor alegeau separat, in colegiu deosebit, pe deputaţii comunelor urbane. Aceasta era economia generală a legi1 electorale din 1864; aceste erau trăsurile caracteristice ale acestor intocmiri din 1864. Sub aparinţa amăgitoare de intocmiri populare şi democratice un cesarism escepfio-nal domnea pretutindeni. Corpul electoral nu era impărţit in mai multe colegii, după diferitele condiţiuni şi stări sociale, ţaşa in cât fie-care, rămâind in cercul său obicinuit, să'şi poată manifesta liber voinţa sa individuală neinfluenţat de nimeni. Aferâ de aceasta, nu era nici colegiu al universităţilor, nici colegiul al treilea, colegiu inteligenţii nici colegiul proprietăţii mari şi mici, nu se căuta adica a se afla voinţa şi dorinţele populare, ci numai a impodobi sub etichete falacioase tendinţele cele mai absolutiste şi dorinţa de a dicta continuu. Administraţiunea centrală era totul, voinţa poporului nimic. Această voinţă fu dispreţuită in organismul social, ce’si dete ţara Ia 1864. Nu zicem nimic contra celor ce au lucrat pactul constituţional din acel an ; in-tenţiunea lor nu o putem bănui cât de puţin; ei au voit să facă un pas inainte, să aşeze o eondiţiune maibunâ de cat acei ace era făcută alegătorilorin timpul „convenţiunei“ din 1858 Constatăm numai că omul procede conţinu ba-sat numai pe simple incercâri, şi incer-carea din 1864 nu ne oferi resultatul satisfăcător, ce obţine tare prin constituţiunea din Iuliu 1866. Legea din 1866 fu aşezată pe deosebirea claselor, şi ast-fel ea se apropia mai mult de legea naturală; căci primele societăţi, pe dată ce au procedat căt de puţin in progres şi civilisaţiune, au descoperit grabnic că esistâ intre membrii ce le compun deosebire de inţelepciune, de vederi, de avere, de pricepere, de ştiinţă şi de espe-rienţâ.— Fiâ-care dar urmează a fi lăsat in arcul său propriu peDtru a putea produce binele de care este capabil. Nu trebue să uităm un singur minut, de câte ori ne ocupăm de cestiuni sociale, studiul naturei omului. Forma esterioarâ a omului este etern uniformă; fiâ-care ănse cugetare, fiâ-car-* simţimănt se desvoltă cu totul deosebit in noi. Diferite ocasiuni, diferite cunoştinţe, diferite ocupaţii unora le inspiră unele vederi diferite de cât vederile celor d'ântâiu. Aşa este natura omului : şi dar, conform naturei acestuia urmează a fi lucrat ori ce aşezămănt Constituţional. Din aceste diferite disposiţiuni ce ratura ue acordă la fie-care in parte, nasc diferitele clase in societate ; şi ast-fel ori-ce organism social e tot-dauna dator nu numai să garanteze dreptul fie-câruia, ci să ocrotească tot de uâ dată fie-care clasă, fie-care ceic de cetăţeni, fie care credinţa separat. — Ei bine ! ca să ajungă la acest re-sulfat nu un calcucul matematic este suficient unui intocmitor de aşezăminte politice. Nu putem pune la rănd pe toţi cetăţenii statului, şi ştiinţa fie-cârua să o cumpănim cu o greutate egala. — Ceia ce se caută in asemenea imprejurări, este numai „conştiinţa naţionalâ;“ şi prin „conştiinţă naţională" inţelegem voinţa poporului, voinţa unanima a naţiunii. TIMPUL mt Când dar zicem : conştiinţă publică, conştiinţă naţională, înţelegem pururea prin aceste cuvinte manifestarea suveranităţii poporului. Acum, de câte ori invocăm suveranitatea poporului, de atâtea ori cugetăm la partea inteliginte, luminată şi înaintată a naţiunii; de atâtea ori cugetăm a recunoaşte şi a respecta influinţa legitimă a bărbaţilor eminenţi din ţară.i In aceste dar idei şi credinţe reşade suveranitatea, voinţa, conştiinţa şi virtutea naţională ; ast-fel inţelegem şi tot ast-fel ne explicăm principiul opiniuni publice şi liberul sutragiu al poporului: că suma voinţelor cugetate şi înţelepte ale naţiunii este adevărata voinţă naţională. De ne vom urca in secolele cele mai depărtate, de vom studia lucrările lui Plato-ne, Aristote 1), aceşti maeştrii iluştrii ai antichităţii, mai ales in ceia ce priveşte întocmirea şi studiul ştiinţei politice, sociale, vom vedea iarăşi desăvârşit că cel mai bun mijloc de a guverna este pururea mijlocul de a înlătura radicalismul, numit de cei vechi „ohlocraţie", şi a se povăţui conţinu de voinţa democraţiei, de voinţa adică inteligentă a ţerei! Aceşti precursori ai ideilor sănătoase ne invaţâ a nu ţine seamă de brutalitatea numărului celui mai mare al ignoranţilor, ci a ne închina numai corn-petinţii şi priceperii numărului celui mai mic al bărbaţilor luminaţi. Aristote, cel mal adânc cugetător al secolelor antice, impărţi şi el societatea in mai multe clase : „clasa de mijloc, zicea el ne presintă elementul cel mai puternic din care se poate compune mai nemerit puterea...2)“ In mijlocul dar acestor idei, sub auspiciile acestor credinţe ne adresăm domniilor voastre cetăţeni alegători, ne adresăm poporului luminat şi cult, conjurăndu-vă pe toţi să salvBţi ţara din prăpastia in care voesc să o rostogolească puternicii zilei. Preschimbarea legii electorale este cufundarea noastră a tutulor in adâncul întunericului şi al suferinţii noului cesarism, ce ne prepară radicalii de la putere. împărţirea de astă-zi a corpului electoral in patru colegii, după starea socială, după gradul de pricepere, de independinţă şi de lumină a fie căruia dintre noi ne garantează la toţi deosebit manifestarea liberă a voinţii noastre, ne respectă individualitatea fie-căruia, ne asigură separat interesul fie-căruia strat social in parte. Noul sistem electoral ce ne propune cabinetul radical de astâ-zi, contopirea mai multor colegie in unul singur este sistemul cesarian, este anihilarea alegătorului, este dispreţul interesului fie-căruia, este injosirea, strivirea individului in faţa autocraţiei desăvârşite dată guvernului. încercarea aceasta... ţara a făcut-o vai ! la 1864. dar nu trecu mult după aceasta, şi legea din 1866 restabili ordina, ^libertatea, acordând fie-căruia dreptul de a-şi mani-lesta liber credinţa sa individuală. Ce, oare guvernanţii noştri pregătesc o nouă epocă de turburare, noi imprejurări de surescitaţiune legitimă?..... Numai domniilor voastre cetăţeni alegători rămâne mijlocul şi puterea de a conjura crisa teribilă ce ministerul pregăteşte poporului român; veniţi dar cu toţii in rinduri «transe, in jurul urnei electorale, votaţi cu hotărâre contra ori căruia candidat ce guvernul vă ar propune, ca să confundăm ast-fel pe bărbaţii de la putere in incercâiile lor liberticide. să salvăm situa-ţiunea, să depărtăm pericolul ce alt-fel va isvora neapărat din triumful vederilor primului ministru; veniţi cu bărbăţie, cu credinţă şi cu inima plină de dorul de ţară să arătaţi noului Cesar, ce se ridică, cepoa-te, căt poate poporul român liber, luminat şi hotărât.... Să sperăm că steaua tutelară a Romini-ei, ce pururea a luminat destinatele ţări ne va lumina şi in această crisâ teribilă, ară-tându-ne calea tăriei, a mdependinţii şi a libertăţii votului din comiţiile poporului.... GENERALUL MÂNU 1864—1883 Cel mai onest soldat al armatei române deveni victima unei manopere,^ calificată aspru de toată armata. Nu voiu repeta calificativul aplicat 1) Vezi „Republica" lui Platone şi „Politica" lui Aristote. 2) „Politica." Cart. IV. Capit. XI. de oficerii noştri machinaţiunilor d-lui Brătianu ; dar afirm că nu onorează pe un ministru .de resboiu, fie chiar civil. Pretutindeni, de altminteri, se aude această frază ; — Nici un militar n’ar fi cutezat a face ce-a făcut d. Brătianu. Nu s’ar fi găsit in armată nici un om, nici unul, care să comită o asemenea inichitate. Iată opinia generală a corpului o-ficerilor de toate armele, şi in particular a oficerilor de artilerie. Am văzut mai mulţi, in cele două zile din urmă, şi toţi, chiar cei mai reservaţi, au blamat energic, fără esitare, cea ce s’a intSmplat. înregistrez faptul cu grăbire, Generalul Mânu are dreptul de a se mândri. Nu e in armată de căt o voce pentru a face elogiul său şi a’l regreta şi o voce pentru a biciui pe acela care, spre a isbi intr'un adversar pglitic n'a esitat să lovească intr’un soldat loial, de care patria va avea poate trebuinţă intr’o zi. Şi această zi va putea veni din nenorocire mai curend decăt crede cineva, cu ajutoru greşelilor d-lui Brătianu... * Generalul Mânu, deşi, prin opiniile sale, adversar al guvernului actual, nu s'a amestecat nici odată in politica militantă. Ca membru al Senatului el şi-a făcut totdauna, in acea adunare, datoria de representant al ţerii. Şi bine a făcut. Nimeni, cred, nul va blama pentru aceasta. Cu atăt mai mult că. odată eşit din senat, el redevine general, adică absolut strein de politică. El nici odată n’a voit să semneze, cu partidul său, vre-o scriere căt de mică sau cel mai mic manifest — Sunt soldat, zicea densul, şi dacă am opiniuni politice, nu ’mi recunosc dreptul de a le exprima aiurea de căt in Senat. Acolo pot vorbi : acolo nu se arată soldatul, ci senatorul. Dar in afară de acolo să nu mi se ceară nimic. Nu se poate găsi o conduită mai corectă. Subt un guvern onest şi loial, un asemenea adversar ar fi tractat cu cea mai mare diferenţă. Din nenorocire loialitatea şi onestitatea au fost pururea certate cu d. Brătianu şi ai sei.. Lucrul nare trebuinţă de a fi demonstrat. S’ar fi dorit ca generalul Mânu să remăe mut, chiar şi in Senat ; şi tocmai, pentru că a vorbit in cesti-unea Dunării, s’a decis a ’l sacrifica... Aceasta va să zică dictatură, de cumva nu me inşel. * * * La 1864, chiar după lovitura de stat, lucrurile mergeau altfel. Statutul fu supus unui plebiscit, după cum ne aducem aminte. Armata trebuia şi ea să fie consultată. Se respundea prin da sau ba. D. Mânu era atunci locot. colonel şi comanda un regiment de artilerie, singurul, dacă nu me ’nşel, ce poseda atunci armata română. In ziua indicată, locot. colonel Mânu se duse la casarmă. Regimentul fu adunat. — Am ordinul, zise el oficerilor, suboficerilor şi soldaţilor, de a v6 consulta asupra cestiunii dea şti dacă aprobaţi sau nu Statutul. Voiu deci să vg intreb şi voi veţi respun-de da sau ba, (Jupă opinia voastră. Ţin a vg spune că in această împrejurare nu trebue să a\eţi de călăuză decăt conştiinţa voastră şi că sunteţi absolut liberi de a respuncle cum vg va plăcea. Terminând acest discurs, el ince-pu să adune voturile. Toboşarii sau trămbiţaşii, nu ştiu tocmai bine, fură cei d’ăntăi intrerbaţi. — Primiţi Statutul? ii intrebă el. — Da, colonele. — Dar voi? zise soldaţilor, luăn-du’i pe rgnd. — Da, colonele. — Dar voi ? întreabă pe brigadieri. — Da, colonele. Dar voi ? zise sub-oficerilor săi. — Da, colonele. Ajunse la sub-locotenenţi. — Primiţi Statutul ? — Da, colonele. Trecu la locotenenţi. — Primiţi Statutul ? — Da, colonele. Veniră căpitanii. — Primiţi Statutul ? — Da, colonele. In fine se adresă maiorilor. — Primiţi Statutul ? — Da, colonele. Regimentul răspunsese unanim prin da. Unanim, mg inşel. Cănd fu răndu la şeful corpului de a’şi da părerea, d. locot. colonel Mânu zise cu voce inaltă şi inteligibilă, inaintea regimentului său adunat: — Ba ! * * * S’a dresat proces-verbal al operaţiunii in formele prescrise. Apoi acest act fu transmis cui de drept. Cănd s’a aflat că locotenentul-co-lonel Mânu votase contra Statutului curtizanii se repeziră la Palat. — Trebue, ziseră ei, a se destitui acest ofiţer. — Şi pentru ce? intrebă prinţul Cuza. Pentru că a votat după con-şiinţa sa ? Locotenent colonelul Mânu e fiu de boer şi boer el gnsuşi. statutul nu place boerilor, şi aceasta se ’nţelege. Este dar firesc ca acest ofiţer, invitat a’şi exprima părerea să fi zis: Nu! Departe d’a mg supăra de această atitudine, 61 felicit şi mg felicit şi chiar pe mine. Văd că este un om, şi ales un soldat onest... ^Curtizanii erau înmărmuriţi. — Da, reîncepu prinţul Cuza, un soldat onest şi loial. El a votat nu ! Ei ş’apoi ? Daca măine boerii s’ar revolta contra statutului şi daca din nenorocire ordinea ar fi turburată, ştiţi pe cine aş însărcina de a o restabili ? Pe locotent-colonelul Mânu. Şi sunt sigur că in o împrejurare aşa de dureroasă gşi va face datoria de soldat, cum a făcut la plebiscit datoria sa de cetăţean, sau, daca voiţi, de boer. Aşa, departe d’al pedepsi, sunt hotărât a’l inainta. In aceeaşi zi, prinţul Cuza intrebă pe d. Cogălniceanu, preşedintele consiliului, asupra oportunităţii înaintării de făcut locotenent-colonelului Mânu. D. Cogălniceanu împărtăşi vederile prinţului. Şi trei zile in urmă, [adică la 22 Mai 1864, d, locotenent-colo-nel Mânu a fost numit Colonel. * Iată cum oameni inteligenţi se poartă cu un adversar loaial, cu un sun servitor al Staului! Cătă deosebire intre purtarea din 1864 şi cea din 1883 1 Şi trebueşte notat că in 1883 d. general Mânu n’a incetat un singur moment d’a fi corect. Am demons-rat-o mai sus. N’aveau deci nici un cuvgnt temeinic pentru a-1 lovi. Şi pe cănd gl loviau,— el, scru-* mlui personificat,[el sclavul datoriei sale, el loialitatea incarnată, el care, epet, n’a voit niciodată să facă po-itică militantă-pe cănd gl loviau, se numia generali nişte coloneii al căror singur titlu la această inăintare era d’a fi presidat comitete electora-e şi d’a fi compromis in manopere politice, mai mult sau mai puţin de mărturisit, uniforma armatei romaneşti. Ce turn al lui Babei! Eie-cine se întreabă unde crede să ajungă d. Brătianu cu acest sistem? Oorupţiunea e pretutindeni; zilnic se aduce desfideri conştiinţei publice; principiile sunt călcate in picioare, drepturile cele mai sfinte sunt (necunoscute. Unde se va fi conclucgnd oare România ? D. Brătianu are puterea şi voeşte s’o păstreze. Se riscă deci d’a perde ţara numai pentru a se salva portofoliile ? v Că numai in spre perderca ei păşeşte tara, aceasta nu se poate contesta. Şi daca nu se ia bine seama, nu va mai fi pentru dgnsa altă şansă de scăpare de căt un act de disperare. — Kelkun. — (L' lndependance Roumaine). Căteva cuvinte asupra soartei armatei Toată lumea ştie că o armată bine organizată, bine disciplinată, este pentru stat garanţia d’a-i apăra drepturile, in caz de nevoe, contra inamicilor ţării. Graţie armatei, Germania a ajuns unde este astăzi. Apoi ce ar putea tace cel mai mare om de stat daca n’ar avea o bună armată, care să ’l sprijine in actele sale ? Ne intrebăm dacă armata noastră va poseda pentru tot-d’a-una puterea morală, care este cu totul trebuincioasă pentru existenţa ei şi care o face ca, in momentele extreme, când ţara ’i va cere ajutor, să fie in stare a răspunde misiunii sale şi a răsplăti sacrificiile ce să face pentru dănsa. Pentru a putea răspunde, să vedem care este motoriul principal, ce dă forţa morală in armata ? Cu toţii ştim că acesta este i-naintarea dreaptă, ce se dă ca răsplată serviciilor făcute. Să vedem dar dacă s’a ţinut vre-o socoteală de acest punct principal, cu ocazia formarii comandamentelor, ce pune baza organizărei noastre militare. Fără a intra in dataiiuri, daca vom aiunca numai o repede privire asupra inaintărilor şi regularii diferitelor comandamente vedem : I. Că Domnului General Mânu, i să dă comanda unei divizii, pe cănd Domnului General Anghelescu, care este mai nou, isădă comanda unui corp de armată, şi această in scop de a sili pe d. General Mânu să se retragă din oştire. Tot in acest scop credem că s’a numit D-nu General Radovici, care este cel mai vechiu general, numai comandant de Divizie. II. Că Domnii coloneii Dabija şi Făl-coianu s’au numit generali in contra legii de inaintare art. 27 care zice : Nici intr'un caz nu se va putea da un grad fără funeţie sau peste comptectul cadrelor, nici nu se vor da grade onorifice. Apoi ne intrebăm cu ce ocazie şi la ce manevre, domnii Generali Dabija şi Fâlco-ianu au condus ca coloneii cele trei arme. după cum prevede art. 13 din această lege. III. In legea asupra modificării legii de inaintare in armată, din 10 aprilie 1880 se prevede că: Toate gradele dt la locot-colonel in sus se dau la alegere, ţinendu-se cont de vechime. Prin urmare ce cont a ţinut d-nu ministru de vechime, cănd inaintea unora din colonela inaintaţi, mai erau alţii mai vechi şi tot atât de capabili ca şi cei dintâi. Se vede că, pe viitor, pentru d-nul. Brătianu, meritul de a să amesteca in politică şi prin aceasta a neglija serviciul va forma una din condiţiile cerute pentru inaintare la alegere? IV. Art. II, din sus citata lege, spune că: Tablourile de înaintări la alegere, conform legei, din 4 aprilie 1814, se vor stabili de ministrul de resbel după recomandaţii-le şi avizul inspectorilor generali adunaţi in comitet sub prezidenţa sa. Aceştia tocmai se vor publica in Monitorul oastei şi vor avea tărie pană 1 a o nouă inspecţie generală. Nu ştim dacă la intrunirea inspectorilor s'a întrebat avizul d-lor, in privinţa alegerei colonelilor spre a fi avansaţi, dar ce ştim e că nu am văzut nicăiri publicate oficial numele colonelilor recomandaţi la alegere pentru avansări la gradul de general. Să ne spue dar domnul ministru după ce lege şi cui a cerut avizul pentru numirea generalilor ? Din toate acestea vedem ca d-nu I. Brătianu a, călcat legea şi iu loc de a da un avânt meritului spre a încuraja armata la lucru, a încurajat favoritismul inaintand pe lângă alţii şi pe adepţii săi şi căutând a alunga din armată pe unul dintre cei mai buni generali. Dacă şi pe viitor politica va juca rolul principal in armată, suntem convinşi că forţa sa morală care o intreţinea până acum \ va dispărea cu totul şi astfel n’o să mai putem avea o oştire care să fie in stare de a sprijini ţara când ne vom afla in im-prejurâri grele. Dacă seriositatea, lucrul şi demnitatea nu vor fi sentimentele cari să animeze pe toţi militarii in general, această instituţiune cari face fala noastră, se va transforma incetul cu incetul intr’o ceată de mercenari, cari nu vor fi nici odată in stare de-a săvârşi fapte mari şi a forma baza rezistenţii noastre. Sub ministerul conservator nu «y mis nici odată astfel de călcări 1 ge şi desfidem pe ori cine ca să teze vre-una. Ministerul d-lui general rescu, părintele armatei, a ştiut să res ' teze această instituţiune, şi Sâ insufle tnnentele cele mai nobile. Noi consiliâm dar pe d-nu I. Brati care nu este in stare să corespunda ntaţilor cerute unui ministru de resbe j părăsi ascâ acest minister, lăsăud ac. nobilă sarcină ori cărui militar, care t< aduce armatei mai 1 multe servicii de domniasa, gâsindu-se in cunoştinţă de sau cel puţin nu va demoraliza D-sa să ia ministerul de interne din a hi înălţime va conduce mai bine bandei lectorali de căt destinele oştirei. c arm Istoria unei fruntarii Citim in „Journal desD6bats“f Martie 1883 următoarele şiruri i» y. pnvinţa scrierii „Istoria unei fr taiie. România pe malul drept al* nării, de prinţul George Bibescu Pion et Cie. editori): Sunt puţine opere ce presintă un n i es de actualitate aşa de considerabil acea, care s a publicat de curând de lit ria E. Pion şi care se datoreşte penei p' competente a prinţului George Bibescu. ceastâ carte, al cărei titlu e „Istoria t fruntarie sau România pe malul drqpt Dunării" are de object principal de a p in relief situaţia făcută României prin u tatul de Berlin. Această situaţie, in re tate, nu fu acea, pe care acest mic po viguros a crezut că e in drept sâ o sp in urma preliminarielor de pace ce au j capăt luptei intre Ruşi şi Turci, luptă care România, combătând pentru indepi denţa sa, a luat parte atât energică cât! glorioasă alături cu trupele ruseşti. Trac tul dela San-Stefano recunoscuse fără c. diţie această independenţă ; dar tracta de Berlin se arătă mai puţin favorabil trocedarea Basarabiei cătră imperiul compensată prin cedarea Dobrogei fu ii pusă României după cererea delegaţi fiţ ruşi. Obligată să accepte această condi România işi raportă sforţările sale spre ti seul fruntariei noi ce trebuia sâ poseada malul drept al Dunării ; dar şi aci delegi ţii Rusiei trebuiau sâ triumfe. Punctul f listria ce ar fi dat acestei fruntarie i punct de razem foarte important, fu mă ţinut Bulgariei, contrar intenţiilor manife tate de majoritatea delegaţilor din Congr1 sul din Berlin. Acest principat slav dobă dea astfel un element de forţă foarte s rios in detrimentul României. Deci, ytllP1 ■ glia pit®11 „ yl 3 ii !& Bn»i 1 k â â îl îrâîi: im aceasta nu putea accepta Dobrogea fă :ron aia rara *■ îs profi, producem i - ■ Je 6(4, Ptisirsiie o Silistra, căci acea provincie nu e pusib a o apăra şi a o conserva decăt cu răzăm acestui punct intărit. Amănuntele negocierilor diverse şi sur cesive, la cari a dat loc la delimitarea frui tăriei noi române sunt reunite cu cea m: m?re îngrijire in opera prinţului Bi bescu. Această operă conţine, intre altele, tot c priveşte ţara română dela 1878 incoac Ast-fel, ea e chemată sâ arunce o mare lu mină asupra cestiunii Dunării aşa de inte resantâ pentru Europa şi a’i facilita in mo singular studiul. Nu ne aparţine de a aprecia resultatel cunoscute până azi şi decislunile luate in con ferenţa din Londra, de a examina dacă aceste resultate sunt favorabile României sau dacă, din contra, această naţiune tre bue sâ fie sacrificată şi de astă dătâ, după cum fusese la Berlin. Dar cea ce nu tre-bue să scăpăm din vedere, este, că România are dreptul la toata simpatia noastră şi că ea este clienta Franţei ; noi deci trebue sa dorim ca sâ i se satisfacă dorinţele, De altminteri, realizarea acestor dorinţe asigurând libertatea navigaţiei pe Dunăre in condiţii favorabile intereselor României, va servi de asemenea intereselor noastre şi aci este punctul pe care nu trebue sâ’l scăpăm din vedere. Autorul Istoriei unei fruntarie este un» din figurele străine mai distinse şi mai apreciate la Paris. Se cuvine oare sâ intre-buiuţam cuvântul de străin, când e vorba de prinţul George Bibescu, care, după ce şi-a făcut studiele in şcoalele noastre militare şi a obţinut autorizarea de a purta uniforma franceză, a însoţit trupele noastre iu Mexic, a luat parte sub ordinele generalului de Lorencez la asediul Pueblei şi Îs etragerea celor einci mii, mai târziu s’a » (t li * htiomr ' 'iii. % -sat la statul major al corpului 7 de a^-şease şamani TIMPUL â comandat de gen-ralul Donay şi a a-:aţ in această calitate la lamentabila epo-i, care inceputâ la Bolfoit, s’a terminat ;ţed in ? Prinţul Bibescu a schiţat suve-iîe acestor două campanie in opere mi-cari, in timpul publicării lor, au fost 4e remarcate. Hiena unei fruntarie, datorită acele-jţpene tehnică şi elegantă, va obţine aL succes^şi va fi cetită, nu ne indoim, jjjp viu interes. Ch. C. fEk. au iiiţ Iiiforiuaţiuni Monitorul de ieri publică urrnăto-burnal al consiliului de miniştri : vj;in Bălăceanu, trecend ca minis-klonipotenţiar la Roma, se desăr-,a/.â de misiunile in cari era nu-prin decretele No. 2,267 şi 16 din 8 şi 11 Decembre 1876. meşte cu titlu provisoriu pe D. Carp, actual ministru plenipo-■ la Viena, ca delegat al guver-pentru a lua parte şi apăra inie Statului romăn in consiliul uxinistraţie şi adunările generale societăţei numitelor căi ferate, '■m art. 20 din concesiune, şi labă şi ca membru din partea nului in consiliul do administra-onform aceluiaşi articol din con-ie. astă numire se face cu reser-robărei ulterioare a M. S. Re- ceastA r " aceasta uşurinţă, cu a- ^ ■: ™si declu-at- rab-Tabia, că nu am fi dat conn ^lUnei Saie 0 absol«ta ineredero, căci c noaştem valoarea declaraţiunelor primu- unmstru. dară totuşi am fi putut avea oare-care dub.u. - Dară se vie să facă o "emenea daclaraţmne, cănd ţara cunoaşte cestiunea Arab-Tabia prin „Istoria unei runtaru“ această carte a Prinţului Gheor-ghe Bibescu, unde acest important subiect este tractat cu o scrupulositate, o claritate Şi un patriotism care convinge pe ori ce lector, acest fapt al primului este iflâm cu multă părere de rău că d. ) unt in 6. Nica, doctor in medicină tal din viaţă, la 15 (27) martio, in ; /său natal Braşov. Eşit din una din îai celebre facultăţi de medicina, sfe-|t)lungatei sale activităţi a fost in Bu-unde atăt ca medic practic, căt şi fesor de facultate s’a bucurat de-o me-reputaţie. Ceremonia funebrâ'va avea Braşov, mâni la 17 (29) martie. A-egretat de ai săi şi de toţi câţi au. parte din cercul conştiinţelor sale, el urmă memoria uneiinteligenţe active unzătoare şi a unui caracter drept. ministru sau rea credinţă, sau ignoranţă. Vroim a crede la ignoranţa d-lui ministru de resbel, şi il trimitem Ia „Istoria unei fruntarii" — Ca să studieze cestiunea. Va cunoaşte că congresul de la Berlin compromisese deja fruntaria noastră, refuzând numai României o linie strategică, care o acordase la toate cele l’alte state fără es cepţmne. Comisiunile europene n’au făcut această fruntarie mai acceptabilă, căci a filat locul podului, destinat a lega ambele maluri române şi a statornici o comunica-ţiune indispensabilă intre teritoriul conce-dat şi malul stâng al Dunărei, la o depărtare de 800 metri de bateriile Silistrei, sub tunurile de la Megidie-Tabia, fără nici o apărare posibilă. Domnul prim-ministru va putea constata că, eşită din mâinile Austro-Ungariei, delimitarea acestei triste fruntarie nu a avut alt rezultat do căt a ne răpi Ordo-Tabia, mai multe kilometre de teritoriu, şi a ne lăsa Arab-Tabia — aceasta este incontestabil—dar a ni’l lăsa numai pentru formă, căci dacă d-1 ministru de resbel ar ordona mâne ocuparea Arab-Tabiei, va fi silit a’l abandona la cea d antâiu lovitură in Orient: şi atuncea, pentru a ne servi de limbagiul demn ' Z°ViStrUS Pnntrun accident; caz’ CU Clt6rna’ ?*' cu faţa spre Nord, un nlleP°SI 7 t/0nn!i de semi"lunâ- Bastioanele au platforme pentru tirul cu barbetă. -De jur-imprejurul acestor lucrări, se ri- tL 2 Z cu metereze, solid, zidit cu pi* an'J, “6tri d6 intime d’asupra blokh ?'rln Sr°SIme d0 Un metru- Trei bbkhause formează întăriri scoase afară, destinate îj batfl ninnnlr» , , , pe tot Iun- gnl lui. Şanţul are o lungime de 10 metri sunt ş, alte lucrări detaşate care pro- fel de drum a-masivâ ’i închide Mai tegiez fortăreaţa Ajunge cine-va la Megidie-Tabia pe un drum in pantă repede, un coperit; o poartă de fer intrarea. „Megidia-Tabia nu are intr’ănsa nici in fanterie. n.ci artilerie; un singur Bulgorse află acolo de pază ; dar la picioarile acestei îngrozitoare fortereţe, Silistra stă deşteaptă Irupele ei esercitate prin buni instructori ruşi. tunurile şi muniţiunile ei, iată preţiosul deposit al Megidiei-Tabia." „Megidia-Tabia are o inălţime de 188 metri, adică o predominare de 59 metri m -aport cu Ordo-Tabia şi de la 16 metri in raport cu Arab-Tabia“. Distanţa de la Megidia-Tabia până Ia acestui Stat, căruia ’i recunoscuse indepen- I cnafinaos i • » j . denţa, punctele strategice cele mai indis- Kifinl’ Qd V aPă pensabile pentru apărarea teritoriului său. f Se închiriază de la Sf. „Des Debats" care ia apărare» Iată ziarul noastră. Cea mai viu» dovada că delimitarea din urmă e defavorabilă Romăniei este că Ru s.a a acceptat'o, după ce a respins acel. făcute de comisiuni. Şi pentru ce ? Pentru că, precum o zice Prinţul Bibescu, noul traseu corespunde la resultatul dorit de Rusia. România fără fruntarie pe Dunăre ; România fără apărare posibilă pe Dunăre! Nu mai rămăne acum de căt a reaminti declaraţiunea d-lui Brătianu ministru de resbel „Cestiunea după comumcaţiunile făcute s'au hotârit in favoarea noastră" si supune opiniunei publice modul cum d. preşedinte al consiliului înţelege interesele Romăniei. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. ban Ciufiea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. ____-Pe ziua de 10 martie 1883. rigali teatre-spectacole Pitii' I gem atenţia cetitorilor asupra „Comp-jîeneral de profite şi perderi pro ce’l reproducem din broşura intitu-rJrima dare de seamă şi raportul Con-de administraţie despre operaţiunele Martie până 31 dec. 1881 cătră A-gener. a Acţionarilor din 12 (24) 1883 a Societăţii Naţionale de asi-in Bucureşti."—Cifrele vorbesc mai favoarea acestei societăţi serioase şi 28 Martie se va da in sala Tea-Naţional o mare serbare a studenţi-societatea universitară „Unirea" sub patronagiu al Principesei Valentina 3scu.—Biletul este personal şi ur-fi presentat la intrare. Costumul de circumstanţă pentru doamne es-Saţional; iar pentru domni ţinuta de rigoare. Biletele se găsesc la Mem-Diitetului Societăţei şi la toate librâ Capitală. ogram special va indica ordinea şi n odul de a vedea in detaliu toate ■ ,ile ce vor fi de visitat. Acest Cata Dam se va putea dobândi in seara Ş chiar la intrare pe preţul de 1 i i «usa întârzierii trenului austriac cu -ri lipsind coincidenţa la Vărciorova, 'l111 străinătate nu a sosita seară. 0 IAN ŢA SAU REA CREDINŢA? TABIA şi d. I. BRĂTIANU i i A i şi rezervat al prinţului G. Bibescu, d-1 ministru de resbel va expune pentru a doua oară la o retragere fără glorie pe bravii noştri oşteni. Cestiunea, zice d-I Brătianu, „a fost hotărâtă in favoarea noastră ! Pentru ce dară d-I ministru al afacerilor externe, in ministerul Brătianu din 1880, ţine un limba-giu contrar in epistola ce o adresa la 12 (24) Ianuarie 1880, către baronul de Hay-merle ? „După acest traseu podul sau chiar o simplă comunicaţiuu. devin impraticabile. La cea mai mică creştere a apelor Dunării, tot terenul coprins intre punctul terminal al fruntariei şi punctul vis-a-vis de insulile Hopo, este atăt de inundat, in cât trecerea este cu to*ul tăiată, şi de fapt fruntarie s’ar afla împinsă inapoi, cu mai multe kilometri. „Căt de puţin s’ar mai urca incă inun-daţiunea, inecâciunea ar putea să se întindă ast-fel in căt să devie un lac permanent situat in vecinătate, şi ar adaoga cu atât mai mult imposibilitatea comunicaţiunilor intre cele două maluri." Iată ce chiamâ d-1 preşedinte al consiliului o chestiune hotăritâ in favoarea noa strâ. Autorul „Istoriei unei fruntarii" nu s mărginit a citi comunicaţiunile austro-un gare pentru a crede cestiunea hotăritâ in favoarea noastră ; el a vizitat fruntaria noas trâ, el a studiat cu'pătrundere toate lucră rile şi a căpătat convicţiunea că lucrările comisiunilor, care au absorbit aproape doi ani toate silinţele dirijate contra României nu au avut alt resultat de căt a lăsa România pe malul drept al Dunării fără fruntarie. Podul nu poate fi aşezat. Arab-Tabia nu poate fi ocupat. Tractatul de la Berlin ’şi aşteaptă incă executarea sa. El nu se poate hotărâ a accepta o frontieră care este in contradicţiune cu spiritul articolului 46 din tractatul de la Berlin şi a protocolului 15. El probează, ceia ce scrie, topo-graficeşte, cu cărţi geografice şi ţifre in mână. D-I ministru de resbel bine ar fa ce dacă ar ceti in întregul său partea a 3-a operei sale intitulată: „Situaţiunea României pe Dunăre." L’am sfătuit să mediteze asupra următoarele rânduri extrase din a 3-a parte : Silistra este de" De la Megidia-la Arab-Tabia de „De la Megidia-Tabia penă la es-tremitatea pod. (ri-pa d-tâ) de „De Ia Megidia-Tabia penă la es-tremitatea podului (ripa stângă), de 1150 metri 2250 Sala Atlieneulni. —Luni 21 Martie 1883 CONCERT dat de d. P. C. Niţeseu cu gra-ciosul concurs al d-lor Ed. Vlâdoianu, C. Dumitrescu cânescu. Hubsch, St. Schipek şi Băr- Inceputul la 8 jum. ore seara Preţul locurilor : locul II-lea lei I lei 10, locul 5. 2680 3800 | Biletele se găsesc de venzare la Sala heneului, iar seara la casă. At- 5olo Renta AaortiBibili. 5°|0 KenU Kemână Perpetui j• obligaţiuni d* etat. . . 6o[* Oblig. Căilor f. Rom j 5o/o > Monicipale . . 10 fr. , Ce»ti Pensiunilor 800 1. 5eIo Scrisuri funciare rurale. . 7o!0 |i Scrisuri Rurale.. . , So|e Scrisuri fonciar* urbane S°i* » • » » . . Impr. cu prime Bno. (20 1 b.) Acjii Băncei Naţionele Române 2501 » > Soc. cred. «îub. rom. 5001. » » » Horn. de Construcţii 5001. > > > de Asig. Ducja-Rem 8001. » » » > » Naţionale 200 1. Diverse Anr contra argint. . . .». » Bilete de Banque fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane. .... Bancnote francese. . . . Uimp Va.q. m 941/, 921, i 93i|, ion, 102- 1081/, 86»,, 227--- 282- 9ls„ 921|, 1031/2 104'U 893/, 90'/» l00i|, 1023,, lOS'/j 32i/a 83l„ 1290 1800 210--- 215--- 530--- 535--- <10- 415- 238- 240--- 2- 2 20 2- 2 20 *10»/* 2.11»,, 1 23 1.25- 991|, 100'/, „Intre Megidia-Tabia şi Arab-Tabia precum şi intre Megidia-Tabia .şi pod, rîul, un obstacol pentru tirul artileriei". „Este oare trebuinţă de a mai ceva la elocuenţa acestor ţifre ? Nu sare in ochi oare, că prin predominarea şi prin distanţa sa Medgidia-Tabia nimiceşte pe Arab-Tahia şi că ea e stăpână de a opri construcţiunea podului sau de a’l distruge, la un moment dat, dacă România s’ar supune ispitei de a’l clădi ?“ „Trebue oare să amintim că, in campania de la 1828, Ruşii n'au putut să devie stăpâni pe cetatea Silistrei, ppntru că nu ocupaseră posiţia Megidia-Tabia, şi că NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Mic tractat asupra culturii G&ndacllor de m&tase in România, conţinănd creşte rea lor, boalele şi mijlocul de-a le cata, elaborat de Achille Moch primul introducă-tor al seminţei gândacilor de mătase in România ăncâ de la anul 1866. — De vânzare la librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderni„. Această carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe căte suntem informaţi, au- n’au luat cu asalt această piaţă in 1829 iS,? ^ N' frineSCU Şi'a pUS °ate de cât numai după ce s’au aşezat pe şeţul P® 7 & StrăIlge n°tUe Privit<>ar8 Megidia-Tabia?" P 9 * |*a Vla^a autorilor cum şi pentru studiul cri- din 2 Martie 1883 d nuBrâ-lunistru de resbel şi preşedinte al ni, făcea inaintea Camerei această declaraţiune : priveşte Arab-Tabia, ne-a fost da-• ropa. Ea a însărcinat pe Austro-a regula uceastâ cestiune, care, du-inieaţiunile făcute, a fost hotărâtă :ea noastră." al Brătianu ne-ar fi vorbit, sunt Megidie-Tabia „La Vest de Ordo-Tabia — intre drumurile Şumlei şi Rasgradului — se ridică Megidie-Tabia, un adevărat fort, despre care nu vorbeşte nimeni şi care dominează desbaterile noastre dintr’un punt tot atăt de inalt, cât şi acela de unde planează peste toate dealurile din prejur. Turcii au inceput să clădească acest fort in 1669 ; ei nu ’1 au isprăvit de căt la 1876. „Megidie-Tabia este un exagon coprin-zănd trei magazii de muniţiuni, din care „In van ni s’ar obiecta că posiţia Arab-Tabiei este demnă de sacrificiu, că s’ar putea clădi acolo un uvragiu important, că i s’ar putea adâoga întăriri puternice şi a se face dintr’ănsa rivala Megidiei-Tabia; un fort care posedă o predominare de 16 me-tre in raport cu altul, ajunge fatalmente a infrânge pe acesta din urmă." „Ş’apoi, ce fort ar mai fi cestiune de a se ridica pe posiţiunea Arab-Tabiei ? Articolul 52 al tractatului de la Berlin nu interzice oare ori-ce lucrare de fortificaţiune pe malurile Dunărei ? Nu zice el oare „că nu se vor mai ridica fortificaţiuni noi in percursul fluviului, de Ia Porţile de fer până I 32-a ediţiune, la gurile lui ?“ „Spuind adevărul art. 11 şi 52 coprind asemenea că, „cetăţile cele vechi se vor rade cu cheltuiala principatului (Bulgariei) in termenul de uu an, sau şi mai curănd dacă se va putea;" dar aceasta nu impedecă ca şi Megidia-Tabia, şi cele-l'altecetăţi bulgare, să stea in pic'oare1. „Respect pentru tractat dincoa de o fruntarie, violaţiune din partea cea l’altâ." „Dar chiar când forti ficaţi u ni le Megidie-Tabiei s’ar distruge, totuşi, posiţiunea ei militară şi spâimăntătoare prin a ei situa-4une topografica şi proximitatea ei de Silistra, ar rămânea neclintite. In mai puţin de o jumătate de oră, trupele din oraş ar putea să ocupe Medgidia-Tabia ; o singură noapte de lucru ar fi de ajuns spre a le pune acolo in siguranţă." tic ce face asupra fie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei române de V. Gr. Popp. O recomandam incă o dată atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la tnul 1872 SAMUELA. MARCTJS No. 18 Strada Smărdan No. 18. A eşit de sub presă opera Prinţului Gtorge Bibescu „Istoria unei fruntarii," in limba română. Se află de venzare la toate librăriile din Capitală. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi văn-zări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi indus» trio, acum cu ocaziunea doschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţa. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţă a biuroului meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bucureşti. A eşit de sub tipar BATALIELE V1E-ŢEI, Sergiu Paniue de Georges Ohnet traducere liberă din limba | [ francesâ de V. C. Radovitz, volumul I. Iată cum se apără ţara sa contra nedreptăţii Puterilor; făcănd lumină asupra acelor nedreptăţi, denunţăndu-le opiniunei publice şi atrăgând simpatiile. Dovada despre ceia-ce susţin este ziarul Les Debats" care, impresionat şi convins prin citirea operei Prinţului G. Bibescu, blamează cu energie, intr’un articol din 8 Martie, nedreptatea Puterilor europene faţă cu România. „Cartea intitulata „Istoria unei Fruntarii," spune marele organ al presei francese, datorită penei Prinţului G. Bibescu, a dovedit până la evidenţă căt a fost Europa de nedreaptă ş i de neprevăzătoare refusând Pr ma societate română pentru fabricarea hârtiei In conformitate cu art 46 si 51 din statute, domnii membri fondatori şi acţionari ai primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei sunt convocaţi in adunare generală pentru: Duminică 3/]6 Aprilie 1883, ora l p. m. in sala Camerei de Comerciu din Bucureşti, (colţul stradelor Lipscani şi Smărdan). Acţiunile sunt a s6 depune pănă Ia 27 Martie a. c. la magasinul de librăriă Socec et Comp., calea Victoriei No. 7 in schimbul unei adeverinţe, care va servi totodată şi ca buletin de votare. Ordinea zilei şi uite amănunte sunt comunicate in invitaţiunile adresate nominal D-lor Acţionari şi să pot avea şi dela Librăria Socec. Consiliul de Administraţie Boalele de git, guri, nai şi uraehi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medie secondar in VieD» jn ,ljnjc,]# lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de ia 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). INSTITUTUL MEDICaT" de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-flcelrisare, inhalaţii etc. Strada Fes- Pe lângă cele-lalte servicii ale acestui institut s a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de BăleătesH. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia K DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină n fost arendaş, fost intendent la mai minte moşii, bun Agricultor, voeşte a-se angaja la un proprietar’ /Informaţiunile se pot lua la Ad-mimstaţia acestui Ziar. Sropifi de Raifort iod^e a lui m-ima-& C-ie larmacist la Pari» este ■lat de medici in Imaloie copiilor’; rece cu t“*«*»* —*—* • - * ’ o /, ---mut) I c‘le larmacist 1“ Pari» este recoman-lole Ci >r eir« muli mai activ decât acele, es-______ , pa- crupţiimile pielei, «uMelo* rTapteTTun excelent depurativ. ' P Ş 0 uo Depou in toate facmaciile lu -- .-.„.«un ,u rari» » lle “eda-i in boalele copiilor; Drenam si|[o- “ 71ZTU "K'P"lul «BeSS • pi w mult mai acnv dopAt j'iţă apetitul vindecă galcile, combate "iu ca şi moleşia cârnei, vindecă TIMPUL" MAGASIN fondat in 1879 vis-a-vis de Tetrul Naţional] Bucurejti : x!^C3--A.SrN''U"L ____ DE COLONIALE SI DELICATESE D. G, M0C1ANU VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilmi, şi onor. public că pe lângă arii-calele necesari la menaghd casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Seuturi fine. âniset dubln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suia Ananas de la Martiniqne. Banane de la'Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenţei anti Coleric. Chaitrenz. alb. galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VlniandFockin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Iraiicia, Cognac vienx, Cognac fin cliampagne, din Cognac. LiquerurI tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Lenţi mita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adeve-rate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealn mare 'n—L -'-1 *“ ciul conştiincios. Preţuri moderate, servi-Cu stimă, D. G. MOCIANU. CEA MAI BOGATA MINA DE ARGINT SIERRA GRANDE Ces mai bogată mină din cele două continente am cuuoscut-o in Callao. In Sierra-Grande aflăm cea mai bogată mină de argint din univers. Numai cu o lună inainte se lăuda in tot locul avuţia minelor de argint din Mexico. precum şi ceea a minelor de aur din America de Nord. Mina din Sierra Grande se află in Noua-Mexică intre cele mai renumite doue de isvoare metale preţioase. . Pusă in esploatare de către o Companie Americană cu un capital de 50,000,000 fr. sau 400,000 de acţiuni de căte 5 dolari sau 125 fr. întreg liberate şi lapurtator, ea lucrează deja de la Iulie 1882. Eată tabloul de argintul metal vendut şi scos de Companie, socotind dolarul 5 fr., in loc 5:15 minimumul valoarei sale in scimbul actual: Produsul in bani de la 21 până la 31 Iulie 1882 fr.^ „ „ in August „ „ „ „ in Septembre „ „ „ „ in Octonţbre „ „ „ „ in Noembre „ „ „ „ in Decembre „ Total in cinci luni „ Intăile cinci luni de exploatare, lăsând la o parte cele zece 195,000 670.000 935.000 835.000 930.000 615.000 „ 3,985,000 o parte ceie zece zile din Iulie, au produs aproape 4,000.000 de franci, ceea-ce face 800,000 fr. pe lună. In fie care lună de la Noembre, Compania a plătit 400,000 de cupoane ji acţiunilor sale, cuponul de căte 1 fr.25 adică 500,000 fr. â compte pe lună. Producţiunea aceasta continuând va fi la sfârrşitul anului un dividend suplimentar care se va ridica cel puţin la 7 fr. 50 pentru cupoanele unei acţii. ^ Minimumul venitului unei acţii de 125 fr. va fi prin urmare de 22 fr. 50. Totul insă ne asigură că va fi cu mult mai mare. La 18 August trecut, 8 lucrători numai, au scos din mină, iu 8 ceasuri argint aproape in stare nativă in valoare de 600,000 fr. Esistă deja o reservă in bani de 1,500,000 fr., sau 3 luni de plată cupoanelor inainte. Mine nu lipsesc, din contră sunt in abondenţă ; şi ce este mai mult, după spusele acelora cari o critică chiar, nu este totul de căt un incepuţ la părţile cari au mai puţin argint, avuţia minelor creşte cu căt se sapă mai adânc. După calculul inginerilor, 35 milioane de blocuri snnt deja la iveală. Am cumpărat o parte de acţiuni cu preţari joase, când se răspândise sgo-raotul că compania, nu va plăti dividendul său lunar ca de obiceiu. Eată ce ni se comunică in această privinţă: Gira desminte sgomotul că Compania ar avea de gănd să nu plătească ca de obiceiu dividendul său pe Februarie. Ea declară că in casă se află deja 050,000 fr. şi că la ziua thotărâtă de plata cuponului vor fi 1,250,000 de franci. De la 1 Fevruarie va fi o fontărie continuă de 30 de tone. Exploatarea merge căt se poate de mulţumitoare. Sindicatul Franco-American care se ocupă cu vinderea acţiunilor Sierra Grande le oferă publicolui cu preţul de 150 franci. Noi suntem in posiţiune ale oferi clientelei noastre cu preţul de 100 de fie-care, deci cu 50 de fr. mai eftin. Pe lăngă aceasta cumpărătorul de zece acţiuni va primi „gratis o losă municipală a oraşului Bucureşţi de la 1869 cu prime şi una a societăţi Ungare „Crucea roşie11 tot cu prime.“ Sindicatul alătură la aceste acţiuni o foae de cupon pentru 42 luni, căte 1 fr. 25 pe lună plâtibil la 15 ale fie-carei luni. Noi plătim acelaşi cupon lunar de 1 fr 25 nu la 15, ci la 5 adică „indată după primirea avisului lelegarafic cu înştiinţarea cuponului11. Ea sfârşitul anului, sindicatul va plăti un dividend suplimentar, dnpă prisosul primirilor, pe care T mai socoteşte cu 12 la sută. Noi vom plăti in fie-care lună, acest dividend suplimentar cu 1 fr. 25 de acţiune, aplicabil, inaintea ori-cărei repartiţiuni a dividendului, la rambusarea titlurilor cu căte 125 franci. Fie care cumpărător de 100 de titluri va avea deci o acţiune in fie care lună plălită ca 125 fr. fără a inceta de a avea dreptul asupra dividendelor cari vor mai fi chiar după-ce ’şi are capitalul seu reluat cu prime. Noi oferim astfel oplasare escepţională a baiilor, dând iu resumat pentru 100 fr. pe preţul redus cu care putem oferi un numer limitat de acţiuni: 1. Un cupon lunar de 1 fr. 25 net adică 1 şi un sfert la sută pe lună pe preţul actual de cumpărare, insă lojo pe lună la 125 fr. preţul acţiunei al pari.—cu uu cupon de 12 plâtibil la 5 Aprilie ; 2 Un al doilea cupon lunar tot de atât, de luat asupra dividendului anual suplimentar, aplicabil la rescumpărare in fie-care lună a unei acţiuni de 100 de franci, ou 125 de fr.—cu ăntăia tragere hotărîtă la 5 Aprilie. 3. La un ultim dividend eventual şi nehotărît, după desvoltarea esploatărei. NOTA Oferta de faţă este valabilă numai pană la 31 Marte (i2 Aprlie) inclusiv, adică obligatoare pentru cererăle primite de acum şi sosite in Viena in ziua de 31 Martie [12 Aprilie) cel mult Cererile însoţite de preţul acţiunilor adică de 100 franci fiecare, trebue se fie adresate d’a dreptul la : Administratiunea ziarului „Moniteur de la Cliance Universelle Adresă pentru telegramă : „Moniteur Universal" la Viena (Austria) Vienne Scrisorile din Romania ne vin in 48 ore.—Corespondenţă şi in limba romană. Şâsse-tjeci de nunii de isbândă au demonstrai netăgăduita efiîcaeitate a Vinului lui Gilben Saguin, liă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosS, anomiS, perierea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nev rose, etc. ; liă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca Intorcerea loc. Convine lutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. UEI’OSIT GENERAL • Pharmacia G. SEGD1N, 318, rue Saint-Honore, PARIS NTRA guturaiului, catarului. gripei broncbi-telor şi iritaţiuni-lor de pept, pectorale recunoscute cele mai eficace do medici sunt totdauna Siropul şi Pasta de Nafă a lui Delangre nler din Paris, nu conţin nici opium, nici morfină, nici codeine, poate fi dat fără frică la copii atinşi de tuse mâgărească (a se feri de contra faceri). Deposit in Romania Ia principalele farmacii. ZftioKoSoaitli Ui Sclinlilor In iuti rit. lt din Parii. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tinctum cea maf bună a lui DIC-QDEMARS Alne, ChimiBt nOUKN (Franci») pentru a vop»i pfl dhti in tote nuwicielei perul si barba , Iară primejdie pentru pele si fără neci un mirni. — Aoâstl tinctură este iuperioră tutor oelor întrebi ntate peni adi-Se gUitase »n tblt casele cele bune de P'trfumerie. Cetiţi în t<5;e filele în (Jarul Parinan iBAAi ESI. AS un nuou roman inedit UNK VI (UĂ VlfiŢĂ) OlTV de MAEJPASSAI'fT De vfiu^are la D... M. Maamman. Abonniimente de trei luni franci 1 J. MEDALIE ET DIPLOMA DE ONtiRE V*' ^“F0'E*% 111,0 > * » raia, 5 * s-A.-xrortr R.^.'vxssA.zsrT: -- DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. A«(*ct tapai o căutat de mnlţi ani pentru mirosul siujpioeut ji fresclieţa sa de catifea ce ţei, cerpulni, manilor «i feratelor. Toţi sunt unasimi iu^judecata Ut, ci întruneşte toate ca bune, ce trebue să aibă on săpun fii de toaletă. Preţul cu bucata 2 fr.—6 busăţi 11 fr. Depoul central in Budapeşt» : Rathhausplatz 9; Parfumerie Zum Blnmenkorb, Fr, Schwari. Veritabil in Bucureştii la fi Brusc Farmacia Speranţa. Comisioane prin epistole se efectuează discret imediat. ţaţii ttii din UniversitC de Geneve toute persomvţ de rinstructioL Les cours du semestre d’ete s’oucriront dans toutes Ies facur mardi 9 Acirl 1883. L'horaire detaille sera envoye gratuitement â en fera la demande au bureau du departament blique ou du bedeau de l’Universite. NB. La Faculte des Sciences et la Faculte de Medicine de. versite de Geneve comprennent l’enseignementjcomplet des |bra exigees pour l’examen profess onnel de pbarmacien conforra([ i ltpii: sta mie' au reglement federal suisse. (H2139X) G Le Recteur JT ulliardî m iate li CA SlţiAtal MÂLADIi COHTAGI M-rOMfiţl! Vindecare sicurâ şi râpii CAPSL’u:LE-MOTUES Approbate de Ac Medicină * unt renied ul cel mai etficacecoa maladii. 40 anni de successe necurmate le immensă reputat!un 1 şi au dat nascere la u de contrafaceri dt , ari trebue a se păţji. AdeveraieleCtipsu: e-mothes port pe etique în albastru al Stal urni Francez ca garanţii nâstre de fabrică, şi sunt închise în cutii dc speciala a1 căror model redu^'l dăm mai gi: A VIS rtfll*ORTAi\'T. — Nu trebueseprii cutiele reve&tite de Timbrul Tn albastru ce represmtăm. mai gios- — St in lole Pharmactel- HmM E ^EVRftLGIES Vind«a tfi ckiari aaliMI Caîarrfculfi, nidtafQin, ] Bufoc»tiun«» ti tiît» b6- __ ______________________________| lele organ»loru re»p*f%- IMSLflU* T f 1 lono Miintii vindecate prin TabarUe Lev»OM»r, » tt‘, 1 d-P»laî Cr®«fer. Pfttnl S fr., cu i», in « Frânei». — LovaiMir fann»ciBtQ-chimi»l& d» cl»»» l-»i, M rmm 4# Ln Momuale, rASAl ia Bxio»r»»«vI : 1» d. Ilntr, |i io tdt» Casa de Comerciu ..Grand frfcres A C ie S7 Calea Victorii, are onoare d’a înştiinţa pe onorabila sa clientelă că va priimi in curSnd un asortiment insemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de menagiu. Va primi mai vertos o colecţiu ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofragerii, compuse de diferite specie de lemne : acajou (mahoiO nuc negru de America, ştejar şt alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasia. Deosebit de aceasta 'şi biurouri pentru domni şi doamne, biblioteca, mese de tot feluri, intr'un cuvent articole de mobilat do toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri de porţelan şi de faianţă, pentru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, de cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in line, difei'ite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin eleganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in cu-rSnd. debalagiul acestor obiecte de mobilare, do inwiaj şi de fantesie. Grant frferes & C-ie Vii * Quinpina lemginos n fitimiltl C", Medicament tonic, febrifug, reparatoriu şi reconstituaut 5 venit ii: »elni bfîril are ibi S iţ -- ii de ■nijiiinpţi p na $*m, ( ' M ‘•‘%i])( Vinul de quinquina feruginos al lui Grimault St C'«, preparai cu vin vechiu şi generos de Malaga este întrebuinţat de preferinţă la persâ-neleii: vârstă. El conţine phosphatul de fer, care este cel inai stimat dintre tote cele la’lte medicamente feruginose, precum şi quinquina galbena regală, care oste cea mai activă dintre cele la’lte specii de quiriquina, căci ei conţine uă mai mare cantitate de sulfat de chinina şi prinoipiuri tonice. Acesţ vin, este tot-de-a-una prescris cu succes în tote bolele datorate anemiei lipsei de sânge etc. El este tonic, reparatoriu ţi reconstituaut; combate atoma stomacului şi a intestinelor, provenită sau din causa relei aliment,afiuit sau din tr-uă şedere prelungită in ţeri căldurose şi umede, precum şi din causa frigurilor intermitente, a diareei rebele şi prelungite, a convalescenţei. consecutive bilelor îndelungate, etc. ln tote caşurile, în fine, unde trebue să cscităm pofta de mâncare, să prevenim accesele de friguri, să combatem dorite nocturne, să rodam corpului bolnavprincipiuriie alterate sau perduteJ să susţinem forţele bătrânilor şi copiilor slăbiţi, a femeilor delicate, et' ln tote aceste caşuri, repetăm, acest vm reuşeşte in mod minunat. La fARIS, caua 6111HAULT A C*, I, itrada Viciianc. ii ia priiaipalile Pliarmaaii dio Iraaaia ai Stniiatata. waţii niiirniiniiiiiirimiiimniiiinii 1NJECTIUNE GRIMAULT & C ic-, •I.mml? life* & c‘* . CU MATICO Exclusivmente preparata cu foiile Matlconlnl . r, •_ i.ax O »i (TVA 0 »1 i n din Peruvia, acestâ injectiune’şi au căştiqatu in ’ rsallâ. Ea cura- putinii anni uă reputatiune univer riseşce in pufinu timpu sculamentele celle mal rebelle. Depoaitu U Pari», cais» CRIMAUbT S C1*, «, ruc Vtvienna, şi in principnlele PhormaciF DE ÎNCHIRIAT ÎS ria de pe Calea A ăcăreşti No 9. (supra-nu-mită Ochi Albi). Doritorii sa se ar'reseze a D-na Elena Nîcoleauu in acea proprietate in etajul de sus. De vânzare adresa in case Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel. ti