JERCURI 16 MARTIE 1883
                                                                              Oalea Victoriei J^r. 33.
ANUL AL VIII—No. 60
    abonamentele
n toatfc ţara, Pe an ■ • •
    ,     pe 6 luni .
    ,     pe 3 lanl. . .
a streinAtate pe an ...
-10 lei 22 lei 12 lei 60 lei
                                                                                                                                                                                                                                                                            -aţele ie priimeac la Administraţie-
TIMPUL
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Oini» 30 liter' petit, pair IV ş<!
       Idem pag III 1 20 Iteclame pag. UI . . 1 V)
  >     » II .... 2 50
tCapitală 10 bani număra ţ,Districte 15 bani număra
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
'-i
«L
DglM
    Convocarea colegiilor electorale
j’olegiele electorale pentru alegerea jiutaţilor şi senatorilor viitoarelor jjinări legiuitoare, sunt convocate «mciinea şi la termenile de mai
        Pentru deputaţi
cdegiul I, in zioa de 20 Aprlie
llegiul II, in zioa de 22 Arilie
legiul III, in zioa de 24 Apri-Iviitor.
olegiul IV, in zioa de 26 Aprilie or.
zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii colegiului IV, Jorm art. 60 din legea electorală.
        Pentru senatori
olegiul I, la 28 Aprilie.
'olegiul II, la 30 Aprilie, olegiurile universităţilor din Bucuri şi Iaşi, la 2 Maiu.
Lşunările legiuitoare sunt convo-e pentru ziua de 10 Maiu viitor.
     rol
Ko.
3
:(
   Bucureşti, 15 Martie 1883
  ^Onorabilii confraţi de la „ Românul “ sarcina ingrată de-a lua apărarea nţului Dumitru Ghica, căruia noi n bănuit purtarea d-sale din Se’. şi n’am prea pus vorbe pe ales hârtie cari să-i placă, ci le-am pus grămadă cum le spune românul id se supără, i’am vorbit de „bojoc" îă oară—n’ar 6 cu supărare cinci feţe a Măriei sale, că de! nu cade să zici aşa vorbă din topor ui stai faţă c’un om de neam şi n după neam merg toate, iar ne-am gândit şi noi că unu-i Jhvărul oricuml’ai spune şi văzănd
  0 tarea Prinţului in aceste zile de iipănă, ne’am zis: Ei, cui nu i-ar idea să trăiască mereu ca găina la bară şi ca popa la zile mari ?— ir nu merge; mai sunt şi altele in mea asta.
  Ori tăceaţi, ori ziceaţi ceva mai m de căt tăcerea, iată sfatul ce m da confraţilor de la Romanul. 'lăci faţă cu prinţul in deosebi, -?iţia noastră este, din nefericire Intru d-sa, atât de lesnicioasă, incăt Ică ne-ar zice: Vino lupe, de mă 8năncă de-a gata.
  Iată ce ne’nşiră „Românull!:
                                                                                                E un merit ca un conservator si adop-'principiile liberale, să se conforme idei-secolului şi sa mearga cu progresul.
  Dar oare, dac’ar inţărca murgana,
  - cu progresu-ar merge ? Şi-o să t trce-o dată, pasămite, că nu sunt toate zilele Paştile şi atunci s’or Qivinge şi confraţii că unii sunt prie-nii mesei, alţii ai nevoii.
  Dar să lăsăm aceste, că inainte fdt mai este.
  Oe mai zice „Românul11?
  1 ine a uitat câ ilustrul Thiers a fost unui
  i cei mai indârjiţi conservatori ...şi totuşi ultimii ani, Thiers a fost susţiitorul cel
  ii devotat, chiar intemeiatorul ropublicei. u-i-a cineva pentru aceasta „c’a avut un loc servil in locul inimei" cum se degra-
   la noi Timpul a o zice unui din pa
trioţii cei de mai de frunte ai României ? Nu ! compatrioţii l’au respectat ... şi amar l’au plâns când au ajuns de capotul zilelor.
    Şi nouă ne-ar veni a plânge...dar de halul in care a ajuns Prinţul. Ni se pare că e o mică deosebire Nu-i vorbă—e mai de neam Prinţul decăt bătrânul Thiers, dar in celelalte nu prea e potriveală. Intre a primi faptul îndeplinit al republicei şi intre a ajunge staroste de Fundeşti, vătaf de Romai cum s’ar, zice e o deosebire, căt cerul de păniănt, pe care vom dovedi-o mai la vale.
    Ia s'o luăm pe rând.
    Faţă cu propunerea de reformă a constituţiei, opoziţia s’a opintit din răsputeri să facă, ca şi de astă-dată lucrurile să se petreacă cum s’au mai petrecut inainte. O constituţie e de-a puterea fi privită ca un pact intre partide, iar partidele, reprezintănd ele ănşile grupuri de vederi şi de interese ale unui şi aceluiaş popor, e învederat că împăcarea şi înţelegerea intre ele e o împăcare de vederi şi interese, in care mai lasă unul, mai lasă cellalt, pentrucă lucrul să se hotărască cu judecata, nu cu lopata.
    Aşa s’a urmat tot de una la noi şi cănd nu s’a urmat aşa, bucluc a fost ş’am mers din rău in mai rău.
    Şi acum e vorba de modificarea constituţiei, a acelui pact statornicit intre toate partidele, intre toate interesele pe de-o parte, intre Coroană şi puterea statului pe de alta. Dar d. Brătianu vrea acum ca nu toţi, ci numai oamenii d-sale, parviniţi de ieri-de-alaltâieri, Fundeş-tii şi Caradalele, toată plebea aceasta înţolită — nu prin muncă—ci prin politica şi numai prin politică, să re-aliseze o reformă care să-i dea toată ţara pe mănă, cu mic cu mare.
    D. Brătianu are mania de-a persecuta pe omul liber şi neatărnat, pe omul care are curajul de-a spune verde ce are la inimă, pe omul ce trăeşte din săul lui şi nu i-i ruşine să zică: Iartă-mă, nu e cum spui d-ta, ci cum spun eu. Acesta-i spoitul d-lui Brătianu, patima d-sale de vânătoare, pentru că, deşert cum e, nu vede că paralizarea ori cărui om liber e o pagubă pentru ţară şi despot cum e, ar vrea ca toată lumea să fie păpuşă in măna d-sale, adică toată lumea să fie ceea ce e bczc-deaua astăzi.
    Fi, nu merg lucrurile aşa de lesne!
    In şedinţa Senatului de la 4 martie d. general Florescu a espus cu tonul său bărbătesc, limpede, fără in-cunjur ceea ce vrem, ceea ce ţara vrea.
    ,,Opoziţiunea s’a adresat la guvern „s’a adresat la majoritatea Senatului, „şi a implorat atăt pe Senat căt şi ”pe guvern să înlăture cestiunea revizuirii, căci numai astfel am putea „corespunde la apelul de infiăţiie,
' făcut de preşedintele consiliului care in contrazicere cu sine ănsuşi,
    aruncă intre noi tăciunele discordiei
>,M. Sa Regele are drept după cons-” tituţiune a nu adera la această ino-„poitună, ca să nu zic periculoasă „operaţiune a revizuirii Constituţiunii. „Patru deputaţi şi senatori, d-nul „Kogălniceanu, d. Vernescu, d. Ca-„targiu şi cu mine — vechi consiliată ai tronului — am cerut audienţă, ca să spunem M. Sale că, „in ''împrejurările de faţă, e bine să „se amăne revizuirea con ştiţi unii şi da-„ca M. Se nu ne-ar fi aprobat — „căci nu avem pretenţiunea de a fi „inlalibili — să rugăm respectuos ca „cel puţin să ia măsuri pentru ca „■■a ne asigure libertatea alegerilor. „Dar nu numai n’am fost primiţi, dar „ăncă ni se respunde de mareşalul „Palatului, că nici nu supune M. Sa-„le cererea noastră, fiind contrarie „unui oare-care articol din regulamentul Curţii— Iată respunsul tex-„tual care l’am primit...
   Aş rcspuns! A mai putut cineva să citească vre’un respun ! Cui ’i sări ţandăra aci, de căt prinţului Di-mitrie Ghica? A avut cineva cap să vorbească de răul d-sale ?
   Regulamentul nu-mi de voie se v6 dnu voie se vorbiţi. Nu pot lâsa sâ se amestece in dezbaterile noastre Tronul! Nu pot permite asemenea discutiune ! etc etc.
   Ho ţară ! că doar nu dau Tătarii!
   Apoi ia să vedem, mă rog, oare in ocaziuni absolut şi exact analoge cu cea de faţă, fost-a tot acest d. Di-mitrie Ghica atăt de... susceptibil. Se ştie că susceptibiltatea e slăbiciunea d-sale, bat-o norocul!
   In 1879 revizuire. Pericole din afară.
   Astăzi revizuire. Pericole din afară. Exact aceeaşi situaţie.
   La 8 martie 1879, cu ocazia dis-cuţiimii asupra citirii a doua a propunerii de revizuire, opoziţiu-nea, in cap cu nimeni altul de căt cu prinţul Dimitrie Ghica, depune pe biroul Senatului o moţiune, pe care-o publicăm intr’altă parte in întregul ei pentru iubitorii de asemenea lucruri, dar din care estragem aci următoarele :
   8 Principala din aceste garanţii (pentru revizuire) este punerea naţiunii, a tuturor partidelor şi grupurilor politice din ţară, in poziţiunea d a putea liber şi independent a şi alege mandatari in viitoarele camere de revizuire.
   4.   Această a-igurare, datorita liberei es-presiunii a votului nu se poate avea decât: fiind iu capul guvernului un minister compus din reprezentanţii deosebitelor partide din ţară.
   5.    Cu un asemeim minister şi in asemenea condiţiunii naţiunea a procedat la facerea constituţiunii din 1866 şi astfel acestui fapt, ca pactul nostru fundamental a fo<t, nu espresiunea unui partid, ci o lucrare naţionala, la care-a luat parte toate partidele politice, sub conducerea unui guvern format de reprezentanţii acestor par tide, acestui mare fapt se datoreşte respectul ce naţiunea romana păstrează pentru această constituţiune...
   6.    In asemenea condiţiuni şi cu un asemenea minister -e cuvine dar a se face şi revisuirea acestei constituţiuni, care iarăşi trebue să fie ivsultatul liber şi neim-pedecat al vieţii naţionale iar nu.... espre-presiunea unui singur partid condus de un minister escluzivist...
   Senatul, rostind in faţa ţerii şi a Tro-
nului aceste principii, inaintea disolvărei sale de drept, crede a implini o ultimă Şi mare datorie de constituţionalism.
    Cine, credeţi d-vonstră, c’a iscălit cel ăntăiu această ultimă şi mare datorie de constituţionalism ?
    Cane alt decăt prinţul Dimitrie Ghica ?
    Va să zică, pe-atunci se cereau garanţii de libertatea alegerilor, se cerea un guvern, compus din reprezentanţii tuturor partidelor, nu es-presiuuea unui singur partid, condus de-un minister esclusivist. Mai mult: să făcea apel la Tron, ca o ultimă şi mare.... etcetera.
    Şi s a chit propunerea in Senat şi a fost pusă la vot chiar !
    Cine le cerea toate acestea ?
    Prinţul Dimitrie Ghica.
    Astă-zi.. ?
    ... nu pot permite asemenea discutiune ! Nu pot lâsa sâ se amestece tronul in des-baterile noastre.
    Dar ceva şi mai nostim.
    Precum ’l vedem azi ocupând, intre nenumăratele prezidenţii posibile şi imposibile, şi pe aceea a Comitetului central roşu, tot astfel, la 1879 ce putea fi decăt... toi prezident, dar al comitetului central al opoziţiei se’n-ţelege,
    Tn această calitate adresează urbi et orbi, alegătorilor din toată ţara un apel, pe care îngăduitorul cititor ’l va găsi intr’altă parte, dar din care estragem aci următoarele:
    Trebue sâ căutam salvarea intereselor noastre sociale şi politice in unirea şi cooperarea noastrâ a tuturor...
    Cunoaştem cu toţii -tarea grea şi nemulţumitoare in care se află astăzi ţara atât sub raportul politic esterior cât şi sub raporturile interioare Ne temem cu toţii că alte pericole şi mai mari s’arpntea ivi pe viitor, de natură a compromite chiar existenţa noastră naţională. (Ca azi !)
    Opoziţiunea din Senat, conservatoare şi liberal-moderată şi de toata nuanţele politice moderate strinse irapreună, a tăcut, in ziua de 8 martie, un apel la unirea tuturor partidelor...
    La acest apel nu a voit să respunză partidul radical !...
    Aceasta trebue să ne ’ngrijească... Re-prezentaţiunea viitoare a ţerii sa fie espresiunea, nu a unui singur partid, ci a tuturor intereselor şi opiniunilor ţerii.
    Garanţia pentru libertatea viitoarelor alegeri nu o mai putem avea in com-posiţiunea şi imparţialitatea guvernului actual, uiciin deprinderile sale.
    Acelaş guvern, aceeaşi composi-ţiune. aceeaşi lipsă de imparţialitate, aceleaşi precedente fatale in politica dinlăuntru şi din afară şi cu toate acestea ?...
    Ou toate acestea...
    e un merit ca un conservator sa adopte principiile liberale.
    Curios merit!
    De unde, sub acel apel la alegători, prinţul era subsemat ăncă alături cu d-nii G. Gr. Cantacuzin, Al. Orăscu, gen. Teii, gen. Florescu, pr. Ştirbei, Dim. Vioreanu, G. C. Fili-pescu, V. Boerescu — azi ?
    Azi il vedem—tot prezident se ’n-ţelege, dar iscălit alături cu d. Fun-descu, care şi-a mâncat biserica, cu onor. Costinescu, a cărui îmbogăţire
    isHnţurile ji imerţiile se primeic "ocăreşti, li Administraţia ziarnlil ti Vlena, la bisreurile de aînnţiri Heiiril Schalek, ffellzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51.
Scrisorii* nefrancate no se primei Maonscrlsele nelmprimate se ari.
din nimic şi peste noapte ar merita cercetări din partea judecătorului de instrucţiune, cu d. Teodor Chiriţă, ceprăzar şi vizitiu la droşca cu care-a fost deportat Vodă Cuza, cu onor. Sergiu (recte Sarkez), cu plagiatorul şi cumulardul dr. Romniceanu, cu vestitul Serurie, başbulucbaşa al ma-salagiilor, insfârşit cu toată tagma.
   Ei degeaba ! La rău hal a ajuns prinţul Dumitru Ghica. La aşa hal, incăt vulpea cea fină, de C. A. Ro-setti ride ’n pumni de această comedie, dar telegrafiază foarte serios : „Ca propuitor al revizuirii, nu pot şi „şi nu trebue să fiu membru al nici „unui comitat electoral"—deci nici al celui prezidat de Prinţul
   Un singur sfat mai rămâne să-i dăm Prinţului. Acu de ! s’a mântuit şi trebue să se obicinuiască cu împrejurările. In comitatul electoral pe care ’l prezidă, se vorbesc mai multe limbi pe care prinţul nu le-o fi pricepând, de pildă romaicâ a onor. Fundescu. D. dr. Barbu Constanti-nescu care, in calitatea sa de filolog şi filantrop, s’a ocupat şi de această ramură obscură a limbilor arice, i-ar putea da lecţiuni Prinţului, foarte folositoare pentru a se înţelege in noul mijloc social in care-a intrat.
                                                                    ŞTIRI TELEGRAFICE
   Berlin, 25 Martie. — Impfiratul Wilhelm a petrecut noaptea bine; azi se simte mult mai bine şi spera sâ se scoale la amiazi.
   Paris, 26 Martie.—In scrutinul de balo-tagiu cea avut loc eri in 20-lea arondis-ment din Parb, d. Sigismund Lacroix s’a ales deputat inlocuind pe Gambetta.
                                                                                              E ii forma, ţi uni
   Aflăm că, pănă azi, demisiunea din armată a dlui general Mânu n’a fost primită. Se aşteaptă respunsul Regelui.
   „Le Peuple Roumain" este numele unei gazete franceze ce a început să apară in Bucureşti. Ea este organul oposiţiunii unite la care colaborează o pleiadă din cei mai inteligenţi bărbaţi, intre cari putem numi pe dd. AI. Lahovari, N. Blaremberg, O. Ră-ceanu şi mulţi alţii.
   „Programul nostru, spune „Le Peuple Roumain, “ se rezumă in aceste cuvinte cari, azi, spun tot şi hotărăsc bine ţinta de demarcaţiune intre cetăţenii buni şi cei răi : „naţionalitate, autonomie, moralitate, constituţiune. “
   Urăm succes şi viaţă lungă nouei gazete.
   Coteria roşie din Iaşi se găseşte, cum spune „Pactul Social", in mare ceartă pentru fixarea candidaţilor in viitoarele alegeri de Corpuri legiuitoare. Capul administraţiunei, Căpitanul Dimitrie Pruncu, despre a căruea tinereţă oraşul Iaşi păstrează atâtea frumoase suv’eniri, şi care afişează atăt de mare inocenţă că nu se amestecă in alegeri şi că este alb ca zăpada, se zice că patronează certe candidaturi, pe care sulemeniţii roşi nici in ruptul capului nu voesc să le admită. — Se vorbeşte şi despre
TIMPUL

  candidatura unui vreo botezat.
    Căpitanul Cap al administraţiunei locale, după o consfătuire ţinută cu Căpitanul Prefect de Poliţie şi cu procurorul de secţiune de la Curten de Apel dinjaşi d. Sion Gkerei, se zice, că s'ar fi decis a pleca la Bucureşti pentru a aduce de la marele Vizir „■poruncă formală“, să nu iie de loc contrariat in combinaţiunile de alegerea persoanelor ca „candidaţioficiali ‘ la viitoarele Cameri de revizuire.
    Influenţa morală de o nepilduită imoralitate, de mult a şi început a lucra pe o scară intinsă.
    Se mai zice că Generalul de diviziune d. Dimitrio Racoviţă, cutează şi de astă dată a’şi pune candidatura sa oficială şi patronată de guvern la colegiul I de Senatori.
    Se vorbesc multe, se urzesc multe la întuneric din partea administraţi-imei şi a poliţiei locale, şi a Primăriei Urbei Iaşi.
pretins filosof, e-1 deconsiderată de regim şi de organele sale administrative şi judecătoreşti, iară legea de instrucţiune nu numai că nu s'a executat nici odată, ci in loc de-a se face măcar şcoală românească pe cheltuiala statului din contra culturei [naţionale i s’au pus toate piedicele posibile, şi astăzi prin pro iectul de lege, ce se desbate in parlamentul Ungariei nu numai se şterge şi cea mai mică umbră de libertate a instrucţiunii confesionale, ci mai mult, este a se inlocui c’o instrucţiune maghiarisătoare, ba âncâ pe clieltuielele naţionalităţilor : publicul a legâtorilor a aprobat toate acestea prin a plause frenetice.
                                                                                                                                                                                                                     Discuţiunea o deschise d. adv. Iosif Cri'
şian, făcând istoricul tristei şituaţiuni,
in
care se afla naţiunea romană şi gravitatea atentatului, ce prin noul proiect de lege se dă instrucţiunii preste tot, iar celei naţional* romaneşti in deosebi, propune şi adunarea intre vii aplausd şi in unanimitate primeşte următoarea:
Resolutiune
CEONICA
    S’a numit in funcţiunile de medici-şefi ai corpurilor de armată, după cum urmează : La corpul I, pe medicul de divisiune dr. Vercescu Ioan, din serviciul sanitar central ; La corpul II, pe medicul,de divisiune dr. Nicolescu Ioan administraţia centrală a resbelului ; La corpul III, pe medicul de divisiune dr, Staurescu George, din serviciul sanitar central; La corpul IV, pe medicul de corp de armată, dr. Otremba Gustav, din serviciul sanitar central.
                                                                                                                                        *
    S’a inaintat la gradul de medic inspector general doctorul Tlieodor Iuliul din serviciul sanitar central, medic de corp de armată de la 18 Martie 1872.
    S’a inaintat la gradul de medic de corp de armată pe doctorul Petrescu Zacharia, din serviciul sanitar central, medic de divisiune, de la 16 Martie 1875, in funcţiunea de şef al secţiunei sanitare din minister.
    Locuitorii comunei Taslâu, din judeţul Neamţu, şi alte persoane bine-voitoare, contribuind la turnarea a douâ clopote ale bi-sericei Taslău, cu oare care cantitate de material ; precum şi d. Ghiţă Ioneseu, administratorul moşiei Costişa, acel judeţ făcând legăturile necesare la acele clopote cu cheltuiala d-sale, ministerul le esprimă vi-ele sale mulţumiri pentru această lăudabilă faptă.
   Academia română va ţine astăzi, Marţi, ora 1 p. m. prima sa şedinţă generala din sesiunea anului 1883—84.
Din Transilvania
    Poporul român din Munţii'apuseni, având conştiinţă de drepturile^ce-i se cuvin şi in-grijat de viitorul ce-i se pregăteşte, a dat dovadă nouă, că nici enciclicele Mitropolitului, nici organele poliţieneşti a domnilor de ia putere şi nici răcnetul şi ameninţările şovinişlilor de la „Peşti Naplo" nu sunt in stare a-1 reţinea de-a spune sus şi tare inaintea lui ^Dumnezeu şi a Europei, că voieşte sa rămână Roman, că pretinde şi va cuceri drepturile ce-i se cuvin.
    Bravii alegători din Munţii apuseni au avut a se lupta chiar cu elementele naturei, spre a se putea folosi de ocasiunea dată ca sâ spună sus şi tare, că nu voesc, ca urmaşii lor sâ fie maghiari. K'ci neaua de un metru, nici apele mari, nici drumurile — din graţia administraţiunii ungureşti— aproape nepracticabile, nu iau putut împiedica a se aduna in număr estra-ordinar de mare (3000) la conferinţa convocata de clubul alegătorilor din Abrud.—Sala şi toate iucâperile casinei româneşti din Abrud fiind indesata : in curte, ba chiar şi in strade pe la tereştri alegătorii steteau cu cea mai mare atenţiune. — Alegătorii, inteligenţa, preoţii, învăţătorii, notarii, proprietarii şi directorii de mine mai toţi erau faţă, toţi advocaţii afară de unul cu pensiune ungureasca, medicii, farmacişti ş. a. arătau interesul cel mai mare faţă cu gravitatea obiectului.
    Preşedintele clubului invoibirea de deschidere relevând că legea despre egala Îndreptăţire a naţionalităţilor e astăzi cu totulp
     Considerând, că proiectul de lege pentru şcoalele medie şi despre calificaţiunea in-văţătorilor care astăzi se află in desbaterea parlamentului Ungariei eu perspectiva de-a deveni lege, atacă fără cruţare legile şi pactele fundamentale prin cari li se garantează confesiunilor dreptul de-a ’şi administra trebile bisericeşti şi şcolare;
     Considerând, că acest proiect de lege paralisează cu totul disposiţiunile articolului de lege XLIV din 1868 despre egala in-dreptaţire a naţionalităţilor, lege, de altmintrelea mai cu totul deconsiderată de regimul actual şi de organele administrative şi judecătoreşti;
     Considerând, că acest proiect devenind lege, ar fi cea mai mare piedecâ a înaintării in cultură a naţionalităţilor, cari fac majoritatea precumpănitoare a locuitorilor din Ungaria şi Transilvania, şi in fine;
     Considerând că proiectul de lege in desbaterea dietei devenind lege, numai ar ridica la potenţa neînţelegerile şi frecările dintre diferitele naţionalităţi ale acestui stat poliglot şi nicidecum naţional ;
     Alegătorii din colegiul electoral: Abrud-Roşia, Buciumu şi cei din părţile superioare ale Arieşului protestează serbătoreşte in faţa Europei in contra proiectului de lege relativ la şcoalele medie, ca in contra unei lovituri, ce se dă prin el naţionalităţilor şi eonfesiunilor, şi ca in contra unui act periculos şi nepatriotic."
    Luând cuvântul d. adv. Dr. Todea şi făcând istoricul luptelor naţiunii române din timpurile cele mai vechi până in cele mai nouâ a probat, că naţiunea românească tot-d’auna s’a considerat pe sine ca autochto-nă in această patrie, că nu numai n’a abdicat dela drepturile cei se cuvin ca naţiune ci tot d’auna ’şi-a apărat şi a pretins aceste drepturi, ba a aperat chiar şi drepturile naţiunii astăzi la puteie. Relevând insem-nâtatea ultimei conferenţe electorale a alegătorilor români din Transilvania şi Ungaria ţinute in Sibiiu, precum şi insinuările tendenţioase ale domnilor de la putere şi a presei lor faţă cu conclusiunile acelei conferenţe şi făcând elogiul pressei naţionale pentru atitudinea demnă observată in a-pârarea căuşelor naţionale: propune şi a-dunaiea alegătorilor in mijlocul continuelor aplause primeşte unanim următorul proiect de conclusiune:
morialul compus , de comitetul acelei conferenţe in specie : sunt cea mai fidelă es-presiune a voinţei şi postulatelor lor.
   2. Că au aderat, aderează şi vor adera totd’auna la acele acte şi conclusiuni şi se obligă cu toţii şi fie-care după putinţă a contribui la esecutarea tuturor conclusiunilor şi la validitarea tuturor postulatelor stabilite in programa naţională.
   3 Esprimă mulţumită şi recunoştinţa lor pressei periodice române pentru demna şi sincera atitudine luată faţă cu apărarea cau-sei raţionale, declarănd-o totodată şi de sincera espresiune a opiniunei publice româneşti.
   In intreg cursul desbiterilor a domnit ordine exemplară.
                                                                                                                                                                                                                                              Gazeta Transilvaniei.
   Gazeta Tr. publică următoarele din Bucureşti (8 martie) :
   D-le redactor ! Ve rugăm să daţi publicităţii in preţuitul ziar ce redigeţi următoarei resoluţiuni, luate de „Societatea Car-paţii“ in adunarea ei de la 7 curent:
   „Societatea Carpaţii", a Romăuilor de „peste munţi cu România, felicită pe fraţii „de acasă pentru energia, cu care au protestat in adunările dela Braşov, Sibiiu, „Cluş, Deva, Fagâraş, Blaş, Turda şi Abrud ,in contra proiectului de lege pentru ma-„ghiarisarea şcoalelor române de peste „munţi. Onoare lor pentru modul, in care , au ştiut a-şi face datoria."
   „Societatea Carpaţii" a Românilor de .peste munţi in România, aduce aminte „Transilvaniei şi surorilor ei de suferinţă, că pot conta pe fiii lor in tot-d’auna şi ori unde s’ar găsi".
căuta să i accelereze victoria. Revizuirea cată să triumfe, „pentru că— se zice in manifest — constituţia de la 1815 a fost stabilită de monar-hişti şi n’a fost întocmită spre a organiza onest un guvern democratic, ci din contra, spre a o depune la picioarele unei oligarhie; pentru că, intru căt timp voinţa sufragiului universal este paralisată, nu poate reuşi nici o reformă politică sau socială şi nici un regim nu poate avea durată, fiind împins intr’o parte şi alta intre doue puteri ostile; pentru că adevărata causă a eşecurilor şi crizelor, ce enervează democraţia, zace tocmai in legile constituţionale; pentru că, cu un cuvănt, a amăna revizuirea, va să zică, a amăna politica republicană."
   Statutele adoptate de adunare indică drept scop al ligei o agitaţiune legală pentru o organizare mai bună a republicei. Comitetul central al ligei e compus din căte un delegat al fiecărui colegiu electoral şi căte un representant al gazetelor favora-
bile ligei.
Inundarea oraşului Bârlad.
DIN IRLANDA
   Având in vedere, j,eâ in conlerenţa delegaţilor Români din Transilvania şi Ungaria inută la Sibiiu in 12, 13 şi 14Maiu 1881, colegiele noastre electorale au fost repre-sentate prin delegaţii lor aleşi iu toată forma;
   Având in vedere, că delegaţii noştri in acea conferenţâ au representat intru toate vederile noastre politice atat cu privire la trista stare a naţiunii române din Transilvania şi Ungaria, cât şi cu privire la abisul politic administrativ şi economic, in care atunci se afla şi astăzi se mai află Transilvania şi Ungaiia;
   După ce din partea contrarilor noştri politici prin presa lor se respandi insinuarea tendenţioasă, că actele acelei memorabile conferenţe nu ar esprimă postulatele alegătorilor Români:
   Alegătorii români de partidul naţional din colegiul electoral Abrud Roşia-Bucium şi cei din părţile superioare ale Arieşului declară sus şi tare:
   1. Că toate actele şi conclusiunile con-ferenţei electorale ţinute la Sibiiu in 12, 13 şi i4 Maiu 1881 — in genere,—iarâ rogram a naţională atunci stabilită şi me.
     Se ştie, că intre Anglia. Franţa şi Rusia s’au şi început oarecari negocieri in privinţa măsurilor de luat contra anarhiştilor şi nihiliştilor. Acum însuşi deputatul Sullivan, unul intre membri cei mai însemnaţi ai partidei irlandeze a adresat un apel cătră Irlandejii din America, in care protestează hotărât contra proectelor partidei de dinamită. El condamnă orice întrebuinţare de mijloace violente şi îndeamnă pe compatrioţii sei de a se feri de credinţa, că pot insufla frică Angliei. El zice, că asemenea ameninţări au cele mai rele urmări pentru sutele de mii de Ir-landeji, cari trăiesc in Marea Brita-nie. Mulţi părinţi de familie au ajuns să n’aibă păne şi nu se poate lua in nume de rău comersanţilor şi fabricanţilor engleji daca nu vor să dee de lucru şi să angajeze pe Ir-landeji; pretutindeni in Anglia Irlan-dejii perd posturi bune şi servitorii sunt goniţi cu grămada. Cum se mai pot oare încrede Englejii inlrlandeji, daca aceştia strigă necontenit in lumea întreagă, că vor da foc fabri-celor, depourilor şi navelor engleze? Toate aceste discursuri nebune şi ameninţări criminale aduc pagube numai Irlandei, care deja e destul de nenorocită,
Radicalii franceji
   Radicalii din Franţa işi urmează agitaţiunea pentru desfiinţarea Senatului. Credem că nici demagogii ro-măni nu vor remănea in deret mult timp. — In zilele din urmă s’a mai ţinut in Paris o intrunire, prezidată de senatul Laurent-Pichat, avend de secretar pe deputatul Pelletan. Acesta a dat cetire unui proect de manifest cătră ţară, redactat de comitetul provizoriu. Proectul a fost primit de adunare cu vii aplause, In acest act se zice, că liga nu’şi va da sentinţa asupra votului, prin care Camera a respins revizuirea Constituţiei, ci se va întoarce numai spre viitor, va urmări o idee şi va
    Citim in „Paloda" :
    Mari şi nedeseriptibile sunt nenorocirile de tot felul, ce causeazâ furiosul şi nestatornicul riuleţ oraşului nostru de vre o eâ-ţe-va zile.
    Din sâptâmâna trecută deja, mai jumătatea oraşului nostru, censtatâtor din cele mai importante suburbii (Podenii şi Muntenii) nu ne presintâ decât un tablou trist şi dureros din toate punctele de privire : apa Bârlad este revărsată mai pe toată întinderea vastă a acestor suburbii; casele şi ogrăzile nenorociţilor locuitori stau inpresu-rate de un vast ocean, formănd aspectul unor barace, ce plutesc prin mijlocul furioaselor unde ale riului capriţios. Câtă jale cătâ suferinţă in sufletele acestor, pe cari destinul i-a aşezat in aceste suburbii ! Femei, copii, bătrâni lipsiţi de adăpostul zilnic sufer in aceste momente tristele consecinţi ale inundării.
    Ajutorul posibil in nişte atari ^momente de triste incercari, suntem fericiţi a constata că nu a lipsit din partea autorităţii noastre comunale.
    Aproape de o septâmănâ Primarul oraşului cu toţi agenţii poliţieneşti sunt in-tr'o neîntreruptă sbuciumare, dănd ajutor şi alinând in limitele posibilului durerile nenorociţilor inundaţi.
    S’au văzut impărţindu-se pe la inundaţi din partea Primăriei : păne, lumânări şi aUe articule de hrană; s’au improvisat luntrii, bărci şi schele pentru a se înlesni co-municaţiunea prin locurile mai mult inundate.
    Aceste măsuri, deşi neinsemnate, faşia cu mărimea şi gravitatea nenorocirei, constatăm insă că au fost la timp luate ; pentru care nu putem decât a aduce cordialele noastre mulţumiri D-lui Primar şi capului Poliţiei oiaşului.
    Duminica trecută sloii de ghiaţâ acoperi seră intregul teritoriu riveran al suburbiei „Podenii". Din susul „Podului celui mare," singurul pod solid ce posedăm pes te această apă, sloii stăteau ingrâmâdiţi formând nişte ridicâturi înspăimântătoare. Furia apei ii umfla din ce in ce şi, podul, că obstacol firesc nu Jâsâ trecerea sloilor pe apă in jos. Era un spectacol din cele
   In momentele, in cari scriem acest apa cresce din ce, in-ce.
   Teama este să nu vie dinspre Vas. nouâ cantitate de sloi, cari din fatalii' putea periclita cu desăvârşire podu mare, ce deja se clatină şi este in p de a fi luat.
   înregistrăm cu ^întristare această calamitate venită asupra oraşului nosti; sperăm că edilitatea urbană se va gra i a lua pe viitor mesuri decisive cu regi ţ. albiei Bârladului ; căci starea nenorocit care a ajuns o mare parte a oraşului , tru cu desele iuundkri păgubitoare, cei grabnică remediare a reului şi o4feriri tantanee de catastrofe ruinătoare a e tăţenilor noştrii.
   Sâ nu se cruţe nici un sacrificiu bă1»
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 5
,tll

V
fiâ chiar do iumprumuturi, când esteţi de viaţa, averea şi sănătatea unui eonii rabil număr al concetăţenilor noştrii.
   Seim că resursele comunei Bârlad toarte restrânse ; cu toate aceste, mini, impiedicâ pe noul nostru Consiliu cefl de a avisa la mijloace spre a preintiin un reu atât de capital, ca acel-a al trugerei sigure .a oraşuiui prin inunc Ziarul „Baloda", nu odată a ridicat g1 inprivinţa acestei prevederi urgente ; bine ca cu o oră mai naiute sa se luc in această direcţiune.
         3
• lin ^
Itf*
.se
REVISTA ZIARELOR
   Binele public zice, că la aşeza pactului fundamental al ţării să aibă neapărat in vedere princij fundamental, de-o parte, de a inte sa afacerilor publice toate treptele ciale, de alta, să facem deosebiri tre_ ştiinţă şi neştiinţă, intre inţel dune şi nepricepere, intre tăiem eh
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  (
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       . \i afli-

11'#-’
ISl I
condus
„arate »
. ismete d
a
1
caracterul unor bărbaţi şi neinsemnă-tea multora.
   Fiecare- să aibă partea ce meri dar să ne ferim de brutalitatea ignoranţa numărului celui mai ma Deacea alegătorii luminaţi şi culţi caute a scăpa ţara din prăpastia care voesc să o rostogolească put< nicii zilei.
K„«: jlUWWiî
j,,,.-.. JWfcţ
      te drept t
ii •
; spiiili. Itt

România liberă crede că o sd
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  gri pnaţi, fc crede i ima
bare in mersul afacerilor electorfr
«linii,,j
ar fi aproape o mântuire. Pănă acu alegerile la uoi au fost o corneei De aci toate mizeriile publice. O i fimă fracţie face tot; ei ii merge 1 ne, pe cănd naţia decade moral material. Atăt opoziţia, căt şi guve nul trebue să caute a scăpa ţara C gheşefturi, căci alt-fel ne ducem p copcă.
■ Prinţal
“ii £i$lnitea Al.
f- hore*
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Hjlll ( li Jo
mai întristătoare ; din minut in minut se
asceapta ruperea podului de sloii condensaţi asupră-i. Am putut admira in acea zi energia extremă şi activitatea aproape desperată din partea bravului Căpitan Rafailâ, comandantul pompierilor noştri, şi a locotenentului Hărlescu, cari trei zile necontenit cu bravii lor soidaţi au tăcut cel mai mare serviciu comunei, inlesnind aglomeratul sloilor, de a trece incetul cu in cetul pe sub pod, şi ast fel a scăpa podul de o sigura distrucţiune totală.
   De Duminica, cam pela orele 2 după ameazâ, sloii au inceput a se porni, opritorii podului au fost distruşi, ast-fel că, până astăzi, apa, de şi fără sloi, insă crescând din zi in zi tot este revârsată âncâ preste o mare parte a oraşului nostru.
   Resboiul W. esclatnă: S’au dus t cele vremuri de grea cumpănă, căn plevuşcă roşie umbla cu coatele ruj. te şi cu părul prin căciulă. Golăni mea de ieri, astăzi e milionară şi re verşi bilă din neam in neam. Ieri (p pau ca in gura şarpelui şi insultai chiar pe Domnitorul, astăzi i se ti răsc la picioare. Şi apoi aceşti ca meleoni politici pretind a da lecţii dţ bună cuviinţă adversarilor lor!    (3
neruşinare!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              labri
spri
■mu
‘ S’sţ | 5^‘Hu
'■*11 •

   Românul mărturiseşte, că; „Gr este lupta electorală ce se pregăteşti „Insă junecănd dupe trecut şi ţi nând seamă de inţelepciunea, de bunul simţ şi de înclinările totdaunj» arătate de poporul român, succes® causei liberalo nu ne pare de loc m doios."
   Urmănd pe acest ton numita foaf spune Naţiei că opoziţia e nimic tagma roşie e totul.
ACTE DOVEDITOARE
   Iată cele douâ documente de cari au> vorbit in revistă :
   La 8 martie 1878 cu ocazia discuţiuuil asupra citirii a doua a propunerii de re-


*

îw
       Constituţiunii, opoziţia a depus pe ,oul Senatului următoarea moţiune :
  .3.! 3
  ţlU
I
ta *
  JL
  Mratâ de
        revizuirea constituţiunii este o cesti-iuiportantă in viaţa tuturor popoarelor, ţifflirea Constituţiunii noastre iufaţişea-*'importanţă escepţionalâ. ,
        Această revizuire trebue dar a fi in-toate garanţiile cerute de cons-e şi de-un luminat patriotism. Principala din aceste garanţii este pu-uaţiunii, a tuturor partidelor şi gru. politice din ţară in poziţiunea de-a •, liber şi independent, a-şi alege manii,' ■'» in viitoarele camere de revizuire.
    ' ‘ti/Aceasta asigurare, datorită liberei es-Vni a votului, nu se poate avea de căt in capul guvernului un minister com-lam reprezentanţii deosebitelor partide din ţară.
      jCu un asemenea minister şi in ase-4» condiţiuni, naţiunea a procedat la ijsa constituţiunii din 18ti(j, şi 'astfel a-iţji tape, că pactul nostru fundamental a nu espresiunea unui partid, ci o lu-naţională, la care-a luat parte toate le politice, sub conducerea unui gu-format din reprezentanţii acestor , acestui mai e lupt se datoreşte reşce naţiunea română păstrează pen-eastă constituţiune şi paciuica ei func-in timp de 12 ani.
      In asemenea condiţiuni şi cu un a** minister se cuvine dar a se face izuirea acestei constituţiuni, care iarăşi să fie resultatul liber şi neimpiede-weţii naţionale, iar nu espresiunea ■ singur partid, condus de un minister |vist.
     Numai inconjurate de asemenea ga-
     i  viitoarele camere de revizuire vor procede la marea lucrare cu o de-lUtoritate morală ; numai astfel se jiitea resolva problemul impâcârii prin-u, cerut de luminile mcoiuiui, cu iulie naţionale, sociale şi economice ale :ari au acelaş drept la apâraie, şi la Lea.legiuitorului. Numai astfel, lucra-mierelor de revizuire, fiind lâcuta in |*iuni de inalta legalitate, de incredere pace, va ti din inceput bine primita
    tj-ă şi va găsi in străinătate acea bine-re aprobare, care se dă actelor ce reia voinţa sinceră şi luminata a unei
     ii intregi.
     ntul, rostind in faţa ţerii şi a Tronu-'este principii, inuintea disolvârii sale #pt, crede a implini o ultima şi mare « de constituţionalism, maţi : Prinţul Dimitrie Ghica M. ti, M. Kogainiceanu, G. Gr. Cantacu-i*. Boerescu, Al. Orâscu, i. Strat, M. ian, D. P. \ ioreanu, 0. Silion. A. T. Hermeziu.
tiaiitot avea «n composiţiuneasi
ţtantat >a guvernului actual derile salo
nici in
ci
nnpar-
deprin-
numai in conştiinţa dreptu-
nlor ?1 iutereselor naţiunii.
   •'■‘ ştim dar a ne face datoria getori.
ca ale-
   Aceasta este singura garanţie a viitorului, •mgurul mijloc de-a ne acoperi răspunderea catrâ contimporanii şi urmaşii noştri. Să fim 'an.prin unirea ce trebue să domnească intre noi. Exemplul capitalei are sperăm, să dea tmpulsiune şi in judeţe, pentruca in toate oraşele sa se formeze comitete locale electorale. Prin aceste comitete se va forma şi menţine unirea intre toţi; prin ele se vor putea inlâtura luptele şi rivalităţile de natură a paraliza succesul dorit ; se vor stabili înţelegeri şi sprijine reciproce ; se Va putea face in fine ca toţi coi buni uniţi împreuna, ca şi alta dată să creeze o putere şi m viitoarele adunări de revizuire, de natură a salva cele mai vitale interese ale naţiunii nnoastre.
   La lucru dar cu toţii, d-ni alegători, fa -râ şovăire, fără desbinare, fără abţinere, cu eneigie, cu devotament, căci numai astfel putem spera iu succesul cauzei noastră, si a ţării intregi.
   Semnaţi : Prinţnl Dimitrie Ghica V. Boerescu. G. Gr. (Jantacuzin, Al. Orăscu general Teii, general Elorescu, Al Ştirbei G. 0. Eilipescu.
                       timpul
1-ului 1 s’a ridicat leafa Ia 1000 lei noi pe lună ş, ajutorilor (4 la număr) li s a făcut diurne de cate 15 lei n. pe pius a)te locmale unsuroase...
   Halal de baftă !
                                                                                                                                                                                                    ment iUSa a fost sporirea cu căte 20 lei a Iefei copiştilor de la Biu-
i oui î... şj drept vorbind aceştia duc toate sarcinele eancelarielor, pe eănd şefii... fac visuri dulci de vremuri bune.-PactaZ—
A CTE oficiale
    Medicul de divisiune dr. Vercescu Ioan, anat )n disponibilitate de concediu de ia Li Ianuarie 1879, se chiaraă in activitate de serviciu pe zioa de 16 Martie 1883, la vacanţa aliată in serviciul sanitar central al armatei.
nasie. Regimentul 12 călăraşi, comandant, colonel Arion George.
   Brigada 4 — Regimentul 7 călăraşi, comandant, colonel Polizu George şi comandant al brigadei. Regimentul 8 călăraşi, comandant, colonel Peretz Alexandru. Regimentul 11 călăraşi, comandant, locotenent-colonel Beller Arnold.
   Se fac următoarele inaintări de ofiţiări superiori in arma artileriei pe zioa de 16 Martie 1883:
                                                                                                                                                                                                                                     (Va urme)
                                                                      CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                                       TOMA ŢACIU
  No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                     Pe ziua de 15 martie 1883.
NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
care nu e a
,i«]
■
•luci
Ol-*.*
HM3
im
Manoperi electorale
Citim in Legalitatea din Bârlad:
Regimul de la putere — amărit de |facultatea din Bucureşti, supleant la tribu-
II
  al comitetului electoral din Buluceşti (de la 30 mârte 1879.)
Biua de 28 martie, intr o adunare e-liâ ţinuta iu capitala, ne-aţi făcut o-a ne alege membri ai Comitetului din Bucureşti.
  pem prin a vă esprima recunoştinţa pentru această incredere. unea fiind chemată in colegiile sale ule; spre a procede la alegerea vii-■i adunări de revizuire este nevoe a nti cu toţii, ca iu gravele impreju-t acestui timp, trebue sa căutăm sal-ntereselor noastre sociale şi politice iu unirea şi cooperarea noastră a
  taştem cu toţii starea grea şi nemui-lfu m care se atla astazi ţara, atât [ortul politic estenor cat şi sub ra-- interioare. Ne temem cu toţii că iricoie şi uiai mari s ar putea ivi pe le natură a compromite chiar exis-jţ'Jastia u iţiouala.
  fţiunea din Senat, conservatoare şi iuuueraia, şi de toate nuanţele poliu-perate, strânse împreuna au tăcut in S mame un apel la unirea tuturor Hor pentru ca astlel sa se poala ga i bei lalea alegeiilor, sa se resolve ui-e ce au sa ne penUinte înanitea antei, aşa cum sa se asigure şl po-noastra internaţionala şi interesele ) normare.
    est apel nu a voit sa respunzâ par-{p ileai !!!
    la trebue sa ne ngrijească şi tot o-ne deştepte asupia măsurilor ce |Să luam pentruca, prin luptele leale rn sa putem lace ca reprezentaţii!-* Di nu a unui siugur partid, ci a tuturor *°r şi opiniunilor ţerii. nţia pentru libertatea in alegeri nu o
I
faptele sale, denunţat, eu persistenţă opiniunei publice de cătră oposiţi-une,—ingnjat serios de resultatul alegerilor viitoare, — dorind a nu ex pune, ba, cu ori ce preţ aşi asigura .succesul, şi un succes uşor, fără multă luptă; au decis—cu dispreţ cătră siguranţa publică, a premeni cu totul sistemul actual de Poliţie.
    Poliţia, aşa cum este actualmente, ca cliee electorală e deja invechită şi uzată;—să tem iibertonii noştri nu cum-va să alunece peste limba broaştei ;—cu acest chip să lăsa vr o răsuflaturi libertăţii alegerilor ; ei ştiu bine că decăzuţi, precum sunt in opinia intimă a cetăţenilor, puţină apă le trebue.
    Oa buni gonaşi, bine ingrăşaţi, convinşi până in urechi de liberalism,—vor ca oraşul Bârlad in loc de patru circumscripţiuni ce are ac-tualminte sa l impărţească in patruzeci de dispărţiri, ascultaţi bine p.... a...tru....zeci.... cu patru-zeci de co-
misari, căte unul din fie-eare dispâr-ţire—sergenţii să se desliinţeze.
    Aceşti comisari să vor alege neapărat dintre alegători—sergenţii ne fiind alegători, cârdăşia nu are nici un folos de dânşii;—Gu chipul acesta guvernul işi asigură, patru-zeci de voturi devotate şi influente—care adăogite cu zece de tie-care comisar—iu colegieie al 111 şi al IV re-presintă o bagatelă de 4UU de voturi bez. voturile Comisarilor—a Primarului cu consiliarii comunei,—cu impiegaţii Primăriei—a Prefectului cu impiegaţii Prefecturei—a Gonsiiiului juueţian ales pe sprănceauă cu Go-mitetul permanent şi cu impiegaţii: a Gasienei—a Perceptorilor—a Tribunalelor et tuti (juanti.
   De te ţine cureaua?.... poftim opo-sitie la vot! Bravo ! !! Iacă libertate electorală 1 ! Aferim constituţionalism Rosetti-Brătianu.
   Dar siguranţa publică ? ? ?—Ce le pasă lor de magaziele şi averile comercianţilor ! !
   Lor.... le trebuie puterea!.... au gustatei... şi nu-i mai pot uita gustul.... e dulce, sunt imbătaţi de dânsa.
   Cetăţeni! 1.... Cetăţenii! Luaţi sama— Voi aveţi să respundeţi — şi’n naintea oamenilor şi’n naintea lui D-zeu,—astăzi stă in mâna voastă şi pănea şi cuţitul.—Nu-i glumă! Luaţi bine sama.
                                                                                                                Mişcări iu justiţie
   Sunt numiţi şi permutaţi:
   D. C. I. Pârvulescu, licenţiat in drept de la îacultatea din Bucureşti, actual ajutor Ia ocolul I Bucureşti, judecător ia ocolul V Bucureşti.
   D. G. Degeanu actual jude la ocolul 01-teţu, judeţul Vâlcea, in aceiaşi calitate la ocolul Horezu.
   D. M. Muşetăianu, fost jude de ocol, judecător la ocolul Olteţu.
   D; C- Predeseu, licenţiat in drept de Ia
                ’ u
naiul Romanaţi, in locul vacant.
   D. C. St. Dessilâ, actual ajutor de grefă la tribunalul Vaslui, ajutor ia ocolul Crasna, judeţul Vasluiu.
   D. Dimitrie I. Babeanu, care a trecut 2 esamene de drept de la facultatea din Bucureşti, ajutor la ocolu, I Bucureşti.
   D. N. Panaiteanu, actual copist la tribunalul Vasluiu, ajutor de grefă ia acelaşi tribunal.
   D. Ştefan Brezeanu, actual ajutor la ocolul Câmpina, judeţul Prahova, in aceiaşi calitate ia ocolul Ploeşti.
   D. C. N. Jitianu, actual ajutor la ocolul Olteţu, judeţul Vâlcea, in aceiaşi calitate la ocolul Câmpina.
   D. Barbu Gavrilescu, fost portărel ţârei la tribunalul Vlaşca.
   Mic tractat asupra culturii Gândacilor de metase in România, conţinând creşte rea lor, boalele şi mijlocul de-a le cata, « laborat de Âchille Moch primul introducă tor al seminţei gândacilor de mătase in Ro mânia ancă de la anul 1865. - De vân zare la librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani
   S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Român vechi şi moderni„.
   Această carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. D. N. Marinescu şi-a pus oafe silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie căruia in parte. A cest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei române de V. Gr. Popp.
   0 recomandăm incâ o dată ateuţiunei publicului nostru iubitor de literatură.
por-
    A eşit de sub presă opera Prinţului George Bibescu „Istoria unei fruntarii," in limba română.
    Se află de venzare la toate librăriile din Capitală.
    A eşit de sub tipar BĂTĂLIE LE V1E-ŢEI, Sergiu Paniiie de Georges Olinet a 32-a ediţiune, traducere liberă din limba fraucesâ de V. C. Radovitz, volumul I.
                                                                          Pr ma societate română pentru fabricarea hârtiei
D’ale armatei
                                                                                             Din Districte
  Noii logofeţi <le Ia primăria din Iaşi
au găsit de cuviinţa ca indatâ după venirea lor la cârma comunei, să proceadă la.., sporirea lefuriior domniilor lor. Astfel prirna-
    Brigada 11 (Focşani) — Regimentul 10 dorobanţi, comandant, colonel Cantilli Gri -gore şi comandant al brigadei. Regimentul 9 dorobanţi, comandant, locotenent-eolonel Gurânescu Marin.
    Brigada 12 (Bacău) — Regimentul 27 doiobanţi, comandant, colonel Dimitiescu Nicolae şi comandant al brigadei. Regimentul 24 dorobanţi, comandant, locotenent-co» ionel Cociturescu Ioan.
    Brigada 13 (Huşi) — Regimentul 26 dorobanţi, comandant, colonel Boteanu Geor ge şi comandant al brigadei. Regimentul 25 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Nicolae Alexandru.
    Brigada 14 (Iaşi) — Regimentul 13 do robanţi, comandant, colonel Borânescu Gri-gore şi comandant al brigadei. Regimentul 14 dorobanţi, comandant locotenent-colonel Lipoianu Alexandru.
    Brigada 15 (Botoşani) — Regimentul 16 dorobanţi, comandant, colonel Iarca Loeni-da şi comaudant al brigadei. Regimentul 29 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Nicolau Nicolae.
    Brigada 16 (Piatra) — Regimentul 15 dorobanţi, comandant, colonel Fotea Alec-sanndru şi comandant al brigadei. Regimentul 28 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Burchi Nicolae.
   Brigada 1 — Regimentul 1 călăraşi, comandant, ^Cernovodeanu Pavel şi comandant al brigadei. Regimentul 2 călăraşi, comandant, colonel Arion Apostol. Regimentul 9 călăraşi, comandant, colonel Baicoianu Sergie.
   Brigada 2 — Regimentul 3 călăraşi, comaudant, colonel Grădişteanu Nicolae şi comaudant al brigadei. Regimentul 4 călăraşi, comandant, colonel Fiii tis Constantin. Regimentul 10 călăraşi, comandant, locotenent colonel Greceanu Nicolae.
   Brigada 3. — Regimentul 5 călăraşi, comandant, colonel Formac Constantin şi comandant ai brigadei. Regimentul 6 călăraşi, comandant colonel Dimitrescu Ata-
    In conformitate cu art. 46 şi 51 din statute, domnii membri fondatori şi acţionari ai primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei sunt convocaţi in adunare generală pentru
    Duminică 3/15 Aprilie 1883, ora 1 p. m. in sala Camerei de Comerciu din Bucureşti, (colţul stradelor Lipscani şi Smărdan).
    Acţiunile sunt a sg depune pănă la 21 Martie a. c. la magasinul de librăria Socec eL Comp.. calea Victoriei No. 7 in schimbul unei adeverinţe, care va servi totodată şi ca buletin de votare.
    Ordinea zilei şi uite amănunte sunt comunicate in invitaţiunile adresate nominal D-lor Acţionari şi sS pot avea şi dela Librăria Socec.
          Consiliul de Administraţie
5olo Renta Amortieibila. . j,,[o Keuta Română Perpetuă , t>“|o Obligaţiuni de atat. .  .
6o|« Oblig. Căilor f. Rom. regale" 5o/o , Monicipale .... 10 fr. , C»»el Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurali. . . 7ojo Scrisuri Rurale.. . . 5o|o Scrisuri fondare urbane .
                                                                                                                                                   , » ,
‘oi» >           ,       ,
Impr. cu prime Buc. (‘20 1 b.) Acjn Băncei .Naţionale aomăne‘2501 >     > Soc. cred. m„b, rom. 5001.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Rom. de con<trucţii 5001. de Asig. figcjg.Rem 3001. ► Naţionale 200 ).
» > >
> >
              Dlyerse
Aur contra argint. .       .
   9    > Bilete de Banque
Fiorini valoare Aoatriacâ. Mărci germane. .... Bancnote francese. . .
  Câmp.   V«ud. 
  93 |,    94Va 
 92 >i-   9S'|, 
  10I>«    102- 
  102-1  1031/, 
  86'/,     87- 
   227-    282- 
  913,,  92 i|v 
 103'/,  104--- 
 89 '/*   90'/( 
  99'/,  lOO'i, 
102i|..  103',, 
  82'/a   33i|, 
   1285 1300    
 210---    215- 
 532---  587--- 
   410-    415- 
   235-  240--- 
  1 T/«   2 *l8 
  1 7ls   2 '[a 
 210i/, 2.111[2 
   1 23 1.25-   
 99 '|a  100'/, 
                                                             PRIMA CASĂ
La „Bursa Romania”
                                                            Fondată la anul 1872
SAMUELA. MARCTTS
                                                         No. 18 Strada Smărdan No. 18.
   Am onoare a aduce ia cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi indus» trie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numeraiiu şi cu termeni de toate valo-iie ce se cotează Ia „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase.
   De asemenea pot indeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate.
   Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atăt personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţă.
   Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s’a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţă a biuroului meu mâ face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri.
   Adresa pentru telegrame:       Marcus, Bu-
cureşti.
                                                                                    DE ÎNCHIRIAT
   In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent.
   Doritorii să se adreseze la d. Ioan Chiftea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14.
   Boalele de găt, gnri, nas şi nrtchi
                                                                                           tratează printr’o artă specială.
   D-rul J. BRAUNSTEIN
fost aspiraot de medic secondar ia Vien» in olinicele
                                                                                      lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de Ia 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei).
  INSTITUTUL MEDICAL
                                                                                    de
  Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare, inhalaţii etc. Strada Vestei 6.
  Pe lângă cele-lalte servicii ale acestui institut s a mai adaus şi băile calde cit renumita sare de Bălsăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia.
Aiiu
nciLi
    La 23 Martie, a. c. este a se vinde prin licitaţiune publică la Tribunalul Ilfov, secţia de not riat, pentru eşirea din indiviziuno a D-lor 0. G. Elena şi 1. Argyropol. Moşia Isvoru din plasa amaradia, judeţul Dolj (la distanţă ca la 10 kilometre deCraio va).
    întindere 360 pogoane arabile, afară de islaz, livezi, tufari etc., a-vănd pe dănsa o casă construită de zid şi alte acareturi.
C. PASTIA
                     doctor in medicină şi chirurgie de la facultatea din Faris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele' H —1* a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis.
DE ÎNCHIRIAT
                       Apartamente mobilate cu toate necesarele, şi lărâ mobilă, compuse dela 4-7 camere. O piâvâlie mare cu trei pivmţi şi de locuinţă. Strada piaţa Arnzi No. 10, vizavi de marşeu. —Amatori se vor adresa Ja proprietar in localitate,
De vSnzare
                        Casele din strada Măn-tulesi 9. Am&torii se vor adresa iu oase la proprietar.


t

~ SliXT CELE MAI BUNE l)L\ LUME
preniiafe cţj   150
Garaşiţâ fii sigură dală inscris. M
 ohv. SINGEK C2,
Iţţjillâ (Ic cusut N KW YORK. tl
 o lui
G. NEIDLINGER,A£ent
                                     MASINELE DE CUSUT ORIGINALE
                                           A LUI

îurUL bhUAllV P“T MUMURUL de PUTASSI
forte eficaciu contra Epilepsiei, histei'iei, bolei, numită jocul St-Guy, insomniei copiilor in timpul dentiţiunei, cte. etc.
ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE
C O
FAVROT
   Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăoţate pe lănajă acţiunea antiblenoragică de Copalul. Ele nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici gretă ; constituescu medicamentul prin esoek-iiţâ in tratarea bulelor contagiosc a ambelor srese, scurgeri vechi seu recente, calare a beşicei şi curgerea fără voie aurinului.
                                                                               l’e la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul IN.JECTIUNU RIGORI)
tonic" şi astringente, este mifjiloci’.l infailibil dc a consolida vindecarea si ile a cuta intercerea.
                                                                                     ADEVERAT SIROP DEPURATIV
                                                                                 Irt I G C3 IR. H*
                                                                                                 FAVROT
   Acest sirop este neâpart pentru a vin deca cu deseverşire maladiele polei şi pentru a sfirşi de a curaţi sângele după ua tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tote accidentele ce pot resulta din sifilis constituţionala.
   Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere pcriculosă tâte medicamentele | RICORD, care nu voru purta sigliulii C. FAVROT.
   DEPOSITO GENERAL.— F» Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In lassij, Racovits, Konia; Bucureşti, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu-scschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, ICaufmes; Crajova, F. Polii, Plojesii, Gchuller; Barlad, Brettner, şi in tote farmaciile.
l.lUM
X Z
a a —
                                                                                                                                                “ Z a
— z
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      -*1
— -a* -!•
T. .-
_ r, _
=r-«s
r z => —
^ -s O ->
— — / r - - ^—■ - -
? - z
s z P
— — z

-o c
o «i
TJMPUL ’
                                                                                    DE VANZAPE
  2. Prăvălii in faţa stradi Moşilor N. 219 cu dependinţele lor cu gang la mijloc, şi alte case alături cu camarile lor, curte, cu grădină, puţ in curte, magazie, pimniţă mare boltită, curtea imprejmuitâ.
Doritori se vor adresa la proprietar ^ D-nu Stanciu Ioan care domiciliează chiar in acea proprietate.
DE ÎNCHIRIAT.
ria de pe Calea Văcăreşti No 9. (supia-nu-mită Ochi Albi). Doritorii sa se ar'reseze a D-na Elena Nieoleanu in acea proprietate in etajul de sus.
DE ÎNCHIRIAT ăŢ^TÎSS
colonel Schina, compusă din 12 camere, pimniţă, curte, etc., situată str. Academici No. 13, intre ministerul de Interne şi casa Letzu.                          .
  Doritorii pot lua informaţii la magasinu Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţional.
Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel.
DEPURATIVUL LAROZE
                                                     SIROP DE COJE DE PORTOCALE AMARI
   CD IODUR DE POTASSIDM
                                                               (Sare de lodină),
 Preparat de J. P. LAROZE, Pharmacist,
                                                     PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Faul, 2 - PARIS
    Tdlă lumea cundşle proprietăţile loduru lui de poiassium. Doctorii Rigorii, Blan-che, Trousseau, Nei.aton, Piorry, Roger, au obţinulără ce!e mai bune efecte Î11 ufcc-Iiunelc scrofulose, limfatice, canccrtise, tu-bcrcultise, caria tiselor, tumorile albe, botele petei, sângelui, accidentele sifilitice, secundarii fi ler(iare. Toţi medici cilaţi acilea
prescriu Iodurul de potassium asociân-du'l Siropului Lsroze de c6je de portocale amari, carele, prin acţiunea sa ionică asupra aparatului digestiv, Înlesneşte absorbţiunea lodurului şi eviteaijă i ri la ţi u n ea vălămălore ce pdle resulta din iitlrebuinţarea lui lopil in apă numai.
   SIROPUL DEPURATIV LAROZE
se găseşte in deposil la Uite pharmaciile bune unde se mai pdle găsi încă şi
                                                                CEA MAI BOGATA MINA DE ARGINT
                                                          SIERRA GR AN DE
                                                                                                          Ces mai bogată mină din cele doue continente am cuuoscut-o iji Callao. In
Sierra-Orandc aflăm cea mai bogată mină de argint d"' un'^,
                                                                                                                   lună inainU se lăuda iu tot locul avuţia minelor de argint
   Numai cu o
UIU MeXÎCO. precum si ceea » uutioiv. ------ -----.        .   1 ,ia i„Vii»ra
Sierra-Grande se află in Soua-Mexică intre cele mai renumite două de isvoare
din Mexico. precum şi ceea a minelor de aur din America de
m plift Pint‘°e,spioatare de către o Companie Americană cu un ^Pik^ d« 50,000,000 fr. sau 400,000 de acţiuni de căte Ş dolari sau l-o lr. J
liberate şi lapurtator, ea lucrează deja de la Iulie 18*2.             , , . j
   luată tabloul de argintul metal vcudut şl scos de Companie, socotmddular.il 5 fr., in loc 5:15 minimumul valoare] sale in «cnnbul «otnal.
                                                                                             Produsul in bani de la 21 pănă la 31 Iulie 1882 fr, 195A
          Produsul in bani de la 21 păna
                                 iu August in Scptembre in Octombre "             in Noembre
                                 in Decembre Total in cinci luni Intăile ciuci Iutii de exploatare lăsând la o purte cele
                                                                                                                      i.OOO
1,_o7tTooo’
„  935,000
„ 835.000 „  930,000
"   615,000
„ 8,935.066 itile din Iulie, pe lună.
acţi
Productiunea —------—---------- ,                                   .
mentar care se va ridica cel puţin Ia 7 fr 50 pentru cupoanele unei no 11.
    Minimumul venitului unei neţii de 12o fr. va fa prin urmare do 2- D. ou. Totul insă ne nsigură că va fi cu mult mai mare.               . „           .
    La 18 August trecut. 8 lucrători uuumi. au <co<    din mina. iu • coasu ia -
gint npruape in stnre nativă in valoare de 000,000 fr.
    Esistă deja o reserrâ in bani de 1,500.000 fr., sau 3 luni de plata cupoanelor inaiute. Mine nu lipsesc, din contră sunt iu abundenţă ţ şi ce este mai mult, după spusele acelora cari o critică chiar, nu este totul de cat un incej ■ la părţile cari au mai puţin argint, avuţia minelor creşte cu cat se sapă mai adânc. După calculul inginerilor, 35 milioane de bloenn nnt    deja^ la iveala.
    Am cumpărat o parte de acţiuni cu preţuri joase,     caud se răspândise sgo-
motnl că compania, nu va plaţi dividendul sîu lunar ca de obiceiu. Lata ce ni se comunică in ac»astă privinţă:
    Gira desminte sgomotul că Compania ar avea de gând sa nu plutească ca de obiceiu dividendul Său pe Februarie. Ea declară că in casa se află deja 650,000 fr. şi că la tiua , hotărâtă de plata cuponului vor fi 1,*50,000 de franci. De la' l Fevruarie va fi o fontărie continuă dc 30 de tone. Exploatarea merge cât se poate de mulţumitoare.
    Sindicatul Franco-American care se ocupă cu vinderea acţiunilor bterra Urandc le oferă publicolui ca preţul de 150 franci. Noi suntem in posiţiuue ale oferi clientelei noastre cu preţul de 100 de fie-carc, deci cu 50 de fi. mai ettm. l e lângă aceasta cumpărătorul de zece acţiuni va primi „gratis o losă municipala a oraşului Bucureşţi de la 1869 cu prime şi una a societăţi Lugare „Crucea roşie0 tot cu prime.“
    Sindicatul alătură la aceste acţiuni o fose de nipon pentru 4- luni, cate l fr. 25 pe lună plătibil la 15 ale fie-carei luni. Noi plătim acelaşi cupon lunar de 1 fr 25 nu la 15, ci la o adică „iudata după primirea avisului lelegaratic
cu înştiinţarea cuponului0.                  _          .                .
    La sfârâitul anului, sindicatul va plăti un dividend suplimentar, Jupa prisosul primirilor, pe care 1 mai socoteşte ca 12 la sută. _
    Noi vom plăti in fie-care luuâ, acest dividend suplimentar cu 1 fr. -•> de acţiune, aplicabil, înaintea ori-cărei repartiţiuni a dividendului, la rambusarea titlurilor cu cute 125 franci.                      _      ...               „
    Fie care cumperâtor de 100 de titluri va avea deci o acţiune iu fie care luna plătită cu 125 fr. fitră a iuceta de a avea dreptul asupra dividendelor cari vor mai fi chiar dnpă-ce ’şi are capitalul seu reluat cu prime.
    Noi oferim astfel oplasare escepţională a banilor, dând in resuraat pentru 100 fir. pe preţul redus cu care putem oferi un număr limitat de acţiuni:
    1. Un cupon lunar de 1 fr. 25 net adică 1 şi un sfert la sută pe lună pe preţu1 actual de cumpărare, insă loţo pe lună la 125 fr. pi'pţul aeţiunei al pari.—cu un cupon de 12 plătibil la 5 Aprilie ;
    2 Un al doilea cupon lunar tot de atăt, de luat asupra dividendului anual suplimentar, aplicabil la rescurapărare in fie-care lună a unei acţiuni de 100 d» franci, cu 125 de fr.—cu iu tăi a tragere hotăritâ la 5 Aprilie.
    3. La un ultim dividend eventual şi nehotărit, după dcsvoLarea esploatărei.
                                                                                                                 NOTA.
    Oferta dc faţă este valabilă numai pună la 31 Murte (12 Aprhc) inclusiv, adică obligatoare pentru rrrertlle primite d* acum şi sosite in I tena in ziua de 31 Martie (IU Aprilie) cel mult
    Cererile insoţite de preţul acţiunilor adică de 100 franci fiecare, trebu" şefie adresate da dreptul la :                        _            _          t
                                                                                 Administratiunea ziarului „Moniteur de la Cbance I uiverselle“ la Vieua (Austria) Adresă pentru telegramă: „Moniteur Uuiverael“ \ ienue
    Scrisorile din Romsuia u» vin in 4S ore.—Corespondenţi şi in limba romană.
J^VXS CURCnTL-A-iR.
Onorat© domnul© .
ine cu şi fiU’& Talie, din stofele eele luai moderne. confecţionate aup& noulu Jurnal.
                                                                                                                                                                                                          Pardessiuri hanţe novenute
^                   C              uiiuic uevcuu.^
MIMA CASAde.COHFlEHTAjn JERAM
    Ne grăbim a înştiinţa, că la „ CAVALERUL DE MODA” cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru B&rbaţ şi Băeţi, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costu-
  turae negre de Salon. Fracuri şi Gheroacc de Previen veritabil doBrtlnşi Drap de Sedau.
    Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Raliu frisr, Şopekin fioconat, Montagnac lainc-douce, Aiderdon şi KUaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, dc Scoug. Astragun, Biber la gulere şi mâniei, Blânuţc scurte de]\ ânâtoare, etc.
    Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere dc mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconotinuiţa leală.
LA CAVALERUL I)E MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci
superioare, re Coleţiune de Pantaloni fan-taisie . nuuuţe bine alese. Cos-
FERULU DOCTORULUI GIRARD
              Academia de medenlriX din Paria                   v
                                                                                                                                        a eonrtMatn. ('rinU’ODil expue*. xlu lucrArilorâ d din IS77 cA f'ernWd doctorului Gir.ird -r.» amcurulA car-- dOirucee cu lotulfl constli>e|iui)ea tl curarie>ca ui ptiRnu Uuipâ.
Chlorosa,
Anemia,
lusăriclrea Sângelui, Durerile de atomacbP
Pcrderea forţelor!!, Hysecria,
IrregularltAţlla Men-strunilunei,
Trtn;lle.
                                                                                                                                           CIO loiilâoAoonvaleetcnllIfl persOneted unii temporameotădebilă Dopoiltd in principalei* PharmtGU.
                                                                                                                                                                APĂ TONICA
WDICQUEMARE
                                                                                                                                                                        ROUEN (Francia) Grăbeşte creacerea perului, împedecă de-coloratiunea si i redă
                                                                                                                                                               Pommada Epidermală
                                                                                      ANTIPELLICULARÎ
 Opresc® căderea pdrului. — Di«-truge mătreta. — Aatămperă mâucă-rimele.
                                                                                t St găsesc în t6lt Casele cele bune t de Ptrfumerie.
                                                                            I. HERTEB
                                                                           ATELIER DE PH0T0GRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9.
  Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fiDa. Onor. public care n’aavut incă ^ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa i d-lor şi sperauţ că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu.
  Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunţ in toate zilele, atăt in timp frumo- căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. păna Ia 4 p. m.
  In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vfinzare.
  Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de Ia pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat natural etc. — On peut poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi.