'•»T1 11 IANUARIE 188:3. £ < Valeu Vietoi-iei IVr. ti 12. ANUL AL VIII.—No. 6 abonamentele ţjjra, pp an . . . 4 0 I^T pe 6 lnnT. . . 22 lei pe 3 Ioni’. . . 12 lei K priinipsc la Administrare- TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pan. IV 80 Idem pag. III l 20 Reclame pag. III . . . I S0 , , II .... 2 60 iUn nnniâr 15 bani REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. iaanţnrile ji inserţiile ie primesc Bucureşti, Ia Administraţia ziarnlnl ii Ticna, la binronrile de annnţnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—k. Oppelik, Stubek-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tai Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prlmtl Manuscrisele nelmprlmate se ard. ucnresti, 10 Ianuarie 1883 ţelfierea dintre elementele opo-J ,iâ mult de lucru partisani-nivernului şi foilor oficioase. Ori veţi întruni.—a strigat iu Ca- rt (|. Meu Fleva. patriotul pur şi Şei i —°ri căt ve veţi întruni, de :)r(l jiiniiază-zi, de la apus la resArit. !(,§jsbuti să impedecaţi mersul noii; spre progres şi luminii. Aceasta Ijatiune politică, ce se vede formaţii lai in scopul de a opri naţiunea torsul ei spre libertate şi spre res, nu va reuşi, pentru că voin-Hti nu se poate înfrânge. “ vident, lumina, progresul, liber-a sunt d. Fleva şi compania: iţMaa“,-tara", sunt toţi acei derogi vulgari cari ’ şi-au făcut o i,eqe atât de lucrativă din politică, 'vizi cu craniul ntic, şi îngust, cu ;omenul enorm, ignoranţi şi aro-fi, lacomi şi nesăţioşi, cari s’au itut dc şeapte ani asupra Romft-I «uni se abat paserile de pradă ora hoitului. Pentru toată această aât iră de patrioţi, constituţiunea ue modificată fiind că ..acest ■ irfos a ajuns să fiâ o haină K in care se striveşte corpul 1 rbs al naţiunii \ Copilul hidos a ik o haină strimtă... Mândri treflă dascălii cari au invfiţat Bpe aceşti şcolari! fericire pentru toti, inainte de incepe tăbăceala „copilului hi-pre a'l transforma in haină liberali ■omodă pentru umerii r Banca a înţeles că a venit tim- lase de o parte micele nea-i ce o desbinau şi să se adu la in loc spre a face faţă eu pu-î unite pericolului comun. Această fusiune nu e pe plăcu 1mărului, care taxează de ..anoni-“fnoua partidă oposiţionistă din Scnimă? Lâ neinţelegem. Oaia in josul Manifestului nu exi-Bmnături, dupe cum cer aceşti irneu confraţi causa este că parti-) conservator ca şi acela al libe-uior independenţi nu se compune £iai din doue individualităţi politi-Ii’.ni se intemplă cu roşii. Nici ■rvatorii nici liberalii indepen-B nu constitucsc o turmă şi un ffr ■ ci au prea multă mândrie in ■f'd lor. sunt prea intelijenţi spre primi rolul de automaţi. Numai in-lestmtul d. Mitiţă Sturdza şi ceilalţi Bigionari politiei ai sCi, de o roB n|ai mult sau mai puţin auten-| pot să se măgulească cu rolul ■lei; credincioşi ai unui om. ori-t fi el. sebirea dară e mare — căci 8mt oameni de caracter şi de ipie, pe cănd ceilalţi nu urină -in marea lor majoritate, de căt al personal. Pentru ea un ma-al roşiilor să aibă oarc-carc danţă in ochii ţferei treime nca-să poarte pe el semnătura u-din cei doi capi ai lor. Cănd imancii şi toţi Grigorestii din 'Inia şi-ar pune iscăliturile in jn- insemna absolut nimic fără grifa D-lui Brătianu sau a d-lui Roseiti. Partidul roşu. pe căt e de bogat iu politicia-ni de nmlmla, remarcabili in tctd’a una prin poftele lor grosolane, prin setea de chiverniseală, ce-i munceşte necontenit pe atât este de sărac in caractere şi in inteligenţe. Or. fără caractere şi fără inteligenţe superioare un partid ii'are raţiune de a ii. Mai toţi aceia cari, printre guvernanţi, se recomandă prin soliditateajudecăţei lor şi posedă o dosă oare caro dc cultură intelectuală, sunt transfugi ai conservatorilor sau ai liberalilor independenţi. Penuria deoameni capabili dc care au su-'erit şi sufer roşii nu mai are trebuinţă să fiă demonstrată. N'are de căt să'şi aducă cine-va a minte parodiile ministeriale din 1868. devenite legendare. Pe şoapte ani de cănd d. Ion Brătianu deţine puterea, preo-cupaţiunea sa constantă este de a împlini neajunsurile partidului sfeu prin elemente trase din oposiţiune. Această cârpeală politică, transformată in sistem, a luat proporţiunile unui adevărat scandal. In asemeni condiţiuni, cine zice „partid roşu“. înţelege pe dd. Rosetti şi Brătianu : aceştia sunt păstorii, ceilalţi sunt turma, sunt automaţii Cine zice incă „partid conservator* sau „liberali independenţi", in ţelege două grupuri de cetăţeni inzestraţi cu dorul de a găndi şi de a voi prin ei-inşisi. avfend opiniunile lor politice bine definite, liberali fărăşarlatanism. patrioţi, insă nu de meserie, urmă rind cu toţii un ideal care este progresul fără sguduituri violente, libertatea şi egalitatea in fapte, iar nu jn vorbe, binele comun in fine. Ţara, prin urmare, n’are trebuinţă să le vadă iscăliturile, căci i cunoaşte pe toţi. Din momentul ce 'i s a afirmat, prin fie-care din organele principale de publicitate ale celor două partide politice, că înţelegerea intre ele e un fapt împlinit, ea ştie din cine se compune ..societatea anonimă“ de care vorbeşte Românul. Dar, chiar anonimă de am presupune-o. spre a fi pe placnl accs ei foi. ea totuşi merită să atragă atenţiunea terci asupră'i şi să grupeze iu jurul seu pe toţi oamenii de bine, căci scopul ee 'şi-a propus e mare si frumos. Este vorba, in adevăr de a smulge din manile unui om dicta tura cu care singur sa investit in paguba legilor şi a libertatiloi publice. Este vorba de a înlătura, dc la guvern şi din fruntea administraţiilor droaia de satisfăcuţi cari corup sentimentul naţional prin spectacolul spo-liaţiunilor lor neruşinate. Este vorba de a scăpa ţara de tripotagiurilo financiare ale înalţilor demnitari ai statului. 'le rente viagere şi de pensii reversibile, de rescumpferări minatoare. de transacţiunii ruşinoase, de cumul de nepotism, de păsuicli, 'I'1 ■' coastă cangrenă socială in fine ce s a intins pe corpul naţiunii şi care ameninţă să i infecteze sângele cu desăvârşire. lată care c scopul opoziţiunii uni ea m laţa poporului şi 'i solicită su-frajele. Ca triumful va fi al m, pentru noi nu mai încape îndoială, căci nc este imposibil să admitem că sentimentul naţional e atăt de atrofiat, in căt şă nu vadă pericolul cc ameninţă legile şi instituţiunilc Statului, siguranţa şi existenţa sa prin urinare, cu remă-nerea mai îndelungată a roşiilor la putere. Ca dovadă, că spiritul public a 'început să'şi revie in sine din amorţeala in care zace de atăţea ani sub domnia nelegiuirii şi a bunului plac. este următorul fapt îmbucurător pe care ne grăbim a’l împărtăşi cititorilor noştri. Cu ocaziunca sfântului Ioan. d. general Florescu a primit din mai toate unghiurile ţferci numeroase telegrame de felicitare. Vom cita. printre oraşele principale, Iaşii, Galaţii, Ploeştii, Craiova. Brăila, Focşanii, Giurgiu, Botoşanii, Tulcea, Constanta, Piteştii, Tfergovişte, şi altele. însemnătatea acestor depeşi, cari au luat caracterul unei adeverate manifestatului, nu va scăpa nimănui din vedere. Ele sunt un meritat omagiu adus atăt omului politic careta luptat in totdauna pentru binele şi pentru prosperitatea patriei sale, căt şi militarului distins care a dat o orga-nizatiune serioasă armatei, i-a insuflat sentimentul datoriei şi al disciplinei şi a pus’o in poziţione să smulgă pe câmpiile Bulgariei admiraţiu-nca şi aplausele Europei. Ceea ce face să reiasă şi mai mult importanţa acestei mişcări, este că, de la venirea la putere a d-lui Ion Brătianu şi a partidului seu, d. general Florescu s'a mărginit a sta mai mult in expectativă faţă cu politica militantă a zilei. Din această reservă voită tinde să’l scoată astăzi cetăţenii i-au trimis urările şi felicitări- toiu, Ion Lnaclie, Gliiţâ (farda, Potre Maniiu, Costandiu J'irinicu, Anton Simo, Costea lase, George Petre Pereţeanu, Stan Flore-eeanu Constantin Ricu, Petre Chriştescu Gregore Ilie Anton Nedelcu. Barbu M. A-tanasin Anton Verniris, Angliei flie, Grigo-re lgnate.seu T. Iliescu, Z. Balanţa. Angliei Brateoveanu. Alecu Butgoveanu Pândele Brateoveanu. G. Galinescu, Andrei Mo-goreaţă. Alexandru Toader, Tache I. Teodorii. N. M. Cercel, Marin Toilor. Gutzâ Sandii. Vaste Niculae. Trapu Xae, Stan Angliei, Popa Ivan, Iorgn Ghiţâ Gadinu. lonită Petreseu, Tunaşi Iordan Roşu. Niculae C. Sima, Niculae Rotâreasa. Tache A. Diaconul. Ilie I. Bal toiul, Ivan Bnrbu, Ioniţâ Ghioldun. Iordan Ricu. I. Tzonovici. Dumitrache Stănescu, Marin Tu-dor Murlan, Christea Niculescu. Dimitrie Petru Giugari. A. Macovei. \. Fotescu, C. Ionid, P. M. Protopopescu, C. Turbâceanu. Gg. Constantin-scu, T. lonescu. 1. lordă-nescu, A. Parasehivescu, Pândele Stancu-leseu, Ştefan Niculescu. I). Hurmuz. M. Voi-vozeanu, George A. Ivanovici, Dumitru Po-pescu Preda Irimia Dirjala. ŞTIRT TELEGRAFICE Paris. 19 ianuarie.—Ziarele republicane denunţa că partida legitimistă să mişcă mai mult ca de obieeiu şi că să organisează. Autorităţile supraveghează toate aceste mişcări şi vor reprima cu vigoare ori ce in-ceicare ar căuta a face contra, guvernului stabilit. Ziarul „Le Temps* crede că Conferinţa ce are să se întrunească la Londra pentru cestiunea Dunărei se va mărgini a prelungi puterile comisiunei europene de la Galaţi şi că apoi se va amăna pentru mai târziu pentru a regula cele alte chestiuni privitoare la regulamentarna navigaţiunei pe Dunăre. cari le lor. Salutăm cu satisfacţiune aceasta redeşteptare a sentimentului naţional. Pentru noi ea inseiniiează sterşitul dictaturei odioase la care asistam. Din cauza numărului excepţional de semnături ce o urmează, publicăm mai jos telegrama ce d. general Florescu a primit- din Roşiorii-dc-1 ode cu ocaziunea zilei numelui seu : D-lui genei-ftl loan Euianoll Florescu la Bucureşti. Cu oc.aziunoa zilei onomastice, ielieităm din adăncul inimei pe patriotul luptător pentru prosperitatea ţârei, pe părintele organizator al oştirei care a reînviat vitejia strămoşească. . m Dăruiască-vă cerul ani mulţi Şi săufetate ea să puleti fi mult timp in frunte in lupii pontru udoveratul liberalism şi democraţie. Mănciulescu, D. Lăzărescu, L. Zăgănescu, A. Zăgănescu, Preotul Ilie Alexandrin, Marino*! kl*C0 G Gadiua, Potre Geor-,, k„ Preotul Constantin Dobre, N. Voicu, G. Rusii. Gliiţă Popescu, Oprea p Vasiliu, Tache Letzu, Tache ( Letzn, Cos tache, Preotul Matache Marmescu, Pre-Ilin Ue.lteni, Tache Lnai-he, D. Viena, 19 ianuarie, „Camera deputaţilor*. —D. Peez adresează guvernului o interpelare relativă la cestiunea legărei drumurilor de fer anstriace şi otomane. După intăia citire a nouilor proiecte de impozite, Camera a decis că aceste proiec te vor li trimise unei comisiuni. Ministru de finanţe a combătut criticile oratorilor 9tăngei; a declarat că e inadmisibil a se respinge proiectele de impozite puindu-se pe teren politie; dar a adâogat că guver-nu va primi amendamente la proiectele pre-zint.ate (aplause). Gratz, 19 ianuarie.—înmormântarea comitelui de Wimpffen a avut loc- azi; corniţele Hunyady de Ketliely. mare-maestru al ceremonielor de la curte, reprezintă pe Im peratu; delegaţi d ai ministrului afacerilor străine şi numeroase notabilităţi politice asistau la inmormăntare. Londra. 20 ianuarie. — Se asigură că conferinţa pentru Dunăre se va Întruni la Londra la lî fevruarie stil nou. Comisarul Italian a sosit deja. Viena. 20 Ianuarie. — Ziarele publică o depoşă privata din Petersburg anunţând că încoronarea Ţarului Alexandru al 111-lea a fost fixată la 0 Mai viitor, aniversarea zilei naşterei fiului său, marele duce moştenitor. ■nui asemenea oct politie el n'ar te: iată m ce eonditiuni se presintă da Marin, Ilie Balteni, Tache Dumitrescu, Marin Neacşu, Stoian Dimi-Marin Sima. George Poica, Ni(ă Pu- troscu. Belgrad, 20 Ianuarie. — Scupcina a adoptat fără discuţie tratai de comerţ cu Germania. Ministru reşedinţe al Germaniei asistă la şedinţă. Borna. 20 Ianuarie. — Principele Tho mas pleacă măine la Berlin unde va asista, ca reprezentant al regelui llumbert, la nunta de argint a principelui moştenitor al Germaniei. Paris, 20 Ianuarie. — Camera va alege Marţi o comisiunn spre a examina prooctu de lege prezentat de către guvern pentru măsurile oveutuale de luat contra pretendenţilor monarhici : tot această comisiune va fi însărcinată asemenea d’a examina propunerile extremei stânge pentru dai ea afară după pămăntu francez a principilor din familiale cari au domnit asupra Franţei. Ziarele republicane recunosc azi că comploturile regaliste denunţate ieri nu sunt serioase şi că singurul pericol ce ameninţă Republica consistă in greşelile a insişi republicanilor. D. Jules Grevy a conferit marele cor don al legiunei de onoare lui Essad-paşa, ambasador la Paris. Roma. 20 Ianuarie. — D. de Giers a plecat azi din Palermo la Neapole : de acolo se va duce d'a dreptu la Viena nn-de are să sosească Marti 22 curent. Viena, 20 Ianuarie.—Ziarul „Die Prosse" anunţă că d. Sturdza. ministru al afacerilro străine din Romănia. a fost primit azi de către contele Kalnoky. Ziarul adaogă că in voderea stârei de lucruri actuale,ul subiect convorbirei celor doi oameni de Stat a urmat fără îndoială asupra cestiunei Dunărei. Berlin, 20 Ianuarie.—Reichstagu a trimes unei comisiuni de 21 membri propunerea Wedell tinzând a introduce un impozit asupra operaţiunilor de bursă. Respunzend uuei cestiuni privitorre la traficu ce se face cu fetele germane, comi-saeu federal a declarat că Holanda a propus un aranjament internaţional, spreaim-piedica traficu fetelor şi că Germania va lua pai te la aceşt aranjament. 1 ii formaţi uni D, Lascar Catargiu, loadărul partidului conservator, a sosit in capitală cn trenul de ieri dimineaţă. In vederea apropiatelor alegeri comunale, guvernul a inceput a pune in mişcare pe numeroşii sei agenţi electorali. Mai mulţi din aceştia s’au şi pus pe lucru. Lefii din garda civică mai ales au format deja căpră-riile. Corpurile legiuitoare nu ’şi-au re-inceput incă şedinţele, neputfendu-se complecta. Cablu de supt Dunăre, intre Tulcea şi Ismail, s'a rupt de ancora unui şlep al companiei dunărene, care spărgea sloiurile de ghiată ce im-piedică circulatiuuea. Edhem-paşa, ambasadorul Turciei la Viena. va sosi măine Marti in Bucureşti, mergfend la Constantinopol, CRONICA La balul de sămbătă seara in teatru naţional s'a găsit o brăţară de coral. Pro| rio-(arul să so adreseze la d. Petre Millo, strada Făntănei Societatea Unirea lucrătorilor Constr. Romani din Bucureşti va da Vineri 15 ianuarie in sala teatrului Dacia primul Bal deschis in folosul şcoalei acestei societăţi. — Musica regimentului 1 roşiori sub direcţia personală a d-lui K. L Neuctorfcr şi banda de lăutari sub direcţiunea d-lui N. Pădureanu. Programul ; 1. Balul se va deschide la 8 ore priutr'uu imn cântat de Elevii şcoalei Societaţei sub dirocţiuuea d-lui lonescu profesorul de inuşica la şcoala. 2. După lei minarea imnului se va in<-epe danţul. * TIMPUL care va dura pini Ia orele 12. 3. La ora 12 pană la 1 se va executa un al doilea .iun al şcolarilor; după terminarea imnu-’lui se va rosti un discurs; la finele acestui imn d-nu Ionescu Profesor va incepe strigarea Elevilor cari s'au distins la Musica, iar Comitetul eu Preşedintele va lua locul in dreapta de unde va trece pe rând Elevii şi Preşedintele le va pune pe piept Premiul distingere! in Musică, de metal, cu insignele şi inscriptiunea societăţei, data Balului, Premiul l-iu şi al 2-lea. 4. După linele imnului şi împărţirea premielor toţi d-nii preşedinţi ai tutulor Societăţilor care au avut toată buna-voinţa a onora Balul acestei societăţi sunt rugaţi a trece in sala de alături spre a ridica un toast in onoarea şi durata societăţilor adunate la un loc cu scopuri frumoase şi fotositoare ţârei sale, şi după terminarea toastului amândouă mu-sicile vor eseeuta pănă la 3 ore cele mai alese marşuri de despărţire. Damele sunt rugate care au bună voinţă a veni in costum naţional. REVISTA ZIARELOR Românul, cu aerul seu magistral, adresează sentinţe morale „ Timpului “ şi lurnei intrgi: „Consecinţa in principie, consecinţa in scop este cea dintâi datorie a omului politic... „In relaţiunile de toată ziua omul care vorbeşte una| si face alta nu inspiră nimenui încredere !“ Şi cine oare a vorbit şi vorbeşte una şi face alta, de căt tocmai copii pseudo-Eomănului ? Cine oare a devenit fatal neamului românesc prin consecinţa sa in rău. decăt părintele „Românului11 ? Binele public vede din organu oficios al guvernului, că acesta a şimţit demascarea scopului revizuirei constituţiei, scop care este: 1.) A întemeia despotismul ministerial; 2.) a suprima prin mijloace indirecte, libertatea presei; 8.) A anihila controlul asupra actelor guvernului; 4.) A anihila in-riurirea ce partea culta a cetăţenilor trebue sS aibă in tot ce atinge interesele interne şi externe naţionale, înecând aceasta parte cultă şi luminată prin massele lipsite de cultură şi lesne de amăgit; 5.) A distrage spiritele dela critica actelor ce acest guvern a comis in detrimentul ţerei in spaţiu de 5 ani, ocupăndu-le şi preocupări -du-le deodată, prin surprindere, cu grabă, de reforma constituţiunei. Şi partidul roşu se mai porocleşte liberal ?! Naţiunea zice, că acum incepe pentru România un period de frământare politică, cum rareori se intămplă ntr’o ţeară. Este vorba mai intăi de revizuirea legei constitutive a statului, legea legilor. Alegătorii trebue puşi in poziţiuno de a şti cui sa şi dea votul deci trebue să cunoască voinţa fiecărui partid politic. Pentru aceasta se cer doaue condiţiuni: 0 discuţiune serioasă şi imparţial condusăjn Cameră şi libertatea absolută a alegerilor viitoare ! „Ţara să nu sufere nici surprindere, nici presiune ! Cei dela putere „să lase de o parte apucăturile autoritare, căci acţiunea adevăraţilor liberali nu trebue să se razeme decăt pe deviza : lumină şi moralitate! “ România liberă constată slăbiciunea opoziţiei din Cameră ; apoi crede necesar a se supune revizuirei: Gestiunea indigenatului Românilor de sănge : cestiunea lămurirei punctului constituţional, dacă nişte camere revizioniste se pot transforma in legis- _ lativă ordinară ; desfiinţarea gardei civice şi precisarea justiţiabilităţei presei, incăt să nu mai fie controversă. Resboiul W. întreabă : Ce voeşte d. Dim. Brătianu ? Dece nu se uneşte cu cele-lalte grupuri din opoziţie ? Sau poate vrea să se impace cu frăţiorul ? Atunci opoziţia „Naţi-unei“ n’a fost decăt un... moft. Manifestul prinţului Jfţvoine Napoleon Cănd representanţii unei naţiuni se abat de la principiile de onestitate, cănd puterea executiva este incapabilă, cănd Camera n'are direcţiune, nici voinţă şi este compusă numai din nulităţi, din automaţi ; cănd nimic nu se mai respectă, cănd administraţia este sclava celor mai meschine manopere electorale şi magistratura este ameninţată ;—in asemenea caşuri şi in aşa ţară un manifest ca cel ce urmeaza are cuvent de a fi: Către concetăţenii mei Paris I5 ianuarie 1883 „Franţa suferă : majoritatea natiunei e scârbită de starea lucrurilor de astăzi. Fără incredere in prezent, ea pare că aşteaptă viitorul pe care’l va putea ajunge numai prin rezoluţiuni bărbăteşti.“ Puterea executivă e slăbită şi incapabilă, camera nare direcţiune nici voinţă şi e divizată in partide. Reacţionari, moderaţi şi radicali au venit pe rând la guvern şi au căzut. Crizele nu mai încetează şi izbesc chiar pe şeful statului. Există cinci guverne. Armata e dată pe mâna unor oameni ambiţioşi; spiritul militar e ruinat. Administraţia e sclava celor mai meschine manopere electorale. A exploata ţara nu va să zică a o administra. Magistratura e a- meninţată slăbită; finanţele sunt zguduite impozite grele, cheltuelile eresc ; nu mai există echilibru in economia statului. Religiunea e atacată prin ateismul persecutor; numai concordatul ar putea da pacea religioasă. Toate chestiunile vitale ale democraţiei şi o impărţire justă a sareine-lor in favoarea săracilor sunt nesocotite : comerţul e decăzut! Politica externă este mala fide contra celor slabi şi stă in serviciul unei speeu-laţiuni deosebite. In Tunisia, a cărei ocupare scumpă este inutilă, ea este laşă şi inepta in Egipt, unde Franţa are interese. Franţa, care odinioară a fost aşa de mare, nu mai are autoritate, nici amici,1 nici prestigiu. Chiar la cei binevoitori aflăm numai indiferenţă, care e mai penibilă de cât duşmănia. Dar o Franţă tare este o necesitate pentru ţară. Noi vom recâştiga poziţia in afară numai prin întărirea înăuntru. Pe cât timp poporul nu va vorbi, Franţa nu se poate ridica. Ca moştenitor al lui Napoleon I şi Napoleon III sunt singur om in viaţă, care a intrunit 7,300,000 voturi. Dela moartea prinţului imperial am tăcut, spre a nu tulbura incercarea. Am aşteptat mâhnit, pănă ce mi se va da euvăntu de evenimente. Tăcerea mea a fost expre-siunea patriotică a respectului meu pentru liniştea ţerei. Atitudinea mea, opiniile mele şi sentimentele au fost calomniate sistematic. Au aţiţat chiar pe tiu contra tatălui. Fii mei se ţin incă departe de politică. Ordinea naturală le face loc in urma mea; ei vor îemânea fideli tradiţiunei napoleoniana. Prinţu Napoleon nu va abdica, căci, când cineva are mai multe datorii decăt drepturi, abdicarea ar fi o dezertare dela drapel şi Napoleonii, aleşi poporului, nu pot face aşa ceva. Două piincipie guvernă lumea : principiul voinţei naţionale şi principiu suverani-tăţei. Representanţii trecutului sunt definitiv respinşi şi nu mai domneşte nici o echi-vocitate. Cu partizanii drapelului alb, singura emblemă a casei Bourbon, nu se poate face o unire. Napoleonii apără suveranitatea directă a poporului. En nu reprezint o partidă, ci un principiu. Acest principiu este ca poporu să aibă fdrept să’şi aleagă singur pe capu statului. „Francezilor, aduceţi-vă aminte de cuvintele lui Napoleon: Ceeace se face fără popor, este ilegal.11 „Napoleon11 Anarhiştii din Franţa După cura se ştie, in Lyon se pertractează un proces contra anarhiştilor in frunte cu prinţul Krapot-kin. întruna din şedinţele din urmă preşedintele tiibunalului a cetit ăncă douS epistole ameninţătoare, dintre cari una inchee astfel: „Găndeşte-te la Alexandru II şi la teatrul Belle-cuur !11 A doua epistolă ameninţă, cu moartea fără dinamită pe preşedintele tribunalului si pe prefectul poliţiei. Apoi şi-au ţinut apărările lor Bordat FOILETON CAPTIVUL Episod din Don Quijot de Cervantesţ*) (Cap. XXXţX, XL şi XLI Part. IV) trad din Spaniolele. (Urmare) Văzând eu aceasta nu vrui să las fără a-mi cerca norocul, şi indatâ ce ajunsei şi mă pusei de desubtul trestiei, ea se dădu in jos şi căzu la picioarele mele, înăuntrul ogrăzii. Me grăbii iute să desleg basmaoa, iu care văzui un nod, şi intr’ensul găsii zece „cianii", nişte monete de aur prost cu care se servesc Maurii. Fiecare „ciani“ pre-ţueşte zece reali de ai noştri. Că am fost incântat de această descoperire, nu e ne- (*) Dupe „Convorbiri Literare". voe s’o spun, căci fu atât de mare mulţă-mirea ca şi mirarea de a ne gândi de unde ne putea veni acest noroc, mai cu samă mie. In adevăr, de vreme ce trestia se lăsase in jos, numai pentru mine, aceasta era o dovadă că mie mi se făcea această favoare. Luai dar banii mei, rupsei trestia, mă in-torsei earăş pe terasă, me uitai la fereastră, şi văzui că printr’ensa eşea o mană foarte albă, care se închidea şi se deschidea foarte iute. Prin aceasta pricepurâm, sau ne inchipuiiâm, că vre-o femee ce trâea in acea casă a trebuit să ne facă acest dar, şi ca semn de mulţămire, salutarăm după obiceiul Maurilor, plecând capul, indoind corpul, şi punând mănele pe piept....Puţin după aceea scoaseră pe aceeaşi fereastră o mică cruce făcută de trestii, şi indatâ o tra-seră indărât. Acest semn ne intări in idee că vre-o creştină trebuea să fie captivă ir. acea casă, şi că ea ne făcea acel bine. Dar albeaţa mânii şi inelele ce văzurăm pe dânsa, ne scoaseră din această idee. Ne inchi-puirâm că trebuea să fie vre-una din acele creştine lepădate de lege, pe care stăpânii lor insuşi au obiceiul să le iee de femei legiuite, şi chiar se cred fericiţi, pen-trucâ le stimează mai mult decât pe femeile de naţiunea lor. In toate convorbirile noastre, eram foarte departe de adevăr. Deaici inainte toată in-deletnicirea noastră era de a privi şi a avea ca punct luminos fereastra, unde ni se arătase steaua trestiei. Dar trecură cinspre-zece zile in care nu o văzurăm, nici mâna nici atâta, nici vre-un alt semn oare-care. Cu toate că in acest timp ne silirăm cu toată îngrijirea să ştim cine trăea in acea casă, şi dacă se afla acolo vre-o creştină renegată, nici o dată n’am găsit pe nime care să ne spună altă ceva decăt că trăea acolo un Maur de samă şi bogat, numit A-gimorato, care fusese alcaide (1) in Pata, slujbă de multă însemnătate la dânşii. Dar cănd ne aşteptam mai puţin să primim de acolo o nouă ploae de cianii, văzurăm deodată arătăndu-se trestia şi altă basma la densa cu alt nod mai gros, şi tocmai in momentul cănd Închisoarea era singură şi fără oameni ca data trecută. Făcurăm obicinuita incercare, mergând inainte de mine fiecare, din acei trei ce eram. Dar nici unuia nu se dădu trestia, ci numai mie, căci sosind eu, ea căzu indatâ. Deslegai nodul şi găsii patruzeci de scude spaniole de aur, şi o hârtie scrisă arăbeşte, şi la sfirşitul scrisorii făcută o cruce. Sărutai crucea, luai scu-dele, mă intorsei la terasă, făcurăm cu toţii (1) Alcaide comandantul unui castel. si Emile Gantier. A doua zi s’a apărat Krapotkin, silindu-se a proba, că nu există asociaţiune internaţională. El face o schiţă a vieţei sale politice şi zice, că pentru ameliorarea sorţi lucrătorilor i s’a părut cel mai bun mijloc exproprierea proprietăţii votată de convenţie. Nu el a transplantat anarhia in Franţa, ci Proud-hon şi cugetătorii din 1848. Krapotkin mai zice: Idea aceasta creşte ori ce s’ar face. El aduce ca exemplu „Internaţionala11 şi Comuna, cari au crescut prin persecuţie şi apoi declară, că orice condamnare va fa-ce^proseliţi. In fine Krapotkin caută să arate, că Ifgea din 1872 nu poate fi aplicată la dânsul. I Ba un bărbat superficial poate c£t că Rusia prin aceasta face servici pei. In realitate insă este tendinţau»; de a deveni stăpână la Dunărea d g; a preface puternicul fluviu, care \ inima Germaniei şi trece pe la ca, -ustriei in fluviu rusesc, şi do a 11 România un stat vasal al monarchiţr Nouă ni se pare că acum cea îiţ-portantă problemă pentru diplomaţi peanâ, este de a zădărnici aceste Oare va înţelege aceasia diplomaţiipnl atunci trebue să caute mai nit, toate să zădărnicească intenţiunea uris Aceasta se va putea face mai uş-j c toate puterile europene ar primi j stpu rea austriacă şi ar stărui cu toate, «ei: ferinţa din Londra să se ocupe deiitel girea puterilor Comisiunei europensdui. rene şi de intinderea jurisdicţiuneii pi CHESTIUNEA CHILIEI la Brăila, Şi sa primească propune tr Iţ Sub acest titlu, „Noua presă liberă11, ne dă un lung articol, prin care arată pericolul ce ar decurge pentru comerţul României şi cabotajul tuturor naţiunilor, dacă Rusia ar pune măna pe Kilia. V&zSnd interesul ce are pentru noi această chestiune, extragem, in toată întregimea sa, sus menţionatul articol al „Nouei prese libere11 : Mai acum câte-va zile se părea că conferinţa dunăreană, ce se va intruni căt de-curând la Londra, va avea un mers repede şi liniştit. Cu drept cuvânt se putea crede, că propunerea Austriei a primit aderarea tutulor puterilor şi că prin aceasta s’a pus conferinţei o bază determinătoare şi practică (pentru interesele vecinilor noştri, Red), începusem chiar, a spera câ’n curend vom vede chestiunea Dunărei rezolvată. Se vede insă că şi de astă dată am fost legănaţi de o speranţă inşelătoare, precum ni se in-tămplă adesea când aşteptăm o bună reuşita de la lucrările diplomaţiei noastre şi un rezultat favorabil pentru Austria. De o-datâ, un nour apare pe orizon!ul conferen-ţei, nour care de şi de către părţile oficioase este eomparat unui mie dobitoc siberian, totuşi nouă ne pare, că el seamănă unei câmili care ne ameninţă de a creşte din zi in zi. Ca in toate lucrurile Orientale incurcâ-tura şi de astă dată vine de la Rusia, care profită de ocaziune de a puno la ordinea zilei chestiunea Chiliei. Această chestiune până acum n’a prea fost băgată in seamă. Diplomaţii sunt cam obişnuiţi a procede astfel când întâmpina vr’o dificultate neaşteptată. Cât de puţin se potriveşte aceasta in privinţa chestiunei Chiliei, se va vedea numai de cât. O scrisoare din Galaţi, espune destul de lămurit marele’pericol, care ameninţă libertatea Dunărei, comerţul României, şi navigaţiunea tuturor naţiunilor. Fără îndoială la inceput ţi se pare că nu este cine ştie ce lucru mare, dacă Rusia reclamă dreptul de a face navigabil braţul Chiliei cu cheltuiala ei proprie. rere fără nici o modificaţiune. Dh lltâ guvernele se vor pronunţa in a^jgpj Rusiei nu'i mai remâne, de cât st fuze de a lua parte la conferinţă, renunţe da a cere să fie pusă la zilei chestiunea Kiliei. Rusia de aî strâdueşte, să evite această alterna® ! plăcută; caută ca prin negoţieri celn| intrunirea conferinţei, să provoace liei; ba se zice, că ea numai se va da şi ei braţul Kiliei. ea' r‘ , 0 p â t4, «ii 5 L * h simţul cel mai fin pentru tot ce Dunărea şi libertatea ei, nu se voiinş asupra importanţei chestiunei Chihifh care ar mieşura sau ar căuta se n re neascâ importanţa acestui chestiuniiui ţjcltiw ipsit pe bunul simţ. Regularea braţIrntl liei de câtrâ Rusia involvă un mas-col, asupra cărui atragem atenţiuiş turor. Intr’adevăr ţermul sudic al intre^i este Românesc, inse ramurile Nor» acestui braţ, care sunt cele mai ii |r , pensii te şi mai bogate in apă, care singi fi luate in consideraţiune in privii oi ilţjîi, biilor mari, sunt incluse de amăm ţile de pământ rusesc. Aici va pul Rusia ce’i va plăcea, de indată ce-de da permisiunea dorita. Dăndui-seici permisiune, in puţini ani Sulina v fi tiită, Comisiunea Europeană Dunărliu autoritate fără nici un scop, Duna jos un fluviu Rusesc, şi art. 15 alţi» tului de Paris, care stabileşte libertjiot^®^1'" nârei va impărţi soarta art. 11, ]|j, Prineipile Gorciacof in anul 1870 91 turat prin o ştersătură de condeiu. k -r iunie pi Nu fără durere şi necaz ne adu Iii preot, minte că chestiunea Chiliei n’ar fin tei mi b (Va urma) tu- 'im y ■ ,„ a recâştigat’o apoi prin congresul de t]a Berlin. In articolul 20 dm tractatul de paris se zice espres : împăratul Rusiei con-tjmte la o rectilicare a graniţelor din Be-s«rabia. pentru ca in chipul acesta libertatea navigaţiuuei pe Dunăre sa fie şi mai „ine asigurată. Acum 20 de ani politicii 4iau prea hine, căt de periculoasă e■ Mathias Duval, profesor de la Fa- Viena. pentru publicaţiunile sale epigrafice ; cu! lat ea de medicină care e in posesiunea A. A. Kunik. membru al academiei de ştiinţe craniu.ui lui Gambetta, fii găseşte de o struc- din Petersbng. pentru publicaţiuni archeolo-'mă cu deosebire fină. giee şj jgtorice ; Baron Buhler, directorii ''ireonvoluţiunile sunt foarte numeroase, general al archivelor ministerului de externe circomoluţiunea numita a lui Broca, unde din Moscova, pemru publicaţiuni de docu-s a recunoscut sediul cuvfiatului, este cu mente istorice şi sphragistice ; Elpidifor Bar-ceosebiie dsvoltata. sov, secretaru societăţei istorice din Moscova If-lui Mathias Duval nu a inceput incă pentru publicaţiuni istorice; I. Brezoianu, nici un studiu asupra creărilor lui Gambetta. pentru diversele sale publicaţiuni; Louis EIQnu va face cunoscut resultatul studiului! Wiest, pentru merite artistice ; Michael Şu-seu decăt după şase luni. (Le Temps). Desfiinţarea regimnlni porto-franco In numfirul trecut am arătat care este consecinţa imediată a desfiinţărei porto-fr ancului in Galaţi fără înlocuirea lui prin docuri şi magasine generale de intreposit. Capitalurile cele mari am zis se vor retrage şi cu ele impreună şi toată importanţa comercială a acestui oraş. Este destul să-şi pue cineva intrebarea : de ce porturile mari in străinătate sunt in-zestrate cu docuri şi magasine de intre-posite, dacă tot una face sau de ar fi sau de nu ar fi? Spre a pricepe numai de cât câtă perdere va suferi acest oraş şi cu el impreună şi mişcarea comercială a ţârei. Am spus ieri că scopul ce-1 au intrepo-sitel e este de a uşura pe comercianţi in-eiu de necesitatea in care s’ar găsi de a ne ofere cele mai mari dar ne luptăm a scăpa de cucerirea economică a Austriei, noi tocmai dăm aceste, cuceriri prilej de a se desvolta şi întinde şi mai mult. Din toate punctele de vedere dar, prin desfiinţarea porto-francului se face un reu din cele mai mari. Comerţul Galaţului mai direct atins de căt ori care altul, are imperioasa datorie a protesta şi a cere să se aduca un grabnic remediu răului de ca.e este ameninvat. p0S $ * ••ea tn u-fe- 1 nfOts~-"-n Cflto '"■■1 fi «u si Pe In cul(l ,le u»*l£l!zr P-r8f* u* «o,,,,* ur3 "eatj tOtru .j1. •••” IIr., I «t u - • E-‘/5 tU cc Ferul Leras NOUA INVENTIUNE pat IXORA ED. PIIMAUD Săpun............ de IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta.. de IXORA Pommada.......... de IXORA Oliu ............ de IXORA Praf de orez..... de IXORA Cosmetio......... de IXORA 37, Boulerard de Strasbourg, 37, Singurul Deposil allii Aspasinei Mignot I De la comunicarea lucrărilor sciincifice la Academia de sciinte în 1849 şi la Academia de Medicină în 1858, Ferul Leras a obţinut clin porte i corpului medical, un forte frumos şi repede succes care creşte din an in an făcând să cadă in uitare diferitele şi numerosele preparaţi uni feruginose noi. Acest succes continuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentului care conţine : t° Ferul, unul din elementele sângelui nostru; 2° Pliospha-tele care iotrâ în composiţia oselor nostre ; 3° Că el este suportat chiar de acei bolnavi al căror stomac nu potc să tolerese nici uă preparaţiune feru-ginosă;4° Că n’are nici uă acţiune asupra dinţelor; 5° Că nu provocă constipaţia ; 6° Este limpede ca şi uă apă minerală ; 1° Se asunueă adică se mistueşte şi intră in economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geurile şi hapurile cu fer. Se pote recomanda in mod folositor, în caşurile de saracia sângelui, anemia, limfatismul, slăbiciunea, crampele stomacului; acest medicament mai are proprietatea a escita pofta de mâncare, a înlesni creşterea si desvoltarea fetelor atinse de culori palide, rechemă şi regulează luna sau regulele la femei, opreşte pola alba, şi dă sângelui, frumosa culore roşie strălucită ce el perde adesea in timpul bălelor. Deposit, 8, Sti'ada Viviena şi în ttite phurmaciile la Paris şi la Strâinelate. mimnnniiiiininm Tî lUlTll' lllli.inl In Cismegiu sc patinează in fiecare seară la lumină electrică do la 8 pănă la 11 ore. Intrarea 1 leu. d T6te persdnele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia, 3 guturaiuri ai tusse învechite trebue sa întrebuinţeze ÂLADIES de POITRINE y//y * "'■.A sirop D BtropQospniTE di tuta ou atitnnt & c" care, prescris de mulţi annii de Hedioii lumei întregi, a dat in tot d'auna cure minunate. Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingraaiarea sl aspectul unei samtati mat infloritbre a bolnavului. Siropul nostru de Hypophosphit de calce este de culdre pembe si se vinde in flacone turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei, cu semnătură Orimault si Cle. si timbrul Guvernului france«. LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET C‘«, 8, STRADA VIVIENNE SI IN PRINCIPALELE PHARMACII ■■ ' ' .^1:1 niimmtnmi.nn. Tipografia N. Miulcscu, eatrutui Ixissel.