MARŢI 15 MARTIE 1883 ^«lminiNtraiin. Calea Vi<. ictoi«iei Nr. m ABONAMENTELE rn tontă Jar», pp an . . . . , pe 6 lunî. . . , pe 3 Inul. . . n streinâtate pe an ... 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei .«mentale •• priimesc la Aitminiitrnţis. TI» ANUL AL VIII—No. 59 anunţuri şi inserţii Linia 80 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. l 20 Reclame pag. ni .... 1 50 » » II .... 2 50 fCapitală 10 bani nnniăru (Districte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. Cuwcara cuiplor electorale olegiele electorale pentru alegerea Ruţilor şi senatorilor viitoarelor nari legiuitoare, sunt convocate rtiinea şi la tormenile de mai Pentru deputaţi [j'giul i. in zioa de 20 Aprlie i gini II, in zioa de 22 Arilie legiul III, in zioa de 24 Apri li tor. jegiul IV, in zioa de 26 Aprilie [zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii colegiului IV rm art. 60 din legea electorală Pentru senatori (egiul I, la 28 Aprilie, egiul II, Ia 30 Aprilie, egiurile universităţilor din Bucu-şi Iaşi, la 2 Maiu. unările legiuitoare sunt convo-Ipentru ziua de 10 Maiu viitor. tfXl ’-u •nciiresti, 14 Martie 1883 ■uţie regulată, pănă la eluci-[ unej Mei, şi prin urmare pro-j'i intru luminarea publicului in-constatăm că n’o putem face ’-ganul principal al Roşiilor, căci nul, ca şi conducetorii săi in fră, ocolesc punctele ce nu le Oi socoteală şi cari iar duce fante la condamnare publică. De la argumentele noastre nu nu altele spre a le combate, unai, apucând căte un pasaj Timpului, care stabileşte o ideă, n fapt, Romanul il desvoltă in abătendu-se de la spiritul *e este desfăşurată ideea de că! Di. în- , crede el că este dibaciu re-pasajul introductiv in revista it’ui din 9 martie, in care e ■ despre concursul ce guvernul •a şi-a asigurat din partea tronului \ Dipania întreprinsă contra Con-^ unii, cum şi despre usul ce juvernul acesta de ori-ce armă, putea dobândi victoria in a. Ltre cari arme noi consta-afară de falsificarea listelor "fie de mult cunoscută, şi de prea cu funcţiuni de ocasie a b’fior din primele două colegii, ?ea a decoraţiunilor Statului, ri*ite in mod intempestiv, când sărbătoare, sau altă asemenea ci suntem in preziua unor i cari au să decidă de soarta :si regimului nostru parlamentar, -ăt pentru constatarea noastră, vernul roşu ’şi-a asigurat con-■tf-Jk nemărginit al tronului in cam-'juntreprinsă de dănsul contra • iuţiunii, Romanul ne face ob-unea, foarte ciudată in gura olană, că „este nu numai ne-Qcios, ci şi cu totul neconsti-•I ai d’a amesteca persoana su-* ului pănă şi ’n luptele elec- / Se poate vedea aci că ceea ce este o simplă constatare din parte-ne, a unei fapte scvărşită de către Roşii, organul lor o traduce in faptă propriă a noastră cu o vedită rea credinţă. D apoi noi Oposiţiunea puserăm pe Suveran să facă scrisoarea ce deunăzi apăru in Monitorul Oficial, pro-miţend, ca reclamă electorală, imbu-bunătaţirea soartii pensionarilor, care insă nici s a tradus in fapt positiv, şi aşa nici s a probat că a fost o bună intenţiune .de a satisface plăn gerile lor ?“ Noi Oposiţiunea isolat’am pe Reg,-de Naţiune, consiliăndu-1 să nu primească la palat delegaţiunea Oposi ţiunii, care simţea trebuinţa a merge să facă apel la lealitatea M. Sale, .■ nu laşa sa se strice, de siuguru partid al Roşiilor, Constituţiunea care este operă comună a tu tor par tidelor ce in unanimitate au adop tat o, ci să dea loc in minister la toate partidele d’o potrivă in această ocasie excepţională ? Noi Oposiţiunea trămis am pe Su veran afară din ţară, in momentul cănd este să se facă operaţiunea electorală pentru compunerea Camerelor de revisuire, de către un partit care ’şi-a făcut deja proba despre cutezanţa de a isbi in drepturile cetăţenilor, fie la chiămarea lor inain-tea urnei, fie la administrarea tereselor lor? Cănd Suveranul este tărît ast-fel pe arena luptelor electorale şi înfeudat intr’atăta trebuinţei de a se sca-raota simţimăntul naţiunii in ce priveşte Constituţiunea ; cănd Suveranul face act de favorisarea unui singur partit, pănă a pleca din ţară, spre a nu da garanţia Oposiţiunii nici cu Dresenţa M. Sale ca arbitru suprem in operaţiunea electorală; inţelege ori-cire că nu Oposiţiunea comite un păcat contra Constituţiunii, că nu ea amestică persoana Suveranului pănă şi in luptele electorale, dar că guvernul Roşu o face aceasta, căci el este consiliarul coroanei , pe t căruia respunere materială se exer cită ori-ce acţiune din partea Regelui. Nu formulăm noi, precum caută a insinua organul guvernului, acusa-ţiuni fără cea mai mică dovadă, — căci dovezile se vezură, sunt palpabili ; — dar imputăm Roşiilor că, perfizi cum au fost tot-d'a-una, conspiră şi azi ca consiliari ai Tronului, in contra Tronului, indemnănd pe Suveran la fapte cari il isolează de Naţiune, din cari poate decurge neîncrederea şi cari sunt de natură a stinge acea iubire pentru suveran ce o aprinde in inima tutor cetăţenilor practicarea sinceră a regimului constituţional. Ar trebui intr’adevăr să vadă cineva trecutele credinţe afişate de către Roşii in privinţa Suveranului, ca să poată judeca mai bine, nu numai despre competinţa lor intru a da consilii de cuviinţă constituţională, dar mai ales despre sinceritatea lor in apărarea ce încearcă a face Tronu- . ei 1 au impins priponii undo se află M. Sa lui dupe ce insişi pe astăzi. Iată ce zicea „RomănuT* la 19 Decembrie 1871 sub titlul semnificativ: Apa trece, pietrele rămân : „însuşi Domnul Erei, din fatali-" „tate, c German. EI nu poate dcve-“ „ni Român. Naţionalitatea e natura." E greu a lupta contra naturci. Da-“ „ca fisicamente, allăndu-se intre noi," „el admira frumuseţea şi avuţiapă-" „niăntului nostru, inima sea — o“ „spune însuşi intr’uă epistolă deve-“ „uită celebra — e de-a pururea in" „sănul mamei sale patrie, atăt de" „departata de România, şi care se" „afla in luptă perpetuă cu toată lu-“ "mea latină. Apoi Domnul nostru e“ „fiul lui Antoniu de Hohenzollern." „care şi-a înstrăinat ţara regelui de" „Prusia." In căt pentru critica ce făcurăm distribuirii de decoraţiuni, considerăn-rî'o şi pe aceasta ca armă de corup-ţiune, aci organul guvernului işi re-iea tesa colegielor restrânse, spre a susţine mereu că, daca alegătorii din aceste colegie pot fi corupţi prin chemare in funcţiuni şi prin decoraţiuni, leacul acestei stări de lucruri nu poate fi altul de căt mărirea colegielor electorali. Am mai spus’o, dar „Românului" nu-i vine la socoteală nici pomenea-ă sa facă despre acest lucru, nediscutabil şi in general recunoscut; am spus’o că nu există lege incoruptibilă pentru un guvern coruptor, Drecum este guvernul Roşiilor. Prin urmare coruptibilitatea nu este un motiv absolut care să militeze pen-ru modificarea sistemului actual e-ectoral. Coruptibilitatea se poate in-ătura pur şi simplu numai prin ab-inerea guvernului de a recurge la mijloace de corupţiune, numai prin sincera aplicare a legii. Acesta este eacul unic pentru remediarea unui asemenea rău. Pretind Roşii că vor să-şi taie din ghiare, că vor să-şi pună freu lor inşi-le prin lege, ca să nu mai poată corupe lumea. Dar aceasta es te o ideă şi ridicolă, dupe ce că nu conţine o declaraţie sinceră. Ce umblă ei cu legi la legi ? Nu sunt leg morale şi penale cari obligă pe indivizi Ia respectul legii ? Pentru ce nu se conduc de dănseJe daca au foc la inimă să nu mai existe colegii coruptibili ? Desbară-se de sistemul lor propriu şi colegiu coruptibil nu va mai exista. Ori-ce ar obiecta organele Roşiilor nu vor putea proba că ţintesc, prin revizuire, la un sistem onest in interesul independenţei de guvern a olegielor electoralii. Din contră, puse faţă in faţă, sistemul colegielor restrânse, dar inteligente, ştiitoare despre mersul lucrurilor, cu acela al colegielor mărite, ignorante despre tot ce se mişcă in acţiunea politică, caracteristica lor este aceasta: eolegiele actuali sunt inteligenţa coruptibilă, dar nu coruptă cu desăvârşire; eolegiele mărite sunt stupiditatea maniabilă de către guvern. Alegerea intre aceste duoă soiur de- colegii nu este filosofic : omul o nest, se pronunţă pentru inteligenţa chiar cănd e coruptibilă, pentru că inteligenta este susceptibilă de Jl i-alisare. pentru că inteligenţa judecă şi prin urmare poate respinge oferirile de corupţiune, cănd ceea ce i se pretinde este insăşi perzarea ei ; omul onest respinge absolut stupiditatea^ căci ea e oarbă şi dă in gropi ; se perde pe sine fără conştiinţă. ,Romanul" işi sferşaşte revista de care ne ocupăm relevând zisele noas-fe Şi ale „Binelui Public" despre falsificarea de către acest guvern a listelor electorali. El caută a ne combate fără probe şi cu acest neadevăr sfruntat : ., Oine nu ştie insă că la alegeri, „sub conservatori, se tipăreau in mul-„te judeţe alte liste de căt cele ră-„mase definitive şi nu se inscriau in „ele pe lângă devotaţii guvernului „de căt un număr restrâns din alegători din oposiţiune, aşa in căt „succesul administraţiunii era „tot d’a-una sigur." Avem pentru aceasta un răspuns scurt, resultatul alegerilor din care a eşit guvernul actual al' Roşiilor. Este de ajuns a menţiona simplu acest resultat defavorabil guvernului conservator, ca să respingem ca o sfruntată calomniă ceea ce susţine organul Roşiilor despre falsificări sub guvernul conservator. Armata noastră posedă o pletora atat de mare de oameni speciali, cu cunoştinţe profunde, strategice, tactice, fortifîcatorii, atat amar de învăţătură, incăt ne mai putem si lipsi de căte unul din ofiţerii gene- U* .i?8#.n.ii'9 •« Pri™«BC “■'•• 7" I» Administraţia narnlol îl 'ei!4- Aiurourile de anunţuri Heiaril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeli. itnin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei inni 51. Scrisorile nefrancate nn ge primei Manuscrisele nclmprimate se ard. verşiv poziţia meritata şi cu drept câştigată de d. general Mânu. Antăia oară pare ca s’ar fi interpus M. Sa Regele. De astă dată inse—in preziua plecării M. Sale, fără considerare pentru starea de sânetate şi de osteneală a raonarchului—s’a supus semnăturii Sale liste lungi de numiri, (66 de decrete cu sute de nume proprii) cari la dreptul vorbind, pun teatâ puterea armată in măna dlui Brătianu şi a oamenilor săi. Tot cu această ocazie de punere in aplicare a legii comandamentelor d. general Manii se numeşte cap al diviziunii a 8-a cu reşedinţa in Roman, fiind de mai na-inte sigur că generalul nu va primi această... innaintare. Căci o innaintare ierarchică este—ia alt chip nici d. Brătianu n’ar fi avut curajul să însceneze lucrul—dar o înaintare despre care se ştia că nu va fi primită, şi că generalul va prefera să demisioneze. Reul de căpetenie, care disolvă la noi orice încredere in stat şi in urmă orice încredere de sine ănsuşi, atăt de necesară fiecărui om de merit, este politica. D. Brâ-tianu—ajuns din nefericire, ministru de res-boiu—ignorant in ale resboiului ca şi in toate cele, face politică in armată. Pentru-a fi recunoscut de dsa trebue să fii omul d-sale, tiebue să stai cu d-sa in relaţii analoge cu cele in care stă Carada cu firma din strada Nouă. Până ieri administraţie şi parlament erau in mânile d-sale ; prin reforma electorală vrea să pue mâna pe corpul electoral ; prin eligibilitatea magistraturii măna pe justiţie, prin aplicarea legii comandamentelor pune măna pe armată— incăt nu mai române de căt un singur lucru : măna pe coroană. Cine ştie inse trecutul d-lui Brătianu, de sigur câ’l ştie capabil şi de aceasta. Ar fi păcat numai să nu se’nnece, ca cineva, la mal. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 23 Martie.-Azi la Bursă nu se mai crede intr’un mod aşa degenerai in iminenţa conversiunei rentei de o la sută : _ persoanele bine informate spun că guver-rali, dovediţi buni, dovediţi ştiutori de nu' ar avea Menţiunea d’a face maj |,jlle arta lor. La urma urmelor nu ne remăne generalul Călmescu, Serurie, intreg statul major al gardei civice, n’avem Armata bravilor „apărători ai independenţei", n’avem „baioneta inteligentă" care face de prisos orice altă baionetă? Există un pericol atât de mare ca general Călinescu şi vestitul Ioco-tenent-colonel, doctor in drept de la Pisa şi prezident republicai Ploieştilor să inunde această ţară cu lumina cunoştinţelor lor tecbnice, incăt d. Brătianu poate — daca intrigile sale politice o cer — să creeze altor ofiţeri generali o situaţie care să-i silească a se retrage. Iată in adevăr ce s’a intămplat : Generalul Mânu e cunoscut ca unul din cei mai capabili şi mai speciali ostaşi. Ga inspector general al artileriei era pe deplin in rolul său, de vreme ce această armă ceie eie mai multe cunoştinţe speciale. Nimeni nu se îndoieşte că artileria s’a resimţit de activitatea sa, căci ea e arma care s a distins cu deosebire şi in timpul resboiului şi in timpul manevrelor. Iată iu sfârşit un om care era la locul Iui. un împrumut de cât conversiunea. Yeneţia. 24 Martie. - Maiestăţile Lor Regele şi Regiua României au plecat astăzi la Milan. Paris. 24 Martie. D. Varroy, senator, fost ministru al lucrărilor publice in cel din urmă minister Fraycinet, a murit. Sgomotele de conversiune a rentei sunt d sminţite. Berlin, 24 Martie.—împăratul Wilhelm, care a fost indispus din cauza unui catar uşor, a petrecut bine azi-noapte şi azi se află mai bine. Bar pentru ca oamenii să nu remâe Ia locul lor, există d. Brătianu, care pe lângă mica providenţă din cer, ce dă oamenilor talent şi putere de acţiune, joacă in România pe marea providenţă a fevruariştilo1-■i republicanilor convertiţi, a doctorilor de la Pisa redeveniţi militari, a acelor eroi garibaldiani pe cari istoria ’i distinge prin «» profunda tăcere, ş. a. in. d. De două ori deja actualul ministru de esboiu a ’ncercat să sape in mod sub- Galaţi, io Martie 1883 Domnule redactor, „Vocea Covurluiului" reproduce după „L’independance roumaine" următoarele rănduri : „D. profesor(?) Lli Sclianz. trărr.is in ţara noastră de către d. H. Klemm, celebrul bibliofil din Dresda, se găseşte de căteva zile in capitală. B-sa a percurs aproape România întreagă pentru a studia limba, literatura, antichităţile şi inainte de toate bibliotecele noastre spre a găsi cărţi vechi pentru celebrul museu al d-lui Klemm. Nu pot şti, dacă in adevăr esistă in Biesda sau in alt oraş de pe tata pămăn-lului un d. Klemm sau un celebru museu al lui Klemm, ceea ce ştiu positiv şi ca martor ocular este, că d. lli Sclianz, comisionar a unei firme de ordine din Dresda, n’a cutreeraf. ,-lte părţi ale Romă- timpul unde a fost un prost niei, de căt Galaţii, pedagog in compromisul institut al lui Tctsis de la septemvro pănâ in ianuarie trecut. Cavalerul, contele, marchizul etc, de Schnnz a fost dus din casă in casă de Tetzis, cu peptul plin de ordine (primite ca provision din vânzarea ordinelor) pentru a arăta părinţilor ce profesor grozav şi-a adus el; in ianuarie insă văzând că profesorul seu celebru, de şi posedă o ladă întreagă de ordine nu ştie preda nici abeceele şi-şi petrece timpul numai in beut, chiar şi Teteis ruşinea ruşinelor, Va depărtat. In ianuarie şi februarie trecut venind prin Bucureşti, am văzut pe contele Schanepe-trecând la Union. Cănd şi unde a mai fost ? ?1 . . Ca român ţin la demnitatea acestei ţări şi m6 doare, când văd că ori-ce vagabond străin găseşte deschise coloanele ziareloi noastre, pentru ca prin ele să aibă neiu-şinarea a se introduce in cele mai bune societăţi şi dacă se poate - a le specula. Al d-voastră amic cunoaşterea oficială a consilierului de stat d’Obermiiller in calitate de consul general, cu titlul personal, la postul consulatului Rusiei la Iaşi. CONFERENŢA DE LA LONDRA Y. Iuformaţiuni Un consiliu de miniştri s’a ţinut sâmbătă sub prezident* d-lui 1. Brătianu. S’a discutat cestiunea numirilor ce urmează a se face in administraţie şi justiţie, cu ocaziunea alegerilor, spre a garanta, negreşit căt mai bine libertatea.... votului. D. N. Creţulescu, ministru plenipotenţiar al României la Petersbuig soseşte azi in Bucureşti. PROTOCOLUL V, VI (Urmare) VII S’a conferit marea cruce a ordinului Steaoa Rom. d-lui Jcan Galin-deru, fost comisar al guvernului la Berlin pentru răscumpărarea căilor ferate române. . . S’a numit comandor al aceluiaşi ordin P. S. S. Iosif Bobulescu, episcopul Râmnicului. S’a conferit crucea de comandor al acestui ordin d-lor senatori M. Atanasiu şi Gr. Orleanu. ^ _ Crucea de ofiţer: d-lor Vasile \ i-draşcu, deputat, N. Sofiano, fost senator şi Christian Balaş, consul general. Azi Luni, 14 curent, cu ocazia a-niversărei proclamărei regatului, s’a căutat un Te-Deum la Mitropolie precum şi in toate bisericile principale ale oraşelor de ^reşedinţă de prin judeţe. Guvernul rus a pus la dispoziţia consulului său din Tulcea, d. Soro-chiu, suma de 2000 ruble ca s ajute pe emigraţi din Basarabia. D. Soro-chiu, va lua dispoziţiuni tot-d odată pentru repatriarea familiilor rutene ce au emigrat iarna asta in Dobrogea. CEONICA Procesul bandei lui Marcu, in care sunt implicaţi peste 30 de indivizi, se va in făţişa la 23 Martie inaintea curţei cu juraţi. Pâinea s’a ieftenit cu 5 bani, incepând de ieri : jimbla se vinde cu 30 bani şi păi nea cu 25. Din cauza apelor mari, podul de fier de la Mărăşeşti, e in pericol d’a fi rupt. Consiliul nostru comunal a holârit zilele astea nivelarea şi aliniarea mai multor stra-de. In privinţa ruinelor casei Hristodor din calea Victoriei, se asigură că in curând vor fi dărâmate, construindu-se in locul lor un edificiu mare. Protopop la judeţul Ilfov, in locul răposatului Pr. Tudor, s’a numit protopopu Vasile de la Prahova; iar in locul acestuia s’a numit preotu Ştefan, fost secretar al protopopului Tudor • Ministerul de resbel a insărcinat pe d. maior Zănescu, să ia parte la lucrările consiliului de recrutare din capitală, in caz când d. colonel Alexandreseu ar fi ocupat cu altă insărcinare. xV cincea şedinţă o deschise lordul Gian-ville cu următoarele cuvinte : „Sunt gata, zise preşedintele Conferinţei, sâ espun acele motive ce guvernul M. S. Reginei crede a avea spre a nu putea primi toate modificările pe care ni le-a comunicat represintatele rus. Cred deci, că ar fi mai bine şi mai nemerit a aduce imediat la cunoştinţa Conferinţei acele modificări pe care guvernul reginei esta dispus a le primi, şi că înţelegerea, pe caie cu toţii o dorim, ar fi atunci cu mult mai uşoară." Lordul Granville citi apoi următoarele propuneri : 1) Comisiunea nu va esercita nici un control efectiv asupra acelor părţi ale braţului Kilia, ale căror ambii ţârmi aparţin unuia din Statele ţârmurene. 2) Spre a asigura uniformitatea regulamentelor pe Dunărea de joc, apoi, pentru acea pârte a braţului Kilia care străbate in acelaşi teritoriu rus şi român, se vor aplica prescripţiunile care se aplică in braţul Sulina, şi aceasta supt supravegliiarea delegaţilor rus şi român din comisiunea dunăreană europeană. 3) Remăne stabilit, că aginţii comisiu-nu europene vor putea cutriera fără im-pedicare, pentru instrucţiunea lor personală, intregul braţ Kilia precum şi gurile lui. 4) La cas cănd Rusia ar voi sâ facă lucrări in partea micstă a braţului şi intre ambii ţârmi care i aparţin, apoi ea va fi datoare sâ presinte planurile acelor lucrări coraisiunii europene, in scopul d a putea constata că prin acele lucrări nu se aduce nici o vătămare navigaţiunii din braţul Sulina. Lucrările care au fost esecu-tate deja la ceatalul de Ismail, râmăn in sarcina şi supt controlul comisiunii europene. 5) Rusia va mai fi de asemene îndatorata sâ presinte comisiunii europene şi regulamentul pentru tacsele ce cugetă a preleva, spre a se putea stabili un sistem uniform. 6) La cas când s’ar ivi neînţelegeri intre autorităţile ruse şi comisiunea europeană din causa planurilor de lucrări sau a stabilirii de tacse, apoi caşul incestiuneva fi supus direct puterilor pentru ca ele sâ otarască. 7) Toate tractatele, actele şi aranjamin-fele privitoare la Dunăre şi la gurile iei, vor fi mânţinute in toate acele părţi care n’au fost desfiinţate sau schimbate prin sti-pulaţiunile de faţă. Baronul Mohrenheim declară că primeşte toţi articolii, afară de articolul. 5, asupra căruia face următoarele observa-ţiuni : D-sa salută in totalitatea lor propunerile pe car6 conferinţa le făcu acum, şi cu un atât mai viu simţimănt de satisfac-ţiune, cu cât ele '1 pun in posiţiune a da asigurarea că prin această s’a făcut un mare pas spre o bună înţelegere finală, care este dorita in unanimitate de toate puterile. Dar fiind că d-sale ’i-a lipsit până acum timpul absolut trebuincios de a dobândi instrucţiunile -definitive de care are necesitate pentru acele propuneri, apoi d-sea nu pote de cât sâ constate norocita şi complecta inţelegere ce ele stabilesc, intre vederile şi otărîrile puterilor şi acelea ale guvernu lui sâu in toate puntele, cu singura escep-ţiune a acelui punt, a cărui formă nu este stabilită acum, adecă a articolului 5, şi de aceea d-sa trebue sâ se mărginească a-1 primi ad-referendum. Totuşi d-sa are siguranţa d’afi interpretul fidel al simţimin-telor guvernului imperial, când declară ca fără a se abate de la baza fundamentală, care reservă puterilor dreptul d’a oţărî asupra tacselor, ele pot să’şi intindă consim ţimântul lor şi asupra dărilor ce vor crede ca e bine să fie prelevate in braţul Kilia. Siguranţa că se va stabili o inţelegere intre puteri asupra tot ce va putea fi privitor la interesele braţului Sulina, care e in- S’a dat execuatoruţ de rigoare pentru re- 1) A se vedea 12 şi 13 Martie. „Timpul" de la 8, 9, 10. ternaţional, la cas de vre-o propunere m această privinţă din partea comisiunii europene, este in deplin acord cu o indato-rire luată printr’o declaraţiuue anterioara d’a se ţine seamă de vederile acestei co-misiuni. Puterile, dtn parte-le, vor fi tot-d'a-una in posiţiune d’a cunoaşte vederile comisarilor, dacă va fi trebuinţa şi, la cas de o diverginţă de păreri, sâ se înţeleagă cu guvernul imperial. In privinţa lucrărilor de la Ceatalul de Ismail, plenipotenţiarul rus repetă că nu se va face nici o obiecţi-une ; totuşi guvernul imperial va esprima negreşit dorinţa d’a se cere şi părerea autorităţilor competinte. Al şeaselea protocol. Lordul Granville Întreabă pe baronul Mohrenheim, dacă n au sosit instrucţiunile in privinţa cestiunilor lăsate deschise in şedinţa procedintă, şi baronul Mohrenheim răspunse negativ. Al şeaptelea protocol. Baronul Mohrenheim se declară împuternicit a propune următoarea redaeţiune a articolului votat. Articolul 5. Se stabileşte că nu va fi intru nimic mărginit dreptul Rusiei d a preleva tacse asupra vaselor spre acoperirea cheltuielilor pentru lucrările făcute de ea. Totu şi, spre a protoge interesele reciproce ale navigaţiunii pe braţele Sulina şi Kilia. guvernul rus, spre a stabili uâ inţelegeie in această privinţă, va presinta guvernelor represintate in comisiunea europeană spre aprobare regulamentele pentru tacsele ce va crede de trebuinţă a introduce. Plenipotenţiarii Germaniei, Austro-Un gariei, Franciei, Italiei şi Turciei primesc redacţiunea propunerii pentru artico Iul 5. Lordul Granville se declară d’asemenea gata a primi articolul ast-fel precum a fost redactat de plenipotenţiarul rus ; totu-şi fisa doreşte, fără a voi prin aceasta seespii-me cea mai mică neincredere, se presinte oare-cari consideraţiuni. Oamenii, zice d-sa, se duc ; ce este scris remăne. Se poate in-tămpla ca mai târziu se se ivească indoue-li asupra esactei însemnătăţi a cuvinteloi rostite de plenipotenţiarul rus. Spre a esis-ta ori-ce rea inţelegere, ar fi dar bine să se constate că, din cuprinsul articolului 5 re sultă că este trebuinţă d'un acord iDtre puteri, mai nainte d'a se pune in aplicare sistema şi regulamentul pentru dările de vigaţiune. Baronul Mohrenheim declară că redacţiunea ei trebuie_ negreşit ast-fel inţe-leasâ. In privinţa regulamentelor de navigaţiune pe Dunărea dintre Brăila şi Porţile de fei se nasc următoarele desbateri: Intru ceea ce priveşte regulamentele pe acea parte a riului care se află intre Biâ-ila şi Porţile de fer, apoi plenipotenţiarii franeesi amintesc că, după propunerea loi şi in scopul unei împăciuiri, ambasadorele Austro-Ungariei a renunţat pentru partea sa, d’a participa ca îepresintante european in comisiunea mixtă, şi c-ă a primit oaro-cari modificări in privinţa impăiţirii riului in secţiuni şi a numirii supt inspectorilor. Ei intreabă pe corniţele de Karolyi, dacă ar vedea vre un inconvenient in aceea d a primi sâ se treacă in regulament stipulaţiu-nea, ca supt-inspectorii sâ fie pur şi sim piu numiţi şi plătiţi de Statele ţârmurene care vor fi represintate in comisiunea micstă, şi ca revocarea acestor aginţi, daca ai fi trebuincioasă, sâ se facă tot de sus-ciia-tele State. Ambasadorele austriac arată că guvernul sâu a dat, in cursul Conferinţei, dovezi vâ-dite despre dorinţa d’a ajunge la uâ irnpă-ciuire, de vreme ce a renunţat la votul dublu, a aderat la cererea guvernului rornăn pentru uâ împărţire in lung a riului şi a făcut concesiuni in privinţa numirii supt-inspeetorilor, in consideraţiunea iniţiativei ce a luat pentru acest din urmă punt al douilea plenipotenţiar frances. Corniţele Ka-rolyi speră că guvernul roman se va arăta dispus sâ conlucreze la inţelegerea generală şi spre a ajuta din parte-i la aceasta pe cât ii va sta prin putinţă, d-sa se declară gata sâ dea corsimţimântul sâu propunerii franceze Plenipotenţiarul italian aminteşte că a avut ocasiunea să-şi facă reservele sale in privinţa jurisdicţiunii consulaie. D-sa cere ca aceste reserve sâ fiâ aprobate, şi, asupra propunerii presintatâ de d-sa in aceasta privinţă, Conferinţa ia in unanimitate următoarea otârire: „Stipulaţiunile articolelor 13, 14, 15, 16, 43, 44 şi 45 din regulamenlul pentru partea de riu dintre Brăila şi Porţile de Fer, nu pot fi luate de căt in sensul că ele mărginesc dreptul de jurisdicţiune a consulilor asupra vaselor ţârilor loi faţă cu autorităţile locale, drept care reese din tratatele dintre Statele ţârmurene şi puteri." Baronul Mohrenheim declară că doreşte ca puterile să bine-voascâ prin urmare a se pronunţa pentru comisiunea micstă, ear re-presintanţii refusâ d a face aceasta. După aceia Musurus paşa propune un vot de mulţâmire pentru Lordul Gianvil-le ear contele Nigra unul pentru sir Crowe. D. Marinovici, delegatul Serbiei, întreabă daca d-sa nu trebuie sâ semneze proto coaiele, de vreme ce aceasta ar fi numai uâ consecinţă logică a participării sale la lucrările Conferinţei. Comiiele Miinster refuză imediat, ear corniţele Karolyi intreabă dacă esistă asemene precedinte, şi fiind că nu esistă apoi nu se poate admite Serbia la semna-reaprotocoalelor. Corniţele Nigra se uneşte cu maiori-tatea. D. Tissot crede că uă semnare a Serbiei n’ar putea de căt sâ slăbească semnăturile marelor puteri şi ar aduce neapărat uâ vătămare caracterului oficial al protoco lului. D. Marinovici doreşte ca cel puţin cererea sa sâ fiâ trecută in protocol, ceea ce se aprobă. In schimb i d’a semna protocolul. După aceasta se semnează cele din urmă două protocoale, se colaţionează instrumentele tratatului, se semnează şi se sigilează. Un omor in Giurgiu Citim in „Deşteptarea Naţională:’1 Iane Costea Balea, de profesie fabricant de calapoade, cu locuinţa in strada Frumoasă, in fosta casă a d-lui Dincă Miucâ Mierlescu (iar acum a d-lui G. Economu), a fost găsit, de către fica d-lui Mierlescu, care locueşte in apropiere, asas cuinţa sa. Descoperirea cadavrului s’a făcut in următoarele împrejurări: dupe ce casa d-lui Mierlescu a trecut iu posesiunea d-lui Economu, fiica d lui Mierlescu a fost insărci-nată de D. Economu, ca din cănd in cănd, sâ viziteze casa spre a se informa daca s’a presintat vr’un amator spre a o cumpăra (căci d. Economu voeşte a o vinde). ori-ce nuanţă, şi de ori-ce partid, tr. să se ingrijească, dacă este român şi t ţine la viitorul acestei ţări. „Poliţia r talei incă de alaltâ-ieri lucrează pe faţt prin toate mijloacele pentru a asigura uşita candidaţilor agreaţi de ea, in viitoa alegeri." Ceea ce avem sâ descriem este atât! straniu, in căt ar putea sâ facă pe t sâ creazâ că născocim o poveste fantai Rugăm insă pe toţi sâ fie pe deplin ii dinţaţi că nu vom spune de cât fapt* trecute, fapte pe care le putem in toi una adeveri cu probe materiale 'india bile. Sâ ascultăm : Luni seară, 7 curent, d. Anton D trescu, inspector poliţienesc, domicilii coloarea de Albastru, prin agenţii săi, dunat poliţieneşte. la un comerciant _ strada Filaret, pe alegătorii col. III dit burbiile \ ladica şi Flămânda, culoare Albastru. Marţi seară, tot prin metoda indica adunat la un comerciant din calea Du pe alegători suburbiilor Slobozia şi / şi Miercuri, a adunat la un comercial calea Şerban-Vodă pe alegători suburl Radu-Vodă şi Şerbi. La fie-care diDtraceste intruniri, d.1 se respinge cererea | misar inspector, înconjurat de agenţi ţiei respective cu comisarul in frunte, nut alegătorilor uniţi un spici poliţii „bine simţit" pentru modul cum trebt se facă viitoarele alegeri. D. comisar inspector a arătat mai i alegătorilor acestei culori (Albastru) f s’au purtat tocmai corect la alegerile munale, pentru că nu s’au prezentat! mâr destul de mare la vot, şi pentr: au refuzat pe nedrept de a alege şi p dr. Sergie, om instruit, capabil şi foa norabil, care printr’o „muncă" inteli şi neobosită la primărie, a câştigat „incontestate şi incontestabile" la ret-tinţa cetăţenilor capitalei. D-sa apoi, . succintă dar viguroasă dare de seci făcut in culorile cele mai vii, situw internă şi esternâ a ţârei şi in deosi capitalei. Mergend mai departe, d. Dumiire invitat pe alegători, cu seriozitatea consumat poliţman, sâ voteze pe cane guvernului. Da, a exclamat D. Dimitf sâ ’i votaţi cu sfinţenie pe acei cart pentru că ei au fost deja aleşi de r ii! ;if ,;|J0 i i ll#) -al -| al P°: Ah ■ pri» ‘ [ \t‘ de La 6 Martie corent ducându-se fiica d-lui Mierlescu la casa in cestiune, unde locuia Iane Costea Balea, a găsit uşa inchisă, fiind legată c’o sfoară pe din afară. Fiind isbită de un miros neobicinuit, a deschis uşa şi ast-fel a vâzut cadavrul lui Iane, trântit cu faţa in jos. Denunţăndu-se aceasta poliţiei, d. judecător de instrucţie insoţit de d-nu procuror şi d. dr. Piteşteanu, sau transportat la faţa locului. Din cercetările urmate re-sultă că Iane este omorit, aproximativ acum trei luni. Cadavrul s’a găsit intr’o stare aproape de nedescris. Mai toată partea cărnoasă este mâncată de şioareci şi de câini cari atraşi de mirosul cadavrului ’şi făcuseră o intrare in locuinţa lui Iane. Mâna dreaptă lipseşte cu oase cu tot. Mulţi se intreabă : cum este cu putinţă ca intr’o stradă populată ca aceia unde locuia reposatul Iane, sâ se comită un omor şi poliţia sâ nu ştie nimic ? Cum e cu putinţă ca un cadavru sâ fie sfâşiat in timp de trei luni, şi „medaliaţii" de la poliţie nici sâ vadă, nici sâ simţâ, ceia-ce se petrece in oraşul ineredinţat pazei lor. Lucrul e lesne de inţeles : jumâtate din gardişti care figurează numai cu numele in ■ arJ ■Jtrlle Wl .1 iţiţi» v jffli si Î5ll Si i' JjlJ| Xiâ . (jS#1 de cât mine, 1 A ioşninum a budget, se ocupă cu îndeplinirea diferitelor servicii, pe la „d alde Kuconu Dumitricâ, “ iar medaliaţii do la poliţie, sunt ocupaţi pe d o parte cu „regularea" a mult-puţin, ce adună ceata pungaşilor patentaţi, pe cari ’i tolerează, iar pe de alta, „cu prito-ciala," căci precum se ştie, a sosit Martie. mai mari de cât d-v. că ei au fost aleşi, cercetaţi, puric tu pentru că ei plac celor mai maride ca care ’şi au şi ei scopurile lor." Terminând, d. comisar inspector a că s’a format un comitet central peni legeri şi a cerut ca fie-care suburbie leagă cate doi delegaţi, care inveşti puteri depline sa represinte suburbia primească de candidat pe ori-cine li propune. La urma urmelor, alegerea doi delegaţi de fie-care suburbie s’a chiar in prezenţa d-lui inspector şi a l’alţi agenţi poliţieneşti, şijpentru ca j tă corectă punere la cale să aibă pi unui legământ oficial, s’a şi redactat proces-verbal in regulă." Mâine s< j zilele viitore vor urma necontenit meetinguri poliţieneşti, până co se gula toate suburbiele culorei de albas Ei ! nu e adevârat că sistemul meric ? Mai este trebuinţă de comentarii ?; fidem pe ori-cine să pue elociuţa sa presus de elocinţa acestor fapte. In cele-1 alte culori, nu cunoaşte#: metoadele puse in practică pentru d reuşită a poliţiei in alegeri, dar am măsurile necesare pentru ca sâ aven inţe pozitive, pe care le vom comuni timp. t ce se \ IIA se tel KuErtptin ® fere. Pro 9 lesei ; tei pui * Jcires Manopere pregătitoare şi făţişe pentru alegerile viitoare Atragem serioasa atenţiune a tutulor fără distinc-ţiune de partide, asupra faptelor ce suntem datori sâ descriem şi să denunţăm : Nu cuvinte stereotipa, nu acuzări şi incriminări pornite din spirit de oposi-ţiune vom pune sub ochi cititorilor , dar fapte petrecute, fapte de o gravitate atât de insemnată, in cât ori-ce om, de Aceste presiuni brutale se fac asu| legâtorilor colegiului al III-lea, care mai mare parte, exercită comerciul şi care in această sit-uaţiune, se la discreţiunea şi voinţa poliţiei. Ori-cine vede aceste manopere toare, această năpustim nesocotită a p asupra libertâţei alegerilor, işi face conjecturi. Uni cred, că partida liberală se foarte slabă in viitoarele alegeri şi voită sâ intrebuinţeze ori-ce fel de spre a putea atinge reuşita in alegeri povestesc că poliţia a inaugurat in liberală două grupuri impârţite inBra şi Rosetişti, că dînsa este pentru cei tăiu şi contra celor din urmă, penlnl motive puternice: • a) Pentru motivul că poliţia este *11 tă. Şi * ' ( Bo^etti, care in tot-d'auna a avut o aveniune pentru personalul ei, de şi pini la cel mai inferior impie-bi pentru motivul că Rosetişti sunt î betrăni şi uzaţi şi poliţii doreşte limineze şi să'i inlocuiască cu crema jr Brătienişti, precum distinsul şi ladvocat Gr. Vulturescu, cu celebri ţ Jtăuiniceanu şi Sergiu, cu savantul Ionescu (muscă) cu intemeiatul Moroianu şi in fine cu tutti quanti 4, farinae. Mai urmează şi alte mul-Ijecturi, dar aceasta privesce pe fa-ţ>, liţienească, şi pe noi nu ne importă tul insă este real, constant şi vădit violează libertatea şi voinţa alegători modul cel mai făţiş, cel mai brutal mai nepomenit. Apia întrebăm pe d. ministru de in-ti '1 rugăm să intrebe şi d-sa la ren-i)u pe d. prefect al poliţiei, ceremăne principiul liberi.or alegeri pe care par ■ 2uliii /«ral la inscris cu litere mari pe 1 seu politic şi prin mijlocul căruia la 1875 să doboare guvernul con r şi să urce treptele puterei. Oare aceşti mari democraţi, aceşti mari -naţionali, că violarea voinţei alegă' intăreşte şi legitimează strigătul de ce a dat opoziţiunea, că guvernul a oi aş. Turcii au dus cadavrul lui Yr-biţa la graniţă şi l’au predat gr: cerilor Muntenegreni. “ Sub acest titlu, un corespondent al nostru ne trimite următoarele şiruri, pe cari lu recomandăm cu tot dinadinsul alegâto-rilor din toată ţara : Galaţi, 11 Martie 1888. Domnule redactor, Cred că şi dv. sunteţi de părere că un guvern ce se respectă, un guvern, scrupulos observator al regimului parlamentar, indată ce a pus o cestiune ţerei, şi aceasta s’a pro- şl q rugam sa iinieue şi u-sa ia ren- nuntat jn COlltra, tl’ebue Să ţină Ca ŢL pe d. prefect al poliţiei, ceremăne ? datoiiă de onoaie de a se retrage imediat inaintea verdictului alegeto-rilor. A mai sta un moment la pu tere, este a o acapara prin forţă, nu in virtutea regimului constituţional Ei bine, d-le redactor, nu ştiu dacă dv. aţi observat, dar noi, provincialii, vedem in conduita guvernului, cu o-casiunea disolvării corpurilor legiui-__ toare, un nou tertip de a se mănţinea ocat pe~ M.irEegele’ să" “părăsească j cu ori-ce Pret la Putci'V ori-care ar cmai in preludiul alegerilor, numai j h sentinţa ţerei. Aţi observat, cred, dinul de a remănea fără control şi fără! că Mesajul de cbsolvare nu pome-"spre a putea întrebuinţa violenţa şi 1 nefe nici un cuvent de misiunea nu pentru a năbuşi şi sugruma viitoarelor Camere ; decretul de con’ . • mr „n vocarea alegetorilor nu spune ce tel ţărei in profitul susţinerei lor la pu- ® ^ ' de Camere au să se aleaga. be va i • i zice inse că, de oare-ce reposatele nsemneazăcirculara, sau mai bine mis- ’ . r . , , , ... Camere au pronunţat a treia strigare unea dată de d. ministru Clnţu eu o- . . .. r ’................., & , , , . . , n . a revisuirn Constituţinnu, viitoarele J ultimelor aleg.r,, m car» d-s. aflr.ua ^ fl de C« de revisuire. («a, ea alegerile vor h p. d.plm g». Nn £ redactor, căci eac, ar» ar. iep. Merale, „en. pronunţat incă acordul J,ş. prm «mareei^. Mere? Vnd.|e=eerat d/ o0„stit„ti„„e h slrj-■ai pomeni şi in care imp ca^ . garea a treia ele revisuire, acord ce ţângă pe alegă ori, şi pe faţa^ ^ I s’ar ti făcut prin promulgarea reso- 8 luţiunii Camerelor defuncte. Aci inse A !J *nde alegerea candidaţilor la mănă spre a’i obliga şi constrăn- e tertipul guvernanţilor noştri. Despre voteze pe acei candidaţi ? Unde voesc , mjsjunea viitoarelor Adunări nici un sa împingă ţara. un em me in r. I CUvSnt in mesajul de disolvare, nici că aceste tapte au indignat in cel ma. I jn dJecretul de conv0carea grad chiar pe oparte d,n membn par- Dacă alegerile vor da I liberale, care sunt decişi să facă un i favorabi,ă revisuirii, numai p Publ‘c- .. . atunci se va promulga resoluţiunea , i,-minând, rugăm pe toţi oamenii de igui in cas contrar, ea va Să fiă cu atenţie; noi ne vom face da- remanea balta> iar noile Camere vor * : sâ'1 in?tilDt“m mtr™ mod a“- remănea ca Camere ordinare, tot sub despre tot ce se va pe lece in vn or.- părinteasca oblăduire a guvernului actual, şi ţara va continua a înota in fericirile ce o inăduşă de 7 ani Oblăduitorii noştri vor fi numind această prudenţă politică; dar noi, provincialii, in simplicitatea noastră. ;,in Roma se telegrafează cu data I o numim şarlatanism politic, scamo-Martie: „Erupţinnea Etnei creş- tare a Constituţinnu. ITALIA j».* iot mai tare. Profesorul Silvestri laţă că s au deschis alte 9 crate-noi. Cele mai puternice sguduiri a simţit la Acireale, Calatabiano, rno şi Linguaglossa. Peste tot au 30 de sguduituri. Satul La Mal P S. D’ale armatei Disposiţiunile regulamentului decretat la 11 Noembre 1863. relativ la comandantele b Sâ distrus cu totul. In Santa- | divisiilor tentorile, sunt şi r^a deJdin' ţaţe pe zioa de 1 Aprilie looo. In \ntoi , . | comandamentele militare se vor esercita in t m«lte case. Numai Oatania nai onformitate cu iegea promulgată la 8 Iu- ţferit nimic. De patru zile cade nie pg82, şi instrucţiilor ministeriale date ime de cenuşă necontenit peste toata ;n acesl SCOp. ia de erupţiune intre Acireale şi Cu începere de la 1 Aprilie 1883,actua-derno. Lava se mişcă incet spre lele consilii permanente de resbel, aflate Aicolosia şi Mascaluccia. De Câteva pe la stat-majorul clivisielor militare ten- ■L V , , ■< nnsse toriale, sunt constitue pe la reşedinţele coi- Jî I ulcanul aruncă colosale masse | de armat4| ai caror comandanţi sunt de drept şi capi ai justiţiei militare, pentru toate trupele aflate ^in raza teritorială a circumscripţiunei comandamentului lor. :b Vulcanul aruncă colosale masse [peatră.S’au trimis trupe intr’acolo. Omorul (lin Sculări Consiliul permanent de resbel din Dolj in privinţa asasinării lu Stefo Yr- | va continua a funcţiona, ca şi iu a o depeşă din Scutari dă urmă- trecut, la stat-majorul acelei divisie din a-rele amănuntei „Guvernul munte- ceasta parte a ţerei. tgrean a trimis Marţi pe căpitanul Disposiţiunile art. 23« din ordonanţa a- artilerie Steto Yrbiţa, tratele fos- sup.a seruuulu 1 ^ . ' că modifică dupe cum turnează . ui ministru, cu O escorta ca sa ^ Nimeni nu poate acorda sau nnpere porumb in Scutari. Cum au preluDgi concediul unui oficiur din alt corp rat in oraş muntenegrenii au fost de armatâ sau divisie, fie chiar pentru cas i* lincati de o ceată de Malissori. S a de forţa majoră. | ins o luptă sângeroasă, in care au Generalul comandant al corpului de ai ut răniţi ciţiva Muntenegreni, iai -H i*l™-”" ” i.fe- «fo Vrliiţa a cflşnt mort. IndaU bfieiariio, ş, gr.d.l., mf. ... . , rioare. ipă primirea acestei ştiri au plecat (-l0neralul comandant de divisie poate a-0 Muntenegreni din Rieca la Seu- corda cinci-spre-zece zilo concediu ofi-«ri spre a’şi resbuna. Insă garnizoa-1 ciarilor şi trei-zeci zile giadelor a turcească nu i-a lăsat să intre iu 1 rioare. infe' Ofiiciării superiori, şefi ai corpurilor de tiupă, pot acorda oficiârilor din corpurile lor o permisie de zece zile, in cari nu intră şi drumul. Ori ce concediu sau permisie se cere pe calea erarchicâ pe raportul zilnic ; a-provarea sau desaprobarea urmează pe aceiaşi cale. Ori ce cerere de asemenea natură care nu vine pe calea erarchica, se va considera ca infracţiune. Un concediu sau permisie o dată acordat, nu se mai poate prelungi. In nici un cas nu pot fi in acelaşi timp in concediu sau permisie şeful de corp şi ajutorul s6u. Concediurile, fie de boală, fie pentru interese de familie, ce se pot acorda oficiă-rilor şi gradelor inferioare unui corp de trupa in acelaşi timp, sunt in proporţia următoare : Pentru oficiăriii la un regiment de linie, dorobanţi, artilerie şi cavalerie : 1 oficiăr superior. 2 căpitani. 2 locotenenţi. 2 sub-locoteuenţi. La un batalion de vfinători : Comandantul sau ajutorul său. 1 căpitan. 1 locotenent. 1 sub- locotenent. La companiile şi escadroanele ce fac corp in parte nu va putea lipsi in concediu mai mult de un oficiăr. La stabilimentele militare, precum şi la cele-alte serviciuri ale armatei, nu vor putea lipsi mai mult de duoi oficiări sau asimilaţi, ca in concediu sau permisie, şi nici o-dată, in acelaşi timp, şeful şi ajutorul sfiu. Pentru gradele inferioare se pot acorda concediuri până la maximum 5 la sută din totalul presenţilor. învoirile de a dormi afară din garniso-nă unde se află un stat-major de piaţă, sunt supuse aprobărei comandantului pieţei. Facultatea dată oficiârilor generali şi celor superiori şefi de corpuri de a acorda concediuri sau permisii, trebue să fie ast fel esecutate ca la inspecţia generală şi in timpul concentrărilor pentru instrucţie toţi se fie presentaţi ca nu serviciul să sufere. In curs de 12 luni nu se poate acorda de căt concediu de 30 zile şi o singură permisie fără autorisarea ministerului de resbel. Ori-ce oficiâv se intoarce din concediu sau permisie este dator a se presenta şefului sub a cărui ordine se află ; acesta este ditor a raporta de intoarcerea oficiâ-rului. Nu se pot acorda concediuri sau permi sii oficiări'or unei trupe sau detaşament ce schimb garnisone. Ministrul singur poate da asemenea concediuri in urma avisu-lui comandamentului corpului de armatâ din care ofieiărul face parte. Concediurile de convalescenţă ale gradelor interioare se acordă de consiliurile de administraţie ale corpurilor de trupă, conform instrucţiilor ministeriale date in această privinţă, iar cele de reformă cu biletul model No. 2, de comandantul corpului de armata. Ministru de resbel acordă concediurile de reformă, model No. 1. Toate di-po=itiile contrarii decretului de faciă sunt şi roman desfiinţate. Art. 262 din regulamentul serviciului in terior al trupelor „pedepsele ordonate de generali" este inlocuit cu cele ce urmează Pedepsele ordonate de generali Art. 262. Generalii comandanţi de cor puri de armată pot ordona oficiârilor pană ]a 45 zile arest pe parolă sau de rigoare şi 30 zile inclnsoare. Pot asemenea a adresa sau a face repri-maude oficiârilor .aflaţi sub comandamentul lor. Ei pot ordona inchisoarea pentru gradele inferioaro până la 60 zile. Generalii comandanţi de corpuri de ar mată şi cei de divisie, comandanţii de brigade, şefii de corpuri sau serviciuri, pot ridica sau preşchimba, micşora sau mări pedepsele ce s’au pronunţat contra ven-u-nui militar aflat sub comandamentul lor, de alţii cărora le sunt interiori. Comandanţii de divisie au dreptul de ordona aceleaşi pedepse ca şi comandanţii desfiinţatelor divisii teritoriale, comorm in-altului decret cu No. 406 din 17 Februarie 1882. Nici o mutare de oficiări nu se va face de cât sau in interesul serviciului, iu care cas se va motiva, sau după consimtiment, când trebue a se avea şi pe acela al şefilor de corpuri de trupă sau serviciuri din cari oficiării fac parte. Mutările de oficiări in acelaşi corp de trupă se vor face de comandantul acelei unităţi. Mutările gradelor inferioare din armata permanentă in cea teritorială şi vice-versa se vor face prin delegaţie de comandantul corpului de armatâ, intru cât acele corpuri de trupă se află sub comanda sa şi au aceeaşi circumscripţiune de recrutaro. Ari. III şi cel din urmă. — Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul 11 • resbel este insărcinat cu esecutarea acestui decret. S’a nun it, cu incepere de la 16 Martie 1883, comandanţi ai brigadelor de infanterie şi cei ai regimentelor de dorobanţi bficiârii superiori ai căror nume urmează: Brigada 1 (Turnu Severin) — Regimentul 17 dorobanţi, comandant, colonei Al-giu şi comandant al brigadei. Regimentul 18 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Ghidionescu Grigore. Brigada 2 (Ciaiova) — Regimentul 1 dorobanţi, comandant, colonel Logadi Ioan şi comandant al brigadei. Regimentul 31 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Va-silescu Ioan. Brigada 3 (Piteşti) — Regimentul 4 dorobanţi, comandant, colonel Mâldărescu George şi comandant al brigadei. Regimentul 2 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Ivanovici Michail. Brigada 4 (Slatina) — Regimentul 3 dorobanţi, comandant, colonel Papadopolu Alexandru şi comandant al brigadei. Regimentul 19 dorobanţi, comandant, )o-cotenent-colonel Stoilov Simion. Brigada 5 (Bucureşti) — Regimentul 21 dorobanţi, comandant, colonei Mârculescu George şi comandant al brigadei. Regimentul 23 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Dimitrescu Grigore. Brigada 6 (Giurgiu) — Regimentul 5 dorobanţi, comandant, colonel Oosta-Foru Vasile şi comandant al brigadei. Regimentul 20 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Nicolescu Constantin. Brigada 7 (Tfirgoviste) — Regimentul 22 dorobanţi, comandant, colonel Şişman Ştefan şi comandant al brigadei. Regimentul 30 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Bibicâ V. Roseti. Brigada 8 (Pioeşti) — Regimentul 7 dorobanţi, comandant, colonel Gorjan August şi comandant al brigadei. Regimentul 6 dorobanţi, comandant, locotenent-colonel Macca Petre. Brigada 9 (Brăila) — Regimentul 32 dorobanţi, comandant, colonel Cotrutz Ioan şi comandant al brigadei. Regimentul 8 dorobanţi, comandant, locoten nt-colonei Teli-man George. Brigada 10 (Galaţi) — Regimentul 11 dorobanţi, comandant, colonel Holban Ni-colae şi comandant al brigadei. Regimentul 12 dorobanţi, comandant,locoteneiit-co'onel Herfner George. (Ya urma) eşirea din indiviziune a D-Ior 0. G. Elena şi I. Argyropol. Moşia Isvoru din plasa amaradia, judeţul Dolj (la distanţă ca la 10 kilomotre deCraio va). Inunde#. 360 pogoane arabile, afară de islaz, livezi, tufari etc., a-vănd pe dăusa o casă construită de zid şi alte acareturi. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipscani. No 60. Pe ziua de 14 martie 1883. Oump. Veiid. 5olo (lenta Amorllsibilă. . . , 93'|a 941/j 5"j„ llenta Koinânî l’erpetuu , 92 «n 93'|t 6"|„ Obligaţiuni de Btat. . . . 101- 101*14 6oie Oblig. Cailor f- Kom. regale lOalio 103'/a 5o)o , llonicipale .... 86'), 8tiEp 10 fr. > C>'el Pensiunilor 300 1 227--- 232- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 913U 92 >|, 7oio ,, Scrisuri ilurale.. . . 10304 104- 5o[0 Scrisuri fondare urbane , . 893/e 90’/4 6o[0 » » » 99'/,. I00i[, ^0(0 > » » 102H, 103’/j impr. cu prime Uuc. (20 1 b.) 32i;a 33n, Acţii liancei Naţionsle gomâDe2501 1290 130 , , Soc. cred. rom. 5001. 210--- 212- > > , Rom. de c0n tru(:hi S001. 532- 538- > , > de Asig. Sacia-Rom 300 1. 410--- 415- > » » > » Na^iona^e 200 1. 235- 240--- Diverse Aur contra argiDt. . ... 1 Va 2 05 > , Bilete de Bauque . 1 7ls 2 05 Fiorini valoare Austriacă. , . 210i/2 2.1 lip; Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote ti’ancese...... 99 J|-> 100 ’/« NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Mic tractat asupra culturii Gândacilor de metase in România, conţinend creşte rea lor, boalele şi mijlocul de-a le caia, elaborat de Acliille Mocli primul introducă-tor al seminţei gândacilor de mătase in România âncâ de la anul 1865. — De vânzare la librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujiea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. La 23 Martie, a. c. este a se vinde prin licitaţiune publică la Tribunalul Ilfov, secţia de not riat, pentru Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ruI J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secoodar in Viena in clinicile lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lângă cele-ialte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. Cn Jl QTI * doctor in medicinii şi , r rîu I IM chirurgie de la facultatea din Paris, stabdindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la oreJe ii —12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. Casa de Comerciu „Grand frferes & C-ie 87 Calea Victorii, are onoare d’a înştiinţa pe onorabila sa clientelă că va priimi in curend un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi de menagiu. Ya primi mai vGrtos o colecţiu-ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofragerii, compuse de diferite specie de lemne: acajou (malion) nuc negru de America, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite. in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasiă. Deosebit de aceasta 'şi biurouri pentru domni şi doamne, bibliotece, mese de tot feluri, intr'un cuvBnt articole de mobilat de toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri de porţelan şi de faianţă, pentru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, de cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in fine, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin eleganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in cu-rBnd, deb,alagiul acestor obiecte do mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant frfcrcs & C-ie. 9ARLATANISMUL POLITIC TIMPUL ESTRAsŞaRNEi 55—5—rj3,-Bemos d(!sud-Anief'K^^^ Onorate domunle Estrasulu camei dai» Liebio daprin pulma aiulorinha una supa estra ordinana ei e la una mlrabumtiare corecte, penlru casa cruliara Din unu pun du «nglwsascijegalu 454 grame estrasu sa doi. pregăti 190 porţiuni de supV La fiecare ola jace o madula pentru W frabumtiarea perfecta. rftACTl'M fARNIÎ UifflG TGS EXIRaÎV OF 6ft*îT>' ■ f i-M (if.Sb Uttt if*naCTOF)tcca»l raC top; ■ ii uuiTiinir • i . .'v • ~gducatonului flJi ola porta No^6 ]îl^^ ^ebig jn color precum urmeadia’ Depoul in Bucur eşti la Carol Gersabek. succes, lui I. 0\ Wartanovictz Herzog. l>i% P 1 E I î II li .leJa facultatea .ie medicină din Paris. EE PARIS —8, PLA' K L OP1RA PARIS. uA i i; j )■ *1 I ^ Ea rmaciştl, ?i conferi Medalia de Merit, decernat Casei Doctorului I'IKRHE ţi r< mare obţinută de deutifrice*. contra reumatismelor, catarelor, durerilor, rănilor, băuturilor la piciore, arsurilor,ete. Deposit centrcal la Paris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate fmnaciele. infailibilă t H 9 1 3 8 B Iservativâ. Singură via Ş^| pil icătoare fără ai adă. —U~a. lBlnimir Se găsesce in t la Jl LE FERRE farmacist, No. 2 n, la Bucureşti la d. ZURNER farmacs Boalele Stomacului DIGEST1UN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATERSON Un Bismutli şi Magnesiii Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide şi digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vSrsăuivile dări afară, colice; ele regulnriseasă funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmacFob St-Denis,90,Por şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FAYARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C 5MT CELE MAI BUNE DIN LUME - imiate Cu 15Q me(laile Pr*nte SSplk PAR IS JjSSlR^ i“.-7; 1818 (liM»! nn Unli.lm,II iii«/inr ,lm BOfVEAD LAFFECTEUR .]( Garantă p sigură dală fw in scris. ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de sîomac sau atinse de gălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Rac.t-IlOllt (le Ârabes aliment nutritiv şi reconstituant, preparat de Dclangrc-Ilier din Paris. (A se feri de eon-faceri. Deposit in Romania la principalele farm. montate pe pedestal de fontă susţinând petrele, canismnl, etc. MAŞINI CU VAPOR, OU CLĂDIRI TUBULARE. ine s poarlâ marca laşină de caşul new-york. de sus a # *“• Fabricei. G. NEIDLINGER, A£enlgeneral cu întors deflacari. Marele succes al acestui remediu se datoresce proprietâţei sale de a trage afară din corp iritaţiunea PETBACHE [<>A\ ganelor esenţiale a vieţei; se deplasează asi-fel rSul făefiud vindecare» uşdră şi promptă Cei d'iniâiu medici o recomandă cu deosebire contra guturaiului, bronchitelor, durerilor tle cjdt, rematismelor, drumurilor întrebuinţarea ei e l'6rie simplă: una sau douC nplicaţiuni suni de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de cât o mâncărime uşoară. Se găsesc, in ţoale larmn-ciele. a so feri de eon Irit faceri In Paris, la D. Wlinsi, rue d. Seine 31. Deposit in Bucureşti la domnii farmacişti: Zflrner, RisdOrfer fustu st nulii !• a uluiri/ Poissoiuiier Persdnele CA Rl CU N OSC PILULELE DOCTORULUI Dcslauricrs DEHAUT Mte snpprior tutulor fonJanlrlor ţi vcvuLuvllor întrebuinţaţi Iu conţ ii Hulelor Cotlor ArTiuricu «sf»' îi^urd ş» rftpiilo Nu Io*»» tu crtdA părul şi nu Uisu tic i tiu uffn!\ . rmiftAncft nu &u urtb» tu.u *)'nn »n contra llolrlor «Io IVpl, J un fliturilor, durerilor i >u llj:e pliin :ua 'i.'L- hi iJi ogtm i*iIn •Icijio. 1 '/-"'/rn/ui N. Miulescu. sala ThcatrtUÎ, i<« UosHel. NUMAJ atunci CORERT MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ROB BQyVEAU LAFFECTEDR ROB BOYVEAP1AFFECTEUR