TIMPUL ît uiul Granville constată, ca, intru cât yorba de cestiunea comisiunii dunăre-ropene, Conferinţa este in unanimita-j părerea vedită ca mandatul iei tre-prelungit. PI* nipotenţiarele rus, ca şi oteuţiarele italian, au aratatat indestul Jubi'it meritele comisiunii dunărene, ■ifloteuţiarele rus a mai adaogat la a! lauda şi o espunere a vederilor sale ^re reiese ca Rusia doreşte a fi trata-jn alt picior de cat cele-l-alte puteri. Iţea d-sa roagă pe domnii plenipoten-ţih bine voească a-şi spune părerile jelor lor asupra cestiunii, daca pro-ţle Rus'ei să fie discutate imediat sau fcceastă discuţiune trebue amănată pe alta zi. Urna unei schimbări de vederi, la luară parte plenpotenţiarii Germaniei, hlllngariei, Franciei, Italiei şi Turciei, in şi represintatele Serbiei resultă ca, j după o simpla ascultare a espunerii, u plenipotenţiarilor a studia in delicioasele cestiuni ce li s’au pus. De j fi;ir Conferinţa oţărî amănarea dis-Ltj (Va urma). mii. si iS r Jac nitrunirc electorala la Terpnste. i toate oraşele, partizanii gu- Iiui roşu fac intruniri pregăti-spre a se gândi la manoperile lî să se întrebuinţeze pentru [rele alegeri, şi cari să asigure lila patrioţilor. Aşa şi in Tergo-. ; dup5 căteva intruniri, s’au mai "**ht câţiva mai colţaţi liberali seara la d. N. A., in scopul alege comitetul electoral şi da I;1 pe viitorii candidaţi ai diferi-colegii. nd vin, gustând cafea şi tră-lulea, vorba ceea, se alese coiul. Dar din cine ? Nu vS spe-S’a ales din primarul oraşului, jmedicul judeţului şi al spitalului, preşedintele comitetului perma-şi din alţi câţiva funcţionari mari din judeţ, având—se in-r de sine—presidenţia onorifică ţrefect. f.ndidat al colegiului I de senatori 1 d. Geani, iar a colegiului I de eră.... victima, sermana victimă lai Stătescu. fostul preşedinte al malului de comerţ din Bucureşti, t. Brătianu. . N. A. ensă, care a pus casa :i disposiţia celorlalţi, şi care nu i ales, se vede, nici deputat, nici altceva, a crezut de cuviinţă— ăuta să se despăgubească de [jT melile făcute. De aceea, in molii ml despărţirei, când toţi cei de se pregătiau a pleca mulţămiţi prava făcută, li s’a înfăţişat fie-i.a căte un mic comptuleţ pentru vinului, cafelelor şi a lulelor umate. liizlâu de tot! Roşii or unde şi JJ*rce ocazie trebue ei să’şi dea >Hina pe faţă. viitor, fiind că nici alţi patrioţi or face alt-fel de căt d. N. A., prevestiţi toţi căţi vor mai voi na parte la intruniri electorale ii. să ia cu sine, in vreun coşuleţ, ţa, zahăr, maşină de fiert, lingu-ceaşcă, tutun, vin, pahar, ba • şi apă. 01 România liberă este indignată de „obrăznicia" Ungurilor cătră Români. E important a păstra cineva liniştea faţă cu insultele unei naţie de surugii asiatici. Cu ocazia proec-tului de maghiarizarea scoalelor române din Ungaria şi Transilvania, Ungurii au aruncat chiar in parlamentul lor diatribele cele mai neruşinate poporului romăn. Urmaşii lui Atila ar trebui să citească mai bine istoria spre a ’şi vedea bârna din ochiul lor. Romanul \ ede un semn bun in mişcarea electorală ce ar fi coprins pe toată lumea şi constată cu fericire, că cu „practica reală şi sinceră (?)“ a regimului parlamentar s’au schimbat şi oamenii şi obiceiurile poporului. „Orb sau orbit cine nu vede aceasta. “ Insă organul d-lui C. A. Rosetti nu vede mijloacele infame de cari se servesc ai sei spre a încătuşa conştiinţa alegătorilor ! Naţiunea cere astăzi, cănd revizuirea Constituţiei şi Cestiunea Dunării preocupă toate gândirile, ca guvernanţii noştri să lase a se face alegerile libere. „Naţiunea" se vede că ’şi mai face ilusiuni! Cine nu e convins deja de pe acum, că nu va fi nici umbră de libertate in alegerile viitoare ? n 4 I * 7 REVISTA ZIARELOR rinele Public constată grija pusă Luvern pentru alegerile viitoare, uiumesc şi se destitue funcţiona-ca şi cum ar fi nuci in rnăna •r puternici. Apoi decoraţiuni, profani, intimidări, toate armele se ă pentru reuşita candidaturelor «ale. Şi „Românul" cutează să ite opoziţiei, că cere de la Realegeri libere! Dar ce scria a-pseudo-Romăn Ia 1871 ! Numai uite la adresa Domnitorului. PENSIONARII In seara de 8 Martie comitetul ales de pensionari, intrunindu-se in număr de şapte, absenţi fiind doi membri, a luat următoarea decisiune pe care ne roagă a o publica. Darea ie seama a comiletalni ales ie Pensionari Domnilor Pensionari, Cu toţii cunoaşteţi că noi, cei mai jos subsemnaţi, n'am solicitat in mod direct sau indirect, increderea eu care a binevoit a ne onora in şedinţa de la 12 Decembre 1882, o mare parte a pensionarilor din capitală, la care au aderat mai unanimitatea pensionarilor din judeţe, cănd aţi instituit comitetul. Dacă am primit acest mandat a fost, nu pentru a apăra propria noastră causâ, c> pentru a susţine şi pleda causa dreaptă legala, umanitară, a peste 4,000 familii pensionare, civili şi militari, asupriţi de mai multe guverne, de mai multe camere, de un indelungat şir de ani, in contra celor mai elementaie principiuri de drept civil şi public. Cunoaşteţi cu toţii actele ce am s6-vfirşit. Cunoaşteţi cu toţii petiţiunele ce am supus corpurilor legiuitoare şi guvernului. De asemenea cunoaşteţi cu toţii audienţele ce ara dobândit de la M. S. Regele şi promisiunile ce ni s au dat. Cunoaşteţi .cu toţii mulţimea articolelor ce am publicat mai prin toate jurnalele, de toate culorele politice afară de acele pretinse liberale, care, sistematic au refusat a publrca ori ce s a atins de chestia pensionarilor. Şi, aci suntem datori a mărturisi şi a mulţumi public „presei din oposiţiune, care cu deosebita generositate ce o caracte-risează," a sprijinit causa pensionarilor pene in „pânzele albe." De asemenea cunoaşteţi d-lor adresa ce am supus M. Sale Regelui, mulţumindu-’i pentru iniţiativa ce a luat in urma plângerilor noastre şi a strigatelor unanime ale „presei din oposiţiune," iutiu a stimula guvernul, pentru aducerea acelei legi care dej* se află in cartoanele adunării deputa ţilor, şi care poate că va rămâne pentru tot-d’a-una acolo, „mulţumită urei înverşunate ce respiră din unele sfere contra nenorociţilor pensionari. Dacă noi ca mandatari ai d-v. am păşit la facerea acestor acte, şi mai cu seamă, ale celor oficiale, am făcut’o din viea dorinţă ce am avut de a ne achita in con- ştiinţă „prin toato mijloacele legale," şi bătând la toate uşele, suind toate scările, pentru indeplinirea indatorirei ce ne aţi pus. Căci, alt-fel, cată se vă mărturisim d-lor pensionari, că fie care din noi, „ca indivizi in parte," dacă n’am fi avut a apăra drepturile unei colectivităţi de „patru mii familii, nici o-datâ nu ne-arn li plecat in faţa ori-cui, fie el ori cine," cerend in numele d-voastră, aceia ce individual nici odată n’am fi cerut „pentru noi ; şi mai bine am fi preferat a suiri in tăcere, împreună cu d-voastră, „nedreptăţile şi iui-chităţile," care de mai mulţi ani împresoară drepturile noastre, „recunoscute ca sfinte chiar de M. S.“ prin scrisoarea de la 11 Ianuarie trecut; drepturile care de mai mulţi ani sunt despreţuite de guvernele ce-au uitat prea cu nepăsare munca ce cu sudoare şi sânge, de 50 de ani, au depus in temeliile statului romăn şi bătrânele generaţiuni ale funcţionarilor civili şi militari, ca şi ţara intreaga. Dar, dulce şi civic lucru este a suferi apărând causa dreptăţii. Ce se intămplâ insă, d-lor ? In loc ca, unii din pensionarii din Bucureşti, care la Decembre trecut ne au onorat cu increderea d-lor, să aştepte lesultatul protestărilor ce am făcut; in loc se aştepte ce resultat va lua proectul depus de guvern, care trebue să recunoaşteţi că a fost irapins nu puţin şi de Deobosita noastră stăruinţă şi a-larmâ dată asupra „spoliaţiunei" ce se e-sercita contra pensionarilor de la 1872 încoace ; in loc ca se ni se lase câmpul larg şi mâna liberă, spre a pune pe corpurile legiuitoare in posiţie a ne acorda dreptele cereri cuprinse in suplieele depuse de noi la acele Camere şi care s’au cetit in şedinţele de la 19 şi 20 Decemvrie, unii din dumnealor, pensionarii zicem, fără a studia profund proiectul depus de guvern, spre a vedea viciile ce coprinde şi tendinţa de a anula pensiunile prin „imposite progresive," viitoare, prevfizute in ari. 5, „asupra uneia din proprietăţile consfinţite prin art. 19 din Constituţiune ■ in loc de a face toate aceste, trec pe lângă noi, şi prin petiţiile date ambelor Camere, declară că se mulţumesc pe proiectul depus de guvern, proiect care, dacă s’ar admite, in câţi-va am ar anihila cu totul pensiunele prin „reţinerile arbitrare" ce menţine de a se face pensionarilor „imposilele" ce prevede a se stabili asupra lor, tot la art. 5. din noul proiect. In fine, in loc ca acei d-ni pensionari, se ţie seamă de umilinţele la care ne am expus pentru a pleda cu succes causa d-lor şi de diferitele critici ce ara-suferit, pentru condescendenta noastră către acei pe care i-am crezut in stare a îndrepta relele ce bântuie pe pensionari ; in loc de aceasta noi nu intâlnim de cât critici şi desa-probâri şi din partea petiţionarilor cătro Camere. Aceste formăudu-ne convicţiunea că noi nu mai „putem face un pas inainte* intru cât nu mai există „unanimitatea" aceia ce ne este indispen-abilă şi pe baza căreia noi am procedat şi am fi putut merge inainte, — depunănd mandatul nostru, de membri ai comitetului central, mulţumim acelora ce ne a onorat cu increderea d-lor „nediscutata" pene 'a fine, şi tot d’uâdatâ, intru cât ne priveşte personal, pe noi sub semnaţii declarăm că atât noi, căt şi acei dintre „pensionarii care vor bine-voi a ne urmai ne vom asocia cu oposiţiunea," in alegerile viitoare pentru aface ca se se a-aleagâ căţi mai mulţi deputaţi şi senatori cari se apere dreapta noastră causâ căci „fără aceasta este pierdută pentru tot d’a-una. 8 Martie 1883, Bucure$ti. (Sub scrişi) : V. Preşedinte, G.MisatZ. Membrii : general Corn eseu, general Li<* pu, colonel Orăsnaru, maior A. Cocănea-nu, A. Duca. D-l colonel Roşea a fost de uâ altă opi-niune. NB. Rugăm toată presa din ţară a reproduce această dare de seamă. bibliografie Gr. M, Jipe.'cu Pocsii.—Bucureşti 1883. D. Gr. Jipescu, cunoscutul autor al Opincarului. e unul din rarii scriitori caro şi in proză şi in versuri mănue limba curată a poporului. Broşurică apărută acum, cuprinde căteva pocsii ţinute in ton atăt de original, incăt mai nu se pot deosebi de cele in a-dever poporane. Astfel bună oară citim : Maria Merilor (Meri sau Cojocaru e sat in Domboviţa) Floricică de mărar. Umblă vestea ’n Cojocar Şi de-aci peste hotar Ca mândruţa Merilor, Surioara zorilor, Păuniţa stânelor îmi taie vederile Şi’mi useă apşoarele Şi’mi seacă inimele. Curca Radii din pâtul Sa ghemue sta pitul, Noaptea, când aude fii ! Cucul trist, pe-un nuc uscat Boian, mut, nedejugat Griveiu uitându-şi de sat, Amuţesc in ascultare Lunca, vere, conten n’are De-al ei cântec tot tresare. Iar Niţu la vfizul ei Ochi-i scaperâ scântei Unde-i unu vede trei ; Săgetat, topit uscat Ale friguri l'apucat Zace, bietul, fermecat. Alta : Cir e a ş a Roşatâ, dulce, voioasă, Fragedă şi recoroasâ Din muguraş in pruncie M6 gătesc cu flori o mie Şi de soare sărutată Cresc iute, ş’apoi deodată Me roşesc ; că mi-e ruşine Când frunza s’uitâ la pupe /tn [n. Câ me vede preschimbată, Arzând de toc, foc de fată ; Şi din coadă verde, lunga Dau să fug, să nu m’ajungâ Bfetrâneţele cu vent Să m’arunce la pământ. Vişina, duşmana sora,— Pe când fetele la hora . Ca cerceii la ureche Me pun pereche-percche,— Posomorita ’nâsprita Par’câ din simţ e sărită, Me tot spune la mierliţe Piţigoi şi grangoriţe Că sunt bună de mâncat : Şi cănd e spre reversat Me pomenesc, din visare Că me iau, cum ţi se pare ?— La ciocneală 1 Cioc in cap ! Zac rănita, ţip —da scap ? Ar fi de recomandat ca nimeni să nu scape ocazia de-a cumpera această broşurică care nu costă de căt un franc. Ce puţini oameni mai scriu in adevSr româneşte in zilele noastre ! NOTITE BIBLIOGRAFICE Mic tractat asupra culturii Gândacilor de m&tase in România, conţinând creşterea lor, boalele şi mijlocul d»-a le cata, elaborat de Acliilie Moc-h primul introducă-tor al seminţei gândacilor de mătase in România âncâ de la anul 1865. — De vânzare la librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani. TEATRE-SPECTACOLE Teatral Naţional.—Societatea Dramatică. Sâmbătă la 12 Martie 1883 Representa-ţiune extraordinară dată in beneficiul D-rei Amelie Weber. Se va juca pentru ultima oară in această stagiune OLTEANCA, operă comică in 3 acte de d. G. Bengescu. Mu-sica de d. Otremba şi Gaudella. Aminciu La 23 Martie, a. c. este a se vinde prin licitaţiuno publică la Tribunalul Ilfov, secţia ele not riat, pentru eşirea din indiviziune a D-lor C. G. Elena şi I. Argyropol. Moşia Isvoru din plasa amaradia, judeţul Dolj (la distanţă ca Ia 10 kilometre deOraio va). întindere 360 pogoane arabile, afară de islaz, livezi, tufari etc., a-vănd pe dănsa o casă construită de zid şi alte acareturi. So.ietat a „Naţională“ |j 9-fi/., Renta Română Perpetuii . 92- 93- 6°|o Obligaţiuni de slut. . . 1001/, 1011.4 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 102'|2 103'/.. 5o/o * Monicipale .... 86'/, 8t>C[4 10 fr. > CsS'eî Pensiunilor 300 I 227--- 232- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 913,4 92'| 7oio ", Scrisuri Rurale. . . IO31/4 104- 5o[o Scrisurf fondare urbane . . 89’/, 90--- 6o[o , > . 99--- 100 7ojo ► » » 1021U 103 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 321/2 33 ii:i Acţii Mancei Naţionale Române2501 1290 1300 > > Soc. cred. m0b. tom. 500 i. 210--- 215- » > , Rom. de Con trucţii 5001 530- 535--- > , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 410--- 415- 235- 240--- Diverse Aur contra argint. . ... 1 0/4 2 - > , Bilete de Banque . . 1 «lt 2 - Fiorini valoare Anstriacă. . . . 210,/î 2.11'p Mărci germane. .... 1 23 1.25- Bancnote francase. ... . 99 >|a| lOO'/j CQ ROŢI* doctor in medicină şi , T MO I |M chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele II — 12 a. m. şi de lş 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. TIMPUL I. HEBTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst inul cel mai nou şi prevezut cu aparate noi.—Preturile reduse şi lucrarea foarte fina. Onor. public care n’aavul incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pănăla 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vSnzare. MAGASIN fondat vi 3-a. di TStrnlS Bncm < ’OLONIALE SI DEL1CATES VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă multei nobil mn şi onor. public că pe lăngă arii-eolde necesari h, menamul case,, au mportat de la cele mai bune case următoarele B'cnturi fine. AnlMt dubla de Olanda. Aniset de Bordeaux Absent de Stila lanaş de Ir Martinlque. Banane de la'Bayona Benedictin Bitter (luna nntifebrlc Biter din via Provldenzel antl Coleric lartreaz a l, tralbln. şi Verde de la gr and (hait ren z Francla "w ,'1'> 0,a'">a. «IE verde şi orange sec. de la Vimand Fockin" pernilnt verde, galben, şi alb de la (Jet Freres din Frauda .agne din Uognac! UuSSft ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME preniialecu ■iko fnedaile prj --. A --_ i s ist» (GK1SL Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â Thonorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau ct pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont r^duits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se eonvaincre de mon travail n’a qu’a, nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux ă l’etat Daturel etc. — On peut poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du inatin jus-qu’â 4 heures apres midi. Garanţâ sigură dată inscris. ow SINCER ce poarlâ marca [aţină de cusui new-york. de sus a a lut, Fabricei. G. NEIDLINGER, A$ent general PRODUCTE SPECIALE PARFUMERIE AUI VIOLETTES DE PARME ED. l’IWlli Săpun..........DE MICIIUNELE DE MRMâ 1 Esaenia pentru batiste.......DE MICSIUNELE DE PăRMR Apa de toiletU. .DE MiCSIUNELE DE PARMR Pommada.......DE MICSIUNELE DE PARMA Oliu...........DE MICSIUNELE DE PARMA Praf de orez... .DE MICSIUNELE DE PARMA Cosmetio......DE MICSIUNELE DE PănM/1 87, Boulevard de Strasbourţ/, 87 1 Singurul Depoait alin Aspasioel Mignot. PETRA CUTE IOA]\ IPSOS DE CAMPINA Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă~vis dc palatul gal. CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi strâine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Crfime de Holande, Stilton. Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Constantinopol, Icre proaspete. moi şi tescuite ue morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liqneruri din cele mai alese. Ceainri chinesesci, rnsesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In eurănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vfinzare cu ocaua viu roşu şi alb de cnalitaie superioară. Preţuri foarte moderate cafi desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi sâ viseze acest magasin,'va rCmăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cuaUtatea mârfei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii P. Brnzz«si & C-ie Calea Vietoriai 55 Administraţiunea: PARIS, 22. boulpjr. Montmatre. PASHLLE DIGESTIV fabricate tn Vichy cu Săruri estrase din sor-giiîţl. Ele afl unfl gusta plăcuta şi producă na efecta srcura contra acri-melora *’a grelelora mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI Una sula pentru uă baie, pentru cel cari nn pota merge la Vichy. Spre a evita contrafacerile se se ceră pe tite produsele marca f ^Controlului Statului francese Deposita In BncurescI la DD. War-t'-n vitz şi Herţog. Onorate domnule -'r fj'doim .i , ■ ■ ■» — mo eu §i fără ve înştiinţa. eA f- TalieoiI tlPUIDIAT chiar de acum ca1 YUnlniA I di a curte a ddi Scliina, compusă din 12 carnali curte, etc., situată str. Academii intre ministerul de Interne şi ia* * ravi'iht in faţa sinuli Moşilor X. 210 cu dependinţele lor cu gang la mijloc, şi alt,* case alături cu cernerile lor, curte, cu grădină, puţ in curte, magazie, pimniţă mare boltita, curtea împrejmuita. Doritori sn vor adresa la proprietar D-nu Stnnciu Ioan care domicilioază chiar in acea tipografia N. Miulesc cu. sala Thentrulut Jhssel, MASINFLE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER