•AÎ1BATA 12 MARTIE 1883 Aci mini^ti-a ţia, Oalea "Victoriei Nr. 33. ANUL AL VIII—No. 57 ABONAMENTELE sO»t& ţara, pe an . . . . , pe 6 Ioni. . . , pe 3 Innl. . . ţ\ i! i' reinitate pe an . . I. ij ------------ 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei faentele se priimeee la Administraţie. _______ [Capitală 10 bani număra «Districte 15 bani nnniărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIREEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. S0 Idem pag. iii. 1 20 Reclame pag. III . . . . 1 50 » . II . . . , 2 50 Aeanţnrile ji inserţiile se primesc “ucureştl, la Administraţia ziarnlol ia Elena, h uioronrile de annnţnri Heiari» Schalak, WoOzeOe 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. idam, rne Gemene 4 A. Loreit, rre S-io Anni 51. Scrisorile nefranccte nn se primei Hannscrisele ne.trprlmate se ard. Ut s rni * Com coliliilor electorale olegiele electoralo pentru alegerea maţilor şi senatorilor viitoarelor nari legiuitoare, sunt convocate iruinea şi la termenile de mai ■ Pentru deputaţi Oolegiul I, in zioa de 20 Aprlie or Ooeginl II, in zioa de 22 Arilie toi go.egiul III, in zioa de 24 Apri-k itor. ilolegiul IV, in zioa de 26 Aprilie ir. 71 zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii, colegiului IV, ţorm art. 60 din legea electorală. Pentru senatori olegiul I, la 28 Aprilie, lolegiul II, la 80 Aprilie, olegiurile universităţilor din Bucu-ii şi Iaşi, la 2 Maiu. Adunările legiuitoare sunt convo-pentru ziua de 10 Maiu viitor. Bucureşti, 11 Martie 1883 PP 'estul autentic al pretenţiunilor (tro-ungare asupra Dunării e cu-ps in protocolul şedinţei a doua nonferenţei. In publicaţiunea oficială Arintele sunt trecute intre semne de lue, pentru a se inţelege că echi-ează cu o declaraţiune inscris a rezentantului monarchiei vecine, ată şir cu şir in termenii instrucţiuni-primite din Viena. Contele Kârolyi i dat citire, după ce escluderea Ro-niei şi Serbiei din Conferenţă fu-o adoptată cu unanimitate. Pre-entul rugase pe ambasadorul Ger-aiiei de-a spune conferenţei opinia in cestiunea estensiunii puten'or hoisiunii europene pănă la Galaţi, iţele Munster cedează insă cu-ntul colegului seu austriac pentru acesta să se declare in favorul tensiunii — cu reserva inse a pre-girii cestei Comisiuni. Preten-lile statului vecin se prezintă deci nişte condiţii sub cari Austria ră la prelungirea mandatului Co-siunii europene şi se va vedea din ul lor că ambasadorul nu voia să ie a subsista nici o îndoială asupra desului in care sunt spuse : Bla ceei ce 9’atinge de reglementele ela-ate de Comisiunea europeană pentru tea Dunării dintre Porţile de Fier şi aţi, pentru a evita ori inţelegere eronată, iele Kârolyi se esprimâ in termenii îâtori: Am instrucţiunea de-a accepta in in-şgimea lor reglementele de navigatiune, poliţie şi de supraveghiare, adoptate de •misia europeană in şedinţa ei penultimă supuse de ea sancţiunii puterilor intru 4 lecuţiunea art. LV al tractatului de la erlin. „Gândesc că, după ce Comisiunea euro-tunâ a ajuns după multă muncă la ela-orarea ziselor reglemente, e de prisos de-a Itra iu examenul amănuntelor pe cari ie-'ezentanţii puterilor la Galaţi le au regulat dealmintrelea cu o competenţă pe care -1 ittâ lumea o admiră. „Cu toate aceste cele doue puncte de că-etenie ale acestor reglemente cari trebue să atragă îndeosebi atenţiunea conferenţei, se referă : ăntăi : la participarea Austro-Ungariei in Comisiunea mixtă, pe cuvântul importanţei şi superiorităţii intereselor ei comerciale şi de navigaţie pe cursul de mijloc al Dunării ; şi al doilea : la caracterul executiv al zisei Comisiuni. Aceste doue puncte constitue esenţa reglementelor adoptate de Comisiunea europeană şi acesta e cuvântul de căpetenie pentru care guvernul Imperial şi Regal trebue să ceară de la representanţii-puterilor, precum şi de la aciia ai României şi Serbiei, să primească principiile pecari le implică. „Guvernul Imperial şi Regal consideră că participarea Austro-Ungariei in Comisiunea mixtă nu poate de cât să contribue la stricta observare a libertăţii de navigatiune pe Dunăre, consacrată indealtmintrelea pin tractate. „Temerile cari s’ar putea naşte din cauza participă ii Austro-Ungariei in Comisiunea mixtă, devin chimerice prin faptul că existenţa Comisiunii mixte este formal subordonată existenţei Comisiunii europene şi că cea de’ntăi nu va putea exista fără cea de’a doua. „In fine sentimentul care a împins pe guvernul Imperial şi Regal de-a revendica o reprezentaţiune in Comisiunea mixtă, drept ce i-a fost recunoscut de cătră toate puterile, i-a fost inspirat de singura dorinţă de-a avea in această comisiune o situaţie, care să-i permită de a protege, in înţelegere cu ceilalţi membri ai Comisiunii mixte, atăt interesele sale legitime căt şi cele ale celorlalţi membri ai comisiunii. Nu vorbesc de prezidenţie, devreme ce ea e mai mult o cestiune dr formă şi de consequen-ţă firească ce resultă din caradertil permanent al participării austro-ungare in Comisiunea mixtă. „Iar intru căt se atinge de caracterul executiv al comisunii mixte, el pare o condiţie indispensabilă guvernului meu, pentru a asigura executarea regulată a reglementelor, pregătite de Comisiunea europeană. „Caracterul executiv nu poate |igni pe nimenea, de vreme ce toată lumea’i e supusă lui. „Acest caracter este indealtmintrelea o consequenţă a Jegislaţiunii in vigoare pentru Dunărea de jos; el e cel ce afectă comisiunea europeană din Galaţi, şi art, 55 al tractatului de la Berlin a indicat îndestul, că regimul din susul Galaţilor va trebui pus in armonie cu cel aplicat din josul lor. Caracterul executiv al Comisiunii mixte nu aduce indealtmintrelea nici o atingere suveranităţii statelor interesate, care reni ane intactă, inafarâ de aplicarea unor dispoziţii fluviale, esplicit indicate prin tractate. „îmi fac o datorie de-a mulţumi guvernului M. Sale Britanice pentru că a provocat o conferenţe spre a regula definitiv eesliunile cari decurg din art. 54 şi 55 ai tractatului de la Berlin şi mulţumesc asemenea guvernelor cari au binevoit a facilita, prin°acţiunea lor, o înţelegere comună. „Resnmându-me, ’mi permit înainte de toate, de-a supune cele doue puncte mai sus citate apreciaţiunii cenferentei, şi am speranţa eă România, după ce’marile puteri vor fi confirmat din nou aceste două principii şi vor fi sancţionat toate reglementele in cestiune, nu va refuza a da şi din parte-şi invoirea." Scrisoarea d-lui Ioan Ghica fusese citită căteva minute inainte. Ea in-voaoi art. 58 al tractatului de laJBer- că, „in cazul cănd reuniunile (diplomatice) ar avea de obiect afaceri special legate de interesele altor state ale Europei, nu pot avea loc de căt sub reserva espresă a dreptului acelor state de-a participa la ele“ ; in fine se invoacă semnătura Regelui de pe Actul adiţional din 28 Maiu 1881, precum şi semnătura de pe Reglementul de Navigatiune şi Poliţie, aplicabil la partea Dunării intre Galaţi şi guri.—Cu toate precedentele aceste, cari erau tot atătea drepturi ale Romăniei de-a participa pe picior de perfectă egalitate la conferenţă, pretenţiunile mai sus citate ale Aus-tro-Ungariei au fost primite unanim şi aproape fără nici o reservă, ho-tărindu-se astfel—de nobis sine nobis —regimul fluvial pentru aproape întreagă Dunărea romană. O spunem drept, că inadins să fi vrut cineva să isoleze complet România şi s’o lipsească de simpatiile tuturor puterilor, n’ap fi putut să producă un spectacol atăt de perfect de părăsire, precum s’a produs in urma Menţiunilor pretinse bune şi a inteligenţei politice, pretinse mari, a po-liticianilor noştri. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris. 21 Martie.— Prinţul Ioan Ghica, ministrul Romăniei la Londra, se află acuma la Paris. Regina Serbiei e aşteptată peste puţin la Nizza. D. de Brazza, celebrul explorator al A-fricei centrale, s’a imbarcat azi spre a se duce la Congo însoţit de membri nouei ex-pediţiuni. La Bursă circulă sgomoie despre conversiunea Iui 5 la sută francez. S’a incheiat un tratat de comerţ intre Franţa şi Serbia. Negoţierile pentru un tratat cu Grecia sau ineeput acum. Tiena, 21 Martie. — Procesul in contra socialiştilor acuzaţi c’au jefuit casa cisma-rului Merstalling pentru a 'şi procura fondurile necesare propagandei lor revoluţionare, s’a terminat astă seară. Verdictul juriului a fost negativ asupra capetelor de acuzaţie de inaltâ trădare şi răscoală, şi afirmativ numai asupra celui de jefuire. Deci acuzaţi Eughel şi Pfb'ger au fost condamnaţi la câte 15 ani de muncă silnică ; acuzatul Berndt la 2 ani de aceeaşi pedeapsă şi toţi cei I’alţi acuzaţi au fost achitaţi. Londra, 21 Martie.—Un deputat englez a primit o scrisoare care ’l îndeamnă să nu se ducă la Camera comunelor după vacanţele dePaşti, pentru că fenianii au să facă să sară in aer palatul Parlamentului. Londra, 22 Martie.— Regina Engliterii este siliitâ a sta in casă in urma unei căderi ce i s’a intămplat Sâmbătă. Roma, 22 Martie.—Regele Italiei a trimes felicitările sale împăratului Vilhelm cu ocasia aniversărci a 86 a naşterii sale. Paris, 22 Martie. — Mai multe arestări de anarhişti s’au mai tăcut la Paris şi in provincie. lin, prin cure România a fost primi- tă in Comisia europeană cu titlul şi drepturile puterilor semnatare ; apoi protocolul congresului din Aix-la-Cha-pelle (15 noemvrie 1818) in care se statuează ca normă de drept public Situaţia din Ardeal I. P. S. S. mitropolitul Romanilor resăriteni din Ardeal şi Ţara-Ungu-rească, d. Miron Romanul, a adresat protoierilor din archidieceză o circu- lară. Ea opx’eşte pe cler de-a lua parte la adunările populare, cari protestează cu atăta legitimitate in contra proiectului de lege, al cărui scop e maghiarizarea institutelor secundare romane de invBţămBnt. înainte de toate mărturisim că nu discutăm motivul, care-a putut impinge pe prelat la respăndirea acestei circulare. Ştim că, din nenorocire, mitropolitul Romăndor prea 3 o persoană oficială, pentru a se putea sustrage de la influenţa guvernamentală şi nici nu se poate pretinde ca ori-ce mitropolit să fie ca Şaguna, care punea ordine ministeriale ungureşti ad acta, fără a le nvrednici măcar de-un res-puns şi care, cănd dreptatea era in partea poporului seu, o susţinea in contra a orice şi a ori-cui. Se prea poate aşa dar ca circulara aceasta să fie comandată de la Pesta, de unde i s a şi administrat mitropolitului, prin ziare ungureşti, ameninţări de trimitere la mănăstire. Ceea ce ni se pare insă straniu in această circulară şi lucru la care nu ne-am fi aşteptat, este tendenţa pe care I. P. S. Şa binevoieşte a o atribui adunărilor populare, tendenţă substituită, care dă circularii caracterul unei denunţări aproape. Mai ăntăi se zice că adunările au un caracter politic. Daca e neapărat de-a li se atribui un asemenea caracter, am intreba de cănd Romanii in ţara lor proprie şi strămoşească, au căzut, prin vr o sentenţă judiciară, sub interdicţiune politică, de când li s’a detras numai lor liberul exerciţiu al dreptului întrunirilor, garantat chiar de-o constituţie ca cea ungară, in cari să poată discuta liberi şi neimpiedecaţi atentatul, făcut asupra limbii, naţionalităţii şi bisericii lor de cătră reprezentanţii minorităţii populaţiunii din ţară? „Conducetorii-mai zice circulara—se pun „pe teorii cari eschid simţul ce se numeşte .patriotism, şi eschid respectul cătră ba-„zele actuale ale dreptului public... Din „partea inteligenţei i se dă poporului in „mod ostentativ impuls intr'o direcţiune „care trece marginile loialităţi...“ Simţul ce se numeşte patriotism, poate să se fi eschizănd ; simţul ce este patriotism după cum ’l inţelege toată lumea—escepţie tăcend de maghiari—nu sufere fără’ndoială nici o scădere prin manifestări. Căci, poate fie cineva bun patriot şi reu maghiar,— lucrurile nu au a face una cu alta— şi vice-ven-a, poate fi cineva fanatic maghiar şi reu patriot, ceeea ce maghiarii sunt in genere. Patriot e omul care contribue la bună starea şi inflorirea tuturor elementelor din ţara sa ; prin ridicarea simultană a tuturor, patria se ridică. Maghiarii din contra, văd idealul lor de stat in minarea naţiunilor conlocuitoare, in apăsarea lor intelectuală; ei atentează ia cel mai de căpetenie instrument de cultură ai unui popor, la limba lui, pentru a-i impune in schimb idiomul ocult a unei mici şi izolate rasse, idiom cu forme organice finotartare, cu lexicon slavonesc. Radical deosebit in structură de că-teşi trele grupurile mari de limbi europene, acest idiom prezintă dificultăţile unei limbi moarte, fără a prezenta nici unul din foloasele ei. Cine ştie limba română are calea deschisă la tezaurul intelectual al limbilor romanice moderne, are in fine cheia la limba latină, la civilisaţiunea antică. Cine ştie ungureşte, nu ştie nimic de căt ungureşte, un idiom nefolositor, purtat de o literatură săracă, de-o cultură ştiinţifică innapoiată, care nu deschide nici o poartă in Europa şi —in treacăt vorbind—nici in restul Înmii. Cu învăţarea acestui idiom milioane de oameni cheltuesc un enorm echivalent de putere intelectuală... cu ce folos ? Evident cu nici unul. „Se esclude respectul cătră bazele adua-„le ale dreptului public...?* Dar ce este legea naţionalităţilor, ce autonomia confesiunilor de căt drept public ? Ce sunt aceste decât un pact intre popoare şi coroană, in care cele de ntăi, in schimb cu sacrificiile ce le aduc, obţin un minim de libertate pentru creşterea şi cultura lor ? Cine ignorează acest drept public, cine esclude respectul cătră el, nu sunt nimenea alţii decăt Maghiarii. Ei sunt acei ce falsifică pactul dualist; ei acei, cari prin călcări de legi fundamentale sgudue increderea popoarelor in sfinţenia semnăturii mo-narchului, ei sunt aciia in fine cari, prin simţul lor revoluţionar innăscut, sapă sistematic in inima popoarelor iubirea seculară cătră dinastie. Căt despre loialitate, ne pare că anul 1848 şi 1866, memoriile unui Kossutb, reminiscenţele politice ale unui conte Usedom şi ale principelui deBismark ne-ar da curioase probe pentru ilustrarea „proverbialei loialităţi“ aHaghia-rilor cătră casa domnitoare, căreia nu i se poate tăgădui meritul de-a-’i fi mântuit de sub domnia Turcilor şi de a’i fi făcut posibili in mijlocul Europei. I. P. S. Sa se mai plânge că aceste adunări „’i pun piedeei in cale, „atunci, cănd in „acord cu prea sfinţii fraţi episcopi, ar vrea „să apere cu mijloace loiale adevâratele interese naţionale bisericeşti..." Aci observăm că de mult i s’a 0-pus atăt I. P. S. Sale căt şi in genere clerului sofisma guvernamentală, întrebuinţată dealmintrelea in toate ţările, că tot ce fac, fac fără ca poporal să participe Aceasta o zicea lumea oficială şi foile ungureşti. De-acum inainte imputarea de-a voi altceva de căt poporul n’o mai poate face clerului nici guvernul, nici maghiarii. E clar că populaţiunile române cer mai mult respect pentru bunurile lor morale câştigate, de cum ’l cer episcopii chiar şi nu ne indoim că ’l vor şi obţine. Dar „teoriile politice... sunt apte de-a „servi in măna celor rău voitori ca argumente plausibile pentru a ne denunţa de „adversari ai statului... In măna celor reu voitori de bună seamă. Ou ori fără umbră de a-dever, cu ori fără cauză, răuvoitorii vor crea din nimic chiar argumente plausibile pentru ei şi pentru proşti, spre a denunţa pe Romăni. Stat pro ratione volunias e regula celui rău voitor, care nu poate fi nici o dată convins prin argumente, pentru că nu vrea a fi convins. Ancă un cuvănt. Popor autochton pe pămăntul părinţilor lor. intr’o ţară care na fost nici o dată cucerită de Unguri, de şi a stat in legătură cu Ungaria, Românii n au avut a mulţumi inferioritatea lor politică inegalităţii de condiţii sociale, ci rehgiei lor, ritului, care in timpul atotputerniciei papale in Europa, era persecutat. 0 dovadă despre asta e că aproape toată nobilimea actuală a Transilvaniei—esccp-ţie făcănd de doue, trei familii secuieşti—e de rassă română şi da-toreşte titlurile ei originare Ducilor Făgăraşului, Domnilor Ţerii-Romă-neşti, iar maghiarizarea ei o datoreşte TIMPUL catolizării ulterioare. Ancă Ia 1511 Sioe de Bethlen nu era decăt boier făgăra-şan. Pe cănd şeful neamului devine catolic şi maghiar, neamul ensuşi, gens, e pănă azi ţărănesc in judeţ. Un Mailat, catolizat şi maghiar, e prezident al Senatului din Pesta; neamul e ţărănesc pănă astăzi in Ţara-Oltului Oandea (Căndeştii) familie respăndită la amăndouă poalele Oarpaţilor, in Ţara-romănească şi n Ardeal, devine maghiarizat Kendefy ş. a. m. d. In acel timp de luptă fără conştiinţă, in care naţionalitatea era adeseori confundată cu religia, asemenea transfugiu dintr’un popor intr’altul era mai lesne de executat. Dar de la reformaţiune incoace, la noi in-deosebi de la Mateiu Bassarab, care-a dat poporului unitatea de limbă şi de credinţă, desnaţionalizarea chiar individuală e aproape cu neputinţă. Cărţile de sub Mateiu Bassarab sunt pentru Români ceea ce biblia lui Luther a fost pentru popoarele Germaniei; un reagent puternic ce-a făcut din poporul românesc un popor deosebit, incapabil de-a se confunda cu altele, şi, care, cu toată imprăştiarea sa politică, remăne unul şi acelaş. Prin valoarea de cultură ce-a do-băndit-o limba noastră, prin claritatea ei analitică, prin legătura ce stabileşte intre noi şi ţările din apus, atentatele asupra ei devin atentate in contra lumii romanice şi a civilisa-ţiunii omeneşti in genere. Dar e o lege constantă a istoriei că, atunci cănd un popor luptă cu civilizaţiunea, cel ce se consumă şi cade in luptă nu este civilizaţiunea, ci poporul. Cine nu vede insă că Maghiarii işi consumă cele mai bune puteri ale existenţei lor pentru realizarea unei utopii, pentru a face in câţiva ani de dualism, ceea ce n’au putut face intr’o mie de ani de egemonie politică şi socială ? Un mecanician modern ar putea să calculeze enorma cantitate de putere, de muncă şi sudoare omenească, care se risipeşte inzădar, nu pentru a unifica statul prin impăcarea tuturor, ci din contra pentru a spori puterea de repul-siune şi de discompunere ale elementelor constitutive ale Ungariei. Şi aceasta in numele aşa numitei idei maghiare de stat. Dar o idee de stat, nu este o teorie ce se inventă, punăndu-şi cineva de-getu ’n gură. Oricăt de mare bărbat de stat şi-ar inchipui cineva că este, nu trebue să uite legea : causa ae-quat effectum. Cănd o mie de ani de supremaţie politică n’au dat maghiarilor in privirea desnaţionalizării altor elemente decăt un resultat aproape nul, e evident că puterea lor de asimilare (causa) este nulă. O idee dreaptă de stat va fi aceea care va formula funcţiunea de desvoltare a elementelor reale din care ţara se compune, care va recunoaşte ceea ce exista in adevăr: o ţară poliglotă, locuită de rasse deosebite. Precum Sviţera n’are cu-vănt de-a infiinţa un departament de marină şi a discuta legi de naviga-ţiune, tot astfel e nesocotit a crede că, prin simplă inspiraţie, un stat, prin natura şi istoria lui poliglot, se poate preface in stat c’o singură limbă. A se lupta insă in contra unor puteri constante, e egal cu a se lupta in contra rotaţiunii pămentului in jurul său, in contra consecuţiunii regulate de noapte şi zi. d’a mai intra in esaminarea amănuntelor acestor regulamente, pe care represintanţii d:n Galaţi ai puterilor le-au stabilit cu uă eompentinţă ce li se recunoaşte de ori şi cine. Totuşi doue punte principale din acest regulament cer ua deosebita băgare de seama a Conferinţei şi adică : 1) participarea Austro-Ungariei in corni-siunea mixtă in consideraţiunea insemnâ-taţii şi superiorităţii intereselor sale corner ciole şi de navigaţiune pe cursul de mijloc al Dunării, şi 2) caracterul eseeutiv al acestei corni siuni. Guvernul cesaro-regal crede că participarea Austro-Ungariei in comisiunea mixta nu poate de căt se ajute la stricta respectare a liberei navigaţiuni pe Dunăre garantată prin tratate. îngrijirile ce ar putea s6 fie deşteptate prin participarea Austro Ungariei in comisiunea micstă, devin ilusorii prin faptul că esistinţa comisiunii mixte este subordonată formal aceleia a c^misiu-nii europeane şi că cea din urmă nu poate se esiste târâ cea diănteiu. De altmintreli ideia care a făcut pe guvernul cesaro-regal ceară a fi represintat in comisiunea nei fase care, cu chipul acesta, va fi declarată ca pe deplin inchieiatâ. In urma unor scurte desbateri, represin fanţii se invoiră a formula următoarea de-claraţiune colectivă a Conferinţei : se CONFEREAŢI DE LA LONDRA PROTOCOLUL II şi III (Urmare) 1) Continuăm a da astă-zl, după „Neue freie Presse," protocoalele Conferinţei du-năreane. Tot in a doua şedinţă a Conferinţei, care s'a ţinut la 10 Februariu şi din care am dat alaltăieri uă parte, s’a discutat şi proiectul Barrere. Cu această ocasiune. corniţele Karolyi declară, că, in conformitate cu instrucţiunile sale, primeşte in toată integritatea lor regulamentele de navigaţiune, de poliţie fluvială şi de supraveghiare, astfel precum au fost admise de comisiunea europeană din Galaţi. D sea crede de prisos 1) A de vedea „ Timpul “ de la 10 Marte. mixtă -—un drept care i-a fost deja recunoscut de toate puterile — a provenit numai din dorinţa d’a avea in comisiunea mixtă uă posiţiune care s6-i permită, ca in înţelegere cu cei-I-alţi membri din comisiunea mixtă, s6 protesgâ legitimele iei interese şl pe acelea ale navigaţiunii interna ţionale. Plenipotenţiarul Austro-Ungariei mai adaose că nu vorbeşte despre preşedin ţiâ, de vreme ce aceasta este numai uă cestiune d-- formă şi uă consecinţă naturala a caracterului permaninte al participării Austro-Ungariei iu comisiunea mixtă. Intru ceea ce priveşte caracterul eseeutiv al corn isiunei mieste, apoi această condiţiune pare indispensabilă guvernului sen, spre a garanta esecutarea regulată a regulamentelor pregătite de comisiunea europeană. A» cest caracter eseeutiv al comisiunei mixte nu este altmintreli de natură a jigni intru ceva suveranitatea statelor interesate, suveranitate care remăne neatinsă, afară de ceea ce priveşte aplicarea oarecăror stipulaţiuni de poliţie fluv'ală, care sunt desemnate in special de tratate. După aceea, plenipotenţiarul Austro-Ungariei declară că este de a sa datorie d’a esprima guvernului Marei Britanii recunoştinţa că a convocat Conferinţa spre a resolve intr’un chip definitiv Gestiunile care işi iau nascere d:n artico-lii 54 şi 55 ai tratatului de Berlin, şi a mulţâmi in acelaşi timp eelor-1 alte guverne, care, prin acţiunea lor, au înlesnit uă înţelegere comună. Plenipotenţiarul işi in chiâ discursul seu recomandând ăncâ uă dată apreciării Conferinţei cele doue punte mai sus citate, şi esprimâ speranţa, că, după ce marile puteri vor confirma din nou aceste doue principii şi după ce vor sancţiona toate regulamentele, Bomânia nu va mai refusa d’a se uni cu densele. După ce plenipotenţiarii Franciei şi Rusiei presintarâ oare-cari observaţiuni, preşedintele, lordul Grauville, anurţă că comitetele Karolyi cugetă a propune oare-cari modificări care ii par admisibile pentru România, dar că işi reservă formularea acestor modificări p6n6 după primirea Tegumentelor. Lordul Fitzmaurice observă că Conferinţa primesee c’uâ viuă satisfacţiune aceste declaraţiuni ale plenipotenţiarului austro-ungar, declaraţiuni din care reiese că guvernul austro-ungur este inspirat de sirce-ra dorinţă d’a face tot ce-i sta prin putinţă spre a ajunge la uă înţelegere cordială cu România. „Supt-semnaţii plenipotenţiari ai Germaniei, Austro-Ungariei, Franciei, Ma-rei-Britanii, Italiei , Rusiei şi Turciei, întruniţi in Conferinţă la Londra la 13 Februariu 1883 şi pe deplin împuterniciţi pentru aceasta, constată unanima înţelegere stabilită intre ei şi adopta intr’un chip definitiv regulamentele de navigaţiune, de poliţie fluvială şi de supravoghere ce trebue aplicate asupra părţii de Dunăre dintre Porţile de Fer şi Galaţi, ast-fel precum au fost elaborate, spre esecutarea articolului 55 din tratatul de Berlin de la 13 Iuliu 1878, de către comisiunea europeană dunăreană cu conlucrarea delegaţilor Statelor ţărmure-ne şi ast fel precum se află anexate la protocolul No. 24 de Ia 2 Iuniu 1882 al comisiunii dunărene europene. „Sub-semnaţii es-primă dorin ţa că Statele ce nu iau parte la desbaterile Conferinţei se vor uni şi ele cu acest vot unanim şi vor adopta de asemene regulamentele in cestiune." „Les soussignes Ple-nipotentiaires d'Al-Iemagne, d’Autriche Hongrie, de France de ia Grande-Bre-tagne, d’Italie, de Russie et de Turquie. reunis en Conference a Londres la 13 fe-vrier 1883 et du-ment autorises ii cet effet, constatent Tac-cord unanime inter-venu entre eux et adoptent definitive-raent les reglements de navigation, de po-lice | fluviale et de surveillance â appli-quer â la pârtie du Danube entre les Por-tes de Fer et Galatz. tels qu’ils ont ete 6-labores en execution de Partide 55 du Trăite de Berlin du 13 juillet 1878 par la Commission euro-peenne du Danube avec les dâldgues des etats riverains, et tels qu’ils se trouvent annexes au protocole No 24 du 2 juin 1882 d# la Commission europeenne du Danube. „Les soussignes expriment le voeu, que Ies etats, qui ne prennent pas part aux deliberations de la Conference, se ren-dront â ce vote unanime et adopte-ront egalement le-reglements en ques-tion." punerea preşedintelui Conferinţei, d'a so comunica delegatului bulgar protocoalele, dar mai propuse ăncâ, ca Ia acea comunicare pe care preşedintele o va adresa guvernului român, se se adaoge că protocoalele vor fi puse de asemene la dPposiţiu-nea delegatului român, dacă el va esprima această dorinţă. Plenipotenţiarele german aderă şi d-sa la propunerea emisă de corniţele Nigra. Represintantele austro-ungar fu de ase-monea de părere că e de trebuinţă a se da in mânile represintantelui Bulgariei toate actele modificatoare. Baronul Mobrenhoim zise că după pă rerea sa, sunt d o mare valoare motivele espuse de Bulgaria pentru admitere, ast-fel că esistă condi ţiu ni mai admisibile pentru o primire a iei in Conferinţă ; d-sa recu noaşte in adever câ situaţiunea crea, .celor doufi rigate ţermurene nu mai permite se acorda Bulgariei o posiţiune atât de pri vilegiată precum cere delegatul bulgar, dar in ori-ce cas este positiv câ asimilarea" făcută de represintantele turc, al nou lui principat tributar cu acele dat guvernului un credit estra-ordiu. 13, 651 lei, pentru piaţa contribui României la comitetul internaţional d suri şi greutăţi, de la anul 1876 pîţ finele anului 1882. Tribunalul de comerţ din Bucur a pronunţat ieri sentinţa sa, in procesul ti tre d-nii Klein şi Behrens din ' 1 După ce proiectul Barrere fu primit astfel intr’un cnip definitiv, corniţele Karolyi se sculă spre a comunica Conferinţei concesiunile despre care vorbise mai sus. D-sa declară că guvernul cesaro-regal, condus de dorinţa d’a întrebuinţa toate mijloacele spre pnnci pate, care an dobândit mai târziu deplina lor independinţă, nu poate fi menţi nută din causa dreptului ginţilor, de vre rre ce tratatul de Berlin a recunoscut Bul gariei privilegii care dau principatului posiţiune internaţională atât de însemnată in cât el poate încheia chiar şi tratate totul independinte de Turcia. întrebuinţarea ee Bulgaria a putut face pănă acum de acele privilegii, nu mărgineşte nici de cum pe aceea pe care ar putea s’o mai facă d’aci incolo. Musurus-paşa zice câ trebuie se mârtu-reascâ cu părere de rfiu că pentru prima oară aude afirmându-se că Bulgaria are dreptul d’a încheia tratate intr'un chip independinte de Turcia. Un asemene drept nu i-a fost acordat acestui principat nici prin tratatul de Berlin nici de puterea suzerană. O ţară vasală, care formează o parte integrală din imperiul otoman, nu poa te, fără o împuternicire specială şi espresâ din partea Sublimei Porţi, să useze d’un drept internaţional, care ru se cuvine de cât numai statelor independinte. (Va urma). In a treia şedinţă, lordul Granville citi uă scrisoare a d-Iui Ioan Ghica, câ d-sea nu poate lua parte la desbateri, ş’atunci corniţele Nigra propuse ca Conferinţa şe espri-me regelui Cavol părerea sea de reu, că representanţii sfii n’au primit de la guvernul român voia d’a lua parte la Conferinţă, şi se se arate regelui motivele escluderii, de vreme ce Conferinţa trebuie privită oarecum ca uă prelungire a Congresului de Berlin. După aceasta, se incepurâ desbaterile a-cupra regulamentului din Galaţi ş’asupra posiţiunii Conferinţei faţă cu acea parte a Dunării dintre Galaţi şi Porţile de fer. Plenipotenţiarul Austro-Ungariei citi proiectul unei declaraţiuni care espune înţelegerea Conferinţei asupra regulamentelor privitoare la calea fluvială de la Porţile de fer pene la Brăila. Cu această ocasiune, d-sea arStâ că Austro-Ungaria n’are altă ţintă in ve- j turc. a împăca pe România, ar fi dispus a dauge la concesiunile sale de mai nainte ăncâ trei noi concesiuni, cu condiţiunea ănsă ca ele să conducă la o înţelegere definitivă. Apoi corniţele Karolyi espuse con cesiunile privitoare la renunţarea represin-taţiunii indoite in comisiunea mixta, apoi concesiunea privitoare la noua împărţeală in secţiuni (nu transversale, ci teritoriale), şi in fine concesiunea privitoare la lărgirea competinţei Statelor ţermurene spre a numi pe supt-inspectorL Plenipotenţiarele Engliterei s’aretă foarte satisfăcut de ănteia şi a treia din aceste concesiuni, iar in privinţa celei d’a doua zise că nu crede de trebuinţă d’a o reco manda României. Plenipotenţiarele Franciei declară câ se uneşte cu atât mai bucuros cu modificările propuse de corniţele Karolyi, cu căt ele nu sunt câtuşi de puţin măcar in contra-zicere cu principiale cari au predomnit la prelucrarea regulamentelor şi ele sunt in ccord cu dorinţele Statelor ţermurene. Plenipotenţiarele Rusiei , baronul Mo-renheim, observă că concesiunile cari au fost făcute acum de Au tro-Ungaria sunt d’o ast-fel de natură, în căt ele vor satisface atât pe România căt şi De Bulgaria. Atunci preşedintele declară că pentru moment nu este vorba despre alt-ceva, de căt numai d’a constata câ ambasadorele Austro-Ungariei a declarat câ e gata a face oare-cari concesiuni. După aceea lordul Granville citi o scrisoare a delegatului Bulgariei, privitoare la admiterea principatului in Conferinţa şi asupra căreia se încinseră următoarele desbateri. După ce plenipotenţiarele Austro-Unga riei işi esprimă părerea sa de reu, că nu este nici un motiv spre a se schimba otă-rirea luată de Conferinţă in privinţa Bulgariei, lordul Granville declară câ şi d-sa este de aceiaşi părere, totuşi cu comunicarea ce i se va face representantelui Bulgariei despre aceasta, se i se esprime şi părerea de râu ca nu s’a putut ajunge la uă altă soluţiune ; in aceiaşi vreme se i se arate câ Conferinţa va avea grijă d’a ţine pe represintantele bulgar in curentul ne-gociărilor prin mijlocirea ambasadorelui Informaţiuni Opoziţiunea din Botoşani şi-a ales Comitetul seu, care va sta in legătură cu Comitetul central din Bucureşti şi va lua toate disposiţiunile relative la alegerile din acel judeţ. Acest comitet se compune din d-nii Ion Ventura, prezident „ Ion Ciolac şi Alex. Enaco-vici, vice-prezidenţi N. Boldur şi I. Miclescu, secretari .. \. Pisoschi, C. Bobeica, C. Ghica, V. Botez, Ioan Goi-liav şi Capril Ciomag, membri. chester. Tribunalul a respins cereri despăgubire ale d-lui Agemoglu, conjâ nandu 1 Ia 1000 lei cheltueli de jud i Sentinţa este pronunţată cu drep j apel Uă banda de 6 tâlhari au prădat ş fuit in noaptea de 6 spre 7 curent a vrei din comuna Cozia (Fâlciu). crimei au fost prinşi şi daţi pe justiţiei. Al mă ăi i Din Districte 4 & Apoplexie.—Luni dimineaţă pe la i? 8 individul Stati, grec de origină, de 4 fesie plăcintar ambulant, in etate d» ani, a murit de un atac de apoplexie ii când şedea in cafeneaua din piaţa FâţŞ nei. Cadavrul s’a îngropat azi, şi parch ■ a ordonat a se face iuventariul sale. fl •jJi/i iubii Jt.V a Dl i0 avii lâl i Jt' : o. dar c dn - i mii ;*• i %(;!. A» fsa®. i® MU ie coste D. Zancolf, agentul diplomatic a' Bulgariei in Bucureşti, a plecat la Giurgiu, de unde, se zice, se va du ce la Sofia. Aflăm că poporaţiunea romănă din Sibiu (Transilvania) a făcut alaltă-ieri o manifestaţie in contra mitropolitului de acolo Miron Romanul, care ar fi nutrind tendinţe maghiare. I sau spart ferestrele in mod demons-rativ. CRONICA dere de cât aceea d’a constata sfârşitul u-| Corniţele Nigra se uni şi d-sa cu pro- S’a sancţionat legea pentru fixarea veniturilor şi cheltuelilor Statului pe eserciţiul 1883-84. Textul ei e publicat in Monitorul de ieri. * D. G. Micescu, directorul prefecturei judeţului Argeş, este autorisat a lua parte la lucrările consiliului de revisie al reciuţi-ei, in locul d-lui prefect. * D. N. Davidescu, directorul prefecturei judeţului Buzău, este autorisat a lua parte la lucrările consiliului de revisie al recru-taţiei, in locul d-lui prefect. Guvernul a fost autorisat a da aderarea sa la convenţiunea internaţională a metrului din 20 Maiu 1875. In acest scop s’a acor- Rabinul din .Ştefftneşti.-(it,m in BotoşaniFnedmann, fâcâtorude minunî şi-a alungat rabinoaia, soţia sa legiti cu care a vieţuit 21 ani. Cu această oci une s’a comis şi o sustragere de bani şi biecte preţioase şi fâptuitoru e un hani din Bivolar, judeţu Iaşi. Cazul s’a inaiil justiţiei şi parchetul de Botoşani şi Iaşi S cheteazâ. Caracteristic e, câ evlaviosul r» se apără inaintea justiţiei cu atestate dicale, nevoind a sta in picioare inain ii judelui instructor, cu atât mai puţin al .U-; lepăda fesul său tradiţional; cu toată actî, â fie Oaff stă evlavie iezuiticâ, torturează pe soţia | legitima, alungănd’o; ea s’a [refugit in ijj unde se află fără adăpost şi hrană; i i| răpit straele, pănă şi ultima cămaşă. Şi ii hi oul să pretinde a fi apostolul Domnului n predică morală; habodnicii ’l venerează ii pe un zeu şi mai cu seamă in Botoşani şi are adepţi, dintre care mulţi compllk-m această afacere, cărora li s’a făcut perehiziţiuni. Jos masca iezuiţilor, incetij predica morală căci faptele vă trădează^ ______ 1 iţa ifcMti Moarte naturală sau asasinat ??—Di\bori(i|ile $ Moineşti, judeţul Bacău, cu data de 7 Ma tie, se comunică „Poştei" următoarele: „Zilele trecute s’a găsit Ia poarta fabr cei de gaz de lângă puţurile de păcură jidovului Teiller, situată pe rezăşia de i comuna Valea-Rea, un ţigan mort. Sesisat de aceasta parchetul de Bacău, delegat pe ajutorul sub-prefectului de I Moineşti ca împreună cu doctorul Braisa (evreu) să facă autopsia cuvenită. D-ru Braiser in „visura et repertum" său deela râ câ ţiganul a murit de apoplexie celebra Iâ. Cu toate aceste ţiganul presintă drept ş o altă plagă mare la cap, din care cursesi împrejurul cadavrului o mare cantitate de sânge. Cu toate că ajutorul de sub-prefect» nu pricepea tertipurile doctorului jidan, dar el, in procesul verbal ce a încheiat, arată câ crede ca ar fi şi altă causă care a făcut st moaiâ ţiganul, şi deja sub-prefectul asiguri râ că va face să vie procurorul cu alt doctor să facă constatare. Se crede cu multă puobabilitate, lucru ce se afiimâ de toţi, câ ţiganul a fost omorât de un jidan vechil a lui Teiller. Jidovul Teiller iutrebuinţază toate mijloacele d’a acoperi crima. Jidanii pretextează câ plaga de la mâna. cadavrului e causatâ prin împrejurarea ci ţiganul a spart cu puţin mai inairte un geam cu pumnul. Totuşi „nu mâna, ci antebraţul" este tâet, şi pe-geamul spart, fereastră 88U imprejur nu e nici o urmă de sânge. In urma acestor parchetul de Bacău se va transporta Ia faţa locului. De dorit ar fi ca să se facă o cercetare minuţioasă, ca să se descopere autorii acestui omor." uiiruiiedst i să aleags Ut public, A- aff prej { n s ACTE OFICIALE D. Daniil Sterescu s’a confirmat primar al comunei urbane Curtea-de-Argeş, şi d-nii Ilie LTţescu şi Dimitrie Yolf Ioanin, ajutoaj re primarului. Epitropia spitalelor casei St. Spiridofl din Iaşi, in virtutea art. 817, din codul ci- ’%i î-Hţ "■4J. * TIMPUL . autorisată de a primi legatul lăsat amentul repausatului Iordaohe Po-Ţţompus din moşiele Oroftiana şi cu trupurile, din judeţu Dorohoi, fii averea mobiliară aflată pe ele -.j| se arată prin acel testament. hmit demisiunea din armată a câ-■ uţjGentilly Nicolae, aflat in disponi-jţn'ru congediu, pe zioa de 3 Mar 1 iVISTA ZIARELOR mul recunoaşte că ţara se ai intr’o situaţie foarte pre-jizBnd insă, că spiritul public |e liniştit şi potolit, conchide islasta se datoreşte convingerii că interesele ţării sunt a-credinţă“... ^jffoaea oficioasă publică nu-1 frJlor aleşi in comitetul central iju misiunea de a „lucra con- [Ailor ce ar intimpina princi-Bspiraţiile pârtiei liberale". “t i u a înijS RSj M îifflSi h ii 14 * t Public reaminteşte, că gu-î a respuns nimic lămurit la rile in privinţa Dunării. A-)ă ce sau disolvat camerele, ‘"tlia.au e dator să publice toată idenţa, pentru ca ţara să ştie [ompromis’o, dar oare dece itul din Londra se zice că unea comisiei mixte va inii Porţile de fer, şi nu zice: Jciorova, graniţa noastră na-jSi aci să fie oare un şurup a •! piiM] rnŞisî n^a con tată, că sesiunea din legislaturii noastre a fost ană in lucrări. La noi se ca la nimeni in toate. Cate convoacă inainte de timp, lngesc de mai multe ori şi cu festea nu fac nimic serios. Graţia interioară e cu totul inlll-fl Majorităţile s’au ocupat nu-itisface gusturile guvernului, rebuinţele ţării. Deacea aleii se intrunească, să se in-iine şi să aleagă bărbaţi mai de binele public. j: ţ'cJ jj ij nil W. atrage atenţia tuturor anoperelor pregătitoare şi guvernanţilor pentru ale-itoare. Poliţia lucrează prin j'oacele. D. Anton Dumitres-cctor poliţienesc, adună pe a cărora li se ţin spiciuri po-relative la alegerile viitoare, nţa poliţiei s’au ales doi de* fie-care suburbie. S’a dresat s^||i!S-verbal ! Meetingurile po-urmează prin colegiul III iî culorile. Legi liberale, gu-hral şi alegeri libere ! ? Ce 1 UA TRIBUNALELOR a judecat de Curtea cu juraţi din i>ţi procesul in care Ioan Onac fost in serviciul de pescărie a Antechi, era acusat pentru că a in Junele Noembre şi Decembre :oare că va omori pe d-nii fraţi (orghe Antachi, mari proprietari lacului Krateşul. 1 #i juraţilor a fost afirmativ şi cu oţe uşurâtoare. Curtea a condem-usat la un an inchisoare corecţiI Iheltueli de judecată. a judecat de Curtea cu juraţi ul-:es, in care Manoil Sahini era a-■'U crima de omor săvirşitâ dar contra lui Grigore Grigorascu, iţionari la chirhanaua d-lor fraţi «1 juraţilor a fost negativ. Curtea Irt acusatul Manoil Sahini. ecouri streine î Zeitung“ scrie: De c aiaţnle lui Mancini in parlamenta 1 a l!,n asupra politicei externe italia-ae au făcut o bună impresie mai ales 111 Germania şi Austria. Mancini a declarat cu drept cuvănt: Cine viea să susţie, că Italia a suferit un refuz la Berlin şi Viena, calomniază ţara şi guvernu. Din cele ce scriu foile mari din \iena se vede clar, că cercurile determinante din Austro' Ungaria consimt cu căldură la cuvintele lui Mancini pronunţate in interesul păcei generale. Tot aşa e şi in Germania, unde toţi bărbaţi de stat luminaţi 'salută cu bucurie bunele relaţii dintre Germania, Aus tria şi Italia, ca o nouă şi tare garanţie a mănţinerei păcei europene, cea ce este scopul principal, putem zice unic, al politicei externe germane de o lungă serie de ani. Toate bă-nuelile ridicate in privinţa aceasta contra Germaniei, toate încercările tendenţioase de a trage la îndoială caracterul eminamente pacific al politicei germane, au căzut cu totu in cele dm urmă, de oare-ce in toate Gestiunile ce au preocupat Europa de 12 ani, Germania n’a incetat de a’şi ridica vocea in interesul raporturilor pacifice intre toate statele Europei. * Guvernul ungar a dispus o cercetare contra aranjatorilor intrunirei din Deva, unde românii adunaţi au protestat prin discursuri violente^con-tra legei şcoalelor secundare. Cu cercetarea e însărcinat judele cercual Alexius Borosz. „Petit Provensal" spune, că autoritatea a descoperii o societate secretă in Corsica, cu scop de a rupe insula de la Franţa şi a cărei organizare e dirijată din Genua. * Poliţia din Londra se întăreşte cu 2000 oameni; se va mări şi poliţia secretă. Se vorbeşte, că aproape de gazometru din suburbia Kings Cross s’au găsit două butoae cu pulbere. * In Petersburg s’au găsit in două locuri depouri de dinamită. S’au arestat ca la 40 persoane. Prinţul Dol-gorukow, guvernator general in Mos-cowa, a primit o epistolă care zice, că Ţarul nu va da o constituţie cu ocazia incoronărei, şi de acea se va pune totul in mişcare spre a se im-pedeca încoronarea, chiar dacă ar trebui să se arunce in aer intreg Kremi cu toţi oaspeţi. Politia crede că a stins toate planurile de atentat. * Şahul P^rsiei, Nassr-Eddin, va ple ca in Aprilie din Teheran şi trecând prin Oaucaz va sosi in Maiu la Moscova spre a asista la încoronarea Ţarului. Nassr-Eddin va vizita apoi Viena şi Roma. de unde se va întoarce la Teheran, trecând prin Stambul. * Cabinetul englez a şnodat deja pe cel prancez in frivinţa mesurilor de luat contra mişcării anarhiste. Glad-stone e de părere, că Franţa Anglia şi Rusia trebue să formeze ligă de apărare contra tuturor mişcărilor revoluţionare de natură politică. * Regina din Madagascar pare a fi decisă să se apere serios contra Francejilor. 30,000 oştire sunt puse sub comanda nepotului reginei, Ea s’a adresat cătră guvernul englez şi german spre a interveni pe lângă Franţa, ca aceasta că nu bombardeze Tamatave. % Prin unele strade din Budapesta s’au găsit de poliţie afişuri cu conţinut comunist. S’a arestat un smintit, care a fost vizitat de medici şi apoi liberat. contra primarului comunei Roşu, Pândele Bălăceanu, fostul girant responsabil al ziarului „ Românul “, aflăm că d. ministru de interne l’ar fi suspendat din funcţiune. Iată acum ce ni se mai denunţă: Fiul primarului, Haralamb Bălâeeanu actualmente notar, pe lângă mita ce ia pentru tata seu, atentează la pudoarea femei-or din sat. Cel betrăn, Pândele, a luat de la locuitorul Marin Ion 70 franci şi 12 sticle de viu, ameninţăndu-1 că, daca i le va cere înapoi, el va da afară de pe pămentul seu ce 1 are in comuna militară. Această denunţare este iscălită de următorii locuitori ai comunei Roşu : Radu Dumitru, Florea Nicolae, Minciu Dobre, Cărciumaru Ilie, Dumitru Christea, B. Condeescu, Dumitru Florea, Nedelcu Florea, Al. Stoichină, AI. Grigore, Tane Iii şi alţi 45 locuitori. Călugăriţe amurezate şi gazde de hoţi Monaştirea Adam din judeţul Tutova, es te martura mai multora Dimfe fâră lăutari sau cimpoae. Multa vreme rasa călugărească a acoperit crimile cele mai odioaşe ale acelora ce spre deriziune se pretind de surorile lui Christ De multe ori s’au denunţat prin presă scandaluri revoltătoare comise de aceste pi oase fâră ca cei in drept să remedieze râul. Minimele acestor ingeraşe voalate de la zisa Mănăstire, fiind multe şi varie, ne re servăra a le descri altă data având a ne ocupa astă-zi cu nararea dragostei a doua din ele, şi anume Anisia Pavel, şi Sevastia Pavel in a căroroa chilie s’a prins Banditu Ghiţâ Lungu sau Necolae, in ziua de 1 Februarie exprimat. Acest bandit de meserie, de fel din co muna Brăteşti din judeţul Tutova, voind a fura caii unui comerciant din Galaţi, s’a introdus noaptea in curtea casei şi începu a tăia cu pila Iacâtu grajdului; hoţu de păgubaşi insă care nu s’a indurat a se despărţi de caii sfii, simţind cinstita operare, a eşit afară înarmat cu un revolver, şi găsind pe negustoru nopturn lengă grajd a somat a se preda, dar acesta ne fiind obicinuit a face cunoştinţă cu cine va in Din ale Regimului Virtuţii In urma celor publicate de noi asemenea împrejurări, s’a încercat să fugă ş’ar fi reuşit dacă nu primea ca gratificaţie căte-va gloanţe de revolver care sâ’l facă să cază grămadă in curte, unde fu prins de Poliţie şi transportat la spitalul Elisa-beta Doamna din localitate. Rănile căpătate fiind căutate de medici respectivi, dupe căte-va zile banditu a pu tut redobândi puterile lui fizice şi a conceput ideea de evadare mai ’nainte de a se vindeca complectamente ; şi aceasta centru a nu mai da ochi cu justiţia cu care s’a cercetat de mai multe ori ; ast-fel că la 20 Ianuarie acu curent, reuşi a vedea din spitalul ne observat, şi se duce lângă scumpele sale amante, Anisia şi Sevastia Pavel in chilia cărora speră să găsească un azil sigur pană la restabilirea sănătăţii sale Observăndu-se lipsa lui din spital, autorităţile respective s’a pus imediat in urmărire, şi aflând in cea din urmă că acest bandit avea relaţiuni culpabile cu numitele călugăriţe, parchetu trib. de Galaţi, la 11 Fevruarie a intervenit către parchetu trib. de Tutova, şi a cerut ca chiar in noaptea următoare să se înconjoare cu putere armată mănăstirea Adam, şi chiflele călugăriţilor cu pricina, ca a doua zi de dimineaţa fâcăndu-se o perchiziţiune minuţioasă să se poată prinde banditu cu siguranţă după care apoi să se trimiţâ legat la Galaţi. Primaru comunei Adam împreuna cu ajutoarele sale a întreprins o vânâtoare minuţioasă prin chiflele monastirei, şi a reuşit a scoate pe bandit dintr’o groapă din fundu pivniţei de supt chilia iubitelor sale ca pe un lup prins in Iupârie cu purcelu in gură; după care apoi l’au legat cobză şi l’au trimes peşcheşl supt escorta d-lui procuror al tribunalului Tutova, care la rându d-Iui l’au trimes colegiului sâu din Galaţi de unde a fost cerut şi unde ajungend fu depus in siguranţă. A doua zi mai făcându-se o perchiziţie in chifla acestor călugăriţe, s’a găsit o însemnată corespondenţă a banditului, intre ,inutâ cu călugăriţa Anisia Pavel, pe lângă care şi mai multe bilete de vite nescrise purtând numai iscăliturile unor primari şi sigiliele acelor comune de uDde au fost sustrase, şi care corespondenţă s’a trimis întreagă parchetului de Galaţi care era sezizat de această afacere. Pent’-u a se vedea insă gradu de intimitate a banditului in cestiune cu călugăriţe de la sf. monastire Adam, reproducem o scrisoare adresată de el iubitei sale Anisia Pavel, la 11 Ianuarie a. c, din spitalul E-lisabeta Doamna din Galaţi, şi care ni s’a comunicat noâ in copie de corespondentu nostru : Galaţi 11 Ianuarie 1883. Dragă Anisio „Am primit scrisoarea d-Ie şi foarte „mult m’am bucurat, dar pe de o parte m6 „intristez, auz că faceţi prea multă intris-„tare despre mine, dar nu face dragă atât, „căci mare este D-zeu, şi ’mi-va face pe „placul meu, dar mata să nu te gândeşti „că vei fi fără de mine nici odată, dar „mi-aţi scris că in ceasn care ai f&cut cunoştinţă cu mine, şi zici că mai bine nu „mai făceai, şi nu ştiu de ee ai voi sâ’ţi „rogi mata singur finitu-vieţei, dar mai bine roagă a scăpa eu din suferinţele ce „sunt, şi nici o dată, faţă, ehipu, şi asemănarea şi trupu teu cel curat, nu’l voiu „depărta de la mine, şi vom fi şi mai bine, „de cât mai ănteiu, şi ast-fel sunt pe pat „suferinţelor aproape de moarte, şi vă sâ-„rut cu dulce, şi dacă bine-voiţi, vino sin-„gurâ să mă vezi, şi să te văz, sau trimitem „vr’o scrisoare cu adresa, la spitalu Elisa-„veta Doamna din Galaţi. „Ve sărut cu dulce pe oate. „Al dumitale, Ghiţa Lungu. „NB. Dacă aţi voi mai trimite respuns „unde sâ’ţi trimet scrisorile la mata sau la „cumnatu Ghiţa.“ {Lanterna). oară in această stagiune OLTEANCA, operă conrcâ in 3 acte de d. G. Bengescu. Mu-sica de d. Otremba şi Gaudella. Lotăria presei Comitetu general al loteriei presei, organizată in folosul incendiaţilor din ţară, s’a întrunit alaltă-ieri seară in localul redacţiei „Curierul financiar. “ S’a dat citire lucrărilor comisiunei însărcinate cu facerea socotelilor, plata câştigurilor şi încasarea banilor neversaţi incâ, şi s’a aprobat bilanţul in-tocmit de acea comisiune, şi din care rezultă că in casă a râmas peste 151,000 lei, şi că mai sunt incâ vre-o 4000 de lei de incasat. Tot-d’o-dată s’a numit o comisiune compusă din cinci membrii, şi anume d-nii So-cec, col. Scheleti, Bibescu, Minovici şi Bâi-coianu. care să proceadă la formarea tablourilor persoanelor ce sunt de ajutat, la mpâţirea ajutoarelor. — Comitetul general a mai hotărât să se dea 2000 lei societarei pentru ajutorul elevilor săraci. Societatea „Naţională** de Asigurare in Bucureşti Consiliul de Administraţiune are onoare a comunica D-lor acţionari că. conform Art. 46 şi 47 din Statute, prima Adunare Generală regulară a acţiunilor Societăţii, va avea loc la „12 (24) Martie 83 la 3 ore p. m. in locul Societăţii Strada Carol I. No 9 Ordinea zilei 1. Raporturile Consiliului de Administraţie şi Censorilor, asupra bl lanţului primului eserciţiu, de la i-Martie pănă la 31 Decembre 1882. 2. Aprobarea Bilanţului şi descărcarea de dat Consiliului de Administraţie pentru gestiunea sa. 3. Fixarea dividendei. 4. Propunerea Consiliului de Administraţie de a modifica titlul Soci-etăţei, ficfindu-1 : „Naţionala, Societate Generală de Asigurare in Bucureşti11 in loc de : „Societatea „Naţională" de Asigurare," cum era pănă acum. 5. ^ Alegerea a trei Censori pentru verificarea compturilor anului 1883 conform Art. 39 dm Statute. Bazarul „Furnica** Asociaţiunea Doamnelor Române Dentru desvoltarea şi încurajarea industriei casnice, aduce la cunoştinţa Onor. Public, că s’a mutat in Calea Victoriei No. 120 (Casa Mărgărites-cu). In acest Bazar se găseşte tot feluri de stofe naţionale pentru rochii e vară subţire, haine bărbăteşti, cos-;umuri naţionale de damă, scoarţe, velinţe, preşuri, hramuri ş. a. Se primeşte ori-ce comande L de -esături naţionale. onferiuţe publice ale Societăţii Corpului didactic Sâmbătă, 12 Martie, orele 8 seara dr. N. Manolescu va face Confe-inţa anunţată şi va vorbi despre Miopia şi Statistica ei in şcoalele din Capitală. Din causa demonstraţiuni-lor necesare această Conferinţă se va face in Amfiteatrul de clinică de la Colţea. Duminică 13 Martie, orele 2 p. m. in Amfiteatrul facultăţii de litere de la Universitate, d-1. G. Dem. Teo-dorescu, va face Conferinţa anunţată şi va vorbi despre Viaţa şi Operele Archimandritului Eufrosin Potecă. Pentru a fi admis la Adunarea Generală, fie ce acţionar trebuesce a depune acţiunile sale, cel puţin cu cinci zile inainte de ziua adunărei generale la Bucureşti, la Casa Societăţei ; la Iaşi, la D-nii I, Neuschotz et C-e. Banquieri; la Craiva, la D-1 A. M. Strass, Agentul Principal al Societăţei, si in contra acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care va servi tot de-o-da-tă şi de bilet de intrare. Bucureşti 9 Fevruarie Pentru Consiliul de Administraţie Preşedinte I. Marghiloman Extras din Statute : Art. 48 Spre a face cine-va parte din Adunarea Generală, trebue să fie proprietar a cel puţin zece acţiuni, cari dau dreptul la un vot. Nmi un acţionar nu va putea întruni mai mult de zece voturi penam dânsul şi alte zece ca mandatar, ori care ar fi numărul acţionarilor ce va poseda sau va representa. Art. 49. Nimeni nu va putea representa pe un acţionar daca nu va fi insuşi acţionar. Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor in casa Societăţei sau la locurile desemnate de Consiliul de Administraţie, in publicarea respectivă, cu 5 zile cel puţin inainte da ziua fixată pentru Adunarea Generală. TEATRE-SPECTACOLE Teatral Naţional.—Societatea Dramatică. Sâmbătă la 12 Martie 1883 Representa-tiime extraordinară dată in beneficiul D-rei Amelie Welner. Se va juca pentru ultima CFRSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 11 martie 1883. 5o'o Renta Amovs‘bilă. . . , 5°|o Renta Română Perpetoă . 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 6o|0 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > Monicipa'e .... 10 fr. > C»»eî PeDs'ooilor 300 I 5olo Scrisuri fundam rurale. . . Voio Scrisuri Ruiale. . . 5o|0 Scrisuri fondare urbane . . 60[0 > » » 7o[o » » > Impr. cu p :ime Bno. (20 1 b.) Acţii Bascei Naţionale Române 2501 > > Soc. cred. m0b, rom. 500 I. > > » Rom. de c0n-trucţii 5001. , , , de Asig. Dacia-Rom 8001. > » > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra o.igiut. . »_ > Bilete de Banque Fiorini va'oare Austriacă. . Mărci germane. .... Bancnote iVancese. . . Uun?p. Vend 93i| 94- 92- 92ilj 1001/, 1011 î , lOdJ'jo 1031/ 86i, 86E.< 225--- 232- 91'„ 92>r, 1031/, 1083[, 883,, 89'/j 983;4 99 ri2 102i|, 1028/, 821 /a 33--- 1290 1300 210--- 215- 532--- 537--- 408--- 412--- 235- 240--- 1 >u 2 - 18lt 2 - 210,/j 2.111,, 1 23 1.25- 99'ls 100'/, [Ţp v£tri7Iir*Al Casele din strada Măn- venzare tuJesi 9 Amatorii se vor adresa in case la proprietar. i t TIMPUL B U < 2 Z O H w D JiJVXS GIEGTJLAE Onorate domnule . Ne grăbim a vS înştiinţa, că la „ CAVALERUL DE M0-DA“ cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbaţ şi Băeţi, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costu- iPRIMACASAde CONFIENTAjnTERA1 me cu şi fără Talie, din stofele eele mai moderne, confecţionate aupă noulu Jurnal. Pardessiuri haute novenute pSnă la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- tume negre de Salon. Pracuri'şi Gheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap deSedan. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ratin frise, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Ellaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi mâniei, Blănuţe scurte de'Vânătoare, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţuiile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconcurenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci CD m CD O 2 C r ŞI IARNA i I îi a ii ii ii ii ii n ii 31 II II n ii ri ii ii i i i i i ii iu ^SUNTCELE MAI BENE DIN LUMB^ premiale cu 150 odăile prirtie PARIS 18 7 8 Medalia de au MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI SINGER A se feri de imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. SINGER C Ss poarta marca Maşină de cusut new-york. de sus a a lur Fabricei. G. NEIDLINGER, A§ent general 1 3 H P r- ^ ^ ^ F- 3 - S3 jt c3 0 ct ca a 3 O PQ - P O 3 W K © in Vienal Rothen- Jthurm-, straseNo. 18 cumpără timbre de scrisori întrebuinţate din Bulgaria, Bosnia, România, Muntenegru, Turcia, Serbia etc. şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vechi eşite din curs. Cassa ţine corespond’nţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană. 1.HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preturile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperâm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp fnimou cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vfinzare. PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A stsit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai eseelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : RoqHefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont â’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Creme de Holande, Stilton, Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Constantinopol, Icre proaspete, moi şi tescuite ne morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liquernri din cele mai alese. Ceainri chinesesci, rusesci de caravană si de Popov: pesmeti diu cele mai renumite fabrici străine In curfind sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vfinzare cu ocaua vin roşu si alb de cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,rva române pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi egalitatea mârfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. Par la presente j'ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau Ananas de la Martinique. Banane de la'Bayona. Benedictin-Bitter i de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric ' Chartreuz, alb. galbin ' ^ ' enz, alb. galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francii de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VimandFockin'i îint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia. Cnraso ae uianaa, alb, verile si orange sec, Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Cognac vieux, Cognac fin champagne. din Cognac. liqnemri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux Renu-mitaMastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Rontnri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac 'de Mandarin. Pnnch in Cognac Rhuni si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de beşti, Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri moderate ciul conştiincios. Cu stimă, I). G. MOCIANU. ŞI INDIGENE. lin Franţa, Germania, Italia. , Indigene de la Cotnari. Odo- -e. Preţuri moderate servi- i fin * * * * * * * K * * * * * * * * * # IPSOS DE CAM FINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mar? deţiosit L 0-nii F Uruzztai i C-i« Calea Victoriei 55 VIN ET SIROP DE DUSART CO LACTOPHOSPHAT DE CALCE , «I Experienţele celor mai celebri medici din întregul Univers au restabili- ţără că Lactophosphatul de Calce în stare solubili, ast-feî cum el ecsistă în rinul şi siropul lui Dusart, este in tdte penodele viuţei, cel mai bun reconstituant al vieţei omeneşti. La femeile însărcinate, el înlesneşte desvoltarea micei ecsistenţe ce se află în pântecile sale, previne vărsăturile şi diferitele alte accidente ale sarcinei. Daca se dă nutricelor, el înbogăţeşte laptele şi face astfel ca copilaşi să nu mai sufere nici de colici nici de urdinare; dentiţiunea se patrece cu mare înlesnire lără dureri, fără convulsiuni. Mai târziu când copilul se află palid, limfatic, când carnea lui este mile şi fleşcăită, când ghindele apar în jurul gâtului său, vom găsi în lactophosphatul de Calce un minunat şi eficaciu remediu. Acţiunea iui reparatrice şi reconstituantă nu este mai puţin sigură la persdnele în vărstă sărace de sânge (anemice), ce sufer de stricarea stomacului, la acelea, asemenea, cari se află slăbite din causa diferitelor excese, luerări ostenitore, vârsta înaintată etc. întrebuinţarea lui estefdrte precidsăla ofticoşi, căci el aduce vindecarea (cicatrisarea) tuberculelor ce se află In plămânii şi favorisea^ă forţele hrănirea bolnavului susţiindui forţele de cari au trebuinţă. In resumat, siropul şi Vinul Dusart, stimulează şi înlesneşte pofta de mâncare, restabilind, nutriţia într’un mod complect şi asigurând formaţiunea regulată a dselor, a muschiilor şi a sângelui. Deposit In principalele Pbarmacii şi Droguerii PAHIS. CASA GRIMAUI.T ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE. , rw fii -ă celor, ■ ■ ni •t a erezp * ups itf. De ^ că lk Pfk-V ft, !»■ ■*!Pl SIROPU „ FASTA DE LADASSE de Seve de Fin (Bradu) Maritimii * Persdnele slabe de peptă, acele atinse de Tusse, Răgu» şili, Grippă, Catarrne, Bronchite, Stingerea vocel şi Asthmu, suntu sigure d’a gâssi uă potolire rapidă şi cu-rarissire in introbuintarea principuriloru balsamici a-le bradului maritimu concentrate in Siropulu şi in Pasta da sevă de Pin (bradu) deLagasse. Depositu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in principalele Pharmacii. V 3Î 5 i Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Hossel. 1 ■>liL V UI »