V VINERI 11 MARTIE 18.93 A*•. ÎW. ANUL AL VIII—No. 56 ABONAMENTELE ieritru toată ţara, pe an . . . . , pe 6 lnni. . . , pe 3 lnni. . . arintra streinitate pe an ... 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei dbcnamentele se priimeec la Administrare. jln Capitală 10 bani numărn In Districte 15 bani numărn timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » > II .... 2 50 Colegiele electorale pentru alegerea ieputaţilor şi senatorilor viitoarelor Adunări legiuitoare, sunt convocate ordinea şi la termenile de mai L *»PIC( -nsiti “'L ft. i <1 : i a ■oii snli aâi Pentru deputaţi Colegiul I, in zioa de 20 Aprlie viitor. Colegiul 11, in zioa de 22 Arilie itor. Colegiul III, iu zioa de 24 Apri-I viitor. f Colegiul IV, in zioa de 26 Aprilie viitor. In zilele de 10 şi 11 Aprilie se lor alege delegaţii colegiului IV, [lonform ari. 60 din legea electorală. Pentru senatori Colegiul I, la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. Colegiurile universităţilor din Bucu-oşti şi Iaşi, la 2 Maiu convoaie pentru ziua de 10 Maiu viitor. (iii Bucureşti, 10 Martie 1883 De mult timp atenţiunea publică iste atrasă şi'uimită de unele trans-ormaţiuni politice scandaloase, in ca-renegarea n’aro drept punct de fiecare măcar ambiţiunea de a fi ce-[a, ci este curat şi simplu o porni-[e abjectă spre imoralitate şi de radare. împrejurarea din care decurge a-!seastă privelişte scărboasă o recunoaşte astăzi toţi că este lipsa in ge-iere de caracter, care face din o-| nul public un personaj nescrupulos, căutând principiului, şi urmărind lumai satisfacţia unor interese pri-ate in oposiţie cu cele publice. Darreul cel mare este că exemplul msei de caracter pleacă din regiu-file cele mai inalte, de la persoane nise mai in evidenţă, unde ochiul o-feiului inferior se aruncă cu dorinţa e imitaţiune, şi aşa ea se propagă iai sigur in societate, care este pe laie de complectă decădere. Reul este că renegarea işi facecuib in liritul unui Beizadea Mitică Ghica, fciu altui asemenea personaj cu a-iractiunea, care, ori prin naştere, ori prin merite personali, ocupă cea mai [înaltă posiţiune socială. E dureros a o constata, dar treime să o lacem odată, spre a biciui lecăderea si a redescopta simţul mo-trebue să o constatăm că Beiza-fleaua cea rezimată pe traditiunea rrămoşască, acel Conservator, naI iu ral. declarat conservator care, pe ‘,it avea in sine vigoarea barbă-|fiei, cuătase a-şi popularisa credinţe, propagăndu-le cu emfasapănă trin infundăturele mahalalelor, pe cale cutriera in neuitaţii săi botfoi-; astăzi acest fiu de Domn, fiul lui rigorie Vodă-Ghica, a adjuns un invalid, pe care 1 poartă in carul său o triumf d. Rosetti-Bratianu, punân-lu-1 să-i strige ura! la fie-ce pas. Fostul preşedinte al Camerei Con- Ananţnrîle ji inaerţiila se primesc licăreşti , la Administraţia ziarului ii o *e“®’ j? biuronrile de annnţnri Heinril Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbek-stein 2;—Parlg, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Serlgorlle nefrancate nn se primei Hannscrlsele neimprimate se ard. servatoare de la 1871 — 1876 este astăzi preşedintele Senatului Roşu, resumănd in persoana sa majoritatea cea mai inică şi cea mai lipsită de pudoare, majoritatea perechiă a celei din Cameră, cu care împreună aplaudă trădarea intereselor Statului, de către guvernul aşa numit Liberal, şi se scălămbă la Oposiţiuneacc vocşte a-i cere socoteală; cu care impreună include gura Oposiţiunii neacordăndu-i nici măcar facultatea de a se rosti sub scutul regulamentului ce obligă pe toţi d'o potrivă Ne punem intrebarea aci : prin ce impregiurare s’a produs această me-tamorfosă ? Cunoscuta slăbiciune de presidenţii a principelui Dimitrie Ghica pentru noi n’ar fi tocmai adevăratul motiv, cănd este cunoscut şi aceea că are atătea presidenţii, in căt ar putea re nuncia la una fără ca acei stă descărcare de sarcină să-i fie prea costă-toare. Aci joacă două drăcii, ce impreună au concurat la domolirea sau mai drept la tăvălirea fostului adversar al Roşiilor, pănă a deveni instrumentul lor orb. Este un interes spitalicesc şi un interes austriac. Amândouă acestea surîd omului nostru şi ’l pasionează d’o potrivă, linul aretăndu-i halatul de la Colţea şi scufa de hi Pantelimon ca vestmânt reservat nobililor sale porniri, şi altul procurăndu-i fericirea d’a’şi acoperi acest vestmînt cu podoaba unui cordon. Eforia Spitalelor unită cu aquila austriacă au distrus simţibilitatea in Beizadea Mitică Ghica intru căt aceasta ar fi fost de un caracter moral şi patriotic. In van astăzi ar mai căuta cineva intr'insul o inimă : in locul ei este un bojog care ’l înclină la servilism, sau la abrutirea morală.—Beizadeaua decăzută astfel apare in posiţiune de ciutac, jucănd pe lăngă d. Ioan Bră-tianu rolul de scutier, pe care d. A-lecu Orăscu il joacă cu atăta fidelitate pe lăngă d. Basile Boerescu. A-l vedea in-tr’adever, pe principele Dumitru Ghica, proclamând in cestiunea Dunării patriotismul D-lui Ioan Brătianu, precum văzurăm că o făcu in ultimele şedinţe ale Senatului, este ceva atăt de straniu, in căt simte cineva nevoia a-l pipăi ca să se încredinţeze daca este in carne şi in oase chiar persoana care vorbeşte. Cum ! Domnule Dumitru Ghica, a promite un ministru Romăn Auc-tro-Ungariei să admita pentru Duna-nărea noastră o Coinisiunee mixtă, in caro Austro-Ungaria se vira fără drept, precum a făcut’o incă de la 1881 guvernul Ion Brătianu, este aceasta patriotism? A lăsa apoi să se formeze in sinul cabinetelor Europei un curent favorabil pretenţiunilor austriace, pres-criindu-se de la Bucureşti, represen-tanţilor Romăniqi din străinătate; „Pipăiţi terenul" sau „aperaţi-ve, fără a ataca pe Austria,” cănd aceşti represontanţi comunică guver nului nostru dă ambasadorii austriaci se intrec pe capete să convingă pu terile şi cer instrucţiuni; este aceasta patriotism ? A amagi apoi Naţia eu resistenţa pe care na făcut’o la timp, pe can pana in sfârşit n’o poate face un guvern deja ingajat prin cuvântul seu de mai nainte ; este aceasta pa triotism ? Dar daca venim şi la revisuirea Constituţiei ? Beizadea Mitică Ghica, urmăndu-şi rolul de scutier al presidentului mi nisterului actual, a împins supunerea sa pană a se face şi detractorul sis ternului actual electoral, pe care la 1866 1 a preconisat ca remediu contra corupţiunii regimului electora al statului, şi contrilnie ast-fel la readucerea acestui regim, urmărită de către d-nii Rosetti şi Brătianu prin revisuirea propusă. înţelegem insă unde ţinteşte această tiradă. Beizadeaua, perzendu-şi sărita, re-negăndu-şi principale, ’şi-a perdu şi colegiu], căci nimeni nu-1 mai vo este, daca ar fi să se rostească in libertate; şi de aceda acum, spre a se face demn do mija guvernului ca să-l susţină la viitoarele alegeri, a devenit vrăjmaşul de moarte al co legiului I, din care altă-dată eşca mandatar al Naţiunii liber, ales. Deplorabilă posiţiune! cumplită decădere ! Cei ce simt ruşinea unei asemenea posiţiuni, aibe in tot momentul acest esemplu, ca să ştie unde ad-junge şi cum poate sfârşi un renegat. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 10 Martie.—„Camera comune lor.“ La o întrebare in privinţa afacerilor din Madagascar, lordul Fritz-Maurice răspunde c;1. guvernul englez va continua sa ’şi puie silinţele spre a impaea pe Franţa cu Madagascarul. Camera comunelor s’a amânat până la 17 (29) Martie, şi . camera lorzilor până la 22 Martie (3 Aprilie.) Berlin, 20 Martie.—împăratul a primit demisiunea amiralului Storcii din funcţiunea de şef al ainiralitaţei, şi a numit in locu-i pe general Caprivi. Gotlin, 20 Martie.—Consilierul de stat Wongenheiin, ministrul cultelor şi şcoale-lor din ducat de Sa.v-Coburg şi (iotlia, a fost omorât de către un individ care căutase in zadar o slujba ; asasinul, după ce a săvîrşit crima, s'a sinucis. Constnntinopol, 21 Martie. — Consiliul le miniştri a examinat statutele şi caetul de sarcini relativ la regia tutunurilor ; se zice că a introdus oare-eari schimbări de cari vor lua cunoştinţa, capitalişti interesaţi, şi daca Ie primesc, afacerea se va inclieia negreşit. Poarta a notificat ambasadorilor o liota-are ministeriala, care opreşte circulaţia şi venzarea in Turcia a biletelor sau obligaţiunilor de lotarii streine, supt pedeapsa de prindere şi urmărire judiciara. Informaţi îmi „Monitorul “ do azi a publicat de ci otul prin care se acordă medalia Lene Merenti clasa ăntăiu Doamnei Elena Bibcscu pentru meritele sale artistice. 0 întrunire electorală se va ţine asta seara, .Toi. la rcdacţiunea „Romanului", spre a se chibzui in pri vmţa manevrelor pentru viitoarele a legeri. împăratul Germaniei împlineşte azi Joi. 86 de ani. Colonia germană din Bucureşti va serba această aniversare piintr un banchet (de sigur nu in sala Slătineanu) la care va lua parte şi ministrul plenipotenţiar al Ger maniei. 10 Martie 1871 ! Căte suveniri d-lor de la „Românul"! CRONICA Bune, rele, cum fură, babele trecură Dar veniră acum şi moşii, şi-'şi arata colţii De azi dimineaţă a inceput sâ cada măză-riclie ; pe la zece oro ningea bine. ’Şi-a intors iarna cojocul. Cu atăt mai r6u pentru noi. ♦ Dela 1 aprilie se iefteneşte tutunul. Fiţ veseli domnilor consumatori. Dar tot de Ia acea dată să nu v6 miraţi daca veţi ..găsi frunză in pachete in loc de tutun, âeum deja, când ’l plătim aşa de scump, şi este miserabil, dar după ce s’o iefteni I... Halal de noi! dar halal şi de pravoslavnica Regie guvernamentală. * „Românul" întreabă pe d. ministru al lucrărilor publice ce măsuri a luat pentru curăţirea Cişmigiului, acest focar de infee ţiune care ameninţa sănătatea locuitorilor apitalei. Caidurile se apropie şi timpul perdut nu se mai întoarce. * Localul liceului Sf. Sava, după cum anunţă „Resboiul", se afla intr’o stare deplorabilă; tavanele cad peste elevi, sobele se dărâmă, cade tencuiala după ziduri şi altele asemenea. Aviz celor in drept. ESTE REGELE 0 FICŢIUNE ? IV Cestiunea principilor d'Orleans in ■’rancia care a provocat in şirurile armatei franceso uă nemulţumire a-ăt de legitimă, a dat ocasiune d-lui "Valbert de la „Revue des Deux Mondes" se studieze de aproape ca-acterul mărci majorităţi a oamenilor cari conduc astă-zi distinele Franţei şi cari se pot zice, cu drept cuvânt, că sunt acolo ceia ce sunt la noi par-tisanii d-lor Rosetti-Brătianu. Ei bine. d. Valbert a venit la conelusiu-nea bine motivată, că ast-fel de oameni, fie deputaţi, fie senatori, fie simpli partisani, nu vor ea (ani lor st1 aibă uă politică esternă naţională fermă, nu vor ca ţara lor se se re-oauseze un singur minut, şi la aceasta se atribuie anihilarea aceea a-it de completă a Franciei in consi-iele europene şi agitaţiunile socialiste m comunarde ce au inceput a frământa capitala Franciei. Acestor oameni, in Francia ca şi , la noi, nu mai ajunge posturile, câştigurile, ecoraţiunilc şi concesiunile. Intere- sele economice ale ţârei sunt pretutindeni compromise, in năuntru ca şi in afară. Singura lor preocupare este legea suspecţilor, este punerea afara din lege a tuturor acelora cari nu se inchină la idolii lor. Puterea este aşezată de dânşii şi nici un mijloc nu li se pare neertat pentru a o ţinea in ghiarele lor. Ei fac ca ie-suiţii cari zic; „ce ne pasă pe unde vom intra in Paradis, numai se intrăm, numai se punem măna pe cetatea gloriei," Misticismul revoluţionar, cârdăşia, delaţiunea sunt armele lor. Si cănd au isbutit, strigă ca capucinul ce ameninţă cu crucea: „ecco ilveropul-cinella ! “ După care, lăsând afacerile serioase de care, cu desăvârşire, sunt incapabili, aleargă la jocul marionetelor pe care 1 esecută tot ei. Dacă d. Valbert ar fi fost rugat se studieze şi se descrie pe roşii noştri după natură, n ar fi isbutit mai bine. Aceiaşi dascăli, aceiaşi elevi au produs ; ieară şcoala demagogică a Bu-curesciului, nu se poate privi de căt ca sucursala rnarei şcoli socialiste şi comunarde după malurile Senei. Singura deosebire ce este intre cei de acolo cu aceşti de aici constă intru aceasta că, pe cănd cei din Franţa nu au in faţa lor un rege ereditar, aceşti de aici, avend a face cu uă monarhie, bună-rea, care cred că le datoreşte lor totul, cer, pretind, bat din picior ca atunci cănd d-nii Ro-Rosetti-Brătianu sunt in oposiţiune, regele se fiă uă realitate, un leu paraleu, cu uă falcă in cer şi alta in lămint, carele sfi mănânce carne de ministru şi se bea sănge de prefec-Cănd 6ns6 d-nii Rosetti-Brătianu sunt la putere, atunci se schimbă reaba. Atunci regele trebue sâ fie uă ficţiune, se nu vază, se nu audă, se lase pe miniştri a sfâşia in bucă-i corpul naţiunei cu ghiarele lor. Şi apoi, prin acel spirit de contradicţi-une, care i dominează in toate actele lor, pe căt cer, cănd sunt in o-posiţiune, ca regele se fiă uă fiinţă activă şi determinantă in viaţa noastră politică, pe atăt ’i contestă drepţii de om, dreptul de a fiice ori ce act civil ca membru al societăţii. Spre esemplu, cine nu ’şi ar aduce aminte de marele scandal ce a făcut or-taua roşiă in anul 1872 cănd regele schimbat cu Eforia Spitalelor, uă cantitate de pogoane din moşia Sinaia cu alte pogoane din muntele iatra Arsă. „Românul“ de Ia 10 Au-ust 1872, după uă minuţioasă anchetă ce pretinde că s’a făcut prin oameni ce se credeau speciali şi bine informaţi, infilţişcază cestiunea ast-fel: De la spatele faimosului ospel — gasthaus despuitor — construit la Sinaia, pe partea stângă a şoselei şi in mod paralel cu dânsa, se întinde pănă la comuna Buştenii muntele Piatra-arsă, acoperit cu brad şi lag in proporţiune ca o către 1, foarte groşi, căci au peste două sute de ani. Posiţiunea cea mai bună de scos : aci se află şoseaua pentru transport, TIMPUL ea mărgineşte pădurea in toată lungimea sa, in josul ei Prahova, apă in pădure destulă, s’ar putea face destule lierăstraie, tot atăt de bune ca şi ale părintelui Sinait, care—cu bine-cuvcntarea sa — taie bine şi uşor ; in tine pădure bună şi bine de scos. Daca acum am luat termenul cel mai de jos sau partea cea mai proastă a pădurii, tot presintă 250 copaci de pogon ; altele pot să presinte păne la t300 ; avem dar, imulţind cu 100, întinderea pădurei 350,000 copaci, cari, căte patru lei nuoi unul este peste altul, face curat şi simplu „un milion patru sute mii franci, “ preţ foarte moderat. Iată valoarea Petrei-arse a Eforiei spitalelor civili. „Petricica se poate puţin vedea de la Predeal ; spre a pătrunde la ' ea, trebuie un drum călare numai de , cinci ore minimum ; despre Ţara ro- 1 mănească n are nici un drum, de căt cel de călare prin pădurea Manuc- j Bei, despre Transilvania ; s’ar putea , scoate, insă cu foarte mare difioul- : tate pe partea Petricichii, luată de Unguri. Pădurea se compune de puţini ! fagi şi brazi, care nu poate valora de căt 500 sau 600 galbeni maxi- 1 rmmi. pe o întindere de 300 pogoa- , ne ; păşiunea se arendează Mocanilor din Săcele cu vr’o 60 galbeni, ! prin urmare una miă două sute sau * maximum 1500 galbeni sau 17,625 ■ franci este valoarea muntelui Petricica. „Muntele P?raiele se află înconjurat cu alţi munţi din jur imprejur in căt scoaterea lemnelor e aproape o operă de giganţi, presupuind că s’ar găsi cine-va se cumpere fagul său, căci brad se află mult mai puţin. De şi are o întindere cam la 600 pogo-ne, pădurea nu valorează mai mult de 400 sau 500 galbeni : numai lucrătorii de lopeţi şi coade de topor ar putea face ceva. Păşiunea se arendează cu vr’o 120 galbeni pe an. Prin urmare 1600 galbeni sau 18,800 franci este valoarea maximă a muntelui Peraiele. Adaus cu aceia a Pe-tricichei, face 36,425 lei nuoi. „Schimbul dar făcut sau pe cale a se face de onor. Eforie spitalicească e „d’un milion patru sute mii franci,“ „drept 36,425 franci sau lei nuoi.“ Iată cum se administrează această casă, iată cum sute de bolnavi vor fi lipsiţi de îngrijire, căci cu acest capital s’ar fi putut face spitale şi case de creştere pentru orfani. “ Apoi Românul se esprimă categoric la adresa principelui in următo- rul mod sarcastic, ireverenţios şi insultător : ,Sinaia umple România cu tunetele ei sgomotoase.“ „Sinaia-sacrilegiu, Sinaia-piă-dare,“ şi mai cu seama „Sinaia-gheşeft : iaca unele din feluritele calificative cu cari se asociază numele Sinaia in naraţiunea ce se face pretutindeni despre peripeţiele acestei curate afaceri. Ce tace oare Eforia spitalelor in faţa unui svou atăt de mare, care se resfrînge asupra i ia modul cel mai puţin măgulitor? Ştim ca aceasta epitroapâ a averilor lasate de pioşi donatori a trămis la faţa locului doui ingineri, cari, de şi primiseră instrucţiuni pentru o lucrare foarte puţin serioasa, totuşi trebue se fi cules date din care se resulte cel puţin o umbră a tristului adevftr. Ce a făcut onorabila Eforia cu lucrarea inginerilor sfii? Ştim că ea este terminată: prin urmare, dacă e de natură a proba că toate căte s’au zis in această cestiune sunt numai calomnii in contra ilustrului efor, care administrează averea atător strămoşi, in contra tuturor acelora in fine ce au luat o parte la această afacere, ce mai aşteaptă Eforia ? De ce nu publică resultatul cercetărilor făcute de inginerii sfii, şi de ce nu ne duce chiar ’naintea justiţiei spre a da seamă despre gravele acusaţiuni ce am făcut in coloanele acestui ziar ? Dacă, din contră, resultatul acelor cercetări adeverea-că cele ce s’au zis, cele zisa şi de noi, pentru ce onorabila Eforiă nu se grăbeşte a sfărîma o transacţiune sacrilegie ş a da ast-fel o probă despre integritatea sa şi mai cu seamă despre neexistenţa vre unei josoritoare legături de curtesani? Din doue una : ori schimbul este bun, este spre folosul Eforiei, ori este prădător şi sacrileg, dupe cum am demonstrat. In ambele caşuri, Eforia trebuie se fi constatat deja adevărul, fiâ şi prin impiegaţi» sei : ce mai aşteaptă dar de nu curmă o dată acest svon, care o atinge atât de greu şi de direct? O asemenea tăcere nu da oare drept ori cui s6 incerce grele bănuelică necalificabile simţiminte de curtesan mişcă singure pe marele efor, care nu cutează se sfârăme această IransacţiuQe sacrilegă, fiind-că „seo-„pu'i era de a face pe Măria S.i (’arol 1“ „se profite de densa ? Lâsa-va oare Eforia ca d. Sc. Creţulescu care a vezut in fine la ce fel de transacţiune era să servească de unealtă, lăsa-va oare acest onorabil betrăn, care a avut slăbiciunea de a se da in esploatarea oamenilor ordinei. să nimicească prada ce era să se facă asupra averii spitalelor pentru pofte domneşti ? Dacă aceasta se va in-templa, va fi probat că marele efor a vezut, a cunoscut sacrilegiul, şi acum cu tot sgo-moţul ce s’a făcut, tot nu cutează să’l sfărâme, de teamă să nu displacă Domnului, pentru folosul căruia actul m'a să se săvârşească şi ameninţă ineâ a se săvărşi. Sperăm că, dacă nu marele efor, cel puţin venerabilul d. Creţulescu va invinge injositele simţimfinte de curtisani, cari in-curcă toată această afacere, şi va renunţa la un schimb care, departe de a’i fi adus d-sale un folos material, ii aduce o mai necalculabila perdere morală şi chiar materială : aceasta resultă, cum va vedea oricine, din modul in care se aranjase afacerea. FOILETON CINCI PANI ANECDOTA (* Doi oameni, cunoscuţi unul cu altul, călătorea odată, vara, pe un drum. Unul avea in traista sa trei pani şi celalt două pani. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei ră-c-hiţi pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fic-care pănile ce avea şi se pun să mănânce impreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Tocmai cănd scoaseră pănile din traiste, eaca un al treilea drumeţ necunoscut ei ajunge din urmă şi se opreşte lăngă denşii, dăndu-le zioa bună ; apoi se roagă să-i dea şi lui ceva de mâncare, căci e tare flămând şi nare nimica merinde la dănsul nici de unde cumpăra, — Poftim, om bun, de-i ospăta impreună eu noi, ziseră cei doi dru- (*) Dupe „Convorbiri Literare„ meţi călătorului strein; căci, mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate manca şi al treilea. Călătorul străin, flămănd cum era, ne mai aşteptând multă poftire, se aşează jos lăngă cei doi şi incep a mănca cu toţii la păne goală şi a bea apă rece din făntănă, căci altă udătură nu aveau. Şi mănâncă ei la un loc tustrei, şi mănâncă, pănă ce gătesc de mâncat toate cele cinci păni, de par’că n’au mai fost. După ce-au mântuit dn mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă, din intămplare, celui ce avusese trei păni, zicănd: „Primiţi, vă rog, oameni buni, această mică mulţămită de la mine, pentrucă mi-aţi dat demăncare la nevoe ; veţi cinsti mai incolo căte un pahar de vin, sau veţi face cu bani ce veţi pofti. Nu sunt vrednic să vă mulţumesc de binele ce mi-aţi făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor, de flămând ce eram. Cei doi nu prea voeau să primească, dar după multă stăruinţă din partea celui al treilea, au primit. De la o vreme, călătorul străin şi-a luat zioa bună de la cei doi, şi apoi şi-a Maria Sa, cum am mai spus, simţise fireasca dorinţă de a’şi rădica un castel, fiă şi o vilă, in domneasca pădure şi po-siţiune a muntelui Peatra-Arsă. întreba deci dacă nu i s’ar putea ceda 100 de pogoane. Curtesanii esclamara de indată: 1000 ! Sunt unii oameni lesne do ademenit, mai cu seamă cănd e vorba de o pădure atăt de domnească. Se făcu atunci cu mare zor proiectul de schimb despre care am vorbit şi care căzu ca o adevărată năpaste pe capul venerabilului d. Creţulescu. D-sa avea să dea Eforiei munţi de o valoare presupusă mai mare — căci alt-fel schimbul nu se putea face — „şi, odată,, „transacţiunea terminată, avea să vendă,, „Măriei Sale cu 4,600 galbeni cele 1000„ „pogoane cu cea mai frumoasă pădure din„ „muntele Peatra-Arsă. „4 juni. galbeni pogonu 1 de cea mai splen- „ „didâ pădure de brad, şi incă aproape de„ „şosea! „N’avem ce zice : domnească transae-,, „ţiune 1 1) „Numai pădurea de pe căte-va pogoane„ „ar fi produs prin tăiere această sumă şi„ „tot restul, pănă la 1000 pogoane, rernă-,, „nea gratis,“ cu tot muntele, in vecii vecilor, in domneasca stăpânire! „Domnească afacere 1 Este demnă de„ „iscusinţa regimului actual.“ Lăsăm pe cititori să îşi supue restul. Dar unde este profitul d-lui Creţulescu ?.. Doară numai in teribilul svon ce s‘a făcut in jurul acestei trebşoare, căci in realitate, pe lângă perderei morală, nu poate fi de cât şi perdere materială pentru cel atăt de nedemn esploatat de oamenii ordinii. In a-dever, d. Creţulescu s’a angajat mai intăiu a da, in schimbul Pietrei-Arse, munţii Petricica şi Piraiele, coprinzfind vr’o 900 pogoane, evaluate de un om foarte special şi independinte — al cărui articol Fam publicat — la cel mult 36,000 lei, adică ceva mai mult de 3,000 galbeni. In urma ma relui svon ce s’a făcut, d. Creţulescu a fost apucat de onorabila eforiă a mai da incă vr’o 800 pogoane mai pâduroase, pe lăngă cele deja oferite. Dacă am mai preţui şi aceste 800 pogoane tot la 3,000 galbeni, am avea un total de vr’o 6,000 galbeni ca valoare a munţilor d-lui Creţulescu pentru Piatra-Arsă, care valorează un milion patru sute mii lei noi. Insă d. Creţulescu nu primea de la Măria Sa pentru Piatra-Arsă de căt 4,600 galbeni, pe cănd munţii ce da valorau 6,000 galbeni. Aber das ist ein grosses Geschiift 2) Nu numai averea de 1.400,000 lei noi a suferinzilor sărmani era vândută de marele efor pe vr’o 72,000 lei, dar şi averea de 6,000 galbeni a d-lui Creţulescu era a se vinde pe 4,600 galbeni! „Domnească..., in toată puterea cuvân-,, „tului, domnească trebşoarâ!“ Iată curatele mijloace prin cari oamenii de ordine speră a"şi dobendi favorile inalte şi vecinica domnire asupre acestei nefericite ţeri. „Dotaţiunile şi apanajurile amicului,, 1) Şi dinastice espresiuni din pai tea oficiosului Romanul... 2) Bietul Românul] de frică că Vodă Carol tot nu l’o înţelege, a intors injură-turele pe nemţeşte. O sacra simplicitas ! Oare nu ar fi fost mai nemerit să’i dea un telegraf a la Fundescu ? căutat de drum. Ceilalţi ‘mai remăn oleacă sub răchită la umbră, se o-dilmească bucatele. Şi diu vorbă in vorbă, cel ce avusese trei păni, dă doi lei celui cu doue păni, zicând : — Ţine, frate, partea dumitale şi şi fă ce vrei cu densa. Ai avut două păni întregi, doi lei ţise cuvin. Şi mie imi opresc trei lei, fiind c’arn avut trei păni întregi şi tot ca ale tale de mari, după cum ştii. „Cum aşa, zise celalt cu despreţ; pentru ce numai doi lei, şi nu doi şi jumătate, partea dreaptă, ce ni se cuvine fie-căruia? Omul putea să nu ne dea nimic, şi atunci cum rămânea ? — Cum să remăe, zise cel cu trei păni ; atunci aş fi avut eu pomană pentru partea ce mi se cuvine de la trei păni, ear tu—de la două, şi pace bună. Acum insă, noi am mâncat degeaba, şi banii pentru păne Si avem in pungă cu prisos: eu trei lei şi tu doi lei; fie-care după numărul pănilor ce am avut. Mai dreaptă împărţeală de cât aceasta nu cred că se mai poate nici la Dumnezeu Sfântul. „Ba nu prietene, zise cel cu două „d. Boerescu sunt lucrul cel mai curat„ „şi onest, pe lângă gheşeftul Sinaia 1).“ Dar, vor zice prudinţii, cum cutezaţi să vorbiţi ast-fel despre această afacere ? Nu ve temeţi de judii instructori ai d-lui Costa-Foru, de puşcăria ? Hei! unde e acest noroc? Asemenea proces de presă înţelegem şi noi ! Ce mar-turi iluştrii am avea cu mâna pe cruce; ce deputaţi, cari să declare, cum’i asigura marele efor să nu’şi bată capul a discuta proiectul de schimb, căci nu e pentru d. Creţulescu, ci pentru Măria Sa; ce figuri venerabile chiâmate să declare pe conştiinţă dacă o si labă măcar din cele ce am spus este neadevârat ;'ce acte estrase din dosarele curţii din Bucureşti, prin cari să probăm rigurositatea cifrelor ce le am dat; ce pledoarii strălucite ; ce public imens ; ce confusiune intre oamenii ordinii ; ce triumf in fine pentru moralitatea publică şi ce desvelire a onestităţii politice şi publice â celor asfâ-zi prea putinţi. Unde e un asemenea proces de presă ? Cât ar servi el causa dreptăţii s’a moralităţii! Dar in fine, lăsând la uă parte acest punt de vedere al cestiunii, şi revenind ear la puntul practic, acela de a nu se spolia averea spitalelor şi do a nu se iugreuia prin urmare cu atâta soarta suferinzilor sfir-mani, spunem ineâ uă dată Eforiei : să nu se lase a ti intrecută de d-1 Creţulescu in nimicirea atacerii, căci, in asemenea cas, nimic nu va putea se şteargă pata ce a lăţit-o insuşi asupra administraţiu-nii sale. Nemulţămit cu atăta şi erezăndcă cu toate cele ce a zis n’a spus incă nimic din partea redaeţiunii, foaia din strada Doamnei revine la cestiune, acea cestiune nedemnă—cum o numesce ea—acel sacrilej acea speculă nccalificabilă a celor sfiinte, a pioaselor donaţiuni ale strămoşilor destinate omenirei suferinde, iar nu la mulţămirea poftelor celor bogaţi şi la ajutorarea linguşirilor criminale ale curtesanilor; revine, zicem, şi trage uă a doua ediţiune a înjurăturilor din numerul precedent. Nea-vănd nici un drept a ne amesteca in certele de familia de la 1872 ale celor ce astă-zi sunt cu toţii confundaţi intr’uă frăţească dragoste pe impărţiala caşcavalului puterii şi a României date in prada străinului, reproducem numai cuvintele lor ca să vază ţara, incă uă dată, că una zic şi alta fac. normitatea faptului. Se resumăm dar şi nov ceia ce a devenit de notorietate publică şi s’a relatat deja prin mai multe ziare. Iacă ce tună, tună mereu despre unui» tele Sinaia, spre a produce nu legi — ca odinioară la alt Sinaia, — ci uă indigna-ţiune generală; vom spune lucrurile astfel după cum de toţi se repetă, fără timi-| de alusium şi sucituri de cuvinte : >Briucipele Carol de ilohenzollern dom-“ „nitorul României, visitănd in mai multe1' „ronduri Sinaia, admirând posiţiunea’i gran-î „dioasâ şi mai cu seamă calitatea şi can * „titatea unei imense păduri de 1,000 po-‘ „goane, lesne de esploatat, fiind in apro-“ „piarea şoselei ce duce la Braşov, incereă-„dorinţa de-a posede şi acea splendida1 „posiţiune şi mai cu seamă acea superba8 „pădure, căciori-ce s’ar zice despre proiec--„tul construirii unui castel, nimeni nu va“ „putea crede că 1,000 de pogoane sunt ne-f j „cesarie realisării unui asemenea proiecta i Inse acea pădure nu se putea cumpăra; căci era posesiunea nealienabile a spitale- . lor. Aci veni roiul curtesanilor, tot-d’a una li gata a’şi asigura domnirea prin stimulaream şi satisfacerea poftelor Domnilor. Ei căuta-1 ră deci uu mijloc de a falşifica sănta şi neviolâbila voinţă a donatorelui şi găsiră i că, dacă donatarele opresce vinderea bunu-j nului donat, el nu interzice espres sehim-.l bul acelui bun asupra altuia, de valoare e- E gală. O dată această sforicică atlată, se căută un om de bună voinţă care se facă acest schimb, spre a vinde apoi posiţiunea şi pădurea rivnitâ celui ce dorea s'o posede. „Se găsi din nefericire un omonim iD_ „ceia ce privesce numele de botez, iu“ „persoana d-lui Carol Creţulescu: ’i sees “ „plică că pădurea face atâta—adică atâta-“ „cât o preţuia imbunârile curtesanilor11—şi î se ceru s6 dea in schimbul muntelui-Peatra-arsâ uă parte echivalentă din munţii ce posedă. Cine nu scie că d-nul Ore-ţulescu face ca primar al Capitalei, cu marele său prejudiciu morale, tot ce place u-, nora din colegii sei diu consiliu, numai acela s’ar putea indoi că d-sa a refusat propunerea. Schimbul deci se hotăra intre Peatrâ-arsâ a spitalurilor şi Petricica cu Piraele domnului Creţulescu, Camera care JIU , (ji si<4 . ţii-fel mumii Bfiw i * iini votase spoliarea Bleichroeder ar fi fost ne-i • lată-le : Se acusâ cu violenţă şi blestemă proletariatul din alte ţeri că in disperarea mi-seriei lui cugetă la comunism, nclică la spoliarea avuţilor, la impârţirea averilor; ce este ore de zis despre aceia cari, fiind avuţi, foarte avuţi, „fuc“ mai râu de cât „cugetă11 unii nefericiţi proletari, căci voise răpească averea destinată de strămoşi pentru uşurarea suferinţelor celor săraci, bogaţii neavând nevoe de spitale şi os-picie ? Iacă refiecţiunile ce circulă din gură in gură şi trec din inimă in inimă. Acusaţiunea nu este 6nse indreptala numai contra d-lui Carol Creţulescu, căci nu domnia-sea s’ar folosi de acest schimb şi nici conştiinţă măcar n’ar avea despre e- 1) Şi la care d. Boerescu va reveni negreşit, ranforţiat de d-nii Rosetti-Rrâtianu, cu ocasiunea revisuirei Constituţiunei, căci d-lui este notre ami, menţionat de atâtea ori. consecinţe se nu sancţioneze, precum aij sancţionat, schimbul in cestiune, votând in necunoştinţâ completă de causâ, căci nici h. ziarele, nici opiniunea publică nu prinse-J|;ffMi seră de veste, cu atâta iugrijire imbunâto- ^ bcm.diji rii ticluiseră afacerea şi atât de bine mare- . wi asia 1 le curtesan cu ţigările imperâteşti esplicase schimbul de la tribună. Inse uă asemenea afacere nu putea sftl română mult timp in umbra-făcută de criminala complesinţă a curtesanilor din casta domnitoare. Cei ce cunosceau localităţile şi ştiau c» va se zică Peatra-arsâ ca şi Petricica şi Peraiele, deterâ alarma, şi fiind-că nimeni nu put a se creazâ că d. Carol Creţu-lescu, la versta şi cu disposiţiunile d-sale de spirit, a format proiectul unui asemenea schimb, nu fu anevoie de descoperi-: adevăratul mobil care, pe lăngă pofta donit aească, este mai cu seamă zelul compromiţător al unor curtesani, ce după esemplul „amicului cu dotaţiunile şi apanagiuiile lr m sa far C îi St3 săi Ltwză ave, A/- flirl oare c ftieaps *.? faci : ■ ■ j • jli Hi ' -i* in -'jJ.tcJ,., S- iuti 1) Bine te-am găsit d-le „Booreseule. . notre amie.“ păni; eu nu mă ţin că mi-ai făcut parte dreaptă. Haide să ne judecăm şi cum o zice judecata, aşa să rămăe. — Haide şi la judecată, zise celalt, dacă nu te mulţămeşti; cred^că şi judecata are să-mi găsească dreptate, deşi nu m’am tăret prin judecăţi, de cănd sunt. Şi aşa, pornesc ei la drum cu lio-tărirea să se judece. Şi cum ajung intr’un loc, unde era judecătorie, se ' : Ş' infăţoşcază înaintea judecătorului şi incep a spune imprejurarea din capăt, pe rând fie-care : cum a venit întâmplarea, de au călătorit impreună ; de au stat la masă impreună ; căte păni a avut fie-care ; cum a mâncat drumeţul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dănşii ; cum de-a dat cinci lei, drept mulţămită şi cum cel trei păni a găsit cu cale să-i impartă. a Judecătorul, după ce-i ascultă pe amăndoi cu luare aminte, zise celui cu două păni: „Şi nu eşti mulţumit cu împărţeala ce. s’a făcut, omule ? — Nu, domnulojudecător, zise-nemulţumitul ; noi n'am avut de gând să luăm plata de la drumeţul străin, pentru mâncarea ce i-am dat; dar, dac’a venit întâmplarea de-aşa, apoi trebue să impărţim drept in doue ceea ce uc-a dăruit oaspetele nostru; asa cred eu c’ar fi cu cale, cănd e vorba de dreptate. Dacă e vorba de dreptate, zi- se judecătoiul, apoi fă bine de tna-poeste un leu ăstuilalt, care, spui c’a avut trei păni. — De asta chiar mu cuprinde mirare. domnule judecător, zisejnemul- ţămitul cu indrăsneală; eu am venit iuaintea judeeăţei să capăt dreptate. şi văd că dumneata, care ştii legile, mai rău mă cufunzi. De-a fi să fie tot aşa şi judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume 1 „Aşa ţi se pare dumitale, zise judecătorul liniştit ; dar ia să vezi că nu-i aşa. Ai avut dumneata două păni ? — Da, domnule judecător ; doui am avut. . „Tovarăşul dumitale avuta treipîiak — Da, domnule judecător ; trei a avut. „Udătură ceva avut-aţi vre-unui f — Nimic, domnule judecător ; nu- mai păne goală şi apă rece din făn- 'I . «a mai demni sigilare a paeti-u [jjlni cu casta favoriţi sunt ase-“ •işefturi necalifleabile.“ Nu se iu-inu : asemenea sigbinri sunt dem-/fcrmenea alianţă. precum este a*ti de a crede ci prin specula-Ante va cumpără ui alianţa vexare n'avem de cit a felicita am- iiciguaţiunea publica incepe a l efectul, şi spre a’i da ui mantele efor cu ţigările impOrăteşti, i ce schimbul este deja votat de aiului doui ingineri, se „măsoa-ce sunt a se schimba, parei re ar fi vorba, şi nu de calitatea , de valoarea ce le di inlesniri-atare. Pe cine speri a mingiia (r cu asemenea „dibacii ?“ Daci ite sinceri de a constata adeve-(c.,3 de a nu'l cunoasce deja —se iu comisiune compuşi din oa-Uali, forestieri, iear nu de oame-ifetinV'- Ş‘ nu imgiegaţi de ai d-^lueni independinţi. Ast-fel „Pea* ue voieşte s’o daruiasci pentru ui 'u .g va sparge in capul tutor ace-B rect sau indirect, au luat par-afacere ce este ui adeverata cele sinte“, spre a satisface aeşti şi zelul criminal al unor inşi ci dorinţa de a constata a-fi atit de puţin ardinte din par-efor 2) in cit afara de instruc-erficiale date inginerilor, nici isteptat cel puţin resultatul lucri-a şi depus actele de schimb |;sare in tribunalul judeţului Pra- fse-va oare ast-fel „aceasta spo-“ partea unui om foarte special şi indepen-dinte, ce a fost la faţa locului şi care ne arată in toata oroarea sa specula celor sânte făcute de curtesaui spre a satisface poftele domneşti. Acum, in mână cu „Românul” de la 1872, intrebăm pe dinasticii de la oficiosul din strada Doamnei : 1, trazicere cu opiniunile consiliarilor | sei. Se ştie, că ambi fraţi Brătianu, cât şi d. O A. Rosctti au calificat majoritatea din parlament de : imo-îală şi de soitari. Cu toate gata a comite schimbul in ces-tiu poate că Peatra-arsi n a fost ) strămoşii d-sale personali, şi de eazi cu atita dispreţ opera unor mai puţin iluştrii ? iii se pare inse peste putinţă, cu ‘ ce s a făcut'dija in jurul cestiu-eare noi n'am luat pene asta-zi iirectă, ni se pare, repeţim, peste a faptul să se săvârşească. Domnii administrează averea d-lor perso-care o pot dărui daci le place, ci deposit, de care nu le este permis itingâ, sub pedeapsă de sacrilegiu ar o cercetare făcută de oameni si independenţi, şi pene cănd acea inconjurată de toate garanţiile de te şi esactitate nu se va face in sal, vom considera ca intemeiată a care o publicăm mai la vale, din Ie te-am găsit „Beisadea Mitică," :tor“ „che talipa". ne te-am găsit domnule Ioan Bri-Compania Strusberg. ib formă de popă cu cădelniţa pe cum l’a făcut „Scaiul ?“ Naţiunea infrănge argumentaţiu-nea lordului Granville, care, invocând nişte pretinse precedente, dă Austriei dreptul de a exercita o preponde-ranţă pe Dunărea dejos. Istoria dreptului internaţional nu conţine nici unul din acele precedente. Deci cu diplomaţia europeană nu e dreptul, ci forţa. Resboiul W. constată ăncă odată, că unul din meremetui ile guvernului roşu este de a străgăni, a „lă&a in curcată" şi a face muşama orice causă, a cărei lămurire nu’i convine vizirului. Astfel este cu afacerea Slă-niceanu. Legea, Curtea de Casaţie, parlamentul: sunt mofturi pentru d-sa! Binele Public relevă comedia vizi-rialâ a mesajului, prin care cuvinte-tele M. S. Regelui se pun in con- Din Districte ' \ acciuarea.—Acum căud variola băn-tue aşa de grozav populaţiunea judeţului Suceava, Gazeta de Fălticeni alia că prin sate sunt copii nevaccinaţi. Rugim pe cei in drept a lua mesuri. Ingerinţe.—Corespondetul „Poştei" din comuna independenţa, plasa Siretu, comunica că la 29 Fevruarie trecut a avut loc a-doua alegere a consiliului comunal din această comună. Cu aceasta ocasie s’a făcut foarte mari ingerinţe şi scandaluri de către membrii disolvatului consiliu comunal. Ar fi de dorit dar ca on. comitet permanent să caseze aceste alegeri făcute cu cilcarea flagrantă a disposiţiilor legei comunale. Încercare de sinucidere. —„V Prahovei" ne spune că Maria Ştefan, femeia care a omorit cu satărul pe nepotu-seu, fiind inchisâ la penitenciarul din Ploeşti, zilele trecute s’a aruncat in puţul din curtea temniţei voind a’şi face singură justiţia pentru odiosul fapt ce a comis. A fost inşi scoasă de santinele vie, ne vătămată, pentru ca justiţia umană să ’i dea pedeapsa ce merită Bursa din Iaşi nu face absolut, zice „Pactul social", nici o afacere; agenţia de schimb şi agenţii de mărfuri bat din buze. Unii sunt de părere a se schimba legea actuală; alţii susţin că nu'i legea de vină, ci lipsa de afaceri; alţii in fine, o dau pe spatele politicei... Dar ori-care ar fi cauza, faptul pozitiv este ca bursa noastră se găseşte in mare doliu, nu de bărbaţi competenţi in ale comerciului, ci de afaceri. Scurt, in postul acest mare, Bursa se găseşte şi ea in postul cel mare de afaceri. ACTE OFICIALE ic de sufletul cui a făcut-o, i:n calea trecătorilor, pioarea, par că singur mi-ai [tise judecătorul, că aţi mâncat p ca unul de mult: aşa este ? RAşa este, domnule judecător, luni, ia să statornicim renduia-Sătoare, ca să se poată şti hotare câtă păne a măncat ; să că s a tăiat fie-care păne in Hi bucăţi deopotrivă de mari ; * icăţi ai fî avut dumneata, ca-Si că aveai două păni V fSease bucăţi aş fi avut, dom-nidecător. f tovarăşul dumitale, care spui fi trei păni? Nouţ* bucăţi ar fî avut, dom-udecător. • um, căte fac la un loc : şease şi cu noue bucăţi ? Cincisprezece bucăţi, domnule Stor. ti oameni aţi mâncat aceste prezece bucăţi de păne ? Irei camelii, domnule judeeă- m 1 Căte-căte bucăţi vin de fie- t i>rn ? I — Căte cinci bucăţi, domnule judecător. „Acum, ţii minte, căte bucăţi ai fî avut dumneata ? — Şease bucăţi, domnule judecător. ,Dar de măncat, căte ai mâncat dumneata ? __ Cinci bucăţi, domnule judecător. „$i căte ţi-au mai remas de întrecut ? — Numai o bucată domnule judecător. „Acum să stăm aici, in cei ce te priveşte pe dumneata, şi să luăm pe ăstalalt la rănd : Ţii minte, căte bucăţi de păne ar fi avut tovarăşul dumitale ? — Noue bucăţi, domnule judecător. rŞi căte a măncat el de toate? — Cinci bucăţi, ca şi mine, domnule judecător. „Dar de intrccut, câte i-au mai remas ? — Patru bucăţi, domnulejudecător. „Bun! ia acuş avem să ne inţcle- gem căt se poate de bine. Vrea să zică, dumneata ai avut numai o bucată de intrecut. ear tovarăşul dumitale patru bucăţi ; acum, o bucată de păne rămasă de la cu patru bucăţi de la la un loc cinci bucăţi ? — Taman cinci, domnulejudecător. „Este adevCrat că aceste cinci bucăţi de păne le-a măncat oaspete dumneavoastră, care, spui că v’a dat cinci Iei drept inulţămită ? — Adevărat este domnulejudecător. „Aşa dar, dumitale ţi se cuvine numai un leu. fiindcă numai o bucată de păne ai avut de intrecut; şi aceasta, ca şi cum ai fi avut-o de vănzare ; de oare-ce aţi primit bani de la oaspetele dumneavoastâ. Ear tovarăşului dumitale i se cuvin patru lei, fiindcă patru bucăţi de păne a avut de intrecut. Acum dară, fă bine de inapoeşte un leu tovarăşului dumitale. Şi dacă te crezi nedreptăţit, dute şi la Dumnezeu, şi las' dacă ţi-a face şi' El judecată mai dreaptă, decăt aceasta. Cel cu clouC păni vezend că nu mai are incotro şovăi, inapoeşte un leu tovarăşului seu, cam cu părere de rău, şi pleacă ruşinat! Cel cu trei păni insă, uimit de aşa judecată, mulţumeşte judecătoru- D. I. P. Rateseii, actual cader genei al al udeţnlui Vlaşea, se permuta in aceiaşi calitate la judeţul Ilfov, in locul d-lui I. C. Marguritescu. demisionat ; D. B. I. Popovici. actual casier general la judeţul Rimnicu-Sărat, in aceiaşi calitate la judeţul Vlaşea, in locul d-Iui I. P. Ră-tescu permutat ; D. I. Alexandrescu, fo9t director de prefectură, actual sub-prefect, se numeşte in funcţiunea de casier general la judeţul Răm-nicu-Sârat, in locul d-lui B. I. Pencovici, permutat. Actualul oficiant manipulant, Vulturescu Scarlat, de la oficiul Codâeşti, se confirmă oficiant inferior gradul III, in locul demi-sionatului Ionescu Ohiriac. Actualul elev-manipulant, Ulmeanu Ilie, de la oficiul Budeşti, se avanseaza la gradul de oficiant-manipulant, la oficiul Co-dăeşti, in locul d-lui Vulturescu Scarlat, confirmat oficiant gradul III. S’a aprobat următoarele permutări şi numiri : dumneata şi ăstalalt, fac SOCIETATEA OLIMPICA ROMANA Duminică 6 martie, ora 1 d. a. s'a ales de către Adunarea generală comitetul definitiv al acestei societăţi ce numără deja 1038 membri. Sunt aleşi: Preşedinte : G. Moceanu V. preşedinţi: Butculescu, col. Berendei, Casier : D. G. Moceanu, Secretari : Th. Maiorescu Gr. Bilăceanu Conservator: G. Ştefinescu Membrii: Col. Maican Col. Gheorghiu C. Tătăranu St. Cornea N. Velescu A. Ducea P. Voineseu H. Hodoşiu I. C. Mârgăritescu Dr. Boicescu. Duminică la 13 Martie 2 ore p. m. va avea loc in localul Camerei de Comerţ, strada Lipscani licitaţia Lo-jelor pentru Balul ce Comersanţii şi Meseriaşii români din Capitală dau MercurI la 23 Martie in Sala Teatrului Naţional in folosul Societăţii de bine-facere „Providenţa", al cărui scop este de a veni in ajutorul Uo-mersanţilor şi a orfanilor lor lipsiţi de mijloace. Comitetul Balului Preşedinte Ioan Cămpineanu, Membri d-nii Menelas Gherman, N. Mândrea, Ştefan Ioanid, Stancu Becheanu I. G. Mânu, Ioan Pencovici, P. En-ciulescu, I. M. Bragadiru. Dimitrie Alessiu, Răducanu Ioan, C. Derussi. N. Moroianu Ştefan Dumitrescu, A. Nedelcovici, M. T. Mandrea. N. Ioa nid. C. H. Muller, C. Eftimiu, C. Po rumbaru. TEATRE-SPECTACOLE Teatrul Naţional.—Societatea Dramatică Sâmbătă la 12 Martie 1883 Representa-ţiune extraordinara dată in beneficiul D-rei Amelie Welner. Se va juca pentru ultima oară in această stagiune OLTEANCA, operă comică in 3 acte de d. G. Bengescu. sica de d. Otremba şi Gaudella. intr'un act. Telegraful, comedie in 3acte începutul la 8 or» scara precis. In curând ; Catherina Howaril. lui, şi apoi ese, zicănd cu mirare : —Dac’ar fi pretutindene tot asemenea judecători, ce nu iubesc a li căuta cucul din faţă.... cei ce n’au dreptate n'ar mai năzui in veci şi ’n pururea la judecată. Corciojarii, porecliţi şi apărători, ne mai având chip de trai, numai din minciuni, sau s’ar apuca de muncă. sau ar trebui, in toată viata lor, să tragă pe dracul de coadă.... Ear societatea bună ar românca nebăntuită. Ioan Creangă. Societatea „Naţionalii" (le Asigurare in Bucureşti Consiliul de Administraţiune arc onoare a comunica D-lor acţionari că. conform Art. 46 şi 47 din Statute, prima Adunare Generală regulară a acţiunilor Societăţii, va avea loc la „12 (24) Martie 83 la 3 ore p. m. in locul Societăţii Strada Carol I. No 9 Ordinea zilei 1. Raporturile Consiliului de Ad ministraţie şi Censorilor, asupra bl lanţului primului eserciţiu, de la i-Martie pănă la 31 Decembre 1882. 2. Aprobarea Bilanţului şi descărcarea de dat Consiliului de Administraţie pentru gestiunea sa. 3. Fixarea dividendei. 4. Propunerea Consiliului de Administraţie de a modifica titlul Soci-etăţei, ficCndu-1 ; „Naţionala, Societate Generală de Asigurare in Bucureşti" in loc de: „Societatea „Naţională" de Asigurare," cum era pănă acum. 5. Alegerea a trei Censori pentru verificarea compturilor anului 1883 conform Art. 39 din Statute. Pentru a fi admis la Adunarea Generală, fie ce acţionar trebuesce a depune acţiunile sale, cel puţin cu cinci zile inainte de ziua adunărei generale la Bucureşti, la Casa Societăţei; la Iaşi, la D-nii I, Neuschotz et C-e. Banquieri; la Craiva, la D-l A. M. Strass, Agentul Principal al Societăţei, si in contra acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care va servi tot de-o-da-tă şi de bilet de intrare. Bucureşti 9 Fevruarie Pentru Consiliul de Administraţie Preşedinte /. Marghiloman Extras din Statute : Art. 48 Spre a face cine-va parte din Adunarea Generală, trebue să fie proprietar a cel puţin zece acţiuni, cari dau dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea întruni mai mult de zece voturi pentru densul şi alte zece ca mandatar, ori care ar fi numerul acţionarilor ce va poseda sau va representa. Art. 49. Nimeni nu va putea representa pe un acţionar daca nu va fi însuşi acţionar. Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor in casa Societăţei sau la locurile desemnate de Consiliul de Administraţie, in publicarea respectivă, cu 5 zile cel puţin inainte de ziua fixată pentru Adunarea Generală. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 10 martie 1883. Câmp. Vând. 5olo Renta Amortisibilă. . . 93l|, 94- 5"|0 Renta Română Perpetui , 92- 92U, 6°|0 Obligaţiuni de stat. . . . 100!/, lOlit, 600 Oblig. Căilor f- Rom. regale I02'„ 103>b 5o/o 9 Monicipale .... 86'h 8u'Cii 10 fr. , C^ei Pensiunilor 300 1 225--- 230- 5olo Scrisuri funciare rurale. . 01',. 92- 7oio |i Scrisuri Rurale. . . 1031 4 1038,4 5o[o Scrisuri foneiaru urbaue . . 888,4 89'/, Uofo ... 98! |, 991,, 7()|0 » » » 102- 1023, t Impr. cu prime (20 1 b.) 32i/, 330, icţii Iiancei Naţionale Române Z501 1290 13,0 > > Soc. cred. “„b, rom. 5001. 210--- 212- » . , Rom. de con trucţii 5001. 530- 535--- » » > de Asig. Dacia-R°ui 300 1. 410--- 415- » » » » > Naţionale zJOO i. 235- 240- Diverse Aur contra argint. . . . 1 »/t 2 - . > Bilete de Banqne 1 8U 2 - Fiorini valoare Austriacă. 2IO]/j 2.111|, Mărci germane. . . . 1 23 1.25- Bancnote francese. ... 99>|,| 1007, DE VANZARE 2. Prăvălii in faţa stradi Moşilor N. 219 cu 8 camere 2 pimniţi 2 beciuri 2 Magazii gradină cu pomi roditori puţ in curte. Doritori se vor adresa la proprietar D-nu Stanciu Ioan care domiciliează chiar in acea proprietate. iBBBasBSBsacBBBBBasBBBB MAU ASIN fondat. bucureşti DE AYIS CIRCULAR COLONIALE SI DELICATES; Onorate domnule Ne grăbim a •” ' , ^ ^ me cu S1 lan v8 înştiinţa, că a w P* *> Talie, din stofei* la „ CAVALE- L . % eele mai moder- SUL DE MO - 0 ne- confecţiona DA“ celmaîdis- n ^ fmPa 110ldl ^confecţionate V9§®S9O0Q^------------------7^* hnute novenut. WRIMA CASA de CONflENJAin TERa ^*>“‘2: sit pentru Seso- re 0oletiune d( nul corent, un f : \ J Pantaloni fan- bogatu Asorii- V taisie , nuant* ment de Oostu- b*ne alese^. Cos- tume negre de Salon. Fracuri'şi Gheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap de Sedau Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Raliu trise, Şepekii VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. puUjr v, 7rm„A •-‘bl, necesari la menagwl eatti ou importat dt la leit bune case următoarele Scuturi fine. Antîîafd^KM r .01a,,d*-Aniset ^Bordeaux Absent d Ananas de la Jlartin.qne. Banane de laBayona. Benedictin . ,.îî‘na -"ţifebric. Biter din via Providenzei anti f cîrllo dî lî lf 'J!!' şi Ţerde de la grand Chartreuz F unaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand P.renmn verde, galben, şi alb de la Get. Freres din F +mL,î!LJkîl!X.’... (;0"na'.' ,i1C.chan,patme. din Cognac. Lic O f-H Q I îotile de nervi Tfllm Ce simt nervii? Nervii sunt mijlocitorii ori cirul sentiment; toate impreiiiU exterioare se simt mai int£iu prin Hk - ................ ;cirle univers1 la 2 $ le. Pe cXt de diferite sunt _ . .. cau- |l /sele, pe atîit şi fenomenele ma- | ^ sjefip Mlădiilor de nervi. Mai £ntciu o | u/a\y^r contracţie a nervilor, slăbire ge- ncrală, impotenţă şi poluţii noc turne, slăbirea memoriei, paliditate, ochi înfundaţi şi cu margini albastre, melanhoîie, insomnie, migrenă, dureri de mijloc şi in şira spinărei, con- te IPSOS DE CAMPINA CEA. MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ «J < M C5 ZA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA CC £ ■ d a id Ppime TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii P. Brnzzesi & C-ic . Calea Vietoriei 55 3 Q ie sunt tn pentru a : eu o det Hatului i ; w şir in te *:iinFiei 2 jfift dppă ;:^jiei c cu t - naşe pe; V I E N N A. rate lunare Ş era a> W g g Garanţâ sigură dată inscris. SARACIA SÂNGELUI FRIGURI, BOALE NERVOASE erul VIN DE BELLINI - De la comunicarea lucrărilor sciinciftce la Academia de sciinte şi la Academia de Medici..1 7. l ” ' “ corpului medical, un forte frumo: tăcând să cagă în uitare diferite noi. Acest succes < ' care convine : 1° Ferul, unul din elementele sângelui nostru tele care intra în composiţia oselor nostre -- ' acei bolnavi al cărr- ginosă, 4° Că n are nici uă acţiune asupra dinţelor; 5° Că conslipaţia ; 6° Este limpede ca şi uă apă minerală ; 7 se mistueşte şi intră în economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geurile şi hapuri! *,u fer. Se pote recomanda in mod folositor, în caşurile de saracia sâng jlui, anemia, limfatismul, slăbiciunea, crampele stomacului; acest medicament mai are proprietatea a escitft pofta de mâncare, a înlesni creşterea si desvoltarea fetelor atinse de culori palide, rechemă şi regulează luna sau regulele Ia lemei, opreşte pola alba, şi dă sângelui, frumosa culore roşie strălucită ce el perde adesea în timpul bolelor. Depouit, 8, Strada Viviena şi în tbte pkarmaciile la Paris şt în Strâinetnte. o ^ SINGER C Q poartă mârca fj Maţinide cusut new-york. de sus a j- a lui> Fabricei. j, G. NEIDLINGER,A£ent general J| CU QU1NQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifugiu, antinervos vindecă afecţiunile scrofu'oase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregularităţi a săngelni; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatei" persoanelor in verstă şi acelor Blăbite de boală sau de eicese. jAdli, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis. 90 Paris ji principalele farmacii din romănia şi străinătate nă în 18S8, Ferul Leras a obţinut din parteâj _ şi repede succes care creşte din an in iinl. diferitele şi numerosele preparaţiuni ferugindsan continuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentului? ' ’ " „ î; 2° Phospha- , . u 3° Că el este suportat chiar de ■or stomac nu pole să tolerese nici uă preparaţiune feru- ' ' nu provocă '° Se asimileă adică fSti ei Kb Ă se cere pe etichete Timbrul guvernului fran-sez şi semnătura J. Favard. Preţul 4 fr. 'tlb DE BLANCARD ţi . a l lodureforreux Inalterable - S*bs c-drar nisattof de frrou dmle^S \ L-ACflnr.Miic pi MEfefşfc 1‘ETRACHE IOAX Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile nerofuldae, Ihu«u, Ruchitisinu, Anacmie, Conutituţiiinile lymphntice, etc., etC, Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. SIROP DE RAIFORT IODE de GKIMAULT et Cie Pharmacistî la Paris . A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, clin cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camenibert. Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Cliester Creme _31, rus de ClAry, şi In t6te farmaeiele 3! AT 1 ,l'“‘ lini din ciute a i compusă din 12 cam situata str ' ’ HAT Casele din Calea lIMI Victoriei Na. 82, ilui Militar, căt şi cele 8 Doritorii se vor adresa la Umbrei No. 4, dimineaţa colonel Schina, pimniţă, curte, etc., situată str. Acadea) No. 18, intre ministerul de Interno şi 4 Letzu. Doritorii pot lua informaţii la magasj Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţionan A i* feri de contra/acei. litografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel, MASINFLE DE CUSUT ORIGINALE A IUI SINGER TIMPUL ■ wy w*