JOI 10 MARTIE 1883 Ad intraţi», Calea Victoriei I>r. :*î£. Inul al viii—No. 55 r\ abonamentele .ftfttt ă (ara, pe an . . . . 40 lei pe 6 Ioni. . . 22 loi , pe 3 luni. . . 12 lei ătieinitate pe an ... 60 lei lulele se priimesc la Administraţie¬ I TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lini» 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 30 , , II .... 2 50 tjapitală 10 bani număra Mstricte 15 bani număru REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. t, tonvocarea coleaiilor electorale fleiţiele ciectorale pentru alegerea Asanările ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarnlnl îs Viena, la binronrile de anunţuri HeinrU Schalelt, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Parig, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nnlmprlmnte se ard. Jaţilor şi senatorilor viitoarelor i legiuitoare, sunt convocate iuinea şi la termenile de mai Pentru deputaţi {firgini I, in zioa de 20 Aprlie / «iul II, in zioa de 22 Arilie igiul III, in zioa de 24 Apri-Iitor. llegiul IV, in zioa de 2(3 Aprilie zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii, colegiului IV, nun art. 60 din legea electorală. Pentru senatori llegiul I, la 28 Aprilie, tlegiul II, la 30 Aprilie, ilcgiurile universităţilor din Bucu-şi Iaşi, la 2 Maiu. lunările legiuitoare sunt convo-pentru ziua de 10 Maiu viitor. Bucureşti, 9 Martie 1883 Ifesajele de închidere şi deschidere a Puilor adunărilor se fac in ţara noas-|n chipul următor: fie-ce ministru iamnă pe-o foae fraza mai mult ori puţin lăudăroasă, relativă la ra-a sa de administraţie, pe care-ar s o vază trecută in mesaj. Unul ie miniştri împreunează petecele ’un intreg, daca nu se’ntemplă iacă aceasta Regele Snsuşi. Un iţj e aşa dar departe de-a cuprin-' judecată proprie a Coroanei aia situaţiei, sau o cerere proprie i—el nu e de căt o laudă a ac-r guvernului şi a majorităţii par-entare, formulată de cei interesaţi, rnă in adevăr de bunul simţ al ianei de-a atenua lucruri ce sunt Orea mare contrazicere cu starea |lâ, atârnă asemenea de sentimen-de bunăcuviinţă a consiliarilor delii face din mesaj o reclamă elec-(dă sau de popularitate, dar de isideraţii de simţ şi cuviinţă nu Aonduce mai nimenea la noi. f'U ne mirăm deci daca mesajul care s’au disolvat majorităţile acte, e pliu de laude la adresa lor. *:tul odios pe care l a făcut im-lăţirile membrilor majorităţii şi ji-răbalarea administraţiei d-lui Bră-rm nu se poate ironiza in adevăr 8 bine dccăt prin complimentele ce 11 e adresează reciproc aceşti oa-mi, prin laude ce nu le cred nici ce le pronunţă, nici cei ce le as-jti. Bar daca afirmaţiunile acelui act sunt in stare de-a induce pe ni-:nea in eroare asupra stării reale Tării, golurile ce le prezintă, reti-ciţele lui sunt cu atăt mai semnifi iive. Ele ne îndreptăţesc la argu-nte a siUntio, la adevăruri deduse tăcere. Vstlel ministrul de esterne este a-lla care nu se foloseşte de loc de iazie, pentru a şi adresa laude. A- 4 supra cestiunii Dunării tăcere absolută. Cu toate acestea iată un ministru carc-ar fi avut multe de zis. Ar fi putut arăta de ex. că politica sa es-terioară a isbutit a ne înstrăina simpatiile tuturor puterilor. Ancă din şedinţa a doua a confc-renţei de la Londra, cănd lordGran-villo a dat citire scrisorii d-lui Ioan Gliica prin care cerea admitereaRo-măniei, s’au dat pe faţă izolarea deplină in ca -c ne aflăm. Deşi lord Granvillc, in calitate de plenipotenţiar al ospitalierei Anglii „spera că se va aprobă admiterea României, de vreme ce ea e reprezentată in comisia europeană din Galaţi şi va fi in cea mixtă, totuşi contele Munster, plenipotenţiarul reprezentant al. M. Sale germanice, s’a opus la admiterea cu drepturi egale a României. Contele era gata să recunoască că România are interese mari la soluţiunca acestei cestiuni, dar conferenţa cată să-şi păstreze caracterul ei european şi să evite a-i da Românie egalitatea de drepturi. Daca, mănţinăndu-se principiul unanimităţii, i s’ar da României un vot, s’ar crea o situaţie in care ea prin veto al ei, ar putea impiede-ca lucrările confcrenţci.—Exact in a-celaş ton au fost ţinute declaraţumi-le celorlalte puteri. Austria recunoscu că situaţia creată prin tractatul de la Berlin dă drept României de-a lua parte la desbateri; cu toate astea, ţinând seamă de objecţuimle contelui Minister, revine de la această opinie. Franţa e tot de părerea că Romănia are dreptul de-a intra, dar objecţiunile contelui sunt serioase... Italia se află in situaţiunea celorlalte puteri, Rusia şi Turcia asemenea. Curios e dar că nici una din plieri nu ne-au contestat dreptul de-a participa la conferenţa, cu toate astea atacerile noastre esterioare au fost astfel conduse, incăt nici una din ele n’au voit a ne primi in realitate. Incidentul acesta din şedinţa a doua prevestea resultatul conferenţei, pe care ’I vedem in tractatul de la Londra. Acel tractat dă Rusiei jurisdic-ţiunea esclusivă pe braţul Chiliei, Comisiei europene jurisdicţiunea pe celelalte guri pănăla Brăila, Austriei pre-ponderantă politică de la Braila la Poi -ţile de Fier, c’un cuvânt supune suveranitatea acestei feri la trei stăpâni deosebiţi : Europa, Austria, Rusia. Ei bine, asupra unor asemenea lucruri, asupra tractatului de la Londra de ex. guvernul nu găseşte de cuviinţă de-a ne da vre-o asigurare. E ca şi cănd acest tractat n'ar exista, ca şi cănd ţara n'ar avea nici o nevoie de-a şti opiniile guvernului in plivirea lui, pentru a ţinea seama de ele in alegeri şi a-şi formula mere-in contra aceloi derea pentru sau opinii- Acest sistem al tăcerii intr’o Gestiune de existentă se urmează de mult şi ne dovedeşte, că şi acum ti-Brătianu va urma a lucra fără con sentimentul parlamentului, fără ştirea Ş1 voia ţării, surprurzCndu-ne numai cu fapte complinite, cărora să nu li se poată aduce nici o modificare ul-tci loara, 0 tăcere analogă se păzeşte asupra reformelor constituţionale. Deşi Camera se disolvă in urma voturilor asupra unor propuneri de revizuire, nici o vorbă a guvernului, nici una a Coroanei nu arată opinia cabinetului in privirea aceasta. Un singur lucru s'ar fi putut observa eu toate acestea iu acest mesaj: că nimeni, absolut nimeni din toată ţara n au reclamat aceste reforme. Ele au răsărit din sorginţi a priori, din crierii d-lui C. A. Rosetti ; nici un ziar, afară de cel personal al d-salo, nu le-a susţinut; guvernul n’a putut observa nici o mişcare a opiniei publice in' favorul lor. Afirmările contrarii ale Romanului sunt pur şi simplu neadevăruri, spuse pentru măngăiarea personală a redactorilor sfii. Cu toate astea guvernul acesta, plin do merite precum el singur zice, cată să fi având şi el o opinie in privirea revizuirii, pe care ţara se cuvenea s’o cunoască. Astfel, inafară de laudele banale şi de puţin preţ, pc cari guvernanţii găsesc cuviincios a şi Ie adresa, tocmai in privirea celor doue cestiuni de căpetenie, de natură a nelinişti spiritele, guvernul e cu totul mut, gata a so justifica cu această tăcere cănd votul ţării va fi contrariu aspiraţiu-nilor de demagog cosmopolit alo d-lui C. A. Rosetti; gata asemenea a tran-sige cu străinătatea şi cu demagogia, dacă 'i va succede să stoarcă prin prefecţii săi majorităţi servile. R'a văzut că toate încercările opoziţiei de-a obţine declaraţiuni clare de la guvern, au'fost zădărnicite prin selbătăcia majorităţii, că nu i s a lăsat opoziţiei nici chiar putinţa do-a se adresa la tron precum au incer-cat a o face, ăntăiu de pe tribună, apoi prin cerere de audienţă. Tăcerea guvernului in privirea celor două cestiuni vitale in preziua alegerilor, seamănă prea mult a conspiraţie ocultă in contra intereselor acestei ţări, o conspiraţie, agravată ăncă prin plecarea Regelui in momentele lio-tăritoare. Tara are nevoie de tot curajul ei civic pentru a scutura din spatele ei atăt vasalitatea economică cu care e ameninţată, cat şi robia politică sub elementele demagogicei, ignorante şi maloneste, ce se oploşesc sub aripile d-lor Rosetti-Brâ-tianu. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 19 Martie.—Camera apelurilor de politie corecţională a Cartei din Paris, judecând afacerea societâţei „Uniunea generală," a infirmat prima liotirlre asupra celor d’intăiu două capete de acuzaţiune şi a scăzut la 2 ani închisoarea ia care au fost osîndiţi Bontoux şi fi eder. Londra. 19 Martie. —Se acrediteazăsgo-motul că Euglitera regoţiazâ cu Poarta ră-semuperarea tributului anual de 081.48(3 lire egiptene (lei 17,718,030) ee Egiptul plăteşte Sultanului. Paris, 19 Martie.—Camera a respins, cu mare majoritate, moţiunea prezentată de extrema stăngă şi prin c ire so reclama amnistia pentru anarhişti do la Monteeau les-MinOs de la Lion şi de la Paris, condamnaţi de curând de către curtea cu juraţi şi do tribunalul corecţionai. Gonstantinopol, 20 Martie.—Se asigură ca guvernul bulgar a inceput iar negocierile cu săcietatea engleză, propri. Iară a drumului de fier Rusciuc-Varna pentru res-cumpărarea acestei linii, care odată răscum-pârată, va fi legată cu Sofia prinlr’o linie ce va pleca din Rusciuc, va trece prin Şiş-tov şi va ajunge ia Sofia conform cu planurile strategice ale inginerilor ruşi. Loudrn, 20 Martie. —Cartea Albastră privitoare la afacerile din Egipt, pe care guvernul englez a impărţit’o parlamentului coprinde o telegramă a lordului Ilufferin cu data de 6 Fevruarie, care spune că Engli-tera va respecta independenţa Epiptului dar că ea voeşte să stabilească acolo un edificiu de ordine şi de pace durabilă. Telegrama esprimă spreranţa că Europa va recunoaşte desinteresarea Engliterei care ’l crează in interesul lumii iutregi. CONFERENŢA DUNĂREANĂ Circularea Lordului Grauville Şi PROTOCOL ELE No. I şi II Lordul Granville a trămis, cu data de 14 Marte, tutoi represintanţilor englezi din străinătate, uă depeşă foarte lămurită iu privinţa cestiunii navigaţiunii po Dunăre şi a Conferinţei ce tocmai s’a inebis acum. Această depeşe conţine pe nouă pagini uă privire istorică retrospectivă asupra tutor nego-ciărilor de penă acum şi espune Măririle luate de puteri in privinţa cestiunii dunărene. Ea discută tratatele din 1856 şi 1871, trece apoi la tratatul de Berlin, aminteşte cei patru aiticoli ai barouului do Haymeile şi recunoaşte că, judecănd după caşurile precedinte, Austria are, intr’un chip neîndoios, dreptul d’a participa la administraţi-unea acelei părţi a Dunării, de şi această putere nu poate fi privită ca Stat ţărmu-rean. — Depeşa se ocupă apoi de propu nerea d-lui Barrere, precum şi de negociă-rile ce s’au urmat asupră-i şi aminteşte o-posiţiunea ce Romănia a desfăşurat contra acestor propuneri. Cu toate acestea ănsă regulamentul de la 2 Iuniu 1882 a fost adoptat şi semnat de toate puterile. Depeşa schiţează apoi cursul urmat de Conferinţă şi inchelă cu următoarele observaţiuni generale : „Guvernul Maiestăţii sale credo că aceste arangiaminte vor fi satisfăcătoare. Comisiu-nea europeană şi-a osercitat funcţiunile sale in decurs de mai bine de un sfert de se col, spre binele general şi intr'un chip inul-tamitor pentru tontă lumea. Ar. fi fost cu toată seriositatea de regretat daca esistinţa iei ar fi incetat din causa neînţelegerii dintre puteri. Prin actuala înţelegere, această esistinţa a fost prelungită pentru mi lung şir de ani şi a dobândit prespecliva da li prelungită şi d'aci in colo pentru un număr nemărginit de ani. Mandatul coinisiunii a fost lărgit intr’un chip cum de mulţi ani guvernul Maiestăţii Salo il credea vrednic de dorit pentru interesele eomereiuhii maritim. De alta parte, nu este de temut că acţiunea iei va fi ingreunată sau că activitatea iei va fi mărginită prin concesiunile acordate Rusiei şi României in privinţa braţului Kilia. De altmintreli, dreptul acordat Rusiei şi Romăniei d’a tace in acel braţ şi in gurile lui lucrări de natură comercială, spre a inlesni navigaţiunea, nu poate fi alt-fel privit de căt ca avantagios pentru comereiul indigen şi străin, do vreme ce au fost luate toate garanţiile ea nici aceste lucări măcar, nici tacsele cari vor fi prelevate spre a acoperi eheltuielele făcute, să nu impedice navigaţiunea din braţul Su-lina. „Regulamentul pentru calea fluvială dintre Porţile de Fer şi Galaţi, care a fost stabilit după ascultarea representanţilor tutor Statelor ţărmurene, a fost eară-şi amendat, in urma obiecţiunilor făcute de unele State ţărmurene. S a otărit un restimp de şease luni pentru scimbarea ratificărilor tratatului, in decursul căruia sperăm că tratatul va dobândi consimţimentul tutor Statelor ţărmurene. Pe timpul căt au ţinut dosbaterile, toţi plenipotenţiarii an esprimat necontenit dorinţa să se ţină seamă de dorinţele acestor State, şi guvernul Maiestăţii Salo, in convingerea că aceste arangiaminte sunt favorabile acestor State, n’a statla in-doieală d'a le invita să adere şi ele şi de a ruga pe eele-l-alte puteri contratante să sprijine acest demers. „Semnat: Granville." Cele opt protocoale sunt foarte voluminoase, ele coprind pe lângă testul tratatului şi anecsele pe opt zeci pagini de tipar. Din ăntăiul protocol se pot estrage următoarele. „Corniţele Munster deschide Conferinţa şi propune d’a alege pe lordul Granville ca preşedinte. Acesta propuse să se aleagă sir Croive ca secretar. Dar fiind că lui Mu-surus paşa ii lipseau instrucţiunile, apoi Conferinţa se amână, dar in acelaşi timp otăraşto, ca, la cas cănd Musurus-paşa ar rămâne şi mai tărziu fără instrucţiuni, să se inceapă lucrările şi fără el. „In al douilea protocol lordul Granville propune să se păstreze cel mai mare secret asupra desbaterilor. In urma oare-caror o-biecţiuni ale baronului Mohrenheiin asupra celui din urmă protocol in privinţa şirului după care să se ia in discuţiune cestiunile, lordul Granville comunică Conferinţei o scrisoare a d-lui Ioan Ghiea, asupra căreia să incepe următoarea discuţiune : „Lordul Granville esprimă speranţa că Romănia va Ii admisă in Conferinţă cu nişte drepturi egale cu ale eelor-1 alte puteri. Ar fi cu atăt mai de dorit d'a acorda Romăniei aceasta, cu căt ea este deja represintată in comisiunea dunăreană europeană şi va avea represintatele iei de asemenea şi in comisiunea mixta, ce este vorba a se infiinţa. „Corniţele Munster crede că trebuie să se opună admiterii Romăniei cu drepturi egale. Plenipotenţiarul Germaniei recunoaşte bucuros marele interes ce are România la resolvarea cestiunilor pendinte in Conferinţă, totnşi d sea este de părere d’a se păstra Conferinţei caracterul ei european, renunţând la admiterea Romăniei cu drepturi egale. Daca, manţinănd principiul unanimităţii, s’ar da Romăniei un vot, apoi s’ar crea uă situatiune care n’ar fi nici cum vrednică de dorit, uă situaţiune adică prin care România ar putea, printr’un „veto,“ să nimicească ori ce voinţă a Conferinţei. Deci Romănia nu ar putea fi admisă in Conferinţă de căt ca invitată, iar nu ea membru al iei. „Plenipotenţiarul Au-hro-Ungariei cred că trebuio să arate, că s ar uni bucuros cu dorinţa esprimată de preşedinte, ca Romănia, in temeiul situaţiunii sale escepţio-nală ce i-a creat tratatul de Berlin, să fiă admisă a lua parto la desbaterile asupra celor trei cestiuni cara formează obiectul diseuţiunilor Conferinţei : dar el nu poato tace alt fel de căt să se unească cu opi-niunoa contrarie emisă de corniţele Miiuster, şi este dispus a-şi lăsa părerea sea la uă parte spre a adera la aceea a plenipotenţiarului german. „Plenipotenţiarii Franciei aprobă vederile lordului Granville şi ar fi dispuşi să primească po România a lua parte la desbaterile asupra matorialului supus Conferinţei, dar recunosc că obiecţiunile rădicate de corniţele Munster sunt d’ua natură serioasă, şi ast fel ei se vor uni cu vederilo malorităţii. TIMPUL „Corniţele Nigra declară că Italia se află in această eestiune ia aceiaşi situaţiune ca şi cele-l-alte puteri care au auzit propunerea Engliterei in momentul cănd părea dispuse se primească amendamentul propus de Germania. Plenipotenţiarul italian se u-nesce cu vederea majorităţii. Baronul Molirenlieim aderă in adevăr şi d sea la vederile maiorităţii, dar ar fi de părere să se admită statele ţărmurene, cre-ându-le uă situaţiune după competinţa ce are Jiă care ; tutuşi, in consideraţiunea vederilor espuse, d sa crede că trebuie a se uni definitiv cu maioritatea. „Plenipotenţiarul turc esprimâ aceiaşi părere, adaoge ănsă că România ar putea să fiâ invitată să ia parte la Conferinţă, dar nu şi să semneze protocoalele, de vreme ce acest drept este reservat numai marilor puteri. „Lordul Granville cere plenipotenţiarului german să formuleze propunerea sea in forma unui amendament, după cum a pre-sintat-o la inceputul desbaterilor şi esprimâ dorinţa ca acelaşi amendament să fiâ primit şi pentru Serbia ca şi pentru România. “ Informaţi uni A. S. principele Ludovic de Ba-teraberg a sosit ieri in Severin, de unde azi pleacă la Sofia, la fratele sâu principele Bulgariei. Colonia germană din Bucureşti va serba printr’un banchet a 86 aniversare a naşterei împăratului Germaniei. La acest banchet, care se dă Juoi 10|22 Martie, va lua parte şi d. baron de Saurma, trămisul estra-ordinar al împăratului Wilhem, in Bucureşti. Se asigură că d. Moscuna, actualul prefect al judeţului Mehedinţi, va fi numit director al ministerului de interne. Legea comandamentelor militare se va pune zilele astea in aplicaţiu-ne, ear tlumirea noilor generali s’a amânat pănă după intoarcerea Begelui. Comandanţii celor patru corpuri vor fi actualii comandanţi ai diviziunilor teritoriale, adică d-nii generali Cernat, Al. Angelescu, C. Angeles-cu şi Racoviţă. numai doe zile ne despărţia de sântul Dumitru, cunoscutul patron al oraşului, cu care ocasiune se scie ce serbări se fac la Mitropolia, unde in totdauna asista şi m. s. Domnul. De asemenea se vorbia atunci, cum se vorbeşte şi astăzi, despre plecarea maiestăţii sale in străinătate. Multe şi multe controverse se brodau asupra acestei plecări. Multe născociau patrioţii, după obicei. Dar, inainte de toţi, „Komănul, vrend -ca principele se visiteze pe săntul Dumitru in acel an, cu numărul seu de la 24 Octom-bre in buzunar, şi tot uă dată ca acest ziar se servească şi ca paşaport de liber percurs in străinătate i adresă următoarea dinastică salu tare, atăt inălţimei sale căt şi tutu lor „leşinăturilor de venetici" cum i numeşte „Romănul." Stilul este omul, a zis Bulion. Ea tă prosa „Romănulni:" A sburat puiul cu teiul Tocmai când era temeiul. SÂNTUL DUMITRU CRONICA Se comunică că ieri seară, po la orele 5, s a sinucis la liceul din Craiova elevul Ioan Amărescu. * Cea mai mare parte din grădinile locui lorilor capitalei, cari au pomi roditori, sînt lăsate necurâţate de omizi, fapt care cauzează stricarea fructelor şi devastarea las-taielor noi, atăt din grădinile proprietarilor respectivi cât şi din grădinile învecinate. Pentiu curmarea acestui rău, Primăria capitalei invită pe toţi d-ni proprietari do grădini să cureţe şi să arzâ toate cuiburile de omizi aflate prin pomi din grădinile d lor, cel mult pinâ la 15 Martie in fie-care anCei ce nu se vor conforma acestei ordonanţe se vor da in judecată, spre a li se aplica pedeapsa prescrisă de art. 385 al. 8 din codul penal. * „Localitatea Ialomiţei" este numele unui ziar nou apărut in Călăraşi. El îşi propuue să lupte contra mizeriilor locale, de oare-ce nu crede să existe altă localitate in ţară mai inapoiatâ ca Ialomiţa. * Mini - terul de interne a decis a se deschide inc-â câte-o farmacie in comuna Bucureşti, şi anume : la Obor, pe şoseaua Mihaiu-Brabu, intre finele stradei Vaselor şi intie baiiera Iancului, şi in comuna Călăraşi. Concur.ul se va ţine la 4 Aprilie viitor. * Conferinţa stenografică a d-lui Heinrich Hirsch, pe care am mai anunţat-o, va avea loc azi, miercuri, la 8 ore seara, in sala ateneului. ESTE REGELE UA FICŢIUNE ? III Era in anul 1871, luna Octombre, Sosesce sântul Dumitru, ziuă mutărilor cănd chiriaşii cari nu ’şi-au ţinut ingagia mintete sunt daţi din casă afară. Şi pe mulţi ii auz zicând ; se sperăm Ţ?â şi mi niştrii vor fi daţi acum afară din ministere. — Se sperăm ! Pentru ce ? Se spere muşterii de ministere, cei ce doresc se ocupe posturile mănoase ale miniştrilor actuali ; dar noi eeşti-1-alţi, cinci milioane de Români, ce avem de sperat de la schimbarea miniştrilor? Şi apoi, de ce s’ar schimba ei ? Căci nu ş’au ţinut ingageamentele ? Dar, nu s au dat bieţi oameni peste cap, şi de nu le a venit şi Turcul in ajutor nu e vina lor, ca se le zălogeascâ ţara coţcarilor do la Berlin prin faimoasele lor convon-ţiuni şi conversiuni ? Fa osănrlit la temniţă pe şcolari, fără să'şi fi dat măcar osteneala d a căuta să probeze că osândiţi sunt intr’adevâr pustiii de copii cari au turburat digestiunea domnului de Radovici la prasnicul impărătesc ? N’au disolvat uă Cameră, n’au adus alta prin bâte, şi dacă această Cameră se va incăpâţina a uita că este chiămată din poruncă, nu sunt ei gate a o disolva şi pe densa şi a ne da uă nouă şi mai pipăită probă de virtutea reteveiului in eserciţiul suveranităţii poporului ? Ce li s ar fi putut cere mai mult ? Cu ţoale aceste, de unde se şei ni noi de ş au ţinut sau nu ingagiamentele ? Ce -1 Nemţi suntem noi ? Cei ce cred că ministerele sunt ale ţârei, că Camerele dau ministeriile, că deputaţiii şi senatorii cer ingagiamente de la miniştrii, vorbesc din căite, visează, sau dus timpii aceia. Acum miniştiii dau Camerele, ei cer de la Camere ingagiamente şi au darul şi puterea da face ast-fel, căci la noi miniştrii sunt su-diţi , singura condiţiune ce Ii se cere, e da ii după placul străinilor, şi d’aici inainte regimele va găsi şi cu mai mare înlesni r e tot miniştrii după plac, căci nu numai nici un Român, c-are se respectă, dar nici chiar un Jidov sau un Neamţ serios nu vor mai consimţi se se imbarce in galera, numită nava Statului, fără cârmă. fără „lest şi fără greutate intr'ensa, putrezită inainte d’a fi sfârşită, care tros-nesce in toate incheiăturile ei chiar acum in timpul liniştii mormintelor, când nici frunza plopului nu mişcă, şi care se vor cufunda de sigur la cea mai mică aliere a ventului. Se sperăm mai bine că regimele ti-riş grăpiş va mai duce-o, va mai dăinui pene ne vom trezi din piroteala noastră şi vom deschide ochii mari ; căci ar fi de dorit se nu mai jucăm d’a baba oarba. In câţiva ani am tăcut mai multe revoluţiuni, şi le-am făcut de minune, cu cea mai mare inlesnire ; toate s’au petreent ast-fel precum le-am cerut noi. Negreşt, şi astă-zi am putea face uă revoluţiuue, şi cu mai mare înlesnire ; se vedem ense după atâtea insbănzi la ce resultat am ajuns ? A ue da ţara pe uă dinastie. Re tot minutul ni se zice ; - Lâsaţi-me se mai muşc uă data din corpul şi din sufletul vostru, că nu mai pot,., me sfârşesc! Lăsaţi-me se mai muşc uă dată, sau me duc. Am sacrificat averea, libertatea, demnitatea, dreptu-iile noastre : mane ne vom pierde şi ]jm. ba. Apoi. va veni şi rândul religiunii. „Dam tot pentru consolidarea dinastiei şi" „dinastia stă cu caii Înhămaţi. Intr’uă bună „dimineaţa poate se auzim pe dinasticul" „folian portarul cântând „Asa e; se poate prea bine ca intr'uâ" „bună dimineaţă Dinastia s6 se facă nove-" „zuţâ. Dar se lâ-ăm Dinastia in mila Dom-" »nului, căci Românul nici nu scie ce este" „Dinastia, şi se ne vedem d’ale noastre," „pe romănesco. Ei bine ; roinănesce vor-" „bind, nu mai merge, nu mai merge" „de tel !“ Intr’adevăr, ce mai putem ascepta, cănd vedem pe consilierii tronului impingend cinismul păne a face din inosagiul domnesc uă parodia, penă a face uă apoteosă din starea de desolaţiune in care se desba-te frumoasa şi nenorocita, impilata, batjocorita noastră Romăniă, şi a ne desfide spuindu ne mai din nainte că, pentru ca sejsfarşeascâ cu densa, vor relorma legile noastre cele mai esenţiale civile, penale jşi politice, adică vor şterge toate garanţiele noastre de libertate şi de justiţia din car tea cea mare a naţiunii pe care acum i-.■ ţin inchisă? A 1 cine ne ar putea da gradul şi suma suferinţelor materiale, morale, private, publice, naţionale, cari mistuesc pe toată ziuă iubita noastră patria, care in căţi-va ani au ofilit, au gârbovit acest puternic vlăstar al românismului, mândria şi speranţa a tot neamului românesc? Se nu mi se zică că esa-gerez, căci nu se văd aşa multe protesturi şi plângeri. Este adevărat, plângerile au ince tat mai de tot, şi tocmai aceasta ne dă măsura reului. Azi aproape două luni, văzui un biet creştin in prada unor mari suferinţe, şi’i zisei: — de ce nu petiţionaţl, de ce nu daţi jalbă, nu vă plângeţi la subprefect, la prefect ? Ţăranul ridică umerii şi’mi râs punse : Să ne plângem la zapciu şi la ispravnic? — căci ţăranii, cari cunosc mai bine de cât noi, pe aceşti dregători ii numesc tot zapcii şi ispravnici — dar tocmai ei ne jupoae de vii ! — Daca este aşa, plângeţi-ve mai sus, plângeţi-vg la miniştri, la Domnitor. — La cine să ne plângem ? — La guvern, la Yodă Carol. Zisele mele fură pentru bietul ţăran o crudă ironie, şi tâindu’mi cuvântul, 'mi striga c’un surîs infiorător: — Ia nu mai glumi domnule, căci nouă nu no arde de glume ! Se sculă şi plecă. Remăsei ingrozit ; şi 'mi zisei ceia ce epeţii aci in gura mare : — nu mai merge ! Alţi ţărani, cari ne ascultaseră, adăugiră : — are dreptate Stan : coi cari merg cu jalbă la Bucureşti sunt stinşi după faţa pămăntului, apucă câmpii; sunt resvrătitori, zavergii, şi li se spulberă şi cenuşa din vatră. D aci nainte, o ploae de înjurături şi de blesteme, cari m’au silit să mă depărtez şi pe cari eu, care am citit Constituţiunea, nu le pot spune aci. Toate sunt bune adică toţi vedem că mai rău nu putem fi — o să ’mi ziceţi, bunii mei cititori — dar ce e de făcut? Să ne întrunim, să discutăm, să ne inţele-gem, se facem un adevărat program românesc şi democratic, ş'apoi se ne punem cu dinadinsul a studia, a espune, a propaga teoriele, sistemele, metodele cele mai bune şi mai potrivite cu starea ţârei noastre asupra diferitelor materii cari fac obiectul ştiinţelor politice, sociale şi economice. —De minune, votez cu amândouă mănele. Numai spuneţi’mi, vă rog, câte zile ne mai rămân! Şi o dată esistenţa garantată, mai spuno-ţi’mi : cine o să aplice, sau cel puţin o să incerce se aplice frumoasele, binefăcătoarele, româneştele noastre sisteme şi programe ? Cine? Miniştrii sudiţi ? — şi nu putem avea astâ-zi de cât sudiţi miniştrii. — Concurenţii noştri in programe care ne-au a-pueat incă inainte ? Agerii reformatori au şi răspuns la toate cerinţele Românilor. Nu i-aţi auzit ? — doriţi uşurarea şi îmbunătăţirea dărilor ? Iată taxa timbrului ş’a înregistrării şi monopoluri. Doriţi mai multă independinţă injustiţie ? Vă voiu scăpa de juraţi. Cereţi o mai bună administraţiune, o administraţiune locală ? vom face gubernii in locul prefecturilor ? Voiţi desceutralisa-rea ? Vă vom numi noi primarii. Aveţi la inimă instrucţiunea publică ? închidem la liceuri prin suprimarea profesorilor şi vă obligăm a uita limba francesă şi a invăţa toţi nemţeşte I Iată ce este de făcut. „Să ne scuturăm" „fâiâ amânare de epitropia politică şi e„“ „conomică a străinului; căci a o suferi" „mai mult timp, este o ocară, este peirea" „neamului romanesc." Pentru aceasta, să lucrăm cu inimă a deştepta in toţi simţul naţional, a face pe toţi să vază limpede i mininţa periclului, a invasiunii judaico-nem-ţeşti, şi, prin asociaţiuni pe toata întinderea României, intre producători pe de o parte, ear pe de altă parte intre consumatori, să încurajăm, să ajutăm spiritul de întreprind ori, industria, comerciul naţional să le dăm monopolul voluntar al consuma-ţiuuii noastre, ca ast-fel să opunem o stavila eficace şi demnă de o naţiune care ştio să cugete şi să lucreze contra ruşinoasei cuceriri ce ne coprinde din toata părţile. Tot-d'o-datâ, ca să nu mai păţim ceia ce am păţit să ne grăbim, şi prin toate modurile, să facem pe popor sâ înţeleagă valoarea insti-tuţiunilor ce şi-a dat prin represiutanţii săi in Constituante, a T face sâ simţă că, din neobservarea acestor legi binefăcătoare, provin toate suferinţele lui, a ’1 face sâ vază in Constituţiune evangelia mântuirii lui pe acest pământ, a ’1 face intr’un cuvent să ’şi cunoască şi să ’şi iubească Constituţiunea ; căci vai de poporul, ca şi de omul, a cărui inimă este coprinsă numai de ure, şi nu mai are nimic de iubit. Atâta numai să facem şi am făcut tot. Se ne punem pe lucru. Momentul este propice. Sătui de plăcerile preumblărilor cu care ne am desfătat in timpul verii, şi j-nainte d’a ne întâlni cu plăcerile iernei , care ne aşteaptă, să profităm d’acest fericit interval când, liberi de ori ce angajament, putem încerca cu mai multă inlesnire sufletele noastre la plăceri de o altă natură, plăceri vii, profunde, eterne, de care omul nici o dată nu se osteneşte nici se câieşte, plăcerea d’a lucra pentru salvarea unei ţări intregi in perielu de moarte, şi mai cu seamă când acea frumoasă ţară este patria sa. Simptomele par asemene favorabile. Aceste bune simptoine le datorim in mare parte suflării dătătoare de viaţă ce ne-a trâmis junimea de la Putna ; şi trebuia să fie ast-fel. Junii nepădiţi de viaţă sunt grăbiţi a vieţui, şi viaţa este lupta. Noi, fraţii lor mai mari, căutăm din contra să per-curgem restul vieţei noastre căt se poate mai incet. De resistenţă suntem capabili ; dar junimea singură are forţa iniţiativei. Cu o credinţă care pare nebună, se repede, se aruncă in oceanul necunoscutului, şi fiind că nu se teme de nimic, periclul o ocoleş ; cu ochii sufletului descoperă viitorul cu căldura inimii il atrage, il câştigă, il despică ; pătrunde intr’ensul, şi ne aduce secretul perpetuităţii omenirii. Da, simptomele par favorabile : sesiunea estraordinară a corpurilor legiuitoare a concentrat de timpuriu in capitală mai mulţi bărbaţi de inimă, luminaţi, cu greutate ; o nouă asociaţiune sub denumirea do „Ciu bul uniunea liberale”, la care şi comerciul a adus contingentul seu, numără deja mai multe sute de oameni de distincţiune. Tot de o dată, ziarele din toate ţările romane au trămis aci delegaţii lor pentru un congres de presă. Să profităm de aceste însemnate avanta-juri ; să utilisâm toate meziele, — şi vor fi puternice—ce vor pune la disposiţiunea noas trâ inimile noastre de Români ; să ne dăm măna, ori-care ari fi opiniunile noastre asupra altor cestiuni, toţi oamenii de bine. toţi oameuii sinceri, onorabili, pe tărâmul tecund şi neperitor al uaţionalitâţei, căci de avem o credinţă, toţi avem trebuinţă d’o biseiicâ, d un altar, do patrie şi să intrăm indatâ in campanie cujconvingoroa isbănzii. Doui-troi oameni de iniţiativă in liă-eare ţinut, şi ţara întreagă va fi cu noi. Nu a-tâcâm pe nimeni. Prin industria, activitatea şi sacriticiele noastre voim să ne păstrăm bunurile pioase ce ne-au legat părinţii noş-tii. Nu conspiiâm lucrăm la lumina mare, căci lucrarea noastră este naţională, şi naţiunile nu conspiră ; dar vom veghia Şi vom fi gata a paralisa uneltirile conspiratorilor, de se vor găsi conspiratori. l â opinteală puternică, uă opinteală comună, şi succesul ne este asicurat. Ne-am emancipat de înriuriroa seculară a prea puternicei Rusii, şi nu vom şti ţiuea piept unor leşinaţi venitici, cari cu minciuni numai încurcă iot la noi, nnpiodica mersul regulat al activităţii noastre naţionale, ş’au ajuns să ne ameninţe chiar iu existenţa noastră ? Avem nu numai dreptul, avem uă datorie imperioasă să punem c’uă oră mai nainte capăi acestui mare scandai; o dato-rim nu numai nouă, ei şi Europei. Ce ! h îaucia, Anglia, I talia şi au varsat sângele ca sâ no emancipe de protectoratul rus ; Rusia ea insâşi a primit noua stare de lucruri, numai şi numai peutru plăcerea d’a ne vedea deveniţi nemţi? Cel Streinii au voit, voesc să fim curat Români sudiţi, singuri stăpâni po pământul României, şi numai noi Românii să n’avem inimă de Romă ■ • ■ • Ruşine ! da trei ori ruşine, J mei ! Sâ ne îngrijim mai puţin de ceia ?, zice diplomaţia cutârui sau cutârui cal Cănd facem un pas la dreapta sau un la stânga in ţară, la noi ; şi să ne aplij, mai cu multă energie şi stăruinţă a ne ce treburile noi singuri, fura alte pron sau călăuze. In afară, este destul să lq. năm opiniunea publică asupra situaţiuni mtenţiunilor noastre; să ’i demonstrăm on-ce s’ar întâmpla acum la noi, nu s( găsi un singur nebun ca să se incerce trece Prutul sau Dunărea in not.sauai ra peste Carpaţi. Ori-ee vom face, să facem bine, ri> neşte ; şi ce vom face bine, să fim sii va fi ca bine făcut, şi vom avea şi noi —Marele martir sântu Dumitru să ne fie ii ajutor ! \ Pesto două luni, avea să se ’ncheie ă 1871. „Românul" făcu, după obiceiu, la Ianuariu 1872, revista retrospectivă a a: lui incetat. Iată cum se esprimâ el in acea revi de la 1 Iar uariu 1872 la adresa dinas{| in care vede numai „un bumbaşir trăn de către Germania pentru a executa şi trânî i coţ I suma cucerirea economică a României către Austria." D-l I. Brâtianu şi Rose care sunt părinţii concesiune! Strusbe> Bleichroder, vorbiau in cunoştinţă de ca sâ, se vede. Cuvintele şi spovedaniile d-l din 1 Ianuariu 1872, puse faţă in faţă i laptele d-lor din 1883, merită cu atăt m mult să atragă atenţiunea publicului. J tâ-le : Este constatat că această cucerire ecorn mica a României de către Germani, Rua nu o poate vedea cu ochi buni, ea cai a vărsat atata sânge şi milioane pe !{i mânia. [ Austria tremură pentru compania ei â navigaţiune pe Dunăre şi nu se gândea ( impune activarea linei de la Piteşti la Vei eiorova care este evident in detrimentul e De unde dar vine această presiune, aces bumbaşir inexorabile ? De Ia maiestatea a împăratul Germaniei. Aci cu tot respectul ce datorim „capului „Statului, intrebâm, co făcea dinastia ?} „Oare rolul de intermediare intre maesta-„tea sa imperială Wilhelm şi România* „prin capul Statului nu trebuia se incea-H: „pă aci? Nu trebuia oare ca Domnul Românilor, usănd de inrudirea sa cu ilus-|‘ „trul monarch Vilielm, usănd de intimi-* „tatoa sa ca nepot şi asemenea ca cap in-a „coronat, nu trebuia, zic, să intervie pe" „lăngâ iraperatore, să’i esplice situaţiunea/ „să’i arate flagranta injustiţie şi oneroasa» „impunere ce se face României tocmai de* „acea ilustră casă din care România ’şi a „lesese dinastia ei spre a ’şi avea intr’ău-* „sa un razim şi un puternic scut in con-* „tra rivnirilor puternicilor ei vecini? Făcut-" „a şeful Statului din toate acestea cevaşi?", „Vai nu 1 ba incă, ţiind soarta României" „in mănile sale, printr’un singur retuş de„ .a sancţiona vânzarea României pe 99 de" „ani, ar fi trecut la nemurire şi s’ar fi“ „consolidat dinastia in perpetuitate" Dar, in loc de aceasta, geniul fatalităţii puse pana in măna „junelui monarch," cum puse o altă dată in mâna orgolioasei regine , itilisabeta." Aceasta subscrise „monstruoasa şi fratucida sentinţă" prin care uo-bila Maria Stuarde merse la eşafod, june le nostru monarch subscrise cu propria sa mână si promulgă legea fatală prin care 5 milioane de Uomăui se detera in iobăgie si esploatare avizilor specii- < lanţi nemţi pe 99 de ani. — In fine peutru a termiua cu nefastul bilanţ al nenorocitului au 1871, iacă comptul de gos-tiuue şi registrul recapitulativ din caro reproducem tabloul veridic al situaţiunii anului 1871 etc. Stranie coiucidinţâ : iu anul 1871 so lulgo nenorocitei Fraucie două din cele mai frumoase provincii şi î se impune a plaţi labuioasa suma de 5 miliarde. Tot iu anul 1871 Prusieuii peutru simpatiele manifestate de ltomăiii Fraudei, impuit Românilor a se siuucide s.ugiui vânzând se coţcarilor nemţi pe 99 de ani şi a plaţi un bacşiş de mui multe miil' oaue iui Strusberg şi C-uie. Camera şi 8eualul, ales prin violenţe şi terorism, se incbiiiara şi ziseră amin ; iar alesului ua ţimiii ’i se dete paua iu mănă pentru a subscri şi iutări cucerirea naţiunii caro l’a chemat pe tron Înfiorător şi teribil bilanţ al anului 1871, — zicea „Românul" Încheind bilanţul sâu .. te . Jm alni r- i "!! ; ram ipiSlt BM»| sa, i iliSKi lecunoscutule 18 i'îi primi-vei aceas-ffliire fără beneficiu de inventar? fccurâ 6 luni, şi Domnitorul, reve-d o escursiune ce făcu prin Piteşti, it’raiova, Severin, spre a intempina h Doamna caro so întorcea din străi- Bicntru cause d* sânâtate, precum poliţia, după obiceiu, organisâ o e porunceai», cum şi iu momentele pe organiseazâ pentru plecarea M. ilui in străinătate, Romanul se făcu cu seamă pentru că ziarele gu-fctale, in tăcerea lui d’a saluta in-ţ părechii domneşti, vedeau un act uiasticism. Răzbit de imboldirile pre-httnul in fine se hotări să vorbească L pentru a saluta întoarcerea păre-neşti, ci pentru a stigmatisa ase-■iai'ăzi şi, tot o dată, pentru a mai Ite-va gbionturi dinastiei ale căreia cec ute şi presinte, le declara iden-alu căzutei dinastii bonapartiste din Credem că facem o plăcere chiar ipiui, care astăzi se află in paroxis-orJor dinastice, puindu-i sub ochi le sale de la 7 Maiu 1872, cu deo-,zi cănd fracele şi legăturile albe t să se pregătească de către gu-iali. ile cuvinte : şioi din reservă nu putem de căt că primirea oficială ce s’a făcut Doamnei şi Domnitorului era inia aparat pompos şi sgomotos, că militare, oştirea şi poliţia erau a-toate pieţele publice şi pe strade file lor tăceau să vibre aerul, oua din acele serbări de comanda,, instituţiunile monarhice ca şi cele,, iice au căutat tot-d’a-una a râpi„ captiva imaginaţiunile. In epo-„ copilărie a popoarelor, asemeni„ asemenea pompe serviau de sim-„ iredinţei lor. In epocele mai ina-„ ■şre răspund, pe d’o parte la sim-„ .1 artistic al societăţilor, iar pe de„ trebuinţă a animelor cari vor a„ ţlesta. Pentru a indeplini insă a-„ jndiţiuni, pentru a ,avea efectul,, /menea serbări trebue să se tacă,, ttna intr’un mijloc comunicativ,„ i, adică plin de credinţă şi de„ ni cerceta dacă situaţiunea este momentele de faţă, căci negreşit îiştrii, ştiu, simpt daca ceia ce au or pentru societatea română este a creea acel mijloc, indispensabil, a manifestările de felul aceluia să I . terul de sinceritate şi gonera-I re singur le poate da o valoare. - e ne-a impresionat pe noi, ceea-ce oat oare cum in acea zi au foşt fi-•.idioase ale M. M. Doamnei şi i. înţelegem negreşit că, după o de căte-va luni, bucuria d’a se joate da acel aer fericit: insă a ricire este de acelea cari trebue & espansiunea lor in cercul intim căci astăzi nu mai suntem in sirii* ice patriarcali când, patriarchul şi Iu formănd o singură familia, a-simţimănte cu totul private se aanifesta in public, capii de Stat nu mai sunt patri-nu sunt de căt nişte capi politici -mare manifestările lor publice nu ât politice. Aceasta nu este teoria nici a unor oameni din partidele nte ; este teoria d-lui de Remusat, al Camerii, mai mult de cât con; din V ersailles, şi ea a fost puii astăzi supt republică, ci in timpul ti.lioritor al puterii imperiale, timare, nu putem vedea in mani-Itricirii iVlărielor Lor numai ex-unui simţimănt privat. Ea trebue Htze alt-ceva, mai mare, mai se-ţreşit printr’ănsa Al. L. spuneau român că impresiunele ce aduce |ium străinătate sunt buue pentru st că acele pe cari le-a primit A i ţii, in călătoria sa prin ţară, l’au prosperitatea materi da şi moftului, la ale cărui destine este i preşedea. • re aceste impresiuni nu sunt ele id _ [ple ilusiuni V Aparatul, pompa o-,onrotul ce au insoţit pe Capul ~u toată calea sa, n’au fost ele lălăi spre a ’l opri d’a şi da sea-: rca reală a lucrurilor, de preo-< d o siraţimiutcle ce frământă socie-,f- 0 ană? T| ibui să ne aducem aminte, necon-le din urmă momente ale Im- l; : ii jlBi | f* i(if ”lm minut din veder« acele manifestări "irreau in Francia> duPa «itimui ,P ebiscit care a dat Imperiului 7 milioane , 6 '01un • împăratul Napoleon, intorcăn du-se in Paris, după o boală de care ferise, era primit cu demonstrări aşa de ^an şi, in aparinţă, aşa de generali, in cat . i"f(',an nu mimai pe el, dar Europa întreagă. Tot ast-fel a fost şi cu ocasiunea declarării resbelului contra Prusiei. Evenimentele au dovedit peste puţin ce valoare aveau acele demonstrări. Prin urmare, _ repeţim, trebue să ne aducem bine aminte acele invăţăminte. O zicem aceasta cu atăt mai mult, căci din nefericire vedem că „in toate Împrejurările imităm orbeşte., „manoperile poliţiei napoleoniane, ba incă„ „le intrecem, inventăm alte nouă, cum de „esemplu, d’a scoate la Eflaret moaştele! „s-lui Dumitru, ca să adunăm poporul, in -momentul cănd Doamna şi Domnul in-„trau in Capitală." Acum, trecând la manifestările din afară, ne intrebăm : pot ele fi mai asigurătoare de cât cele din intru ? Noi credem că nu. in adevăr, cu căt ele se fac mai cu măes-trie, cu cât vin de la persoane mai inalte, cu atât mai mult pot turbura spiritele acelora in favoarea cărora par a se face Monitorul poate să anunţe, cum a făcut ieri cu multă ostentaţiune, visitelc făcute Doamnei de împăratul Austriei, de srchi-duci, generali şi miniştrii şi săresume cuvintele de simpatiâ pentru prosperitatea României, ce au fost pronunţate de dănşii şi dc insuşi Audraşi. Nici un adevărat român insă nu poate să s'amâgeascâ d'aceste manifestări înşelătoare, căci faptele nenumărate ale guvernului Austro-maghiar sunt aci, spre a ne spune ce temeiu să punem pe vorbele lor. Ori de câte ori n'am voit să ne nimicim ca Stat roman faţă cu Statul maghiar, ei n’au tăcut de cât a ne ame-uinţa şV ne lovi in toate modurile. Ei nu ne-au intins o mână complâcâtoare, de căt atunci Când le am dat sorginţile de avuţia ale României, căile prin cari .-ă se poată introduce mai lesne in inima cetăţii romane. Ei nu ne au măgulit, de căt spre a dobândi concesiunile Bleichroder, Oituz, Vulcan, etc. şi in fine ieri monopolul tutunului, care le va da dreptul d’a aduce in ţară o administraţiune intreaga, o armată de funcţionari, o poliţie numeroasa şi veghietoare. Ast-fel, nu numai vor ruina comerţul nostru şi culturi naţională in interesul celor maghiare, dar incâ ei vor pătrunde in toate satele şi oraşele, in toato cătunele şi chiar in căminele familielor române, la ori-ce oră, la ori ce moment al zilei sau al nopţei. Aceasta este simpatia ce ne-au dovedit tot-d’a-una Austro-Maghiarii. Demonstrările lor dar, in loc d’a ne incâlzi, trebue să ne ingheţe inima, să ne inspire temere, sa nu deştepte in noi alt ceva decât simţimăntul de conservare. comandând Camerei votarea acelui budget, toata lumea era convinsa ca se va vota, dacă nu in unanimitate, dar cel puţin cu mare majoritate, mai cu seamă că chiar unul dm deputaţii guvernamentali, şi allumo <3. I'aua Buescu, a luat cuvântul in favoarea proiectului in cestiune fără ca să se ridice o aingura voce contra. Mare amăgire ; am uitat cu toţi, că pen- tru a face să cază un proiect, marele nostru vizir n are trebuinţă să’l combată nici n secţiuni, nici in şedinţa camerei ci e destul să şoptească sau să facă semn inre-gimentaţilor săi ca să voteze contra, chiar dacă a susţinut acel proiect până in momentul votârei. Tocmai aşi s’a urmat cu budgetul despre care vorbim. După ee fu primit de către secţiuni şi susţinut in şedinţa Camerei de către deputaţii majoritâţei, fără să vorbească cine-va contra, inchizăndu-se discuţiunea, d. I. C Brăiianu cheamă pe faimosul său nepoţel Dimancea, ’i şopteşte două cuvinte la ureche, şi indatâ acesta se repede lângă urne şi comandă deputaţilor guvernamentali ca sa arunce bile negre. Unul din cei d intâi deputaţi la care s'a adresat a fost d. N. Fleva, care a rămas foarte surprins, când d. Dimancea ’i spuse să voteze contra, făcând nişte gesturi prin care ’i da să înţeleagă că porunca vine de sus. Asemenea a rămas încremenit şi d. Agarici, care ocupa atunci fotoliul de preşedinte,—dar ce era de făcut ? Calitat a d-lui Dimancea era cunoscuta şi majoritatea n'a putut de cât să se supue poruncei stăpânirei, şi ast-fel bugetul in cestiune a fost respins. Aceste amănunte le garantăm, şi sfidăm pe ori-cine d’a ne desminţi. Punem aces tea in vederea cititorilor noştri şi in parte pensionarilor, pentru ca să se convingă căt de bine am fost informaţi când am susţi nut, că nu se va face nimic pentru dinşi in sesiunea ce s’a inchis, de oare-ce Brâtianu are puţină dragoste pentru pen sionari. După ee a reuşit, prin asemenea uneltiri nedemne, să cază proiectul bugetar in cestiune, marele vizir, iutalnindu-se doa zi cu un membru al comitetului pen siunilor, il intimpinâ cu aceste cuvinte „Ai văzut ce ’mi-a făcut camera ieri cu bugetul vostru ?“ Avem ori nu dreptate când susţinem că I. C. Brâtianu consideră pe români de nişte netoţi ? — Resboiul Weiss. Resboiul W. sc miră, că foile oficioase au amuţit de odată şi nu mai vorbesc nimic despre cestiunoa Dunării, indată ce conferenţa şi-a pronunţat sentinţa, pecănd mai ’nainte aceste foi păreau că vor să prăpă-doască intreaga Europă. REVISTA ZIARELOR ■ -f» iin a iă. ’ li Napoleonian, să nu perdem nici Şi tocmai pentru aceia, le aţi dat Dunărea, d-le Brâtiene şi d-le Rosetti! Nu cumva sănge Unguresc curge prin vinele voastre slaro-fanariote ? \ I Mai ştii! Şi acuma, poftiţi la gară, domnilor, cu buchetul in mâna. Marele vizir si pensionarii statului Când am văzut scrisoarea ce a adresat M. S. Regele d-lui prim-ministru in privinţa pensionarilor, am spus intre altele, că cel din urma nu este favorabil acestei cauze şi că va face tot posibilul ca să nu se realizeze dorinţa Suveranului, care tot-d’odatâ e şi dorinţa tutulor pensionarilor din ţară. D. I. C. Brâtianu nu permite (ea să treacă cine-va peste el, nici de jos nici de sus ; precum nu poate ajunge niminea la treptele tronului Iară consimţimântul lui, tot ast-fel buna voinţă regala nu poate fi de nici un efect dacă nu este aprobata de marele democrat-dictator. Pentru a caracteriza bine ceea ce susţinem aci, vom arăta mijloacele iezuitice in-trebuinţate de acest puternic spre a face să cază iu cameră bugetul casei pensiunilor in care se prevedea o scădere de 5 la suta din enorma reţinere ce se face acum de 30 la sută. In tot timpul discuţiunei acestui budget iu secţiuni, nici un ministru şi nici un deputat din devotata majoritate guvernamentală n’a zis un singur cuvânt contra acestei mici uşurări a sarcinei nenorociţilor pensionari, in cat, când d. fost deputat Triandafil, in calitatea sa de raportor, citea concluziunfle comitetului de delegaţi re- Binele Public înşiră toate faptele strălucite, menite să eternizeze voturile glorioase ale lui Dimancea, Căr-ciumărescu, Beizadea Mitică, Boeres-cu, Icpurescu, etc. Impămentenirea Evreilor ; Răscumpărarea drumurilor de fer ; Banca naţională, Casa de economii ; Creditele agricole, crearea ordinului României, cari toate au căpătuit pe mulţi din marele partid, sporind avuţia naţională! ? Apoi urmează proclamarea regalităţii. Vine d. Dim. Brâtianu spre a pronunţa in Cameră cuvintele de: corupţie, imoralitate, puşcărie şi Carantină la adresa majorităţii. A doua domnie a d-lui I. Brâtianu: faliment moral şi jaf constant in finanţele statului. Vine d. C. A. Rosetti cu tendinţele sale socialiste şi subversive. Să nu ităm nici rescumpărarea liniei Cerenavoda-Kius-tengo şi alte transacţii grase, etc. România Liberă aminteşte alegătorilor că după disolvarea Camerelor au rămas deschise două Vulcane : Dunărea şi Constituţia. Apoi organul Independenţilor face apel la toţi cetăţenii să aleagă numai persoane, cari se vor presenta in faţa lor cu o programă determinată. Românul se incearcă a arăta ţerii, că in „Darea de seamă a opoziţiu-nii cătr6 alegegători,“ publicată in „Timpul" şi „Binele Public", nu se află nici o acusar cserioasă contra „partitei" de la guvern, prin urmare „ţara“ vede că guvernul Brătia-nu îşi face datoria cu zel şi patrio-ism ! ? 0 li 1 O întrebare d-lui prefect al Poliţiei Legea recrutârei armatei declară de drept membru şi prezident in consiliul de rivizie al Capitalei, pe prefectul Poliţiei şi in lipsă, sau in caz de impedecare a acestuia, pe directorul prefecturei. Suntem informaţi că, in consiliu de revizie al anului acestuia, d. prefect a delegat in locul său, mai intâiu pe d. comisar inspector I. Fronescu şi in urmă, l’a schimbat cam brusc, cu d. comisar inspector Al. Lachovary. Legală şi regulată este acesta procedare, a d-lui prefect ? Din care dispoziţiune a legci recrutărei, şi-a arogat d-sa o asemenea prerogativă ? Legea, incâ ooată, este precisă şi formală. Ori d-sa ia parte in consilu, ori direc-toru său. Dacă legea ordonă ast-fel, apoi procedarea d-lui prefect Mihaiu, de a face să fie înlocuit cu agenţi inferiori, intr’o operaţiune, „care din toate punctele de vedere, cere, in privinţa persoanelor, cea mai deplină garanţie," rămâne nu numai ilegală, daroare-cum chiar neesplicabilă.—Alai mult de cât atât: operaţiunile consiliului de revizie, sunt viţioaşe şi pot fi juridicamente atacate in nulitate. In ori-ce caz, este inexplicabil acest sistem, de a călca o lege formală, şi tot a-tat de inexplicabil şi faptu, de a scimba pe aceşti înlocuitori inferiori, cu brus-cheţâ. ministraţie şi Censorilor, asupra bilanţului primului eserciţiu, de la I Martie pănă la 31 Decembre 1882. 2. Aprobarea Bilanţului şi descărcarea de dat Consiliului de Administraţie pentru gestiunea sa. 3. Fixarea dividendei. 4. Propunerea Consiliului de Administraţie de a modifica titlul Soci-etăţei, flcSndu-l : „Naţionala, Societate Generală de Asigurare in Bucureşti" in loc de : „Societatea „Naţională" de Asigurare," cum erapăiiă acum. 5. Alegerea a trei Censori pentru verificarea corupturilor anului 1883 conform Art. 39 din Statute. Pentru a fi admis la Adunarea Generală, fie ce acţionar trobuesce a depune acţiunile sale, cel puţin cu cinci zile înainte de ziua adunărei generale la Bucureşti, la Casa Societăţei; la Iaşi, la D-nii I, Neuschotz et C-e. Banquieri; la Craiva, la D-l A. M. Strass, Agentul Principal al Societăţei, şi in contra acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care va servi tot de-o-da-â şi de bilet de intrare. Bucureşti 9 Fevruarie Pentru Consiliul de Administraţie Preşedinte /. Marghiloman Brutalităţile unor agenţi de percepţie O sărmană femee din culoarea de Albastru ni se plânge contra agenţilor perma-eepţiei d'acolo. care 'şi-au permis s’o insulte şi s’o bată chiar, in modu oel mai sălbatic, şi aceasta pentru a satisface gus-tu unor chiriaşi ai ei, unor ovrei, care au probat cu prisos că au de scop să părăsească locuinţa fără a plăti chiar ce datorează; şi coea ce e mai frumos este că tot aceşti ovrei servesc azi acelor agenţi-bătăuşi de martori contra femeei bătute. Relatăm acest fapt, nu spre a atrage atenţia celor in drept, pentru a urmări şi pedepsi pe culpabili, căci ştim de mai na-inte că nu se va face nimic, ci pentru a constata odată mai mult, că şi la percepţie s’a introdus bătaia supt acest guvern. (Resboiul) Extras din Statute : Art. 48 Spre a face cine-va parte din Adunarea Generală, trebue să fie proprietar a cel puţin zece acţiuni, cari dau dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea întruni mai mult de zece voturi pentru d5nsul şi alte -zece ca mandatar, ori care ar fi numgrul acţionarilor ce va poseda sau va representa. Art. 49. Nimeni nu va putea representa pe un acţionar daca nu va fi insuşi acţionar. Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor in casa Societăţei sau la locurile desemnate de Consiliul de Administraţie, in publicarea respectivă, cu 5 zile cel puţin ina:v>te de ziu., fixată pentru Adunarea Generală. D’ale agenţilor comunali .Resboiul" se spune eâ unii din comisari şi sub-comisari comunali primesc regulat un fel de leala de câte 30, 20, 10 franci pe lună de la brutari, spre a nu lua seama şi a inchide ochii când pâinea e lipsă, in loc să ineheie proces-verbal şi s’o con-fisce. Tot cam aşa s’ar petrece lucru şi cu măcelarii din pieţe care nu cântăresc drept. Tovărăşia aceasta intre brutari şi măcelări cu agenţii comunali poate să fie de mare folos pentru părţile ce au căzut la o asemenea comoda invoiala, ea insă se exercita pe socoteala publicului consumator şi platnic care are deja destule angarale pe cap pentru a mai fi jumulit şi in modul ăsta; de aceea atragem atenţia celor in drept asupra acestui fapt Agenţia vapoarelor Navigaţiunoa cu vapoare pc Dunăre s a deschis pănă Ia Galaţi. Cu începere de la 8(20) Martie a. c. va circula şi vaporul local intre Galaţi Tulcia şi Ismail. Cu sus numita zi este navignţiunea pe toată Dumirea deschisă. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe tina de 9 martie 1883. 5olo Renta Amorţişi bilă. . a 5°|o Renta Română Terpetnă , 6oj0 Obligaţiuni de sta.. . . ’ 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. , C»»eî Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . 7o!0 Scrisuri Rurale. . 5o[o Scrisori fondare nrbane , . . '°l« » , , Impr. cn prime Buc. (20 I b.) Acţii Băncei Naţionsle Rom«ne2501 > Suc. cred. m,,^ rom. 5001. Soc etatea „Naţionalăft de Asigurare in Bucureşti Consiliul de Administraţiune are onoare a comunica D-lor acţionari că. conform Art. 46 şi 47 din Statute, prima Adunare Generală regulară a acţiunilor Societăţii, va avea ioc la „12 (24) Martie 83 la 3 ore p. m. in locul Societăţii Strada Carol I. No 9 Ordinea zilei 1. Raporturile Consiliului de Ad- * _ _________________________________ * * » ilom. de con tr«cţii oOOl. * • » de Asig. Dacia-Koiu 30u I. » • » » Naţionale 200 I. Diverse lor contra argint. . . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Aoatriacâ. Miirci germane. .... Bancnote franceae. . Uump. Vdtid 93'U 933/4 92- 9211.4 1001/, 101- 102'r2 103'/., 86'/, 8oCp 225--- 230- »l'l. 9.3/ 1031 , 103»i4 88»u 89--- 983 j 4 99 li., 102- 102 *(. 32'/, 3 31/. 1285 1300 210--- 212- 532--- 538- 410--- 413- 238- 240- 1 »u 2 1 «|t 2 - 2I0U, 2.11>[4 1 23 1.25- 99' lOO'/s CDAPTIA doctor in medicină şi • f nu l IM chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toa e zilele de la orele 11 — 12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. * u TIMPUL A* MAGASIN fondat ia 1879 vis-a-us de TAtrul National | Bncnrejti I /£ JLGKASIXTTXX. ____ 1)K -- COLONIALE SI DELICATESE D. 6. HOGI VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobil îmi, ţi onor. public că pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de. la cele mai bune case următoarele J1 fuluri fine. Anisot dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de 8nia Ananas de la MartiniquA Banane de la.Bayona Benedic.in-Bitler de China antifcbrlc Biter din via Provldenzei anti Aoleric. Chartrenz alb galbln, şi Verde de la grand ( hartrenz I raueia. Cnraso premiale cu 150 ţpedaile PARIS 18 7 8 Medalia deaur' II B MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER rate lunare A se feri de Imitaţii Garanţâ sigură dată inscris. SINGER C s poarta marca NLifină de cusut new-york. de sus a a lui Fabricai. C. NEIDLINGER, A£ent ^enernl PETKACHE IOATs Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mout d’or, Gervals imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Creme de Uolande, Stilton, Crema Regal*, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de gâscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostauda şi Constantinopol, Icre proaspete. moi şi tescuite ae morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceainri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constautinopol. Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocana vin roşn şi alb de cualitate superioară. VINdeG.SEGUIN Şesse-ijeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita effîcaoitate a Vinului lui Gilberi Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemii, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; liă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE \ I G O R J=> * FAVROT A ce “Ic < ipsule poseda proprietăţile tonici ;i ml in nulii i adarc/ate pe lanca ac. unea antiblonora gir» dc i ii/ia/iii Ele nu oIumi-vii “tmnahid -u nu prov-'c a nici DEPOSIT GENERAL ' Pharmacia G. SEGUIN, 3T8, nie Saint-Hooorf, PARIS Preţuri'foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, caro va bine-voi să vis'teze acest magasin,[va rftmâne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi calitatea mârfei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. MEDALIE ET DIPLOMA DE ONOBE sVt»EF01E« V*' ALBEI blondu r1 SI FERUGINOSU c^fPRIER. v‘" Fanasiiiln de CI. lfc. Gfaevalicr A Legiunii d On4n UNT-DE-LEMNULU DE CHEVRIER este desinfectat prin ajutorul!!! gudronului, substanţă tonică şi balsamica care augmentează mult | proprieteţile sale. UNT DE LEMNULU DE FICATJ DE MORUN FERUGINOSU I este unica preparaţiune permeţănd ajidmtnistra I ferulu fără costipaţiune nicî oboseală. VS&tV1 E® Q=QA SSSESV'MBSl TONIQUB, STIMULANT, NUTRITIVU preciosu pentru gersdnele delicate, copii debilii, este intrebuinţatu cu succesli pentru digestiu- I nile penibele ai necornplecte, pentru durerile de stomac, gaatrite, etc. DEPOBITU OENERALU: Phu CBEYRIER, ne iln FanhourQ Montmartre, PARIS | SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII NOUA INVENTIUNE PARFie IXORA ED. P1NAUD Săpun................. Essenta pentru batiste. Apa de toiletta....... Pommada .... *........ Oliu de IXORA de IXORA de IXORA de IXORA de IXORA ]Praf de orez................ de IXORA de IXORA Cosmetio. 37, Boulerard de SIrasbourg, 37, Singurul Deposit altă Aspasinei Mignot purica auumouuraşicii uc r.upanu. r,io iui ODososcu “li una lui I }i nu prove diaree nici grcjft ; conititaesou medicamentul prin osoeleniă in tratarea bălelor i1 <'111 iLri*1 “11 a 'tubelor “'-c.se, SCuVgrri vrrlij «<-ii rer.'iile, *•.,ţ;ir,- a boşicei . ur/.c-roft fără voie aurlnului 1*0 la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNi; RIOORD tonice -i asf n a jelite, ''“te mejilocvl infailibil de a consolida vindecarea şi ilc a rea ADEVERAT SIROP DEPURATIV ICO FA VROT Acest sirop cate ncăpart pentru a viu (loca cu dc.scvcrşiro inal.idielo pclci şl p.-n-tril a «In şi tic a cutaţi «a a jele (1 ii|iii un triil.iineutu .inti-silihtic 1.1 fero.sco tic tute ’ lele o X cidontele ce pot rosul la din sifilis constituţională. Publicul, trebuo a lepăda, cu contra facere pcriculosă tute medicamentele IlIC’OltD. care tiu vorâ purta sigliulu C l'AVIdH' DEPOSITO (1 Ii.V lift AI. — /■'* Fur. rol, 107, strula llicheliru, m /‘ari, ; In lassy, Itucuvits. lioniu ; [iucurc.ci, Hisstiorfer, /.urner, Thnl; Halat:, Tutu-sesehi, Marino Kurtcmich. Urnita, Petsulis, linufmns; Crajovn, F Pulit, Plojestt, Sclxuller; linrlnd, Urcttncr, ţi in tăln farmaciile , (oGtr'u' dau MALADII CONTAGIOS!! Vindecare sicură. şi râpide . «OTIIES, iR.JciQjvdiics" prectAtniiDtM r. Satnte-Amui, 29 CAPSULELE-MOTHES Approbate de Academ 1 Medicină sunt remed.ul cel mai efficacecontra aci maladii.^40 anni de successe necurmate le au di immensă reputatiun şi au dat nascere la ua uui X*C V uedtine^ 68,Paris_ dtMni4B de contrafaceri de cari trebue a se păţii. , ^ Adeverateiecapsule-mothes port pe etiquettatin FWffiAfles- in albastru al Statului Francez ca garanţie a m n6stre de fabrică, şi sunt închise In cutii de ua f« —specială al căror model redus’l dăm mai gios. A VIS IMPORTA VT. " ' ' Nu trebuesepriimite 11 cutiele revestite de Timbrul Tn albastru ce represintăm mai gios. — Si in tote Phannaciele. ^ lilillillilliuuiili 111!i! 11717717.7■ 11 »tt ni it. i ■" i n 1111111 ■, i, i 11 ■ nrTunTtifîfTiTiTrTnf MALADIES de POITRINE T6te persAnele cari sufer de maladii da pept, precum eatsrrhe, phthuia, guturaiuri ai luase învechite trebue sa întrebuinţeze SIROP D’Hff 0P00SPH1TE db CHAUX db GRIMACLT h C" E| care, presoris de mulţi annii da medicii lumei Întregi, a dat in tot d'auna cure minunate. Prin Întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea lnceteaaa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor ie ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrooiarea ai aspeotni anei sanltati moi inflontbre a bolnavului. ţip Siropul nostru de Hypophoapmt de ealce este de cu lire pembe st se vinde in flacdne turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei, cu semnătură Grimault si Clf st timbrul Guvernului france*. IA PARIS, CASSA 6RIMAULT ET C1*, 8, STRADA VIVIENNE SI IN PRINCIPALELE PHARMACII "'St cu a,-. "ra. t KSK o ’* I6te ' tar, ni se Bialîlt GATULU YOCI SIGUR1 PASTILELE DETHAI^r CD SAHEA LUI BERTHOLET Recnmamlate contra Hoaţelor gâtului, angine, extincţmnile vocii, ulcerafiunile gurei, irita-linnile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriuliii, şi speeialmente d-ler magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii. Vd. I)ETH,vîi, farmacist, Faub St-Deuis 90 l’aris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN Preţ franco 2 fr AO H ite LA BOURBOULE ,J iPi MINERALĂ eminamente RECONSTITUiHTÎ Clorurată, sodică, bicarbonată, arsenicalc O JUMETATE PÂNĂ LA 3 PAHARE PE Tfl H flfp lllHCtl Regenerez» copiii debili şi personele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Intermitenta Ifecliile pielei pi a cailor respiratorii SESONUL TERMAL DE LA 25 HAltJ PÂNĂ LA 30 SEPTEMBRE. nQ »/on7QrP Casele din st rada Muu-Uc VClIxal C tu Ieşi 9. Amatorii se vor atlresa in case la proprietar. de închiriatl;:;;.,";* atât localul Clubului Militar, căt şi cele prăvălii (le jos. Doritorii se vor adresa locuinţa din str. Umbrei No. 4, diinina penă la amiazi. St Sie cur sjeNd spi ir :şte ' «CSlpţ princip BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SXTTJ^-TXXJXTEA SIJMAEA 6 Martie 1882. Al. e t i v 2G februarie 1883 Martie 5 23337905 18486960 7671252 17998842 5268362 805000 228058 2264270 117994 18122214 94300857 12000000 288933 61211420 201158 2264270 18335076 94300875 1 a a (Monedă metalică (Bilete liypotecare Portofoliu (Efecte rmnâneşti (Efecte streine Impr. garant cu Ffec. de Stal Fonduri publice Imobil Mobilier & maşini de imprim, Deposite Libere Cheltueli de Administraţie. Rentă Fond de reservă Diverse i * îi s i v Capital. Fond dc reservă. Bilete de bancă în circulaţie. Profit & Pierdere I semestru Dobân. si Benefici div. II semes. Deposite de Retras Diverse 26022906 26468511 24743245 24801270 9303713 9472685 4714091 3506521 20858007 21147327 12191516 12191912 288933 288933 824700 824700 227357 227357 73895 97173 14078070 12335070 30274330 29422640 14 :ii;i n»71;;{ 140784099 12000000 12000000 514702 514702 84008310 85069350 209158 231379 14078070 12335070 32790523 306633598 143600763 145784099 Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel.