N UERCURI 9 MARTIE 1883 fel Administraţia, Oalea Victoriei TVr. 32. ABONAMENTELE utoitti {an, pe an . . , pe 6 luni. . . , pe 3 luni. . . i streinâtate pe an . . 40 lei 22 lei 12 le' 60 lei jnentele se priimesc la Administreze Capitală 10 bani niim&rn Districte 15 bani nnniărn timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. V ANUL AL VIII—No. 54 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > > II .... 2 50 _ Aaanţurile ;i inserţiile se primesc “ncnreştl, la Administraţia ziarnlnî it flena, la biuronrile de annntnri Heinru Sehalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. "Hi «bani Olit, Convocarea colegiilor electorale tolegiele electorale pentru alegerea itaţilor şi senatorilor viitoarelor mari legiuitoare, sunt convocate iruinea şi la terraenile de mai Pentru deputaţi nJohgiul L in zioa, de 20 Aprlie Jeginl II, in zioa de 22 Arilie ogiul III, in zioa de 24 Apri-fitor. fiiegiul IV, in zioa de 26 Aprilie zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii, colegiului IV, 1 rm art. 60 din legea electorală. Pentru senatori ileginl I, la 28 Aprilie, degiul II, la 80 Aprilie, ilegiurile universităţilor din Bucu-, şi Iaşi, Ia 2 Maiu. runările legiuitoare sunt convoi pentru ziua de 10 Maiu viitor. O-** Bucureşti, 8 Martie 1883 uvernul Roşu, asigurat in cele urmă de concursul nemărginit al idui, in campania întreprinsă con-!onstituţiunii, jurată de către Suit ; guvernul Roşu, care nu se ca îndestul de forte a dobândi in ri victoria, cu toată falsificarea or electorale, cu toată corumpe-alegătorilor din primele două co-ţ chiămăndu-i la funcţiuni de o: acest guvern ce comptează iţă numai cu demoralisarea şi fila, mai scoase din bogatul său nai o armă, pe eficacitatea căreia î mare temeiu, aceea a decoraţi-Lr Statului. Monitorul“ de duminica trecută plin de noui decoraţiuni, arun-l in dreapta şi in stânga prin copie ănteiu din capitală şi din ju-şi credem că lista decoraţilor jFa sfirşit incă, vom mai avea a ' multe alte nume de cetăţeni mă-H> in modul acesta, jmt mulţi bărbaţi foarte onorabili negreşit că n’ar putea fi atraşi mrejele guvernului nici cu pos-nici cu promisiuni de alte căş-oi băneşti, dar cari se linguşesc nn semn menit a i pune in eviţi preste tot locul ca oameni de dispune, şi mulţi dintre aceştia au ute reale la acest fel de onoruri. Hiind aceasta guvernul făcu distri-"•a de acum, pentru ca să prin-orintr’Cnsa ceea ce n a putut prin-itr’alt fel. E invederat aci o nuoă mperă electorală, dacă cineva cau-• vază că fără loc şi fără timp s’au ' numirile in ordinul Coroanei ăniei de care vorbim, cănd ele au epocele lor fixe, la marile lâtori religioase sau naţionali, tenţia dar a guvernului roşu şi in această privinţă culpabilă erită blamul public. Oposiţiunea a il pronunţă fără reservă. cum daca ne vom intoarce a con- sidera efectele ce această incercaro de corupere va avea, ne place a cre-'*'■ C;I' guvernul nu va isbuti să prindă pe toţi cei decoraţi de densul. Fie-care poate vedea că docoraţiunea ce i sa întins este vermuşul din undiţă cu care se prinde pescele, şi cel intr adevăr onest, bărbatul cu a-deverate simţimSnte de patria şi demnitate, va refusa de a plăti cu votul său in alegeri distincţiunea do-băndită. Să se facă un calcul : acela al equivalentului votului in alegeri cu decoraţiunea oferită. Votul pentru guvern in această escepţională situaţiu-ne, cănd guvernul urmăresce planul declarat, de a răpi colegielor I şi II autoritatea hotăritoare intr’ale Statului, prin copleşirea lor cu mase inculte de ţărani; votul acesta însemnează cedarea a insăşi capacităţii electorale, perderea materială a celui mai mare drept cetăţenesc ce-1 are astă-zi alegătorul colegiului I şi II; in vreme ce decoraţiunea nu este de căt un căştig imaginar, adesea foarte contestat. Inteligentul alegător decorat, păstrând ori-căt de mare recunoscinţă guvernului pentru distincţiunea această, işi va păstra insă, credem, propria sa pele şi va refusa votul său pe dănsa. N’aibe nimeni teamă nici pentru viitor, căci, daca cel ce a dobândit nn grad in ordinul Statului aspiră la inaintare, această ii va veni la timp şi dupe merit, prin orice oameni s’ar afla la cârma afacerilor publice. Acum toată atenţiunea să-şi o dea fie-care la scopul vinovat ce’l urmăreşte guvernul Roşu. El voşte să scape, prin revisuire, de necazul ce-i fac două colegii actuali, cari nu-i permit să dispună de dănsele dupe plac. şi cari, daca pe alocurea fac causă comună cu guvernul, apoi caută cel puţin să dobândească in schimb foloase individuali. Voeşte să scape el de birul care urmează să-l dea spre a-şi asigura impunitatea fără-de-legilor şi trădărilor ce săvsr-seşte, să comită adică ori şi ce crime in viitor, fără să mai aibe a da ceva spre a obţine nepedepsirea. Românul stărueşte intr’adevăr a susţine că guvernul, in planul său de revisuirea Constituţiei, ar urmări nu alt-ceva de căt independenţa colegielor; dar ca să se înţeleagă căt este de departe de această idee, vom face aci observarea că astăzi, prin propria mărturie a coruptibilităţii co-legiclor 1 şi II, se atestă independenţa lor netăgăduită. Cel ce şi negociază un drept dovedeşte că este absolut stăpân, prin urmare independent. Insă fiind-că ne aflăm la această imputare pe care guvernul roşu şi organele sale o fac colegielor res-trănse, că ’şi tocmesc votul lor, ia să vedem cine este adevăratul culpabil de aceasta, alegătorul sau guvernul ? Tocmeala nu se face de căt asupra unui lucru căutat de cineva. Daca alegătorul din colegii restrânsese tocmeşte, punecondiţiuni pentru votul seu, este evident că vino cineva a i ’1 cerc, a i ’l cumpăra, şi acela nu este altul de căt guvernul. Apoi pentru ce mergeţi să târguiţi voturi, voi constituţionalişti corecţi, voi guvernanţi moralişti, cari nu vă e frică de conţi olul parlamentar, cari il invocaţi chiar ca o onoare pentru voi? Să nu ne amăgim de trasele impostorilor : daca unii alegători se coi ump, coruptorul lor este guvernul. Prin urmare el este vinovatul cel d anteiu in această stare de lucruri constatata, el caută subjugarea alegătorului la voinţa sa, el este inamicul declarat al independenţei alegătorului. Ori-ce frase sunt neputincioase a proba contrariul. Dar mai este şi alt-ceva. Cunoscut este programul revisionist ce poartă semnătureie corifeilor o-u- O vernului, avănd in fruntea lor pe Mitropolitul-primat. In acel program este coprins modul cum ’şi-au propus Roşii, cu jurămănt, să prefacă cole-giele actuale şi modul .acesta este de a reduce pentru eoliţgnil I censul la venitul de 600 lei numai, care este venitul fle-cărui ţăra i ; prin urmare a-1 copleşi cu ţerani sau delegaţii lor, ceea ce însemnează ,i-l desfiinţa atăt pe acest colegiu I, şi pe al Il-lea,. care se va confunda tot aci. Această monstruositato roşiă a început se vede a-şi face efectul, in urma deşteptării ce facem necontenit alegătorilor colegielor I şi II; vor fi simţit Roşii că s’au spăriat aceşti alegători de soarta ce le este reser-vată prin revizuire, căci acum şi in această privinţă caută Bomănul a o intoarce, spre a mai linişti pe alegători. El zice in numărul de astăzi marţi : „Mijlocul cel mai sigur şi mai e-„ficace, după părerea noastră, este „d’a revisui Constituţiunea şi fără a „mări pentru moment cercul capacităţii electorale, adică fără a imul ţi „minierul alegătorilor a crea co-„legii mai mari. in cari, atăt in-„ fluenţele personale căt şi cele guvernamentale, să nu se găsească „faţă numai cu nişte simpli indivizi, „ci cu colectivităţi numeroase, şi „prin urmare puternice şi capabile „de resistenţă." Cănd şarlatanul se simte înţeles nu mai ştie ce zice şi se confundă. Alaltăieri, criticăm! introducerea de către curtea de Casaţie a locuitorilor de la ţară in colegiul IU. declară colegiul HI transformat in adevărată minciună prin faptul acesta, prin urmare condamnă insăşi intenţia guvernului dc a ţerănisa colegiele I şi 11 sul) cuveni do independenţă. Acum insă o face şi mai de oaie cu ceea ce spune despre mărirea colegielor fără a imulţi numerul alegătorilor. Am fi curioşi să ni se explice cum s’ar putea face o asemenea întocmire ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 18 Martie, 5 ore seara.—Cu toate aţăţârile anarhiştilor care ar li vrut să provoace manifestaţinni la Paris şi in principalele centruri de lucratori din Franţa cu ocaziunea aniversarei zilei de 6) (18 Martie 1871, liniştea a fost deplina la Paris toata zioa; din provincie nu s’a semnalat I P6 c81.mai curagioşi din membri ei, a pro-inca nici un incident, afara numai că la teSta părasl in corPore Pana ?• chiar sa-Koubaix poliţia a trebuit să imprâştie căţi-va I !a 9edin^e,or’ sPre a nu da Pr*n presenţa discutat şi votat liber de maiori tatea ambelor adunări." Ce să zicem dar de soarta ce ar trebui să aiba o lege care a fost nu votată, ci scamotată, luată cu asalt noaptea şi aceasta prin manoperi, prin presiuni care au avut nu numai de scop şi de resultat de a in-chide gura oposiţiunei, dar inca de a sili manifestanţi şi a făcut opt arestări. Paris, 19 Martie, 1 după 12. Seara, lor o spoiala de legalitate acestei violaţiuni a pactului fundamental. Şi fiind că unii din membri majorităţei, atăt la Paris cât şi in provincie, liniştea a nemulţumiţi de triumful material ce le a lost tot aşa de compleetâ ca şi zioa ; n’a s*&ura violenţele lor, au avut incă pretenţi-fost nici o manifestare. | unea de a pune actul lor brutal subt pro- tecţiunea unei pretinse teorii de drept con-„ , , , Z'arl,l „Debats" zi- stituţional şi a unor pretinse precedente ; Joi si ViMr' L“ esemple împrumut, altor teri ,1 altor trecute de d. Brlt.anu. pnm-mimstru .1 I parlamouto, spl, a I. da chiar do acum Paris, 19 Martie.- cea mai eclatantă desminţire şi a le dovedi până la evidenţă, iniorenţa lor, (intr’aceas-ta ca in toate), dăm mai jos câte-va extracte din autori si, ce i mai mult, chiar o ţârii ce ne a României, in Camera deputaţilor şi in Senat, câ este cu neputinţă a se păstra cea mai mică iluzie asupra consecinţelor greşelei comisă de conferinţa din Londra, cănd a primit propunerea ambasadorului Germaniei ce I adresă imprumutaTâ] tocmai tindea să refuze de a admite pe România «imit Ho 1 . . , nu ir„i .• • 1 . slujit de model, venită şi aceia spontaneu cu vot deliberativ in discuţia unei cestiuni, şj din iniţiativa numai a un-spre-zece in crne ora .na! de căpetenie interesată. membri din ai senatului Belgian. O repro-Ziarul „Debats" speră câ termenul de ducem cu atât mai bucuros că seamănă fâ-6 Iun. oferit statelor riverane pentru a a- cută pentru situaţiunea noastră de astăzi, dera la dec.siun.le conferenţei, va permite atat asemănarea e de mare ! puterilor să repare greşelile comise. „In limbagiul politic al monarhiilor o Tiena, 19 Martie.- Un lucrător lîmplar adreS& 6Ste UU act prin care corPurile , l i bAionnf „ no/oopp --— ' _ ....• a fost arestat azi noapte intr’un foburg al capitalei, prins in flagrant delict distribuind scrieri revoluţionare. liberante adresez suveranului espresiunea urărilor lor, ii fac cunoscut, in limita drepturilor lor constituţionale, dorinţele şi re-soluţiunile lor, sau respund la discursurile şi comunicările ce primesc de la acelaşi suveran. După timpi şi după ţeri, adresele fac In virtutea dreptului de iniţiativă Înscris I part6 dln iniiativa liheră limitată a in constituţiune (art. 33), ori ce membru Camer6lor’ uude nu sunt presentate de căt Dreptul de iniţiativă al adunărilor poate face o propunere, prin care se supună la adopţiunea majorităţei un proect de lege sau o soluţiune redactată de densul, destul să fie sprijinită acea propunere de numerul de deputaţi reglementar, la noi de şapte, din colegii sei, ceia ce deja este o restricţiune nedreaptă şi regretabilă. Cănd un membru al parlamentului in Anglia vrea să ’şi exercite dreptul lui de iniţiativă, espune in termeni generali intr o moţiune (propunere) motivele bilului in caşuri determinate. Aşa de esemplu in Anglia, parlamentul este tot-d’a-uua iu drept a supune coroanii o umilă, o respee-toasă adresă, spre ex. o „suplica“ (ruga) de a lua cutare sau cutare meşteră, spre a’i declara că cutare sau cutare minister nu mai are încrederea sa. s. c. 1." (Henri de Riancey in dicţionarul general al politicei a lui Maurice Block la cuventul A-dresse.) In tractatul practic de drept parlamentar de Jules Poudra, secretarul general a ce cere voe a presenţa. Camera hotărăşte PresidenIei Camerei deputaţilor şi Eugene ziua in care vrea să audă citirea bilului in Purre’ secrotarul redactor al Camerei depu-cestiune; şi prin făptui chiar al citiroi dis- ta6Ior in Francia, in a 2-a ediţiune din cuţiunea e angajată. Iată ce se face in ţe- 18/9 la 346 Cltlm : rile adevărat libere. Şi in adevăr ori ceai- ”In statele monarhice; Camerile comunică tă manieră de a procede face ilusoriu drep- cu Pu^erea executivă, prin adrese deliberate tul de iniţiativă, lasă minoritatea la discre- sau »sPontaneu.“ sau in respuns la mesa-ţiunoa majorităţei. Mai muh! supune opini- giuI coroaneb- * unele acestiea nu la controlul majorităţei şi -Discuţiunea adresei, zice d. Vivien in biuroului ei, ci la un fel de censurâ prea- raportul s6u din 2 .AuSust 1838 trebue se labilă. Ceia ce equivalează cu insăşi nega- t*nd0 a da °P‘n‘unilor mijlocul de a se de-ţiunea dreptului in sine. şina şi oposiţiunei uâ ocasiune de aehiăma Inutil de a arăta cum aceste restrieţiuni I J-'amt-ra de a se pronuncia intre ea şi Că- puşe la exerciţiul unui drept aşa de sacru şi de incontestabil, afară de caşul când ele se manifest in mod brutal şi violent, adică prin supresiunea ori cărei discuţiuni, prin probe materiale de intoleranţă, prin anularea de fapta tutulor garanţielor constituţionale, cum sa intern plat in caşul nostru, cum ele zic pot li lesne eludate, destul ca ceva din libertatea tribunei, se mai fie in picioare. Dar şedinţele din urmă au dovedit şi celor mai orbi că acea libertate nu mai există. Vom termina dar, puind sub ochii Regelui, miniştrilor şi a naţiunei următorul articol din Constituţiune care, fiind dat tot ce sa petrecut cu ocasiunea propunerei de revisuire, loveşte mai din ’nainte de nulitate acest act. In adevăr, iată ce zice aliniatul din urmă al art. 32 din constituţiune: Nici o lege nu poate fi supusă sancţiu-nei Domnului, de căt după ce se va ti binetul.. lată acum şi un exemplu imprumutat chiar ţârei aceleia care ne a servit de model in redactarea Constituţiunei noastre, Belgiei ; şi care e cu atât mai decisiv, mai topic, că el e imprumutat, nu analelor Camerei, ci acelora ale Senatului a cărui prerogative după cum se scie, in acea ţară, sunt mai limitate de cât a Camerei deputaţilor. Vrea a vorbi de adresa presentatâ de un-spre-zece membri in şedinţa din 16 Martie 1841 şi concepută in termenii următori : „Sire, „Naţionalitatea belgicâ a fost intemeiatâ prin unirea a opiniuni diverginte, intruni-te intr un scop comun. Menţinerea acei uniri poate singură se permită desvoltarea numeroaselor elemente de prosperitate ce posedă regatul şi garanta existenţa sea politică. „Divisiunile deplorabile ce s au manifestat in cursul acestei sesiuni, in sinul re- 1 llguUIOaSa TIMPUL presiiifaţiunei naţionale, simt uă nouă pro hă de neputinţa in care se găsesc adunări le legislative de a se ocupa de trebuinţele reale ale naţiunei, cănd partidele se depăr tez in loc de a se apropia. „Uă ast-fel de sitnaţiune, Sire, impedică mersul regulat al administraţiunei şi ră neşte interesele cele mai sacre ale Belgiei. „La acest punct de vedere, mai ales senatul a trebuit se se preocupe de densa Putere esenţial moderatrice, silinţele sale vor tinde statornic a concilia opiniunile in interesul general. „Senatul priveşte ca uâ datorie de chiama atenţiunea Majestăţei Voastre asu-dra unei posiţiuni care poate se facă a nasce adeverate pericole; el pune toată increderua sa in acea inaltă înţelepciune in acea „nepărtinire,“ la care toate opiniunile işi tac uă datorie de a’i aduce un drept omaj. El are convicţiunea că, ori care ar li mijloacele pe cari Majestatea va crede de cuvinţâ a intrebuinţa spre a opri „funeste divisiuni,“ oamenii înţelepţi şi moderaţi vor veni se se ralieze la densele şi vor da ast-lel regalitâţei, „pusă mai pre sus de toate partidele/ sprijinul necesar spre a indeplini misiunea ce ’i este incre-dinţată. „Majestatea voastra poate compta pe devotamentul inalterabil al Senatului şi pe lealul său concurs la vederile voastre luminate, Sire, pentru prosperitatea şi unirea patriei". (Iscăliţi) : Baronul Dubois de Nevele, Baronul de Peutby, Van Saceghem, Corniţele van der Straten de Ponthoz, d'Hoop, Corniţele de Briey, Baronul Dellafaille, Baronul de Pelichy, de Eouille, baronul de Stockhem, Baronul de Mooregnem. Este adeverat că această adresă mai fericită, de căt aceia a oposiţiunei din Bucureşti, a fost mai tărziu chiar luată in con-sideraţiune cu 33 de glasuri contra 19 şi pri. mită de Regele care răspunse deputaţiunei* *n aceşti termeni: „Domnilor, primesc adresa Senatului. Nu m'am indoit nici uâ dată de bunele sale intenţiuni. „Voi examina acea adresă cu atenţiune". Şi acceptă chiar demisiunea miniştrilor. Atât pentru astă-zi, propuindu-ne de mai reveni in curând şi mai pe larg asu pra acestui subiect. Dar uă ultimă observaţiune de o cam dată Se scie că ieri de dimineaţă, in Senat cel puţin, discuţiunea resoluţiunei de revisuire nu avusese incă loc. Hei bine cine o va credea’o, programul oficial al inchiderei Gamerilor, fixând şi ora solemnităţei era deja tipărit şi afişat pe stradele capitalei Ce dovadă mai bună că e vorba de ceva maşinal şi mecanic, că nu mai suntem in faţa unor corpuri deliberante şi -libere, ci a unor maşini care funcţionează după legi imuabile şi fixe, care se mişcă şi se opresc după cum se laşeazâ sau se strânge un resort oare-care. Atragem deosebita atenţiune a Direcţiunii serviciului penitenciarelor d a lua măsurile trebuincioase spre a se face acele localuri locuibile; căci daca, pană intr’un punct, unii n’ar fi de părere a se face mai mult pentru condamnaţi, nu tot astfel gândesc şi asupra acelor ce sunt trimişi acolo d’a-i păzi să nu fugă. Sindic al bursei din Bucureşti a fost ales alaltă-ieri d. agent de schimb N. At. Popovici; iar membru in comitetul bursei d. Ilie Niculescu, bancher. Duminică societatea universitară >Unirea“ şi-a serbat a patra aniversară. D. August Crainic a ţinut cu această ocaziune o di-sertaţiune : „Cauzele revoluţiei lui lloria." La 1 Septembrie viitor se vor ţine Iau-niversitatea din Bucureşti concursurile pentru ocuparea catedrelor de limba franceză de la gimnaziul Mihai-Bravul din Bucureşti, de geografie de la gimnasiul din Galaţi şi de ştiinţele fisico-naturale, de la gimansiul comunei din Buzău. A apărut al treilea număr din Conductorul Oficerilor de Poliţie administrativă şi judiciară (Organ al funcţionarilor publici investiţi cu putere legală). Acest număr coprinde următoarele materii : Poliţia Administrativă.—Despre moravuri. Despre influenţa moravurilor asupra legilor. Influenţa moravurilor asupra legilor civile sau a legilor ordinare. Dicţionarul general de poliţie administrativă şi judiciară. A-cusaţiunea. Acţiunea. Accidente. Modul de procedură. Formular de proces-verbal. A-dulteriu. Formula Procesului Verbal. Poli-ia judiciară.—Forma şi conţinutul proceselor verbale in materie de crime şi delicte. Con-diţiuni cerute pentru validitatea proceselor-verbale. Formular de proces-verbal d’ares-tare in cas de flagrant delict. Principii de drepUpenal. O bandă de tâlhari. Photogra-fia unui escroc Anglu. Corespondenţe. 1 ii formaţi uni Aflăip că consiliul comunal al capitalei, inti'unindu-se Sâmbătă, a lucrat in secţiuni. Cea d’ăntăi cestiune cu care se ocupă este cestiunea canalisărei, care a despărţit in două părţi pe membri consiliului capitalei. Dupo informaţiunile „Gaz. de Rou-manie,“ d. Eugeniu Voinescu, fsot consul general al României la Constan-tinopol, ar fi numit consul general la Odesa, Se zice că d. D. Perticari, actual cap de cabinet la ministerul de interne, se va numi in postul de al doilea secretar la legaţiunea română din Petresburg, şi d, Gr. Ghica in aceeaşi funcţiune la legaţiunea din Atena. CRONICA Penitenciarul Văcăreşti s’ar fi aflând, ni se spune, in cea mai proastă stare higie-nicâ. Pe lângă necurăţeniile de tot soiul ce se pot găsi numai acolo, mai este de adăugat că localurile anumite pentru ofiţeri şi -soldaţi numai sănătoase nu pot fi: ele sunt umede, intunocoase şi chiar cu zidurile aproape netencuite. Trenul de Predeal a sosit ieri seară cu intărziese de 55 minute, trebuind să aştepte la Predeal trenul ungar spre a nu perde coincidenţa. Tribunalul de comerciu din capitală ’şi-a amânat pronunţarea sentinţei in procesul dintre d-nul Agemoglu şi Klein, din Man-chester, pentru ziua de 15 martie, din ca-usâ că advocaţii d-iui Agemoglu n’au depus la timp conclusiunile. * Procesul acuzaţilor in omorul delaRadu-Vodâ Maicânescu şi Sterie Popescu, ce era să se judece ieri s’a amânat la 24 curent, din cauza neprezentârei unui martor al a-părârei. Toate rachiurile de prune, drojdii şi tescovină, fabricate inainte de 1 Aprilie 1882 şi pentru care nu se plătise taxa de eon-semaţiune pană la acea dată, sunt supuse la plata taxelor prevăzute de art. 1 lit. a din legea de la 14 Fevruarie 1882. —Aceste taxe se vor percepe trimestrial d’inpre-ună cu cele-l’alte dări şi se vor achita pe deplin până la finele anului financiar 1883-84. Reproducem respunsul confraţilor noştri de la „România Liberă, “ dat •edacţiunei „ Românului, “ cu ocasiapu-Aicaţiunii întâmpinări dată de d-nu George Tocilescu, neciracladisitul pg-nă acum frate al Directorului Ministerului Instrucţiunei publice. Redactiunii „Romanului1 Iubiţi confraţi, Aţi publicat o scrisoare, adresată redactorului „Komăniei Libere" de către d. Geor ge G. Tocilescu. Motivele pe cari vă inte-meiaţi sunt două: sfinţenia dreptului de apărare şi refusul intălnit la noi. O scurtă lămurire, intre noi, confraţi, e trebuincioasă. Fără indoialâ că dreptul de apărare e sacru. Noi avem un adânc respect pentru dănsul şi ţinem cu convingere la acest drept. Fosta insă domnul, pe caro n’avem onoare cunoaşte nici in bine, nici in rău, căci pănă acum la iveală nu este eşit, in dreptul unei legitimi apărâii şi folositu-s’a dănsul euin se cade unui tănăr cu aspiraţiuni inalte de acest drept ? Noi am crezui că nu. In notiţa reprodusă do noi după „Timpul", numai domnul cu scrisoarea nu este ofensat. Nici un calificativ care i-ar legitima apărarea nu e întrebuinţat de „Timpul" in contrâ-i, şi dacă numele său e citat, cauza este că a servit ca esemplu nou la porniri spre căpătuire, ce cu întristare constatăm că o are nenorocitul tănăr de la direcţia ministerului instrucţiunii publice Acesta, da, este atins, şi credem că nu merită a fi cruţat, atât din cauza lăcomiei cumularde căt şi din cauza accentuatei porniri spre căpătuiala alor săi. Aceste rele deprinderi trebuesc combătute, şi, nu ne indoim, că şi voi, iubiţi confraţi, când vă veţi convinge despre aceasta, veţi intrebu inţa toate mijloacele spre a lor stârpi re. Ce căuta dar d. G. Gr. Tocilescu cu răs punsul său ? Să apere pe fratele său ? Nu ’i-am văzut mandatul, şi chiar daca ni Iar fi înfăţişat, i-am fi refusat publicarea. Fratele său este vărstnic, ştie scrie, putea să se a pere. Lui nu ’i-am fi refusat un răspuns in ] cestiune, Şi apoi pietatea fraternă a d-lui G. Gr. T., fosta cel puţin esprimată sub formele ce onorează un asemenea simţimănt? Redactorul „României Libere", care a primit scrisoarea, n’a apreţiat’o favorabil, şi deci a pus’o la dosar. Inşi-vă voi, iubiţi confraţi, ne-aţi dat dreptate, stergănd din scrisoarea refusatâ unele din pasagele puţin cuviincioase şi cu totul afară din dreptul sfânt de apărare. Iată dară explicarea refusului nostru, faţă cu ; scrisoarea d-lui G. Gr. Tocilescu. In asemenea condiţiuni nu se pot oferi servicie, şi aşa credem că s’ar apreţia lucrul de către ori-cine ar fi chemat să'l ju-dice. Acum, că am terminat ca lămurirea, ne veţi da voie, iubiţi confraţi, a vă împărtăşi c-ăte-va cuvinte, care să vă edifice asupra „neruşinatei porniri spre căpătuire" a directorului ministerului instrucţiunei publice. Acest tănăr, care oferea jfrumoase speranţe celor ce’l cunoscuse inainte de a pleca in străinătate, ne-a adus un sac de de-cepţiuni. Opera cu care a vrut să’şi Iacă un nume e îndopată de plagiaturi. Martură, critica d-lui Hâsdeu şi a iui Dange. In cartoanele noastre avem descoperiri şi de alte plagiaturi. Cine a citit cu atenţiune „Dacia ina inte de Romani şi posedă cunoştinţe istorice, este des isbit de falsa erudiţiune a autorului, de necunoştinţa criticei şi de lipsa de arta. Piedestalul pe care ambiţiosul tă-năr a vrut să se ridice este putred. Intrarea sa in universitate este viţioasâ. Un tănăr, care fuge de examen, care linguşeşte şi imploră protecţiunea, pentru a intra pe uşa mică in templul univensităţii, dă pe fată multe slăbiciuni. Pornit pe drumul acesta, d. Tocilescu a ajuns profesor superior, director de muzău, secretar general, etc. Va ajunge poate şi mai departe ; nu’l pizmuim. Am fi dorit insă ca ridicarea să fie rezimatâ pe merite dovedite. Faco insă omul ce poate. Cum vine la şcoală, ce face acolo, ce face la mi nister, cum cheltueşte banii in escursi-uni; despre aceasta vom vorbi altă dată. Acum vom spune confraţilor noştri, că după ce tănărul s’a căpătuit bine pe sine, s’a apucat să căpătuiascâ şi pe ai săi. O slujbă netrebuincioasă tatălui, alta abusivâ unui frate, şi aşa mai departe. De astă dată era să introducă tiptil in universitate pe cel-alt frate. i. Cum să caracterisâm această pornire ? D. Tocilescu este un om public. Faptele sale de om public sunt supuse criticei. Daca nedrepţi suntem cu d-nia sa, gata suntem a’i da ori-ce satisfacţiune d-niei-sale nu altuia, Convinşi insă fiind de dreptate credem că ori-ce minte sănătoasă va fi cu noi, spre a osândi apucăturile păcătoase, pe cari nu ştim cum le-a contractat acest tănăr, pentru care simpatisam odată. împărtăşind acestea redacţiunii „Românului" ‘ credem că confraţii ne vor da drept tate şi vor primi cu mulţumire lămuririle noastre, insoţite de expresiunea stimei şi a-fecţiunei unor colegi. favorabil pentru ţinerea de adunări electorale cu poporul ca acum. Scurtimea timpului, viscolele de zâpadă, drumurile rele, toate s au conjurat, ca să nu se poată ţine adunarea aceasta nici măcar in ora a unsprezecea. Pre lângă toate aceste insă ca şi cum poporul român ar fi voit a arăta inaintea luinei, că e gata a învinge ori-ce greutăţi, cănd ’i e atacată naţiunea şi patria, adunarea noastră electorală a succes preste- ori-ce aşteptare. încă inainte de ora otă-rltă curtea otelului naţional, in a cărui sală avea să se ţie adunarea, era plină de participanţi din tot comitatul. Punct la 2 ore s’a deschis adunarea prin onor. Domn Ioan Antonelli fiind sala indesată pănă la masa presidiului, iar curtea afară, plină de cei ce nu încăpuseră in sală. îndată după deschidere adunarea s’a constituit alegSnd de preşedinte pe prea demnul luptător şi neobositul român Ioan Antenolli, Canonic metropolitan, cunoscut foarte bine publicului român, era de notari pe d-1 Ludovic Ciato, advocat archidiecesan şi pre d-1 Ioan Păpu, paroc in Tu-riu. După aceste luănd cuventul d-1 Mateiu Nicola, advocat in Alba Iulia propune, ca să se aleagă un comitet electoral central de 30 inşi pentru intreg comitatul, a cărui loc de convenire să fie in viitor Alba-Iulia, fi-ind-că este in centrul comitatului şi nu in margine ca B laşi ui. Primindu-se propunerea şedinţa se suspendă pe un pătrariu de oră ca alegătorii să se poată consulta asupra persoanelor, ce ar fi a se alege in comitetul electoral central pentru intreg comitatul. După un pătrariu de oră redeschizendu-se şedinţa se aleg cu aclamaţiune 30 membri ai comitetului din fie-care cerc electoral câte şase. Imediat după alegere d, advocat Ludovic Ciato luănd- cuventul espune luptele seculari ale naţiunei române tria noastră, i se sacrifică prin proie. cesta chiar şi autonomia ambelor t rornăne pe terenul scolastic, garantat; legile fundamentale ale statului n< fiind-câ toate institutele noastre medi date din sudoarea noastră, se supun şi arbitriului ministrului instrucţiuni lice, nerămăuând bisericilor noastre nimic alta, de cât numai sarcina' sug lor, de cumva vor mai fi tolerate'; I In urmă, avend in vedere, că m^i posiţiuni ale proiectului acestuia purcel motivul nefundat, ce ’l respingem cu ; indignaţiunea şi mâhnirea unor patri i dev&raţi, ca şi cum in şcoalele noastr ! die s’ar creşte inimici ai patriei şi a] tului nostru, iar nu fii ai patriei „ce gata aşi sacrifica pentiu ea ^tot: i sânge şi viaţă, numai limba şi naţl nu, liind-căpe acestea interesele adever le patriei nici nu le pretind nici odal Noi alegătorii români din comitsH bei-inferioare, din propriul indemnjş: duşi numai de iubirea câtrâ patria nc comuna şi de simţul de dreptate şi J protestam contra proiectului numit, • căntra unuia, prin care e atacată ina ţiunea in principiile ei vitale, biseij autnomia ei, naţiunea in drepturile ui, patria noastră comună in adevărata ei j peiare. , r pile Citind vorbitorul resoluţiunea ceasta, adunarea in mod spontan esprimat asentimentul la fie-i punct. După finirea ei Presidentul treabă adunarea, dacă o primi Adunarea in unanimitate a puns numai decât atăt in sală, şi pre afară, că o primeşte in t litatea ei. După aceasta anunţăndi resoluţiunea amintită ca primită întreagă adunarea, nemai fiind mic la ordindea zilei Presidentul. ii o vorbbire scurtă, declară aduna inchisă, mulţumind tuturor alegi rilor pentru purtarea demno, iinfestata dela Început pănă la cai înainte de depărtare d. Dr. I Colceriu, medic propune, că adu rea să mulţumească Reverendissimj , ic ce* lOCaC . , D « a Sili ii? . [jJiniul repn t cu CI a ştiut, ca tot-d’auna, conduce a>| narea, la care adunarea a respi] cu vivate întreite pentru densS preşedinte. pentru naţiune şi patria. Mai departe _______________________ sub aplausele continue ale adunărei I d. preşedinte pentru tactul i espinge cu toată puterea atacurile, a ştiut, ca tot-d’auna. cond ca si cum Românii ar trece in adunările lor marginile legalităţii, arătând că Românii niciodată n’au dat ănsă a învinuiri de genul acesta, şi mai cu drept ar putea Românii să acuse pre acusatori, că insuşi ei nu res-pectează drepturile naţiunei române, garantate prin legile fundamentale ale statului. Tot sub aplausul adunărei respinge cu toată indignaţiunea învinuire i aceea, că Romanii nu s’ar inspira de sentimentul patriotismului, aretănd că la învinuirea aceasta res-punde insuşi pământul Ardealului nostru, roşit de sute de ani cu sânge românesc versat pentru patria eo mună. In urmă arătând pericolul ce ameninţă instrucţiunea, biserica, naţiunea şi patria noastră daca proiectul pentru şcoalele medic ar deveni lege, propune următorul proiect de resoluţiune ca protest legal in contra acelui proiect. ■.p, kp® : ffitta i m. din dealul Resoluţiune: DIN TRANSILVANIA Asupra adunării alegătorilor români din Blaj citim in „Gaz. Tiv următoarele cu data de 3 (15) martie. Niciodată nu a fost timpul mai ne- Avend iu vedere, că prin proiectul de lege pentru şcoalele medie, ce este acum in desbaterea corpurilor legiuitoare se face un pas mai departe in politica cea atât de funestă pentru patria noastră comună, in politica unificării naţionale a unui stat de poliglot, cum este statul nostru, politica al cărei neadevăr ’l mărturiseşte istoria de mai 1000 de ani & statului acestuia, in cursul căreia nu s’a putut face nici o asimilare naţională deşi sentimentul naţional, n’a fost nici odată un factor aşa de însemnat in viaţa popoarelor, că astăzi; Avend in vedere, că numitul proiect de lege nu este o consecinţă practică a principiului celui atăt de natural, de a inainta cultura tuturor cetăţenilor acestui stat fără deosebire de limbă şi naţionalitate, ci chiar din contra , tot proiectul este acomodat unui principiu, nu numai străin ci chiar stricăcios şi periculos înaintării in cultură, principiului unificării naţionale ; Avfind in vedere, că prin proiectul acesta instrucţiunea care este sufletul şi tendenţa primă a secolului nostru, se degradează la rolul de-a servi unor utopii politice spre dauna intelectuală şi de cultură a tuturor popoarelor nemaghiare din statul acesta; Având in vedere, că principiului asimilării naţionale, atât de periculos pentru pa- (Metropolitul Roman a intei’7 clerului participarea la adunarea! ieri?) Agenţii administaţiunii au dl treerat satele ca să împiedice J alegători de-a lua parte la adunai Cu toate astea sala cea mare a oh lului „Kral“ n’a putut cuprinde alegatorii, cari s au presentat intr u numer de peste 1500 de inşi. Adi narea a primit un protest conţi proiectului de lege pentru şooaldjţ secundare, totdodată a rotat mul ţumira presei române pentru » titudinea ei in luptele naţionale, k dunarea a decurs in cea mai esem piară ordine. Inteligenţa maghiară 1 fost presentă. întrunirea a reuşit A( tot bine. Cai Din „Făgăraş" i se vestesc „fi, zetei" următoarele, cu data de 4(1 j ki spf martie : Cu toate maeliinaţiunile solg bireilor s’au intrunit azi pi te 1500 alegetori români şi s protestat iu unanimitate in cont proiectului de lege pentru şcoaii secundare, care ameninţă şcoalt noastre romaneşti cu maghiarisal ' *uj; Revoluţionarii franceji Republica o duce din ce incema rău. După agitaţiunea produsă deci tre pretendenţii monarhici, a urma o mişcare mai intiusă, mai periei) loasă, provocată de clasele munci (oare. Intr‘adevăr lucrătorii, anarhiştii partidele politice şi organele lor, de putaţii şi miniştri par a face tot ce pot spre a mări neliniştea in ţară. ..Gaulois" vorbeşte pe larg despre organisarea „oştirii revoluţionare.'j* Trupele revoluţionare se impart in Blanquişti, al căror şef este genei ralul comunei Endes ; Colectiviştii! in frunte cu lules Guesdc şi Pan .A b timpul fse . anarhiştii, cari nu recu-ioe nici un şef, dar cu toate a-■ litră pe Louise Michel. Orga r par excellence este „La Ba-■redactată de coimmardi.il Lina.. ; Henri Rochefort şi Henri ■fsunt deja proscrişi de ei ca şri. Cei 5000 de anarhişti, care l! in Paris, formează 39 gru-Independente unele de altele, O" odată se intrunesc spre a Iffltţge. Şiille" trage pe zi 35,000 e-Sre ;—„Reveil“ 12,000 „Mot e" 20,000 ; — „Marseillaise" b Radical“ 25,000 —„In-jfjroant ‘ 35,000 ; —„Lanterne“ 0 şi „Petit Parisien" 50,000 dare pe zi. % ir. 1®» U5VISTA ZIARELOR ntă/.ul ne spune, că alegerile |i vor fi crâncene, dar: ii ce sunt cu adevărat liberali ţi eraţi, cei ce pun interesele Sfii pre sus de cele personale; |jin sfirşit voesc ca, cu un [t mai 'nainte, regimul suve-li naţionale să se introneze in u noi şi pentru noi vor fi ; Ui noi e adevărul, cu noi ■a şi ideea ce susţinem este care—fără a jigni pe nimeni turile ce legitim i se cuvin in ane regimul representativ sub ^voinţei şi aspiratiunilor adevă-naţiunii." incape vorbă! ? n " . Ie' ca . descoperindu-se unele eiegu arităţi in ministeriul de In-61110 lBn Eusia, ex-ministrul Makow ®a s,mucis Şi ua fost subaltern al său i erfilievv a incercat să şi ia viaţa. O depeşă din Petersburg spune G* colectările vor descoperi lipsa unui intreg milion de ruble. Din Londra se telegrafiază, că in toată ţeara neliniştea e foarte mare in urma atentatelor cu dinamită. Pretutindeni se ţin meetinguri şi lumea e infuriată contra Irlandcjilor. Chiar o foae radicală „ Spectator, “ care pănă mai de unăzi era favorabilă Irlan-dejilor, astăzi scrie contra lor, zicănil, că singurul efect al atentatelor va fii că Anglia va lua o hotărire fermă de a nu acorda nimic Irlandei, căt timp Iilandejii vor Întrebuinţa argumente de dinamită ! B 1 B L I O G R A F I E 1. k 1 fwlml i /:•: Ie-Public publică „Darea de a opoziţiunii cătră alegători“, icănd analiza mesajiului regal Avare, arată, că acest act nu este nimic despre Arab-Tabia, Dunăre, ci numai se mărgi-face panegiricul la adresa a-lilor din dealul Mitropoliei. unea relevă spectacolul straniu Re ambele Camere in ultima Ude funcţionare. „S’au votat le-o iuţeală inspăimăntătoare !... parlamentară umblă cu iu-hurului... 0 ridicare de mănă ,ică_“ avea timp să se mai găndeas-+ace ? mesajul ce ne-a spus ? cruri zise şi repetate de sute iiţP | iuti'! pi# ti#» vuia Liberă comentează mesa-laude, aduse moarei nefereca-Cameră, şi nu se miră de a-sanale, căci guvernul trebue prea recunoscător! i ■ ECOURI STREINE ţpeşă din Londra spune : An' nceput demersuri amicale la pi sP1-e a face pe Remănia să &că decisiunile conferenţei. Toarte s au inţeles asupra acestor "iri. Se zice că d. Brătianu a pe d. Ctliica la Bucureşti. Baden-Baden se anunţă: Se a cu cercetarea in privinţa o-prinţului Gorceakow. S’au ?d multe persoane, intre cari Mihail şi Constantin Gorcea-('[ zice că după o otrăvire cu * a administrat un mijloc nar-arrnat imediat de moarte. peşă din Munchen spune, că o le hoţi au pătruns in palatul 'iu spart mai multe uşi, furând i ladă de fier cu bani. Palatul ut de jandarmi şi sentinele. icendiu a distrus cu totul o-'orest-City in California. Din ale Regimului Virtuţii Ni se scrie următoarele: In comuna Peşteuuţa se afla un Primar cu numele Gheorghe Pnpescu, desfigurat (fara nas) şi beţiv de prima clasă din care nărav insulta prin cele mai ocăritoare cuvinte pană şi pe cei mai onorabili şi betrâni concetâţiani. Pe cetâţeanu Vasile Bârdeanu după ce i-a violat domiciliul la deţinut trei zile şi trei nopţi la primăria incătuşat in fiare. Mai mulţi locuitori au suferit bătăi dintre cari uni chiar in localul primăriei. Unora din locuitori chiar din uşa oboa-relor lor li s’au inchis vitele la oboru comunei,“globindu-se, numai ca se facă giv-dişturi de parale. Patru locuitori fiind impilaţi la serviciu de vâtâşti fără plată, pentru că nu i-au adus darurile pretinse au fost aduşi in stare de a-şi părăsi căminurile căte trei luni de zile. Unor văduve reclamante in năpăstuirile lor şi-a insuşit care intregi de producte. Pentru estractele de căsătorie a luat căte doui lei de fiă-care in locu de 1,40 preţul legiuit. Pentru certificatele ce se dau fetelor ce se mărită in alte comune le a luat cate 6 franci pentru fiă-care cănd acestea sunt gratuite. . In listele de prestaţiuni au achitat oameni cari nu au lucrat la şosea, şi pe alţi i-au trecut cu nepâstuire cu boi ne având vite şi car. In zioa de opt Noemvrie trecut Prima rul impreună cu trei băeţi (ţigani) prin furt au jefuit o pungă cu bani a unor sticlari din Târgovişte in mijlocul comunei. In noaptea de 21 noemvrie tot acei ţigani jefuind tâlhăreşte douâ case in comuna Po noarăle despărţirea Cloşani, de unde luând toate (haine) şi bani, şi aducendu-le le-au impârţit cu primarul Peştenuţei, şi parte din ei prinzându-se de acea comună şi parte scăpând cu fuga prin adresa acelui primar. Din Ponoara prin miliţiani inarmaţi cerându-so culpabilii, primarul Peştenuţei s’a mărginit numai printr’uu respuns formal mincinos, in apărarea lăptuitorilor că numele ţiganilor pretinşi nu se află intre ţigani aflaţi la dânsul, prolităndu-se de la dânşii cu bani, toate şi giuvaricale de aur. Locuitorilor săraci pentru despăgubirea de conţribuţie li s’a vândut toate productele fără să le lase hrana familielor pentru timpul prevăzut de lege. Unui sărac numit Ion Popa Barbu care toată averea lui era compusă numai de şapte oi i le a secuestrat ; când legea ii apară câte-va vite la casa lui, lâsându-i ca avere numai o găină pe bătătură. Pentru toate caşurile aici prevăzute s a dat nenumerate petiţiuni d-lui ministru, Primprocurorului, Prefect şi dl subpreleetului şi dela care nu s’a avut satisfaeereaiu marginea plângerilor. De vre ce dornnu sub-pre-fect loca! diu oare care puncte i-a păstrat apărarea şi ţinerea in funcţie; ba ăncă ce este şi mai mult că, ca administraţie, in caşul cu ţiganii, l’a ve3tit mai inainte de timp de a mărgini pe ţigani cu jafurile ce era a-suprâ-le şi ast-fel cercetarea a fost făcută numai pentru ochi lumii şi după susţinerea martorilor vedem că nu s’a făcut nimica. A eşit de sub ti,,ar : fliniftVi-S^il^)en^1U 'storie’ m'cheologie si filologie, discuţiuuea lui Gregari,t .i To-edescu Sumarul fasciculul al H.lea : Epis. eopu Melchisedec. O visitâ la câteva manăs-,n ?‘ blsenci anl*ce diu Bucovina, cu patru chromo11tografii, trei stampe pe lemn şi doue xilografii.—Sutzu. Lanţul de aur de la Grâdiştoara şi tezaurul din Mar-murâş. Cu o stampă. - Gr. G. Tocilescu. Monumente epigrafice şi sculpturale din Dobrogea, cu trei xilografii intercalate in text.—V. M. Burtă. Despre accentuaţiunea tormelor contrase ale substantivelor latine terminate in ius si ium.—ll. Tiktru. O foae de zestre din 1069 cu douâ xilografii in text.—Dr. M. Gaster. Stratificarea elementului latin in limba română.—G. O. Gurbea Asupra cuvântului compus de profesorul Lazâr învăţătorul şi directorul şcoalelor româneşti din Bucureşti. Cuvântul lui Gheorghe Lazâr din 30 iulie 1822. — Episcop M.elchisedec. Douâ uriee inedite de marele Ştefan. Gr. G. To ihscu. Documente istorice inedite.-Teodor T. Burada. O călătorie in muntele Athos cu o stampă in lemn. —A. D. Xenopol. Teoria lui Rosler. Studii asupra stâruinţii Românilor in Dacia Tra-iană. iieodor T. Burade. Biserica şf. Ioan din Vaslui.—G. Maior Monumente Comi-tialia Regni Transilvaniae.—P. Ispirescu Zi-cători populare.—A. Yizanti. Abcedaru lui G. Lazâr. Miscek Dr. M. Gaster: Ţiganii ce şi-au mâncat biserica. M. Popilian Ţetâtea. G. lonescu Valachia. Gion. Montaigne şi VARIETĂŢI Gladstone ca biliargiu. — Din Paris se scrie : In timpul petrecerii sale in capitala franceză d. Gladstone nu s’a ocupat numai cu cestiuni de inaltâ politică, ci, ca oaspe in Elysee, a făcut şi o mică partidă de biliard cu preşedintele Republicei franceze. Find invitat de Grevy, Gladstone il insoţi in sala de biliard şi in timp de o o-râ jucară cu mare zel o partidă de caram-bolaş, pe care Grevy o termină printr’o serie strălucită. Şi aci s'a putut observa di-ferinţa de temperament intre Englez şi Francez. Pe când premierul englez işi dirija bilele cu o flegmă imperturbabilă, Grevy işi mănuia tacul cu o elasticitate curat juvenilă, dedea din picior, se urca pe biliard, işi punea tacul la spate etc., cari manopere san-ghinice făceau maro plăcere oaspelui seu. Jocul inferbântase ast-fel in cele din urme pe luptători, incăt s au desbrăcat degheroa-ce, jucând in cămaşă. Gladstone, invins aci, va invita poate, drept revanşă, pe d. Grevy să vie la Londra odată şi să se intreacâ in tâerea vre unui arboie din parcul său: se ştie, că şeful cabinetului englez este unul dintre cei mai celebri tăetori de lemne—in ore de recreaţie—şi in această meserie va fi de sigur superior francezului. a depune acţiunile sale, cel puţin cu cinci zile inainte de ziua adunărci generale la Bucureşti, la Casa iSocietăţei ; ( E la D-nii T. Ncuschotz et G-e. Banquieri; la Crai va, la D-l A. M. Strass, Agentul Principal al Societaţei, şi in contra acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care va servi tot de-o-da-tă şi de bilet de intrare. Bucureşti 9 Fevruarie Pentru Consiliul de Administraţie Preşedinte /. Marghiloman Extras din Statute : Art. 48 Spre a face cine-va parte din Adunarea Generala, trebue să fie proprietar a cel puţin zece acţiuni, cari dau drep tul la un vot. Nici un acţionar nu va putea in truni mai mult de zece voturi pen tru densul şi alte zece ca mandatar ori care ar fi numerul acţionarilor ce va poseda sau va representa. Art. 49. Nimeni nu va putea representa pe un acţionar daca nu va fi insuşi acţionar. Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor in casa So-cietăţei sau la locurile desemnate de Consiliul de Administraţie, in publicarea respectivă, cu 5 zile cel puţin inainte de ziua fixată pentru Adunarea Generală. Domnii societara şi procuratori nu vor fi admişi a participa la adunarea generală daca nu se vor cofor-ma acestor prescripţiuni. Direcţiunea. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 8 martie 1883. Agenţia vapoarelor Navigaţiunoa cu vapoare pe Dunăre s a deschis pană la Galaţi Cu incepere de la 8(20) Martie a. c. va circula şi vaporul local intre Galaţi Tulcia şi Ismail. Ou sus numita zi este navigaţiunea pe toată Dunărea deschisă. Societatea Creditului Fonciar Urban din Bucureşti Societatea „Naţională* deAsigu-rare in Bucureşti Consiliul de Administraţiune are onoare a comunica D-lor acţionari că. conform Art. 46 şi 47 din Statute, prima Adunare Generală regulară a acţiunilor Societăţii, va avea loc la „12 (24) Martie 83 la 3 ore p. m. in locul Societăţii Strada Carol I. No 9 Ordinea zilei 1. Raporturile Consiliului de Administraţie şi Censorilor, asupra bilanţului primului eserciţiu, de la 1 Martie pănă la 31 Decembre 1882. 2. Aprobarea Bilanţului şi descă.-carea de dat Consiliului de Administraţie pentru gestiunea sa. 3. Fixarea dividendei. 4. Propunerea Consiliului de Administraţie de a modifica titlul Soci-etăţei, ficRndu-i : „Naţionala, Societate Generală de Asigurare in Bucureşti “ in loc de : „Societatea „Na-ională" de Asigurare," cum era pănă acum. 5. Alegerea a trei Censori pentru verificarea corupturilor anului 1883 conform Art. 39 din Statute. Pentru a fi admis la Adunarea Generală, fie ce acţionar trebuesce Se face cunoscut D-lor societari şi detentorl de scrisuri că intrunirea D-lor in adunare generală ordinară pentru anul 1883 s’a fixat pentru zioa de 13/25 Martie viitor La ordinea zilei vor fi : 1. Darea de seamă de operaţiunile societăţii pe anul 1882. 2. Budgetutul de venituri şi chel-tueli pe anul 1883. 3. Complectarea regulametelor pr-văzute de art. 94 şi 97 din statute. 4. Punerea in vedere a decisiunei luate de consiliu d’a se construi in anul corent un edificiu pentru scaunul societăţii. 5. Alegerea a doui consilieri, in locul celor ce şi-au indeplint terme nul legal, precum şi confirmarea definitivă de consilier in persoana D-lui General Al. Cernat, numit deja de consiliu pentru a inlocui pe D-l Eu-staţiu Caligari decedat in anul es-pirat. Se atrage atenţiunea D-lor societari asupra art. 49 din statute şi cele următoare, şi mai cu seamă asupra art. 51 care sună ast-fel: Dreptul de vot la adunarea generală se poate esercita de cei in drept in persoane, sau prin împuternicire dată altui membru cu drept de vot. Insă prin escepţiune minori pot fi representaţi prin tutorele lor, persoanele supuse unei curatele, de curatorul lor ; femeile prin un procurator; casele de comerciu prin unul din asociaţi şi societăţile in general prin unul din membri lor, căruia ii vor - da procură, chiar dacă acei representanţi n’arfi posesori de titluri Atăt membru care va fi procurator, precum şi procuratorul, trebue să justifice dreptul s8u, cu opt zile cel puţin inainte de adunare. Se pune in vederea D-lor Societari că in conformitate cu aceste disposiţiu-ni direcţia nu e autorisată a libera bilete de admisiune pentru adunarea generală de căt numai pănă in zioa de 8/20 Martie inclusiv ora 6. p. m. şi procurelo nu se vor primi de căt pănă la ora 6. p. m. a zilei de 6/18 Martie viitor. 5olo Honta Amortisibilă. . 5"|(| itsnta Română Perpetuă , 6"|0 Obligaţiuni de stat. . . 6o|o Oblig. Căilor f. Kom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. , CiS-eî Pensiunilor 300 I 5oIo 8crisuri funciare rurale. . . 7o!0 Scrisuri Rurale . . . So|o Scrisuri fondare urbane . !°I° » . . !°l° » . . Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionsle Române2501 » > Soc. cred. mui,i rom. 500 I, » » » Rom. de con-truct>* 5001. » » » de Asig. Dacia-Rom 300], » * > > > Naţiona^e 200 1. Dlyerse Aur contra argint. . . * > Bilete de Banque fiorini raloare Austriacă. Mărci germane. . . , ■ Bancnote francase. . Eamp. Vdnd. rĂ 983/4 91S/, 92il, 100i/4 100s[t 102'i, 103i/, *6'/t 8tiC|4 225--- 230- Bl'li 9l3/( 103- 103W, 88n, 89- 98'? 99 ir 102--- 102 li. 32i/, 331/) 1285 1800 205--- 2lU--- 535--- 538- 405--- 410 --- 235- 240- 1 s/4 2 - 1 ’u 2 - 2100, 2.IH[, 1 23 1.25- 99i/v lOO'/v PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1872 S A M U E L A. JI A R c TJ S No. 18 Strada Smârdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi si in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţâ a biuroului meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bucureşti. Boalele de git, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). CDACŢIA d°ctor in medicină şi • I flU I In chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia! dă consultaţiuni in toate zilele de la orele ‘‘712. a -m- ?' de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, eleetrisare, inhalaţii de. Strada Vestei 0. Pe lăngâ cele-lalte servicii ale acestui institut s'a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bulzutdşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. Astma, opresiunea, sufocarea. Ţigaretele indiene de câDepâ indiana e a iui Grimault & Cie farmacist la Paris sunt de o eficacitate asigurată. Depou in toate farmaciile. ************************ TJMPUL TINERET! FRESCUE'j! 1 SIŢFfUJMTISETA * A PlELl'fEl. examinată oficial,. COMPOSIŢIE cu totul nevatamatoare pmlrn toaleta DAMELOR NEA PARATA pentru înfrumuseţarea conservarea PELIŢEI INVENTATOR DOCTOR LE J08SE, PARIS. Frumuseţea damelor depinde mai mult de o pielita a feţei delicată., albă şi carată. Damelor, cari ţin la aceasta şi vor aă se apere de asprimea aerulni, a soarelui, etc. se recomandă, acest preparat cnnoscut de mult, ce e neapărat pentru toaleta damelor elegante şi recunoscut ca nevătămător şi n'are trebuinţă de a fi lăudat, căci işi îndeplineşte pedeplin misiunea de a conserva şi înfrumuseţa. Preţurile : Dn flacon mare original in carton alb'8 fr. > mic > roza, 5 > S-A-ATOUST KAVISSANTE DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. Atest aipan e căutat de mulţi ani pentrn mirosul său plăcut şi freacheţa sa de catifea oe dă fetei, eerpului, măriilor şi braţelor. Toţi ennt unanimi in judecata lor, că intruneşto toate calităţile bune, ee trebue să aibă un săpun fin de toaletă. Freţnl eu bneata 2 fr.—0 bnsăţi II fr. Depoul central in Budapeşta: Rathhaneplatz 9; Parfnmerie Zum Blumenkorb, Fr, Schwarz. Veritabil io Bueurestn la d. Bruss, Farmacia Speranţa. Comisioane prin epistole se efectuează discret imediat. Ihigienică, infailibilă per-servativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga __^_hmnimic. Se găsesce in t6te farmaciile din l nivers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 201, str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti Ja d. ZURNER farmacişti. INJECTION BRD TI EAU ET POUVRES DENTIFRICES A de l>i-. PIER R E de la facultatea de medicina din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L’OPERA PARIS. Se găseşte Ia toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea mai mare obţinută de deutifrices. ROB BOYVEAU IAFFECTEUR Acflat Sirop Dopuratif şi Reconstituanl de un gust plăcut, do uă compositiuna cu totul vegetala, a fost approbatîn 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un decret din annul XIII. Vindeca t6te bdlele pricinuite de viciurile sângelui : Scroful® Pacingină, Eczema, Psoriasis, Herpea. Lichen, Impetigo, Podagra, Rhumatisml Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudorifice, favorisâză deevolla* rea functiujiilor de nutritiune, întăresc© economia şi provocă espulaiunea elementelor morbide, flă ele virulente seu parasitare. ROB BOYVEAU IAFFECTEUR OU IODUR DI POTA88IUM Acesta «ete medicamentul oel mai bun pentru a vindeca accidentele ayphililice vechi ■ou rebele : Ulcera. Tumori, Gomme, Ezostose, precum şi Limphatismul. Sorofu-loia 51 Tuberculosa. LaParil, liJ.FERRfe, piimimi, lot tu Kitti)in,ii iutnw a Iii BQTVEAU LAFFECTEUB SANTAL GRIMAULT & CIA AeMte CepeuU eonii* EMenţa U Saotal eltrin din Bombay Io tdti puritaUa •aa. Numeri eaper^ente fieou in Spitalda dta Paria, au demonairat ci Eoeota de Bantal citrtn avan ui activitate mai mare daeit Coptial, Cubgbui şi Essenis de lenbealhlnt. Ella opraae in doul trd dtla aaurgeraa cea mai durardai |[ eaa real învechiţi, firi a ©o mm unica mlroe urinelor, alle ou produc nacl righilturl, naH colini, neei diarrbai fi aunt aaaemaoea fdrte affkace in affectiunila catarrbala ale vaakei fi hamatonJ. Depoail U Paria, S, atrmda Tt vfanne ti In principalele pharmacii din tlrainatate V************x****************i IPSOS DE GAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA Şl M \l KFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare depoeit la D-nii F. lirnzzssi & C-ie Calea Victoriei 55 Persdnele CARI CUNOSC PILULELE DOCTORULUI MAGAS1N fondat DEHAUT T^trulNa Ba cure W DIN PAR[S 1 Fnu eaitu ase purga, atunci când ele simt acosta’ [trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci de obosdlă, pentru că, contrariu celor alte purgative, acesta nu operâză bine decât cănd este însoţit de uă bună mancare şi de bcuturi întari-iidro, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care k alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea J Bl cari Ii convin mai bine, dupeoccupatiuniJeJ sele. Obosâla purgatiunei lund annulată^ prin idfectul Dunei alimentatiuni, les-^w ne se hotăraşce cineva a ropeta^^r purgativul ori de câte ori este trebuinţă. şi 2f COLONIALE SI DELJCATES] VIS-A-YIS DE TDEATRIIL NAŢIONAL Anunţa multei nolnlimt, iţi onor. public că pe Irinqă articolele necesari la memgiul casei, au importat de. la cele mai • bune case următoarele JUuturi fine. Anlset dublu de Olanda. A nise t de iiordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Mnrtinique. Rananede lajRayona Benedictin -Bitter ’ «ie ( li iuti niitlfehrie Biter din via Provldenzei anti Coleric 1 Chartreuz. alb galbin. şi Verde de la grund Chartreuz Franeln , Curase «le Olanda, alb, verde si orange sec. de Iu VI ni and Fockiii -a Pipermlnt verde, galben, şl alb de la Get. Freree din Franclu ' Cogunc vienx, Cogune fin chnmpngiie, din Cognnr. Llqnernri fol telul de gnslurl de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux Ilenn-mitaMnstlcă de Hio, Marascbino Ţuică Naturală Romuri adevărate din Janiniqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cotruae contra reumatismelor, catarelor, dn-cc. Terilor, rănilor, bătăturilor la picioie, arsurilor,etc. Deposit centraal la Pn-—j— ris, rue Neave-St.-Merri, 40,' şi in toate farmaciele. MadaHmSeciatdttl Sciintalor Induatria la 4tn Parts. DESTUI PERU ALBU Melanogen /^Hl Tinel ura caa mat bunei (W) • w \X/ DICflBKMARB Alnă, Chimist rtOUKN (Franciml Pentru a vopsi pe d'ti in tote ni¬ele, perul ^m ai barba , fără primejdie RUMENE jentru e si f»râ n«ci un mir oi — Acâstă tincturâ xoicnac este mperiorS tntor celor Întreba ntate peni idi. S* gâteset în iQtf caasia cel« tune de P<-an ou couvert, depui» 9 lieures du matin jus-qn ii 4 heures apres midi. PETRACHE IOAIS Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis de palatul gal. A sosit pentru seaonul de iarnă lut felul du conserve, din cele mai esceleuU brânzeturi străine şi indigene, precum Roquefort. Brie. Cnmembert. Por du Salut, Mont il'or, Gervnis imperiul I.lmburg, l.ipfuuer Cheater. ( renu de Holuude. Stiltou. Crema Regulii etc. &rnnri afumute, piepţi de găseft. Diferite m» Hiel Aal-Fiach, Aal-Fiscli cu gelatină. Icre de clieiul, pilstrAvi afumaţi ţii ti> Un bogat asortiment de rinate. de Barbunl *“ ‘ Sosesc mereu stridii proaspete de Ostnnda şi Constantiiiopol. Icre pi on» pete. moi şi tescuite oe moruu; T ' ------ -* - - felul de pesci. Vinuri şi liquernri din cele mnl alese. Ceaiuri cbinesesci, rusesc! de caravană şi de Popov; pesmeţl din cel^ mai renumite fabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Conslanfinopol. Tot Ia arest magosin se află de vfuzare cu ocaua vin roşu şi alb di cnalitate superioară. Preţuri foarte moderate ca'i desfid ori-cc concuxenţd. Oaor. Public, care va bine-voi să visitozo acest nmgasiii/va rfmăne pe deplu» satisfăcut, nu numai do t.unâlatoa şi cualiUtea marfoi dar şi de un serviciu I prompt ¥• onest. colonel Schina, compusă din li camere, murniţă, curte, etc., situata str. Academiei No. 13, intre ministerul de Interne şi casa Letzu. Doritorii pot lua informaţii In magasinn Mooianu vis-a-viş de Thootru Naţional. upuiDIAT Cilse,e din CaIea vwlllnln I Victoriei No. s'.\ Iul Clubului Militar, cat şi cele 8 de jos. Doritorii se vor adresa In dui str. Umbrei No. 4. diminuata uiniazi. Tipografia N. Mtulescu, sala Theatrului Hossel, MAS IN ELE DE CUSUT ORIGINALE A I.Ul SINGER