N !n "io ţara, pe an . . I , pe 6 lnnl. . . 22 lei i , pe 3 Ioni. . , 12 lei itreiu&tate pe an ... 60 lei OK t|% M ĂBŢI 8 MARTIE 1883 Administraţia, Oaleii "Victoriei rVr. 32. ! ANUL AL VIH—No. 53 ABONAMENTELE 40 lei m priimesc la Administraţie- TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > , II .... 2 50 fepitalâ 10 bani număru -{stricte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ieanţarile gi inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnî \t Ylena, la binroarile de anunţări Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, roe Cl^menc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele neimprimate se ard. Ide seama a opositinnil către alegatori Domnilor alegStori, or. sori ■)! ş ii pi Hii 1 ! n ai» U in i i M «;on ■j jjtt or cosi liftltl iei m ■ “Â jn declaraţiunea noastră publi-fin ziarele Timpul şi Binele Public ici Decemvrie anul trecut am a-jnoare a vă aduce la cunoştinţă fele de înalt constituţionalism şi latorie naţională ce ne-au indem-;Ca atăt conservatorii căt şi li-jlii-sinceri să ne dăm măna, spre tImbate un guvern care in ri a compromis interesele cele ritale ale ţărei, iar in lăuntru a it desfrinarea ministerială, căl-legilor şi corupţiunea la inăl-de maxime de stat şi de prin-guvernative. | atuncea mare şi grave pericole Fenit să ameninţe suveranitatea (lui romăn. şi mari fără-de-legi pnit să dovedească ţării, că oa-cari au pus măna pe frânele ; imului au perdut ori-ce simţ de iîtate şi moralitate, şi că ’şi so-ic totul permis, numai şi numai «• se poată menţine la putere ! ■atatul de la Londra in care s’a ls de noi fără de noi, şi aşa zisa Suire a coustituţiunei, a deschis i tutulor acelora cari ţin la bi-şi independinţa naţiunei, cari că această naţiune îşi poate ara liniştea şi prosperitatea de faţă iitoare, nu prin necontenite frânări şi zilnice modifică, i de consumi, ci prin pacinica aplicare a or şi prin întrebuinţarea tutulor •lor noastre întrunite la activarea esvoltarea bunei stări morale şi eriale in toate clasele societăţei line. [Ieste consideraţiuni ne-au impus o sacră datorie de a ne strânge A mai mult mănile şi rândurile, legătorii noştri cunosc cele ce, ultimele zile ale actualei sesiuni slative, s’au petrecut şi in senat u camera deputaţilor, n ultimele şedinţe, oposiţiunea a ,j; impedicată de a’şi îndeplini manii d in chipul cel mai arbitrar şi jem zice şi cel mai scandalos. Fie-|e cuvânt al nostru, fie-care profere a noastră au fost impedicate ţu necontenite intrerupţiuni, prin urii, prin vociferări, ale cărora i nai ca tot-dauna au fost dat do banca ministerială, şi mai ales de 1 cabinetului. Oratorii noştri au il opriţi unii de a’şi sfârşi discurile, alţii de a şi formula propune-interzieăndu-li-se chiar citirea la ăntăHe lor cuvinte. Nici o dată isctacol mai uricios nu s'a văzut fl’un parlament. Cine ar fi putut sde, că tocmai d-1 Ioan Brătianu, pul pretinsului partid liberal, va 13etica cu atâta brutalitate terorismul ilamentar ! LVm voit să cerem guvernului dantele lămuriri despre resultatui con-inţelor de la Londra, in privinţa iei cestiuni care de ani atrage a-■! j>ră’i toată îngrijirea României, a: ă Gestiunea Dunării. Interpelările istre ori au rămas fără răspuns, i au fost luate in rîs aruneăndu-ni- sc imputarea că intrebărilc noastre nu erau pornite din simţul unei datorii, ci numai din o pură curiosi-tate, sau din pofta de a ajunge la putere, „spre a da noi, ceia ce miniştrii actuali şi cu majoritatea lor se refusă de a da.“ Insă toată lumea ştie, că oposiţiunea n fost cea ăntăiu care a dat larma in ţară in privinţa concesiunelor pe care guvernul a-cestale făcuse deja pretenţiunilor străine, şi care au şi compromis din început cestiunea. Lumea nepărtinitoare ştie că oposiţiunea este care a silit pe guvern să promită retragerea sa din calea concesiunilor, şi că tot o-posiţiunea este care, ajutată acum de îngrijirea generală, sileşte pe miniştri ca să’şi facă datoria... Pe căt. timp ? viitorul ne o va spune ! Am voit a arăta guvernului, că in faţa complicaţiunilor din afară, era de o datorie patriotică de a nu in-târăta spiritele in lăuntru, de a nu desbina ţara in două tabere, de a nu aprinde patimile prin propunerea de revisuire a Constituţiunei fără timp, fără motive, fără necesitate. In adevăr, cercetând bine scopul ce- erii de revisiune şi intenţiunilo reale, de şi nemărturisite ale propuito-rilor, ajungem fatalmente la conclu-siunea că această revisiune nu se unelteşte de căt in vedere de a rădica din mănele claselor luminate şi independente < ontrolul asupra afacerilor statului, şi de a dobândi ast-fel nişte adunări legislative mai supuse, şi mai servile ancă de căt chiar cele de astă-zi in săvârşirea reformelor subversive, precum aşezarea impo-sitului progresiv in vedere de a lovi in proprietatea fonciară in însăşi sorginta ei, precum sfărâmarea a ori ce inchiezeşluiri a unei justiţii inde-pendinteşi dreaptă pentru toţi, şi in fine cugetarea resturnătoare de a procede la o nouă regulare a proprietăţii rurale. Peniru un moment se păru că o scânteie de lumină, un semn de inteliginţă şi de A 1 ca tact patriotic venise să pună pe guvernanţii noştri, pe calea cea bună, aceea de a feri ţara de o nefolositoare frământare a unei revisu-iri nejustificată prin nici o trebuinţă. Insă aceasta nu fu de căt o de-cepţiune mai mult! Frigurile unei neîntrerupte agitaţiuni revoluţionare, care este starea normală a oamenilor de la guvern, iar i-au dominat, şi pofta de a se perpetua la putere anularea silnică a influenţii prin claselor diligente asupra afacerilor publice, nu l’au lăsat mult in calea de pace şi de raţiune in care se părea că au intrat. Revisuirca Constituţiunei a i cvenit pe tapet cu aceiaşi repeziciune, cu care ne au venit şi tristele ştiri despre kotăririle osănditoare ale conferinţei de la Londra. In zadar oposiţiunea s’a incercat să facă pe guvern şi pe majoritatea sa se asculte vocea raţiunei şi a unui adevărat patriotism, care cerea ca in faţa peliculelor din afară să se înlăture din lăuntru toate căuşele do discordie şi de frământare, ca aşa toţi uniţi, toţi strânşi împrejurul drapelului României, să putem face faţa greutăţilor exterioare, să putem apăra mai bine suveranitatea noastră ameninţată in drepturile şi in interesele noastre cele mai mari, cele mai scumpe! Consiliile noastre au fost luate in batjocură. Oratorii noştri insultaţi prin in-vectivile cele mai nedemne şi cari vor fi pururea o pată, o desonoare pentru guvernul care lc-a provocat, pentru membrii majorităţii care ie-a rostit, oratorii noştri au fost siliţi a se cobori de la tribună, fără a 'şi putea măcar formula conclusiunile. Allănd despre călătoria precipitată a Regelui in străinătate, şi aceasta in împrejurările cele mai critice prin care trece ţara, lăsată pradă a tot puterniciei unui ministru trufaş, carele astăzi a absorbit in mănile sale toată acţiunea guvernamentală fără mărgini şi fără control, oposiţiunea s'a incercat prin o interpelare de a dobândi de Ia guvern lămurire constituţională, in privinţa acestei proiectate călătorii, călătorie cu atăta mai îngrijitoare că ea se face in ajunul unor alegeri menite de-a preface pactul fundamental, şi când cestiunea succesiunei la tron este lăsată in voia întâmplărilor, nccunoscăndu-sc măcar numele acelui ce va fi cbiemat de-a domni odată peste această ţară. Interpelarea a dobândit un cinic răspuns, prin promisiunea că se va răspunde in trei zile, adică atuncea când disolvarea cantorilor avea a deveni un act îndeplinit. Văzănd stoarse toate sforţele noastre de-a dobândi de la minister o asigurare, o liniştire in această importantă cestiune, am socotit a face o ultimă încercare, aceia de-a propune un proiect de adresă către rege, şi prin care pe calea constituţională să se poată cinema suverana şi augusta sa atenţiune asupra gravelor împrejurări, in mijlocul cărora Maiestatea Sa se depărtează din ţară. Lucru straniu, lucru neauzit, ne intămplat intr’o ţară ce se bucură de un regim parlamentar, contrar constituţiunei noastre liberale, contrar regulamentului interior al camerilor noastre, contrar mai multor precedente petrecute in însăşi adunările noastre parlamentare, oratorul opo-siţiunei nici a avut voia de a’şi ceti şi ăncă mai puţin de a’şi desvolta măcar propunerea şi proiectul dc adresă. Vucea sa de la intăicle cuvinte i-a fost înăbuşită de către preşedintele Camerei, de preşedintele consiliului de miniştri şi in definitiv dc întreaga şi disciplinata sa majoritate. Ast-fel libertatea tribunei a fost in-cătuşită, prerogativele noastre dc mandatari, din care cea d'ântăi este dreptul de iniţiativă, au tost culcate in picioare, şi libertăţile parlamentare ucise de către acei ce se glorifică, că ei ar fi luptat pentru intemciarca lor in Roman ia. Oposiţiunea s a mai incercat a ajunge cel puţin la tron. pe calea de cerere de audienţă, spre a aduce la cunoştinţa Regelui păsurile ţărei şi ingrijirele ei! Această misiune cu totul de ordine, cu totul constituţională a fost încredinţată la patra vechi miniştri ai tronului, care in timpuri grele au servit coroanei, cari au conştiinţa, că in ora pericolului 'şi-au pus energia, şi chiar peptul spre a salva acest tron ameninţat de ănsişi aceia, ce astă-zi se fălesc a fi singn- # # o rii apărători ai dinastiei ! Apropierea de. tron ănsă li s’a re-fusat, pe acelaşi motiv neconstituţional care acum un an a fost opus deputaţi uni lor marilor proprietari ai Moldovei. Drept scusâ a refusului ni s a arătat o disposiţiune interioară a unui regulament de palat, disposiţiu-ne contra căreea oamenii ce sunt astă-zi la cârma ţărei au ridicat plângerile lor ca contrară dreptului constituţional al cetăţenilor dea se putea apropia de tron. Astă-zi ajunşi la putere aceştiaşi oameni au ridicat această disposiţiune la înălţimea unui program dinastic, îndrituit de a sustrage naţiunei, putinţa de a aduce la cunoştinţa Coroanei plângerile şi trebuinţele sale, alt-fel de căt cu permisiunea şi sub censura miniştrilor. La interpelarea făcută miniştrilor despre dreptul ce ‘şi-au însuşit de a opri ast-fel, in profitul lor esclu-siv, ori ce apropiare a cetăţenilor de Tronul lor constituţional, miniştrii V jutaţi dc preşedintele Senatului au răspuns prin afirmarea principiului neiomănesc că poarta palatului numai ei au drept de a o deschide, că nimeni dar nu se poate apropia de Tron de căt cu învoirea lor; cănd după vechile tradiţiuni ale acestei ţări, palatul capului statului d’a privit pururea ca palatul naţiunei, deschise fiindu’i treptele şi uşile întocmai ca şi inima Domnului pentru fie care cetăţean, pentru fie care locuitor, cu atăt mai mult pentru representanţii ţărei, pentru acei ce in timpuri lungi şi grele au servit statului şi Tronului ! Ce mai rămânea dar de făcut opo-siţmnei ? A mai sta pe bănci şi a vedea petrecăndu-sc sub ochii săi ultimele opere ale acestui Parlament, ce ’si sfirşeşte esistenţa legală sub asemenea triste auspicii, ar fi fost a ne face solidari cu majoritatea şi cu guvernul, ar fi fost a deveni complici sau mai bine zicănd victime a unei stări de paroxisme, de vociferări, de injurii, care in alte ţări nu se văd de căt in cluburile anarcliiştilor şi revoluţionarilor de meserie ; ar fi fost in line a batjocori insişi noi mandatul nostru de representanţi ai naţiunei, pe care il datorim numai patriotismului, independenţei şi ener- giei bunilor şi bravilor noştri alegă- tori. Depunănd dar mandatul nostru in măincle acelor cari ni l’au dat, plini de recunoştinţă pentru acei ce au crezut in noi,-noi, cu conştiinţa împăcată, că ne am făcut datoria, as-ceptăm acum verdictul lor suveran ! (Semnaţi): foşti senatori : Lascar Cit'argi, ge ieral Florescu, Afenelas Ghermani, Giurgea, Iorgu Radu, A-lexandrn Ii. Ştirbei. Foşti deputaţi: N. Blaremberg, Trif. Boiu, C. Bobeica, M. G. Bu-rileanu, T. Calimah, Ciupercescu, G. Em. Filipescu, C. G. Ghica, Eugen N. Ghica, G. Hermeziu, II. Isvoranu, M. Kogălniceanu, A. Lahovari, Livezeanu, G. Mărzescu, C. Radu, maior Suduit, maior Teliman. Gr. Tr landa fii, Gr. Vernescn. MESAJUL REGAL de disolvarea Corpurilor legiuitoare. Sâmbătă la ora 1, M. S. Regele a citit in Adunarea Deputaţilor următorul mesaj de disolvarea Corpurilor legiuitoare, conform art. 129 din Consti-tuţiune : Domnilor Senatori Domnilor Deputaţi Legislatura care sfârşeşte azi lucrările sale \a ocupa, cu drept cuvânt, un loc important in istoria ţărei şi a parlamentului nostru. Gestiunile multiple şi importante de cari aţi avut a vă ocupa, şi soluţiu-nea ce le-aţi dat, simt o nouă probă de pătrunderea şi spiritul patriotic ce au insufleţit totdauna pe Romani, ori de câte ori interese mari naţionale erau la ordinea zilei. Aleşi in împrejurări grele, şi cu misiunea de a resolva cestiunea atăt de importantă a modificării art. 7 din Constituţiimc, aţi ştiut pune in armonie disposiţiunile Tratatului din Berlin cu interesele noastre cele mai vitale. 0 lucrare de o ordine atât de i-naltâ ar fi fost de-ajuns pentru a constitui un act considerabil in viaţa linei legislaturi. Opera d-voastră nu s’a mărginit ănsă aci: V'aţi îndreptat activitatea in spre Gestiunile de organizaţie interioară : Legile do interes economic au atras cu deosebire atenţiunea d-voastră, şi le-aţi dat cea mai largă parte din activitatea d-voastră. Preocupaţi de dorinţa d’a înlesni desvoltarea şi augmentarea bogăţiei publice, aţi creeat instituţiuni puternice, precum Banca Naţională, casa de economie, creditele agricole, şi le-aţi complectat prin diferite legi privind tocmelile agricole, şi prin legea ce asigură formarea antrepozitelor in principalele noastre porturi. Aţi inceput opera emancipării economice a ţării. reseumpărănd mai mult dc o miiă de chilometrc de căi ferate, şi votând construirea a mii altele kilometre de căi ferate iu diferitele părţi ale ţării. Credincioşi acestui ordin de idei, aţi elaborat legi pentru încurajarea industriei naţionale, pentru creearea şi susţinerea mai multor fabrice, pentru instituirea de expozitiuui şi concursuri agricole şi industriale. In ordinea politică, a fost deopotrivă dat acestei Legislaturi d a înscrie in istoria ţării unul din cele. mai considerabile acte pentru in-tărirea noastră naţională : aţi proclamat şi fondat Regalitatea. In acelaş timp aţi dat armatei o desvoltarc ce-i permite d a respunde m'vsiunei sale. şi aţi asigurat linan t TTTVi PTTL ţelor ţ<5rii o situaţie normală şi prosperă. In adever, perseveranţi urmaşi ai Legislaturii ce v'a precedat, şi care introdusese in finanţe o ordine atât de fecundă in succese, aţi votat legi organice, aţi convertit o mare parte din datoria publică, aţi garantat in-tr'un mod constant echilibrul bugetului Statului; aţi imbunătăţit desvol-tarea graduală a resurselor fiscale, şi aţi ajuns, mulţumită economielor realizate, nu numai d a evita crearea de impozite noui, dar ăncă ati alegat unele din impositele existente. Mulţumită solicitudinii ce aţi des făşurat pentru tot ceea ce priveşte finanţele, bugetele statului s’au pu tut solda intr'un mod continuu prin excedente, pe cari-le-aţi afectat, im preună cu alte resurse ordinare şi extraordinare, intru a organiza şi a fortifica armata noastră. Oricât ar mai rămâne ăncă de făcut pe această cale, putem constata cu fericire im-plinirea a mari progrese, cari corn pensează sacrificiile pecuniare ce ţara ’şi-a impus. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, In momentul d'a închide ultima sesiune a acestei Legsilature, nu ne putem opri d’a recunoaşte importanţa şi repeziciunea progreselor făcute de ţară de mai mult de un sfert de veac. Alte ţeri n’au ajuns de căt după mulţime de ani, şi adesea cu preţul unor lupte sângeroase, la resultatele ce noi am obţinut prin cele mai mici sforţări. Această fericită imprejurare a avut drept efect că ţara s’a putut transforma fără sguduituri violente, a-sigurănd progresele noastre viitoare, puse sub egida pactului nostru fundamental. Ciomag, ca, Cavril Goilav, membri. An. Botez, Ion Convocarea colegiilor electorale Colegiele electorale pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor viitoarelor Adunări legiuitoare, sunt convocate şi la termenile de mai in orcunea jos: Pentru deputaţi I, in zioa de 20 Aprlie II, in zioa de 22 Arilie Colegiul viitor. Colegiul viitor. Colegiul III, in zioa de 24 Aprilie viitor. Colegiul IV, in zioa de 26 Aprilie viitor. In zilele de 10 şi 11 Aprilie se vor alege delegaţii, colegiului IV, conform art. 60 din legea electorală. Pentru senatori Colegiul I, la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. Colegiurile universităţilor din Bucureşti şi Iaşi, Ia 2 Maia. Adunările legiuitoare sunt cate pentru ziua de 10 Maiu be, are o privire sfiicioasă, accentul Scoţian când vorbeşte englezeşte ; a comis două fal-şuri in decursul anului trecut, furând o sumă mare de livre sterlinge, se dâ premiul de 100 livre (sau 2500 lei) aceluia Ce’l va prinde. Se ştie c’a trecut prin punctul Itzcani in România. Principele Gorciacof convo- viitor. ŞTIRI TELEGRAFICE Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, înconjurat in tot timpul acestei perioade de afecţiunea şi de devotamentul d-voastră, Me simţ fericit, in momentul despărţirii noastre, d’a vă exprime cele mai viui mulţumiri ale mele, şi vă rog, la întoarcere printre concetăţenii D-voastră, d'a vă face pe lăngă dănşii interpreţii profundei mele iubiri pentru scumpa noastră Românie, căreea aparţin toate gândirile Mele, precum şi credinţa nestrămutată ce am in viitorul ei. Conform art. 129 din Constituţiune, Corpurile legiuitoare sunt disolvate. Carol. (Irmează iscăliturile miniştrilor). Următorii domni Senatori, in număr de 7, şi a nume : L. Catargi, (den. I. Em, Fior acu, Gen. G. Mânu, Men. Ghermani, 1. Radu, Giurgea, Pr. Al. Stirbey, fiind presinţi cănd s’a refuzat citirea adresei către Tron au părăsit sala Senatului. Paris, 17 Martie. — Se telegrafiază din Londra câtrâ ziarul „Le Temps, câ Engli-tera a inceput să facă mijlociri amicale pe lângă guvernul din Bucureşti, ca să indu-plice pe România să primească hotăririle Conferinţei. Aceste mijlociri s’au pus la cala după o inţelegere prealabilă cu celelalte puteri. mulţi alţi agila Paris şi in Paris, 17 Martie. — Mai tatori anarhişti s’au arestat provincie. Se asigură că puterile tratează intre ele spre a lua măsuri comune in potriva anarhiştilor. Miinich, 17 Martie.—Regele a rechemat, după cererea lui, pe contele de Rudhart ministrul Bavariei la Petersburg, şi ’i-a dat un concediu de 6 luni pentru cauză de boală ; el va fi inlocuit de baronul de Gas-ser, actual ministru al Bavariei la Dresda. General Diahl, şeful statului major neral al armatei, a murit. I ii formaţiuni ieri a publicat ur- OliGAVIZAREA OPOSIŢIEI In sara de Vineri 25 Fevruarie a avut loc in casa d-lui deputat 0. Bo-beica din Botoşani o întrunire a alegătorilor cari fac parte din oposi-ţiune şi s a ales comitetul însărcinat cu conducerea şi privighiarea in-tregei acţiunei a oposiţiunii pentru toată campania electorală viitoare. Comitetul este astfel compus: D. I. Ventura, preşedinte, „ A. Enacovici, I. Ciolac, vice-pre-şedinţi n N. Boldur, I. G, Miclescu secretari „ V. Pisoschi, 0. Bobeica C. Ghi- „Monitorul do mâtorul decret : „In lipsa Noastră din ţară, toate ucrările administraţiunei publice, cari cer intărirea regală, se vor supune aprobărei consiliului miniştrilor do către fie-care ministru in parte, şi li se va da curs, sub reserva sancţiu-nei Noastre ulterioare. „Numirile sau destituirile de funcţionari publici, cari se vor face după găsirea cu cale a consiliului miniştrilor, vor fi cu titlu provisoriu pănă la întoarcerea Noastră. „Consiliul Nostru de miniştri este insărcinat cu aducerea la îndeplinire a disposiţiunilor acestui decret. Dat in Bucureşti, la 6 Martie 1883. CAROL CRONICA In urma unei notiţe publicată in ziarul nostru cum câ un număr oarecare al Poporului a fost oprit la serviciul postai d’a se expedia, Direcţiunea ar fi bănuit pe unii funcţionari ai Poştei, cari să ne fi dat noă această ştire. Declarăm categoric a nu fi fondata bănuială Direcţiunei poştelor, această notiţă neavănd o noi dela vreun funcţionar al ei. * Se urmăreşte Donold Smith Peddie de ani 74, statura de 5 picioare, slab, se leagănă cănd merge iute, pleşuv in cap, gă-' strâmb pe partea stângă, unul din u-mai jos puţin, picioarale puţin strâm- tul meri Principele Alexandru Mihailovici Gorciacof s’a născut in 16 Iulie 1798, şi aparţinea unei vechi familii ruse, care ’şi reducea originea până la Rurik. Din această familie au eşit numeroşi generali, dintre cari principele Mihail Gorciacof, un văr al răposatului, sa făcut cunoscut prin participarea sa la răsboaiele din Polonia 1831, din Ungaria 1849, precum şi prin apărarea Sevastopolului şi Crimeei. Principele absolvă liceul din Zarskoje-Selo, unde preotul Puş-kin a fost conscolarul si amicul său şi intră curând in arena diplomatica, luând parte in 1821 şi 1822 ea alăturat lui Neselrode, predecesorul său in funcţiunea de cancelar, in congresele de la Laibach şi Verona. După ce a fost alăturat ambasadelor din Londra şi Florenţa, la 1832 ajunse pentru in-tăia dată in serviciul diplomatic ca consilier de ambasadă in Viena, unde, in urma morţii ambasadorului rus d’atunci, ajunse la uă posiţiune inaltâ şi influentă. In anul 1841 merse la Stuttgart ca trimis estraor-dinar şi mijloci căsătoria marei princese Olga cu principele de coroană Carol de Wurtemberg. In timpul evenimentelor din 1848 şi 1849 in Germania, el luă uă atitudine reservatâ, dar lucră din Stuttgart pentru abdicarea de la tron a imperatului Ferdinand in favoarea nepotului său. După restabilirea confedaraţiunei germane 1860. Gorciacof fu numit împuternicit rus pe lângă aceia, şi la 8 Iulie 1854 ambasador rus in Viena in locul d-lui de Meyendorff. Aci incepu, in timpul râsboiului Oriental, a juca un rol principal ca representant al politicei esterne a Rusiei. De şi n’a putut im-pedica alipirea Austriei la puterile vestice şi ocuparea principatelor dunărene de către trupele austriace, totuşi reuşi a face se se primească hotăririle favorabile pentru Rusia in tratatul din Paris de la 30 Martie •1856. După aceasta fu chemat de imperatul Alexandru II la Petersburg in locul lu Nesselrode ca ministru de esterne. Ca de-visâ a politicei sale i se ascrie aceasta: »La Russie ne boude pas, elle serecueille," (Rusia nu are duşmănie ascunsă, ea se reculege); dar in curend luă uă atidune ostilă in contra Austriei, spre a ’şi rfisbuna pentru atitutidinea aceştia in resboiul Crimei, făcu se se alipească Rusia de Francia. Spre scopul acesta propuse uă întâlnire a lui Napoleon cu împăratul Alexandru, ceia ce sa şi făcu in Stuttgart in anul 1857 ; zădărnici ori ce osteneală a cabinetului Aus triei, d’a îmbunătăţi relaţiunile către Rusia prin uă apropiere personală a monarcliilor, şi făcu tot ce putu spre a isola pe Austria in resboiul cu Italia din 1859, precum şi spre a fi esclusă din confederaţiunea germană după resboiul din 1866. Ce e drept in Francia sau mai bine in Napoleon III a trebuit Gorciacof s6 se vază amăgit, din causa simpatiilor lui Napoleon pentru revolta Polonilor din 1863. Aceasta insă nu’l impedică d’a respinge cu hotărâre interven-ţiunea puterilor vestice făcută in favoarea Polonilor. Tot Gorciacof a fost, in Februarie 1866, causa acelei rupturi dintre Rusia şi scaunul papal, ale cărei efecte se manifestă şi azi. Cu Bismark a fost Gorciacof! strâns legat in primii ani ai activităţii sale ca ministru şi a căutat se facă ca vechile tradiţiuni ale influinţei ruse se fiă valabile asupra politicei interne a Prusiei. Neutralitatea Rusiei, favorabila pentru Germania in timpul rfis-boiului franco-german din 1870—71, a fost opera lui Gorciacof, care a căutat să ’şi resbune prin aceasta asupia Franciei de simpatiele ei pentru Poloni, şi folosi ocasi-unea d’a elibera pe Rusia de condiţiunile tratatului din Paris, care ’i impedică navi-gaţiunea in Marea Neagră. In .anul 1872, Gorciacof dete politicei sale uă altă direcţiune, şi, in unire cu Bismark impăcă pe Prusia cu Austria, şi indepliniră alianţa celor trei impâraţi in Berlin. După isbuc-nirea revoltei din Herţegovina şi in timpul înarmărilor Serbiei in contra Turciei, Gorciacof mijloci in August 1776 întâlnirea imperatului Alexandru II cu împăratul Fran-cisc Iosit, in scopul menţinerii triplei ali- anţe in faţa eventualităţii unui mare râs-boiu Oiiental. După isbucnirea acestuia. Gorciacof, cu toată bătrâneţea şi suferinţele sale fisice, insoţi pe ţarul la teatrul derăs-boiu şi luă in persoană parte la tratările de pace din San-Stefano (Februarie 1878) după care apoi se adună congresul din Berlin şi la 13 Iulie 1878 se incheie tratatul de Berlin. In anul 1879 se ivi oare-care diferenţă intre el şi Bismark, care erau aproape să aducă un conflict ruso-german, dacă n’ar fi intervenit personal monarchii şi nu ar fi aplanat lucrul cancelarul rus prin călătoria sea la Berlin. Politica asiatică a lui Gorciacoff a fost uă politică de intiudere teritorială, care ameninţa a produce un conflict intre Rusia şi Anglia ; dar printr’uă convenţiune se puse stavilă inaintărilor ruse in Asia. Ce priveşte politica internă a Rusiei, Gorciacof trecea de un bărbat iubitor de reforme, dar in marginele sistemului absolutist. răi a fost considerat ca mântuitorul şi regeneratorul Rusiei. Ce priveşte caracterul său personal, Gorciacof era varifos, ii plăceau linguşirile, era intrigant. Pâ- ca- 0 ÎNTREBARE întrebăm pe d. fost deputat Radu tărlâgeanu şi fost chestor al disolvatei mere legiuitoare, ce s’a făcut cu diurnele cuvenito d-lor deputaţi din opoziţie, in număr de vre-o 25 care au părăsit de unâzi sala Adunârei fără a se mai întoarce ca să ia in primire diurnele lor? Li s a trimes fie-căruia a casă bani lor iar de nu, li s’a făcut cunoscut de unde ’ poate primi, sau au rămas in păstrarea d-lui Pătărlâgeanu, azi simplu muritor, fără nici un drept d'a se face depozitarul unor asemenea bani ? Nu bănuim pe nimenea, ştim că d. Radu Pătărlâgeanu este un om foarte cinstit ; insă voim să ştim cum s a regulat cu acele mii de lei cuvenite deputaţilor retraşi ? Credem că d. Pătărlâgeanu nu va intăr-zia d’a ne lămuri. i K In ceia ce priveşte creditul de 15 milioane acordat de Camere, pentru fortificaţiuni, găsim in „Ostaşul“ următoarele apreciaţiuni comparative din punctul de vedere militar. Si vis pacem para bellum atât din punctul şi in parte, am Asupra apărărei ţerei de vedere general căt avea multe de zis. „Ostaşul" va publica in curăn uă lucrare mai pe larg, care va trata această cestie. Pentru acum insă, ne vom incerca a pune inaintea cititorilor oare-care reflecţii, ce importanta sumă oferită organisărei noastre militare, face s6 nască in noi. Mai nainte de toate, am dori ca Românul sfi fie convins câ zidurile de apărare ale ţerei lui nu pot fi de căt pepturile soldaţilor sei, bine disciplinaţi, bine instruiţi, bine armaţi şi bine echipaţi ; oficerii români se nu uite câ nu e de ajuns s6 ştii se faci planuri şi mişcări conform cu arta, dar mai trebue incâ priceperea şi curagiul de a le esecuta şi cu toţii se ne amintim câ unelta cea mai bună n’are nici uă valoare iu mâna nepriceputului. S’a acreditat oare-cum proectul că lucrările de apărare ale ţerei ar trebui se in-ecapă prin fortificări permanente iu jurul Bucureştiului şi acei cari s’au gândit astfel, au purces evident de la ideia câ deacâ Thiers‘ a întărit „Parisul" cu forturi per manente, Românii trebue tot ast-fel se întărească Bucureştiul. A te gândi la apărarea ţerei Româneşti după datele de apărare valabile Franciei, este a deplasa cu totul, printr’uâ abstractă teorie, cestiunea apărărei. Parisul întărit are cu totul altă importanţă de căt acele capitale in al căror centru nu adie spiritul acestei mari metropole a Europei — când „Parisul" resistâ, „Franţa" resistă şi nuoi armate es ca din pământ, pe când resis-tenţa forturilor permanente a Bucureştiului nu ar servi de cât ca uă palidă epopee militară in acţiunea apărărei şi ca atare plătită 16 milioane e prea mult scumpă Apoi nimeni nu va contesta câ IO____________15 milioane lei pentru fortificaţii permanente sunt „mult prea puţin," iar pentru cele pasagere sunt „mult prea mult ; şi dacă am avea chiar milioanele trebuincioase, nu ne-ar pripi oare timpul ? şi ne sui solut necesare ? De cănd JOsman-Paşa a întărit 1 care a pironit armată ruseasca din Balcani, numai cu câte-va mii lei | uu trebue multă pricepere meseriali tru ca cel mai protan să judece (> avautagios a construi cu câte-va mai multe Plevne de căt se ne la un lux de întăriri in jurul ]{ ţiului. In tesâ generală, Bucureştiul se Carpuţi, Şiret şi Dunăre, şi nici bariera Moşilor sau a Filaretului, ş. tenţa Bucureştiului ar avea uă j importantă numai atunci cănd mai puncte in ţară, mai multe Flevne, ma centruri de resistenţă ingrijitoa tru năvălitori, in ast-tel opintirile I ţiului vor remăne, precum am epopee istorică foarte costisitoare, ds folositoare. In această ordine de idei noi i i> ar fi mult mai folositor a se insărci tul maior general a studia obiective’ tegice ale ţerei şi la punctele ales au un interes strategic a fi apâiate sistenţâ, se se depue in magazii un, geniu in număr suficient, cartuşe, şi arme cu repetiţie şi să se preg din timp a se bate ţăruşii care se ii traseul viitoarelor parapete in câf remâie de cât lucrările de sapă de pentru ca punctul de intârit se fie ] stare de apărare in 48 ore ; şi pem ceasta câte-va sute de mii de lei aju cu cele 15 milioane ss armăm, se e£ şi se organisăm armata, căci in acer recţie, de şi s’a făcut mult, rămi> multe de făcut. Noi cu asemenea măsuri am avea vantagiul a nu provoca îngrijirea ni: dar nici am prea trage clopotul um doare ; ori-ce ţară poate in linişte aprovizioneze sâpi şi târnăcoape ui convine şi se-şi bată ţeruşi unde ’i Urmărind teza apărărei s6 ne gânc mai toate armatele au admis introdi „armei cu repetiţie şi“ că ar fi fol pârârei ca şi noi să adoptăm aceasta cel puţin pentru trupele permanente, aceste trupe, după legea comandamei fiind de uă potrivă repartisate prin d s’ar găsi fie-care corp de armată cu va mii de arme cu repetiţie ce vor i cel mai insemnat serviciu apărărei posi militare. Se organisăm artilerie de reservă i munte după trebuinţele noastre şi se i tăm torpilele de uscat după sistemul bovici" pentru a pregăti apărarea im muirilor de posiţii şi a punctelor ce interesează. Să nu uităm iarăşi că celejntei pan care avem s6 opunem unei invasiuni piepturile călăreţilor noştri ; se reorganj dar cavaleria noastră, se ’i dăm anin cai in cât ea se poată corespunde scol şi misiunei ce ’i impunem de a prt mobilisarea puterilor noastre de aperar-Se pregătim organizarea, instrucţia şi bilizarea miliţielor in căt ele să devin putere efectivă in sistemul nostru de rare. Se avem grija organizărei militară a brogiei care trebue se fie cu totul iudep dentă de aceia a armatei de dincoace Dunăre şi se poată exista şi resista i„ ce timp prin ea însăşi: iar flotila noai s’o punem in stare a ne asigura coma caţia cu acea parte a ţerei. Iată lucruri cari le credem mult maf* lositoare apărării de cât câte va forturi p manente, fie ele recomandate de cei I iscusiţi strategici. înainte de a sfârşi, vom aminti câ ele şi punctele strategice nu mai sunt nici chiar pentru profani un „kocuspoo neinteligibil, fie-care simte «au ştie câ cele linii şi puncte sunt acolo unde se tâlnesc şi se freacă toate interesele „oi neşti" şi cele intei linii strategice pe maculata suprafaţă a Europei; pe de o f te natura, pe de alta interesele oiuen-au tras şi sădit cele întei linii şi pui strategice, şi precum individul, ast-fel care naţie simte foarte bine unde ’i partea slabă a casei lui, unde’i borta trebue astupată. ; ! Din Districte Şoseaua de la gara Iaşi şi până la ma de acolo se află in starea cea mai i zerabilâ, spune „Pactul Social". Când ploi» sau să topeşte zăpada ca’n zilele aces] ‘ikI J ■'"‘î i *• i i cai se spetesc trăgând cotiugile in-)^e, ear pietonii se duc in noroiu piuă Lezne pe distanţa cit ţine zidirea văii Ar trebui si se pue un capăt acestor jinsuri vătămătoare intereselor publice. —Apa riului Cacaina de lingă Ia-;.nd foarte mare, dupre cum am spus ţliunărul nostru de ieri, ţărmurenii tiu pre căt mai repede au putut din •» lor. •tia năvălind insă prin case şi ducănd i ntul ei putini, doage, cofe, mese, ge fi altele, un biet evreu s’a arun-i apă ca să scape unul din asemene te. Apa insă tiiud iu acea parte adâncă, ■ocitul s au inecat, spune „Pactul S.“ Ml,. idiş* ■ fitr v i a sksI C3S:j ati p • ra âtâirf ! Wi1 tnm ilii-'l1 iiFfc»- «i -1 s» i I « T" şt area populaţiunei, in comuna urbei du, a l">t in cursul lunei Februar | c. 1888. L-uţk âî, din care: 49 bărbaţi şi 40 b(3 de religia ortodocşi şi 11 isra- lătoriţi 38, din care: 37 ortodocşi şi at lit. Morţi 00, din care : 55 orto-; fi israeliţi şi 5 fete născuţi iară iciile publice din Iaşi.—Citim in . Social: - io din edificiile publice ale oraşului sunt intr’o stare deplorabilă. Cazar-la palatul administrativ, iu faţa sta-eroului de la Răsboeni, poartă numai nume căci in realitate e intr’o stare miserabilă de căt un adăpost de vite. nenorociţii de soldaţi mai pot trăi in .murdărie nu inţeiegem, poate că gu-nţii noştri vor putea să ne dee deslu-aşteptăm: i in aceeaşi stare să află şi locuinţa ii. Trebue ca guvernul să se decidă, lua odată o hotărire in această pri- > Rom, de construcţii 5001. 535- 538- > » » de Asig. Uacia-Rom. 3001. 405--- 410- . > > > > Naţionale 200 1. 235- 240--- ..............................................................-.................. Diverse Aur contra argint. . 1- sli 2 --- ■ » Bilete de Banque 1 »[t 2 - Fiorini valoare Austriacă. . 210i/j 2.111|2 Mărci germane. . . . 1 28 1.25- Bancnote francese. ... . 99'ls lOO'/s Agenţia vapoarelor Navigaţiimea cu vapoare pe Dunăre s a deschis pănă la Galaţi Cu inceperc de la 8( 20) Martie a. e. va circula şi vaporul local intre Galaţi Tulcia şi Ismail. Cu sus numita zi este navigaţiunea pe toatei Dunărea deschisă. DESFACERE TOTALA Fostul Magasin al rcpausatului Luca Pană argintar, firma Şearpele d'aur sa mutat Strada Poetului No. 17şi se află de vGnzare, cu preţuri foarte moderate, felurite objecte de artă lucrate Feligrand in sârmă de argint, precum : Uă tavă, una Casetă, două candile, mai multe perechi brăţări, ace de cap in formă de săbii, pusei şi păsări, cercei, deosebite modele, colete, călimări garnite in pietre de smarand, robin, mărgăritar şi diamant, precum şi zarfuri şi mai multe lucruri de argintărie şi bijuterie. Rugăm pe onor P. să bine voias- PPJMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1872 SAMUELA. MARCIJS No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi indus» trie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numeraiiu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce- voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţâ a biuroului meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. Boalele de găt, gură. nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinictle lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). U-' PflQTIA ^oc*or ln medicină şi • i I In chirurgie de la faculta- tea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele ii 12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. DE ÎNCHIRIAT SL£ Lrz Strada Luterană No. 15 proprietatea D-lui Vasile Hiottu, care conţine 22 camere 2 pimniţe, grajd de 10 cai, şoproane de şea-se trăsuri. doritorii se vor adresa in toate zilele de la orele 10—3 la locuinţă D-lui Proprietar. Hp VĂn7arO Casele din strada Măn-UV veiudie tuleai 9- Amatorii se vor adresa in case la proprietar. Sl’Opul de Raifort iodee a lui grima-lu A C'-ie farmacist la Paris este recomandat de medici in boalele copiilor; preparat rece cu sucul plantelor siropului antiscor-sutic, el e mult mai activ decât acele, es-ciţa apetitul, vindecă gâlcile, combate paloarea şi moleşia cârnei, vindecă gumele, erupţiunile pielei, cruttele de lapte şi e un excelent depurativ. Depou in toate facmaciile, TIMPUL MAUAS1N fondat vis-a-ris de TetrulNaţi tio Bncu^eştl COLONIALE SI DELICATLSE Onorate domuule ■dumţă înaltei nobilimi. ţi onor. public că pe lângă articolele necesari la mcnngiul casei au importat de la cele. mai bune case următoarele Hiaturi puc. Anîsct (1 uI*Iii de Olanda. Anispt do Bordeaux Absent de Sui* Ananas de In Martiuii|iie Banane de Ia[Bajonu Ilencdicfln-Bitter ne ( liina antifehrle Ititer din via Providenţei anti Coleric l hnrtren/. alb, galhin, ţii Verde de Iu grand Chartreuz Francln. (uraao de Olanda, alb, verde ai orange sec. de la Vilii and Pockin I i| ermlnt verde, galben, şi alb de la (Jet. Kreres din Frauda I ognae vieux, Cognac lin clmuipagne din Cognno. Llotiernri Cilarrhulfi, nidamiQ, Bufocatianea ai ItSU bilele organaloru roipira- V maec-ne it ta chiaru cu I utlaevr&lil line sanie vindecate prin Tuburile Lafuuir. *fr., , _________ . _________________t te Frtaeu. — l.iTUMor farraaoiBtfi-chimiatfi da cliua l-ai, %t rae de U Hoanala, pî D«»o«ii ia Bofiaraaal: U d. Zlrvar* |i ia tdta tar maci aia- uuinqmna femginos m Grimault 1 C< Medicament tonic, febrifug, reparatoria şi reconstituant Marele succes al acestui remediu se datoresce proprietăţei sale de a trage afară din corp iritaţiunea care tot-d’auna a se fixa asupra organelor esenţiale a vieţei; se deplasează ast-fel rgul făcând vindecarea uşoră şi promptă. Cei d’inlâiu medici o recomandă cu deosebire contra guturaiului, bronchitelor, durerilor de gât, rematismelor, drumurilor. întrebuinţarea ei e fdrte simplă: una sau douS aplicaţiuni sunt de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de cât o măncărime uşoară. Se găsesc, in toate farma-ciele. a se feri de contrafaceri Iu Paris, la D. Wlinsi, rue de Seine 31. Deposit in Bucureşti la domnii farmacişti: Ziirner, RisdOrfer, Bruss, Eitel, Dembovici şi in toate farmaciile ; in Iaşi la d-nii farmacişti Linde, Lbyszewski etc. Vinul de quinquina feruginos al lui Grimault & O, preparat cu vin yechiu şi generos de Maliiga este întrebuinţat de preferinţă la persd-",înyarslâ LI conţine phosphatul de fer, care este cel mai stimat dmtre tute cele la lte medicamente feruginose, precum şi quinquina galbena legii a, care este cea mai activă dintre cele In'lte specii de tpnmpnria, căci ea conţine ua mai mare cantitate de sulfat de chinina şi principiuri tonice. Acest rin, esle toi-de-a-una prescris cu succes in t6te bolele datorate anemiei lipsei de sânge etc. LI este tonic, reparatoriu şi reconstituant: combate aton ie stomacului şi a intestinelor, provenită sau din causa relei alimentat ium sau din tr-ua şedere prelungită in ţeri călduros? şi umede, precum «i din causa trujurilor intermitente, a diareei rebele şi prelungite, a convalescentei, consecutive hulelor îndelungate, ele. In iote caşurile, in line, unde irebue ev tam pot ta de mâncare, să prevenim accesele de friguri, să combatem s,i-aori/c nocturne, să redăm corpului bolnav principinrile alterate sau perdute, sa susţinem tor {ele bătrânilor şi copiilor slăbiţi, a femeilor duhnite ele. Li mit. uni WllUir 4 t». I. undi Im,»,. „ „ fi,,,.J,„ I, tr-UiOi. SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME emiate cu 150 jpedaile pr| 5&pari s 1878 i "ii.......... INJECTIUNE GRIMAULT & C A se feri de Imitaţii Garanţâ sigură dată inscris. MATICO Exclusivmente preparată cu foiile Uatlconlol din Peruvia, acesta injecliune’şi au câştigată in putinii anni uâ reputatiune universalii. Ea cura-riseşce in putinii timpu sculamentele celle mat rebelle. Depositâ la Paria, casta CRIMIUbT 4 Cu, 8, rue Vivienne, şi in principalcte PhanrCacil SINGER C Oltv» __________ _ iapa de cusut new-york. de sus a o Jui Fabricai, G. NEIDLINGER, A§ent general rpssîfîF iimiuui. Membru al Academiai de Medicină din Pariţ Medic en şef al Spitalului Saint-Louis. Vindecă neapărat şi radical Rhumatismele, ma-ladielc de pete cela mai vechi, Dartrele, Scrofulelt, Ulcerele, Vidările sângelui şi tâte accidentele provenind din maladii contagiâse nuai seu vechi, şi cari au resistat ori cărui alt tratament. Resultă din expsrientele făcute tn spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, etc., că acest sirop, approbat de Academia de Medicină din Paris, esia cel mai bun, cel mai actif şi oel mai economic din depurativele cunoscute. El convine ambelor sexe, tutor verstelor şi tutor temperamentelor. A se păzi de contrafaoeri şl a exige pe învelişul pecetluit, timbrul (imprimat In albastru) guvernului francez, şi semnaturile de mai gios cu cer-nălă roşie - IPSOS DE CAMPINA PETRACHE IOAN CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ Mare luag&sin de coloniale, comestibile $i delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dr palatul gal. TENCUIALA PENTRU CASE A sosit pentru seennul de iarnă tot felul do conserve, din cele Dini escelento-hianzeltiri străine şi indigene, precum : Roquefort. Brie, Camembcrt Port du Salut, Mout d’or, (lervais Imperial. Mmburg, l.lptanor. Cheater, Creme de Ilolumle. Htllton Crema Ilegală pfc. I u bogat auortiment do cărnuri afumate, piepţi de găseă. Diferite marinate de Barbuni, IIie). Aal-Fiscli. AhI-FImIi eu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostnnda şi Constantinepol Iere prons-pete. inol şi tescuite tic morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi şi toi felul de pesci. ' 7 Vinuri şl llqiieruri din cele mai alese. Ceaiuri ehinesesei, msescl de caravană şi de Popov; pesmet! din rele mai renumite fabrici străine In curănd sosesco peşte proaspăt de roustantinepol. Tot Ia acest magosln se altă de vănzaro eu ocaua Tln rosti şi alb de cualitate superioară. ' 1 Preţuri foarte moderate raci desfid ori-ce concuxenţâ. Onor. Public, care va bine-voi sa vişitor.e acest magasin,ţvti rămăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi c'iuliintea marfei dar şi d« un serviciu prompt Şi onest- Mure deposit la D-nii P. Bruzzesi & O . Calea Victoriei 55 Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 31, nUE DE CLERY, nUE P01SS0NME11E, 2 l< (a tâte pharmaciele st iroguerielc cele huite. fOICQUEMARE ROUEN (KkANciA) Or&bssto croscerea părului, Impoilecă i!e-coioratiuuea si i redă Pommada Epldermulu xNTieiLLiCuuaă Opresc» căderea pirului. — Distruge mitrele. — Astămpiră mlocă-rimele. , 5# gâttir DE ÎNCHIRIAT ““Sj; colouel Schina, compusă din 12 camere, pimniţă, curte, etc., situată str. Academiei No. 13, intre ministerul de Interne şi casa Letzu. Doritorii pot lua informaţii la magasinn DE ÎNCHIRIAT SA'! atât localul Clubului Militar, cat şi cele prăvălii de jos. Doritorii se vor adrese locuinţa din str. Umbrei No. 4, diminea penă la amiazi. în tAtt Cattle ctl0 bune fie Pnrfunxerxe. Mocianu vis-a-vis de Tliealrn Naţional Tipografia •ăV. Miulescu. sala Theatrului Bossel. ASTHME 1NEVRALGIES PAPIER WLINSI MAŞINFLE DE CUSUT ORIGINALE A 1.01 ' SINGER SIROP oUDîGIBERr