0MINECA 6 MARTIE 1883 Administraţia,, CTalea "Victoriei INi-, 32. ANUL AL VIII—No. 52 ABONAMENTELE .jtttb ţara, pe an . . . . , pe 6 lnni. . . , pe 8 Innî. . . itreinbtate pe an ... 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei rmlele ie priimesc la Administraţie. TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » , II .... 2 50 îs. Iilapitalfi 10 bani număru Dtricte 15 bani num&rn W 4 -Zi :iz iz[ § < i 7-2 • - 1- ■„ “ < isinnea membrilor opsilimiii iin Senat •dinţa Senatului de la 3 martie. j urma interpelării d-lui General Iţi din şedinţa de alaltă-eri a Senatu-irin care introba pe'guvern, daca crede că a venit vremea să ştie şi ee s’a făcut la Londra in ces-a Dunării, majoritatea după o-ijkl ei, a recurs la tot felul de tonalităţi, de aeusaţiuni gratuite, ari n aveau nici o relaţiune cu ■darea desvoltată de d-nu Ge-il Mânu. şi aceasta ca să ajungă I'punerea făcută de d-nu Petru Isteanu, prin care se dă cea completă aprobare guvernului nducerea acestei cestiuni, fără jmai mică temere de acel bun care-ar face pe ori ce bun ro-care se respectă, să intrebe : un corp legislativ aprobă şi |& pe guvern in necunoştinţă susă, de oare-ce singur guvernul d’ă că nu poate spune nimic in finea Dunării. zadar d-nu General Florescu, 1 cuvăntul, a spus majorităţii şi inului, că propunerea d-lui Gră-anu este cu atăt mai neregula-mai puţin demnă de un innalt ca Senatul, cu căt nu cunoaş-imic despre modul cu care gu-il s’a condus in cestiunea Du-|. şi cu căt precedentele nu ’i \ favorabile—căci toate cestiunile naţionale, precum cestiunea Banei, Arab-Tabia, s’au periclitat lăna acestui guvern, sau mai zis in măna d-lui Brătianu, (dintele consiliului de miniştri, căt despre cei alţi miniştri, am ,t in aceşti din urmă 7 ani, de-l pe dinaintea d-lui Brătianu bine de 40 aşa numiţi colegi ai uănd cel din urmă cuventul, chiar i Brătianu au fost mai mult glu-de căt să fie serios precum se cu-şa intr’o cestiune atăt de ma-are a emoţionat ţara intreagă.— ceput prin a vorbi de spada şi intenii D-lui General Mânu, şi a his la înfrăţire şi la unirea tuli' in faţa pericolelor ce ne ame-t. Minoritatea din Senat s’a ab-de la votul propunerii D-lui Ifiişteanu, iar majoritatea, dupe li'inderele sale, a votat'o ca un |;ur om. tdinţa Senatului de eri, 4 Martie, ja deschiderea şedinţei, D-l Ge-il Florescu, îndată după citirea şesulni-verbal, luănd cuventul penii comunicare, a inceput prin a conduita oposiţiunii in diferite juni ale Senatului şi modul puţin incios şi parlamentar cu care a tratată de majoritatea guverna* Ţală. Opositiunea şi-a flcut dani ăncă de la prima cetire a unerii de revisuire a arătat că Ţuţin această revisuire este ino-ună şi chiar periculoasă pentru in imprejurările atăt interioare fi exterioare, in cari ne aflăm. Opo-A inea a crezut că un simţimănt de lenţă şi de adevărat patriotism au REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. inspirat atăt pe guvern căt şi pe Cameră cănd a cerut amânarea re-visuirei. — Astăzi, cănd evenimentele fiind aceleaşi, ba ăncă şi mai complicate, cum se conciliază chemarea din partea D-lui Preşedinte al consiliului la infrăţire, cănd totodată se aruncă printre noi. prin revisuire, tăciunile discordiei ? — Apelul din partea opoziţiunii cătră guvern şi majoritate rămăind fără efect, opo-siţiunea atăt din Cameră căt şi din Senat au crezut că nu-i rămâne altă cale constituţională de căt aceea dc-a se adresa la Maiestatea S. Regele, şi’au delegat dar patru vechi con-siliari ai Tronului, pe d-nii Lascar Ca-targiu M. Kogălniceanu, Vernescu şi general Florescu, cari in calitatea lor de deputaţi şi senatori să ceară o audienţă de la Maj. Sa Regele. La această cerere de audienţă Mareşalul Curţii a respuns, că nu poate nici supune măcar această cerere M. S. ne fiind conformă cu reglementul Curţii. Prin urmare, sub acest guvern liberal chiar acest Innalt factor constituţional fiind sequestrat, nu remăne o-posiţiunei de căt a lăsa majorităţii toată respunderea situaţiunii şi a se retrage din Senat. îndată toţi membri oposiţiunii au părăsit sala in vociferările majorităţii şi ale guvernului. Bucureşti, 5 Martie 1883 Astăzi la 12 ore şi jumătate M. Sa Regele va da citire in persoană mesajului de disolvare a corpurilor legiuitoare. E drept că M. Sa nu va avea in faţă-I opoziţiunea, ci numai pe membri majorităţii. Alaltăieri au demisionat opoziţiunea din Cameră, ieri din Senat. Atăt in adunarea aşa numiţilor părinţi conscrişi, căt şi in tărgul de interese din dealul mitropoliei, o-poziţiunea a ’ncercat să dovedească inoportunitatea revizuirii in imprejurările actuale, a ’ncercat să adreseze un cuvent măcar tronului pentru ca 1 ruga ca in momente, cănd nea-tărnarea ţerii in afară şi instituţiile din lăuntru sunt in învederat pericol, cel puţin libertatea alegerilor să fie garantată, de astă dată măcar,—poate ultima dată in care mai există a-legetori in Romănia, cari sunt in stare a-şi da seama de gravitatea Gestiunilor şi a situaţiei. Toate inzădar. Oameni bătrâni, mult timp şi in deosebite rânduri consiliari ai tronului, cunoscuţi pentru inteligenţa politică probată şi de-un caracter probat, sunt 'delegaţi de opoziţie ca sa ceai ă o audienţă M. Sale, să espue pericolele situaţiunii. să ceară un cuvent care să liniştească ţara. Un regulament oarecare, care nu e lege, care nu poate prejudeca nici unul din drepturile cetăţenilor, necum acelea ale reprezentanţilor naţiunii, care nu poate reglementa legea fundamentală, constituţia, ce dă oricărui cetăţean dreptul de-a se plânge direct Suveranului, un asemenea regulament se opune de mareşalul Curţii ca piedeca, şi M. Sa va pleca imediat după di-solvarea adunărilor, fără ca o ţară intreagă, adănc agitată de cestiunile de existenţă care i se pun, să poată auzi un cuvent, care s'o asigure in contra maltratărilor oamenilor ce-o guvernă. Pentru d. Brătianu a venit timpul acţiunii clandestine. Prin reforme electorale de natură a lovi in drepturile şi influenţa claselor luminate, a acelora cari resumă in ele conştiinţa istorică şi de drept al acestui popor, d-sa speră a ameţi capul acestei naţiuni, pcntruca, atunci cănd ea va fi orbită de durerile ei din lăuntru, maistrul-chirurg care-a amputat deja Basarabia, să amputeze şi Dunărea in tot lungul ei. Să nu ne mai indoim că d. Brătianu, care la inceput părea contrar revizuirii şi care poate şi azi e in teorie contra, o primeşte ca espedient practic pentru a distrage atenţia ţerii de la cele ce fără ştirea, ba fără prezenţă chiar a parlamentului, se vor face in cestiunei Dunării. Petecul roşu al reformelor electorale, scos din buzunarul de demagog desculţ al veneticului C. A. Rosetti, va ameţi ochii şi mintea acestei ţSri, cănd se va înstrăina de sub a ei suveranitate apa ei de căpetenie şi brăul neatârnării ei, Dunărea. Şi pentru ca această ameţeală să fie completă, pentru ca celor persecutaţi să nu le remăo nici tronul, azilul acela, care preface statul intr’o instituţie dunmezeească, bărbatul care’l ocupă pleacă in străinătate, incăt daca ţara, in momentele acelui in-terregnu. s’ar grămădi la treptele tronului cerend dreptatea ce i se cuvine, cănd şi’ar ridica ochii ar vedea cu uimire că persoanei suveranului i s a substituit alţii şi că mutra de maimuţă a unui paiaţ roşu rinjeşte cu ironie din innălţimea pângărită. In timpul in care Regele va lipsi, se va face cea din urmă şi cea mai desperată încercare de-a stoarce din-tr’o ţară, liberă ăncă, o adunare de creaturi, capabile de-a transige asupra tuturor intereselor ei. Organizatorii alegerilor d-lui Brătianu, Chiri-ţopolii, Anastasii şi Simuleştii, sunt cunoscuţi indcstul prin actele lor de călăi, pentruca nu se desemn* in o-cliii fiecăruia mizeriile şi atrocităţile viitoarelor alegeri. Pe măna acestor oameni de rând. fără conştiinţă şi fără pudoare, se lasă ţara intreagă, cu siguranţa că atunci, cănd aceşti bandiţi vor atenta la onoarea şi le averea oamenilor, aceştia vor fi prea mult preocupaţi de soarta lor proprie, pentru a mai gândi la păstrarea hotarelor ţerii. Nu ! Rcsistenţa cu care se laudă prccupeţul de hotara de la Livadia, nu va avea nici odată loc; nici odată dorobanţul nu-şi va încărca arma pentru a apăra Dunărea; resboiul pe care străinătatea ni 1 declară se va purta acum ; mandatul de executare cu măna armată 1 are d. I. Brătianu: opoziţia este oastea care. om cu om, va (i atacata de lefreatu- rile sale nenumărate, până ce in sfârşit va cădea ceea. ce ilustrul 0. A. Rosetti numea Plevna inacţiunii, până ce, cu paralizarea celui din urmă om liber, ţara aceasta se va putea precupeţi petec cu petec in schimbul favorii oferite de străinătate de-a remănea Caradalele osploata-toarc pe de-apururea. De dimineaţă se cunoaşte ziua. Deja Senatul, fără a cunoaşte tratatul de la Londra sau modul cum guvernul a apărat cestiunea Dunării, a dat un vot de încredere, propus de acel cadavru moral, ale cărui virtuţi in discompunere au desonorat orice guvern căruia i-au servit. Senatul deci, aprobând purtarea d-lui Brătianu, care şi azi este exact aceeaşi individualitate, ce era şi la 1881, na făcut de căt să consimtă la anteproiectul, modificat de delegatul Franţei, ale cărui puncte de căpetenie guvernul a găsit că e nimerit şi la timp de-a le concede acum doi ani ăncă. D. Brătianu va ingriji ca adunările viitoare să aibe exact fisionomia Senatului actual. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 15 Martie. —Pentru că anarhişti au convocat iarăşi pe lucrători ca să se adune duminica viitoare la Câmpu-lui-Marte guvernu a hotârît că dacă se vor face atru-pamente, in urma somaţiunilor legale, toţi indivizi atrupafi vor fi arestaţi. Iarna' e tot aspră pretutindeni ; telegramele spun că ninge mereu şi că frigu este mare până in sudu Spaniei ; viile au degerat. Viena, 15 Martie.—Camera deputaţilor, după ce a votat bugetu provisoriu pentru luna lui Aprilie viitor şi creditu necesar fa-cultăţei de medicină de la universitatea cehă din Praga, a primit la a doua citire bugetu şi legea financiară pe 1883. Sofia, 15 Martie.—Noul cabinet s’a format după cum urmează : D. general Soboleff, prezident al consiliului, ministru de interne, însărcinat cu interimu ministrului.de finanţe; general Kaulbars, ministru de reeboiu ; Prinţul Hil-koff, ministru al lucrărilor publice, agricul-turei şi comerţului ; Ţheoharoff, ministru de justiţie ; Chiriac ZaDCoff, ministru al a-facerilâr străine; Agura, ministru al instruc-ţiunei publice. (NB : Actualul ministru al instrucţiunii din Bulgaria, a tăcut liceul la Belgrad, (acuitatea de litere la Iaşi a fost protesor. la liceul din Botoşani şi revizor şcolar pentru circumscripţiune Iaşi-Vasluiu). Programa noului minister este d’a măn-ţine starea actuală de lucruri şi d'a pune in lucrare legile votate de Cameră in ultima sa sesiune. Londra, 1(> Martie. —Au isbucnit două bombe, una inaintea palatului Westmin-ster, alta inaintea birourilor lui .Times," — Nimeni rănit.—Garda camerei şi ministe-lelor s-a Îndoit. „Times" zice că opunerea României la hotărîrile conferinţei din Londra nu va putea impedica pe puteri de a latilica noul tratat. I>IN CAMKHA In şedinţa, de la •'! Martie a Camerei, opoziţiunea voind să propue un proiect de adresă cătră tron, o- Ahunjarile ţi inserţiile se primesc HncnreştI, 1& Administraţi» zismlnl it Viena, Îs bioronrile de snnnţnri Heinril Sehalek, ffollzeile 12;—A. Oppslik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmsno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primat Manuscrisele nelmprlmate sa ari. prită de-a da citire chiar acelei adrese şi oprită de a vorbi, membri ei şi au dat demisia in corpore. Reproducem aci după „Monitor-1 discu-ţiunea ce-a avut loc cu această ocazie. Adunarea trecuse in secţiuni pe 25 de minute spre a se ocupa de împrumutul cerut pentru cheul Brăilei. La redeschiderea şedinţei (la 3 ore) luă cuventul d. Vernescu : B. G. Vernescu. D-lor deputaţi, in eu-rend avem să eşim din această Cameră : momentele acestei camere sunt numărate. Ku personal, dacă n aşi fi bolnav şi aşi fi putut să viu Ia şedinţa de ieri noapte, aş fi vorbit, după cum eram înscris, in contra revisuirei. N’am putut s’o fac, nu sunteţi d-v. vinovaţi, slâbieiumea mea fisică e vinovată. Dar pentru că alţii au vorbit, pentru că şi d-voastrâ vi s’aii solicitat, şi guvernului ’i s’a solicitat ca in momentele de faţă să scutească tara de agitaţiunea revisuirei, şi cu toate acestea eclio nu s’a găsit nicâeri ; pentru că noi credem, in adevăr, că in faţa împrejurărilor din afară, era bine sa fim cu toţii uniţi, să avem liniştea spiritului, să nu ne gândim la alt-eeva de cât la apărarea intereselor noastre, am crezut de cuviinţă, eu şi oposiţiunea, dacă nu mă înşel, oposiţiunea intreagă, am crezut de cuviinţă să epuisâm cel din urmă mijloc pe care ni ’l dă Constituţiunea Acest mijloc T cunos-teţi cu toţii; este să ne adresăm şi către Majestatea Sa Regele ca să ne scutească de această tulburare ; sau cel puţin să facă ast-fel ca votul in alegerile viitoare să fie liber. Iată propunerea ce in acest sens am onoare să fac : „Maji-state ! „Oposiţinnea unită care a ştiut tot-d'a-una....“ • B. preşedintef Această e o propunere d-Ie Vernescu, sau o petiţiune către Rege?., (aplaude). D. G. Vernescu. Propunere este şi o adresăm către Rege. Remăne ca d-v, dacă nu ve convine, să o respingeţi. Noi facem o propunere şi, după regulament, propunerile n'au obiect limitat. . . (sgo-mot). D. preşedinte. Propunerile se adresează către Adunare, nu către Majestatea Sa. Dacă aveţi o petiţiune către Majestatea Sa, ştiţi calea petiţiunilor. (aplause). D. G. Vernescu. Cunoşteam calea indicată de d. preşedinte : şi când nu voiu mai fi pe aceste bănci, voiu şti a merge pe acea cale cu petiţinue la Rege. Astă-zi când sunt inaintea d-v,. mi se pare că am dreptul să me adresez către Majestatea Sa prin o adresă pe care rog Adunarea să o primească... (sgomot). B. ministru de interne. Noi votăm legi, nu petiţiuni. (sgomotj. Voci. Cer cuventul in cestiune de regu-lement. (sgomot mare). B. G. Vernescu. Nu me puteţi opri eu cestiuni de regulament. D. preşedinte. Ca fost preşedinte al Camerei, nu me aşteptam de la d. Vernescu la asemenea propunere, (aplause). D. G. Vernescu. Eu ca fost preşedinte al Camerei, am să ’mi dau socoteală mie de faptele ce fac inaintea d-v. şi a ţârei. Respect atributele d-lui preşedinte, dar ’l rog să binevoiascâ şi d-sa să respecte convingerile mele. Am dreptul să vorbesc prin o adresă către Majestatea Sa Regele. O voce. De ce nu vorbiţi naţiunei ? D. G. Vernescu. Naţiunea d-lor, sunteţi d-voastrâ, e Majestatea sa, suntem noi toţi, sunt toţi alegetorii, şi eu nu las ia afara naţiunea cănd vorbesc Majestăţei Sale Regelui ca deputat. Regele nu este afara din naţiune... (sgomot). D. preşedinte. D. Kogălniceanu are cuventul in cestiune de regulament. TIMPUL D. M. Kogălniceanu. D-Ior, care propunerea ce ne face d. Vernescu ? este Pro- pune d-sa o petiţiune către Rege ? Sau vine şi vă cere să votaţi şi d-voastră propunerea pe care o face d-sa ? D. Vernescu vine şi vă zice in împrejurările de faţă propun onor. Carneri acest proiect de adresă care cred că trebue supus Tronului. Ce este să se facă cu aceasta ? Ca toate propunerile această propunere se va trămite la secţiuni; secţiunile vor face ce face Camera : va fi o discuţiune generală, şi daca, dupe discuţi-une, s ar zice că nu se primeşte propune rea, de a se face adresă, totul va fi sfirşit, iar daca se primeşte propunerea, şi dacă ea se va lua in consideraţiune, atunci va veni in discuţiune, unde vor fi părţi ce se vor scoate, şi altele care se vor primi. Aud 7.ieându-se că nu poate un deputat să zică: iată proiectul de adresă ; ci alţii trebue să se numească care să interprete voinţa şi opiniunile aceluia care ’şi ar permite să vie cu o asemenea propunere. Dar trebue să fie cine-va bancrut de inteligenţă ea să primească teoria aceasta. D-lor, vă mărturisesc curat cum că nu inţeleg această opunere a d-voastră, şi cu mine cred că nu inţeleg şi toţi aceia cari voesc ca şi ţara aceasta să aibă un regim parlamentar ; şi voiu face apel la onor. D. N. Ionescu că d-sa, care negreşit că este un tipicar in materie de parlamentarism parte a lumei unde s’a făcut această propunere ; dar cănd ea ar veni şi la noi puteţi d-voastră să opriţi pe acel membru in eserciţiul dreptului său de a face acea propunere ? Dacă un membru al Parlamentu Iui ar veni să propună o felicitare pentru un eveniment fericit care s’ar intămplaMa-jestăţei Sale, dacă după o boală indelunga-tă şi pericoloasă Majestatea Sa ar recupera forţele Sale, aţi putea impedica pe acel singur membru al Parlamentului de a propune adresa de telicitaro Suveranului pentru insănătoşire ? Nu; şi mă grăbesc de a vă spune indată că in Englitera, cănd Principele de Wales a fost bolnav, Camera s’a grăbit de a ’i face o adresă indată ce s’a insănătoşit. Dar, d-lor, sunt esemple mult mai recente de ieri, de alaltă ieri, in practica parlamentară, care militează in favoarea acestei teorii, că un membru poate să propună un text de adresă ; rămâne insă la Adunare, rămâne la majoritate să discute, să ’l aprobe sau să ’l respingă... D. D. 1. Ghica. Cei cuvântul. D. N. Ionescu ’Mi pare bine că un june coleg dintre noi, care presupun că citesce gazetele englezesci, cere cuvântul. D. D. I. Ghica Ca să vă spun eu ce s’a facut. D. N. Ionescu. Să vă spun eu mai in-tăiu : sunt căte-va ziie de cănd Marchisul căci comunele sunt fidele M. Sale. Ce mai zice preşedintele ? Zice că representanţii naţiunei, in eserciţiul prerogativelăr lor, vor delibera şi vor vota liberi. Aşa dar o dată că pentru representanţii naţiunei este dobândit dreptul ca ei să delibereze şi să voteze in mod liber, aceasta insemnează imunitatea tribunei, libertatea individului. Ei bine, vă intreb, d-le preşedinte, ce s’ar face cu aceste prerogative ale represen-taţiunei naţiunei când preşedintele ar zice unui deputat, cum ziceţi as‘â-zi d-voastră representantelui colegiului I din Bucuresci: nu aveţi voe să faceţi cutare propunere ? D. preşedinte. Voi respunde. D. N. Ionescu. Apoi ce este o propunere ? Ea este o opiniune a unui membru al Parlamentului, care opiniune nu poate să fie inăbuşitâ şi care trebue să treacă prin filiera aceea de a se aduce la cunoştinţa Parlamentului, şi aceasta fără nici o pre- D. N Ionescu. Eu conjur majoritatea acestei Camere să înţeleagă că este de demnitatea ei să nu pue astăzi in contestaţiune dreptul de iniţiativă şi să nu se desmintâ pe sine in această privinţă. Eu susţin in principiu că trebue să se lase D. Vernescu să’şi citească propunerea şi sâ'şi-o desvolte şi cred că nu se poate găsi nici un cuvânt contra acestui principiu al iniţiativei, ince-pând de la popoarele cele mai primitive pănă la cele mai civilisate. Prin urmare, pe câtă vreme nu esistă in Constituţiune un articol care să oprească pe un deputat ca din iniţiativa sa să propună Parlamentului o adresă către Suveran asupra unui obiect cert şi determinat, atunci, precum puteţi felicita pe Majestatea Sa pentru bine, puteţi presenta, nu doleanţe, dar dorinţe. Eu nu voi vorbi in fond, căci cred că mi se va da cuvântul la timp, dar mă lupt in contra acelora cari ar voi să tăgăduiască nu se i judecare a celor alte formalităţi ulterioare. I iniţiativei parlamentarea unui membru drep-D-voastră nu sunteţi pus acolo ca om de | ful de a propune o asemenea adresă. şi constituţionalism, să vă citeze fapte, pe de Landsdown a propus in parlament care sanătatea mea nu mă iartă a le arăta, se facă o adresă către Regina pentru spre a vă dovedi că in toate zilele, in prin- numi o comisiune care să vadă ce este de cipalele parlamente, in parlamentul mumă, I făcut pentru împroprietărirea ţăranilor din se văd repeţindu-se asemenea propuneri de Irlanda ; D-voastră ştiţi ce este Irlanda, a se adresa la graţioasa şl buna, şi consti- ] O voce. Ce a făcut parlamentul ? tuţională Regina a Engliterei. D. N. Ionescu. Parlamentul a discutat D-lor, nu se impedica de loc voinţa ma- acea propunere cu toată seriositatea şi nu-jorităţei ca ea sa facă ce va voi cu aceas-1 mai după ce autorul s’a convins de argu- tâ propunere : poate să o trămită la secţiuni, dar nu poate să impedice ca unul sau duoi, sau trei deputaţi să vină, pe respunderea lor, să zică : iata ce credem noi ca in împrejurările de faţă să zicem Tronului. D-lor, in ce regulament stă că Adunarea aceasta n'are voie să vorbească cu Tronul de cât la 15 Noembre ? Aceasta e programul partitului liberal ? Mă voiu face apărătorul trecutului acestui partit şi voiu arăta că nu o dată s’a proces ast-fel. Nu vine aci nimeni cu jalbă in proţap ; azi ve- mentele ce guvernul ’i-a dat, asigurăndu’l că o lege existentă poate să aducă aceleaşi resultate, Marchisul de Landsdown a retras propunerea ; dar nimănui nu ’i-a venit in gând să sugrume vocea deputatului şi im-munităţile tribunei. D-lor, eu nu pot fi suspect că zic aceste cuvinte ca un om de partit ; trebue să vă spun că eu nu mai sunt in sfaturile o-posiţiunei prea credincioasă Majestăţei Sale, sunt un membru liber şi independent al acestei Adunări şi revendic pentru mine acest drept de a’mi esprima in toată libăr- nim cu dreptul de deputat să arătăm ina- tatea opiniunile mele. Dar cănd văd că pre-intea colegilor noştri opiniunile noastre; va şedinţele Adunărei vine şi fără a se spriji- veni discuţiune, va veni majoritatea mare, sdrobitoare, a tot puternică, dar nu mai din nainte ni se poate inebide gura. De aceea fac apel la lealitatea, la nepăr-tinirea d-lui preşedinte şi ’1 rog pe d-sa să apere pe d. Vernescu in îndeplinirea unei sarcine care credem că constituţionaliceste trebue să o indeplineascâ. D. N. Bimancea. După Constituţiune, d-lor, persoana Regelui e pusă in afară şi mai presus de discuţiunile noastre şi noi n’avem in faţa noastră de cât pe guvernul responsabil. Dar tot după Constituţiune ni s’a dat drept de a vorbi cu Capul Statului, spre a ne spune vederile noastre, insă numai in ocasiuni solemne. ni pe nici un articol sau un text precis din Constituţiune sau din regulament, opreşte pe un orator de a citi o propunere de tribună, atunci vă mărturisesc că m’am revoltat. D. D. 1. Ghica. Nu este o propunere. D. N. Ionescu. Să bine-voiascâ repre-sentantul de Dămboviţa a nu’mi spune mie ce este ceea-ce se propune ; aceasta este o propunere de adresă ; nu puteţi schimba natura lucrurilor şi dacă ilustrul d-voastră părinte ar fi aci şi var vedea că voiţi să travestiţi ast-fel un drept parlamentar, v’ar spune că nu meritaţi să purtaţi numele pe care ’l purtaţi, (sgomot.) D. D. I. Ghica. Protestez in contra a- D. N. Ionescu, D. preşedinte a inter- cestor cuvinte, (sgomot). venit să oprească citirea unei propuneri. D. N. Ionescu. Dacă nu m’aţi intrerupe Mi se pare că aceasta este afară din atri- nu v’aşi apostrofa personal ; dar fiind-că buţiunile prezedintelui; nu poate preşedin- d-voastră vă luaţi misiunea de a vorbi tot-tele să se rezime pe nici un articol din d’a-una cănd -se atinge de instituţiunile Constituţiune sau din regulament ca să im- Engliterei, şi fiind-câ in acea ţară este nu-pedice citirea unei propuneri, or-care ar | mită Camera Comunelor o augustă incintă. fi substanţa sa. rm mă adresez esclusi-vamente la d. preşedinte... £>. preşedinte. Dacă propunerea nu e către Cameră. D. N. Ionescu. Aveţi pacienţă. Dacă nu intervenea faptul d-voastră, acum eram in discuţiunea propunerei. D-v. aţi întrerupt un orator, intervenind in prima facă aces-tiunei ; ’l-aţi întrerupt când anunţa numai obiectul propunerei sale, pentru că vi sa părut că este ceva anti constituţional, anti regulamentar. D-le preşedinte, cred că cu d-voastre mă voi inţelege mai curând de cătcu ori-cine, pentru că nu am să vorbesc de căt cu regulamentul şi Constituţiunea in mână. Pecum am avut onoare să vă spun de la inceput, in Constituţiune nu este nici un articol care să vă inarmeze contra iniţiativei parlamentare, nici un articol care să vă dea control asupra iniţiativei parlamentare. Un singur membru din parlament se poate ridica la acea tribună şi să ceară să decretăm ca să nu mai fie icoane in şcoa-le . . . Presupunând că va veni şi la noi o asemenea idee, aţi putea d-voastră, in numele ortodoxiei constituţionale să opriţi eu vă rechem la respectul ce datoraţi acestui cult. Eu nu fac personalităţi, dar când sunt intrerupt mă apăr cu unghiile şi cu colţii, (mare ilaritate, aplause). Vedeţi, d-le preşedinte, că din causa in-trerupţiunei neoportune a junelui nostru coleg, am intrerupt şirul ideilor mele, şi eu ţin să vă conving pe d-voastră. D le preşedinte, mare lucru este un preşedinte al unei Adunări populare ; el re-presintă, nu numai majoritatea Parlamentului, dar represintâ drepturile imprescriptibile ale minorităţei. Preşedintele englez, inainte pănă a nu fi constituită Camera Comunelor, se alege cu grămada de deputaţii neverificaţi, şi cel ăntăiu lucru ce face preşedintele este a se duce cu adresă la Suverană şi a reclama pentru el, in numele parlamentului, acces, apropriere de Suverana in ori-ce moment şi in interesul parlamentului, căci parlamentul ’i zice : sunteţi obligat să vă duceţi la Suverana ori de căte ori Adunarea va decide ca să solicitaţi audienţă şi ascultare de la Suverana. Mai mult de cit atăt, preşedintele in acea adresă roagă pe Suverană să nu inter- de a se propune aceasta ? Poate că este o j prete in rău nici un act al parlamentului partid, ci sunteţi represintantele imparţial al tuturor opiniunilor din întregul Parlament, şi prin urmare trebue să apăraţi pe ori-cine şi pe toţi cănd esercită iniţiativa lor in ori-ce sens. Dar acum, ce aţi zis d-v, ? D-v. aţi dat semnalul acestei iritaţi-uni fără motiv; aţi zis că aceasta este o pe-tiţiune către Majestatea Sa, aşa in căt aţi interpretat rău ceea-ce propunea d-nu Vernescu, fiind-câ aţi prejudecat lucrul fără să’l conoaşteţi. Poate că d-voastră aţi ştiut mai dinainte ce are să propună d. Vernescu. Eu vă mărturisesc că ignorez eoprinsul propunerei d-lui Vernescu, ignorez chiar i-luziunile care ’şi poate face d. Vernescu, dar trebue să recunoaştem, impreună cu practica constituţională, că nimic nu este mai logic şi mai constituţional de cât o asemenea ini ţiativă. Apoi, daca in principiu ori-care din noi are dreptul de a propune o adresă la Rege, atunci intreb: numai in ocasiuni {de curtenie trebue să facem noi adresă ? Numai in zilele de serbători să fie represen-taţiunea Naţională in relaţiune cu Suveranul ? Cred că această restricţiune este nead-misibilâ. Ori de câte ori va găsi de cuviinţă representaţiunea Naţională să se adreseze direct la suverani, nu ca să’i consilieze ceva anti-constituţional, căci in aceea ce a rfi neconstituţional este cunoscut că ' Suveranul are dreptul să pună pe ori-ce con-siliare şi pe ori-ce cerere vetul său, şi mai cu seamă când are consilieri pe agenţii răspunzători ai putereiesecutive. Unde vedeţi D-voastră inconvenientul practic al acestui lucru ? Principiul este necontestat. Dar inconvenientul practic ? Apoi Suveranul ce are să facă cu adresa ? Ce face cu adresa D-voastre de felicitare? Chiamâ pe primul ministru, i arată adresa şi ’l întreabă ce să respunzâ. Apoi nu vedeţi că toată garanţia o aveţi D-voastre ? şi apoi in regulament sunf luate toate pre-cauţiunile pentru eserc-itarea acestui drept. Prin urmare, de ce veniţi să contestaţi drepturi de asemenea natură ? Ve temeţi că in practică nu veţi putea esercită drepturile D-voastre ? Apoi vă amăgiţi, vă exageraţi slăbiciunea forţelor D voastre ! Aşa dar, D-le preşedinte, fiind-că majoritatea nu poate să opriască pe un membru să iea iniţiativa şi să facă propuneri, fiind-câ D-voastre sunteţi datori de a protege pe ori-ce membru in exerciţiul iniţiativei, vă intreb, ce cuvinte aveţi să impedicaţi pe D. Vernescu de a citi propunerea sa şi ‘a’şi continua discursul său ? Eu gândesc, D-le preşedinte, că trebue imediat să închideţi incidentul de regulament şi să daţi cuvântul D-lui Vernescu, ca să termine discursul său şi să termine şi citirea propunerii sale; să o vedem ce coprinde şi apoi majoritatea şi minoritatea se va rosti asupra ei, şi va vedea ce este de tăcut ; căci fiind o propunere de adresă, ea sa va trămite la secţiuni sau la o comisiune specială ; D-voaatra aveţi această alegere şi puteţi ca acolo să daţi şi oposi-ţiunei repiesentanţi sau să nu’i daţi de loc şi să numiţi numai din majoritate, căci sunteţi suverani, şi pe urmă vom vedea dacă o putem vota, căci cred că ni se va da şi cuvântul in fond. D-lor, pentru ce voiţi D-voastră să contestaţi un dropt, o imunitate in privinţa iniţiativei ori-cărui din noi ? Apoi nu vă aduceţi aminte textul din Constituţiune ? Nu sciţi că in privinţa aceasta nu mai incape nici o discuţiune ? Că fie-care membru poa-face o propunere ? . . . D. Gr. Eliad. Putea să fie orală, nu De aceea vă rog să lâsaţi să se citească propunerea şi să discutăm ce avem de făcut in facia acestei propuneri, căci nu este alt-ceva de cât o propunere de a se face o adresă, şi prea am întârziat eu violenţa care se face d-lni Vernescu de a nu se lăsa să se ^ citească propunerea; trebue, din contra, să ne grăbim cu toţii, şi D-v. D-le preşedinte, să Intrăm in legalitatea Constituţiunei, şi să lăsăm pe D. Vernescu sâ’şi producă propunerea şi apoi noi, discutând in cunoştinţa de causâ, iar nu in abstract, să vedem ce avem de făcut cu această propunere, liberi fiind de a o vota sau nu. D. N. Fleva. Onor. D. Vernescu a zis: cer ^cuvântul pentru o propunere. Apoi D-sa a vorbit ceea-ce a găsit de cuviinţă să vorbească in privinţa unei propuneri ce voia să facă, şi cănd a inceput să citească propunerea a zis: Majestate ! . . . D. G. Yernescu. Proiectul de adresă se incepe cu „Majestate" nu cu „Domnule". D. N. Fleva. Negreşit că cuvântul Ma-estate se adresează la Rege ; dar puteam să credem că se adresează şi la A lunare căci şi Adunarea ’şi-are majestatea sa. Onor. D. Ionescu să inşealâ cănd crede că dupe regulamentul şi Constituţiunea noastră, dreptul de iniţiativă este dat fie cărui deputat isolat in Adunare. După art. 49 din Constituţiune un membru al Adu nârei are dreptul de a interpela, de a conversa cu miniştri in privinţa afacerilor ţârei ! insă tot Constituţiunea prevede că ini ţiativa legilor nu este dată fie-cârui deputat din Parlament, dar că ea este dată fiecăruia din cele trei ramuri ale puterei legislative... (întreruperi, sgomot) Şi in ]ce mod este dată această iniţiativă ? In modul prevăzut de art. 43 din regulament care zice : 7 deputaţi pot să presinte A-dunărei ori ce proiect de lege sau pro punere. D. G. Vernescu. Am spus că propunerea este presintată in numele oposiţiunei intregi ; aci sunt 12 membrii nu 7. D. N.Fleva. Inaiute de a se face un proiect de adresă trebue să se ştie daca Adunarea voiesce să se facă o adresă la Rege, şi daca Adunarea ar voi să se facă o adresă in numele său ar putea un singur deputat să vină cu ăa redactata şi să pretindă a se adopta sa sa, fie şi ca proiect ? Nu, D-lor, semenea cas Adunarea numesce o siune conform regulamentului, care moment D-sa e turmentat de o boal ralâ... (sgomot). D. N. Fleva. Sunt turmentaţi de morală acei parlamentari bătrâni... D. I. Ionescu, Rădâcinele târnăcopul, ci cu toporul. D. Fleva. — A se primi citirea i tului de adresă făcută de unul de d chiar de zece deputaţi, este a primi, se da publicităţei prin mijlocul Parii tului un document care poate să ci lucruri ireverenţioase către Rege. In t) tea regulamentului şi a principiilor i tuţionale, să nu se permită a se c Parlament (aplause). Voci. închiderea diseuţiunei. D- preşedinte. Fac apel incă o-d lealitatea d-v, D-le Vernescu, să s', daca nu aţi început citirea de o-d' cuvintele : Majestate ! fără să spune ci că este propunere, nici că e alte* Voci. Aşa este. a* D. preşedinte. In faţa acestui fa", mam găsit in o grea dilemă, fiind-(w de o parte, nu aşi fi voit să vă intre ii să vă eau cuvântul, iar pe de altă part • vedeam nici cum mijlocul de a puteai! cilia citirea acestei adrese la Tron, cil poziţiunile clare şi povitiveale regula j tului m această privinţă. D-voastră,, aţi fost de atâtea ori preşedinte al Ac* rei, ştiţi că adresele la Tron urmează osebită filieră anume indicată in re ment, filiera aceea pe care a arâtat'o D. Fleva. D. pereşedinte al consiliului. — Al că aveţi dreptul să vorbiţi cu Regele dar pentru aceasta sunt oari-cari n cănd Corpurile legiuitoare au să vorb' eu Tronul. Noi avem un guvern responsabil este pus intre Tron şi representaţiunea ţională, şi atunci cănd guvernul nu mi ste espresiunea majoritâţei Corpurilor 1 uitoare, atunci aceste Corpuri ’l dau j( vine un nou guvern; dar o Cameră poate să treacă peste capetele ** . P ■A ;,*> ' r şâ ' a? .» . esp- I jf i „i a. jflSS w ori jj-lOTi nrv minişu «G i.ăiii ale'- Ia ci „ , , . ■miop t ii cuvântul in co» adre-in a-comisă in- redactarea acelui proiect de scris. in sărcinează cu adresă. Voci. Aşa este. D. N. Fleva. După teoria D-voastră s’ar putea intr’o zi să se citească aci o adresă către Rege care ar fi făcută de o persoană bolnavă, nu fisicamente ca D. Vernescu, dar moralmente.... (aplause). D. G. Vernescu. Esci bolnav moralmente D-ta, ca şi toţi acei cari te aplaudă acum (sgomot). D. D. I. Ghica. Aceia au dreptul să aplaude (sgomot). D. G. Vernescu. D-ta ar trebui să stai la loc şi să nu mă intrerupi. Eşti prea tânăr şi n’ai nici practică, nici obiceiurile parlamentare (sgomot). D. D. I. Ghiia. Pot să fiu tânăr ; dar aceasta nu mă impedica de a inţelege mai bine de cât D-ta că faci foarte râu şi contra regulamentului ceea ce faci acum.,, (sgomot). D. G. Yernescu. Vă rog, D-le preşedinte, să nu permiteţi D-lui Fleva să mai vorbească aşa cum a vorbit, pentru că atunci sunt in drept şi eu a’i spune, că in acest drepturi :);»Jeparti i i noi nn ( a*, nn cer Shlui cai ni acea 3j*ie Ea U„tî im ar ** Keoie ® ilSi a W|„ Renta Români Perpetuă . 6°|i, Obligaţiuni do stat. . . . 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o » Monicipale .... Casei Pensiunilor 800 1. . . , 10 fr. . Teodorescu va vorbi despre Viaţa Şl 5olo Scrisuri funciare rurale. operile Archimandrilului Eufrosin Po- ^ teca. VARIETĂŢI Horatius-ovreu —Directorul unui liceu din Triest a căutat să arate intr’o broşură, faţa locului pe d. colonel Cruţescu că poetul roman Quintus Horatius Flaccus, şi pe d. căpitan Gherghel, comisar favoritul impâratului August şi amic al lui regal. Aşteptăm alte amănunte spre Maecenas, a fost evreu de naştere. Autorul !„ t, Scrisuri Rurale . . 5ojo Scrisuri fonciare urbane . . 6o[o , » » 7o[0 > » * lmpr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Român e 2501. , , Soc. cred. mob. rom. 500 1. , , , Rom. de con-trucţii 5001. . , » de Asig. Dacia-Rom 300 1. , » » » » Naţionale 200 1. REVISTA ZIARELOR România liberă vorbeşte despre comedia din şedinţa de mercuri. Toţi alcătuitorii celebrii de opere bufe, de farse, de comedii hazlii au fost in trecuţi de către onorabilii istrioni şi diurnaşi ai puterii.“ Românul face, in felul sSu, „istoricul11 celor petrecute in Cameră cu ocazia presentării, din partea opoziţi- a le împărtăşi. 0 ŞTIRE GRAVĂ Publicăm următoarea informaţie a „Vocei Botoşanilor11 asupra căreia atragem atenţia guvernului. Dacă votaţi ţăranului ajutoare spre a nu peri ae foame nu-i luaţi pe de alta, prin perceptor, tot ce are. E o barbarie. „In momentul de a pune ziarul sub presă, scrie numita foaie, primim un numfir de trei-zeci procese verbale din comuna Zlătunoaia, plasa Meletinului, din cari se constută cum bieţii ţerani sunt secuestraţi şi urmă-chiar in hrana copilaşilor lor. riţi inuCO»u«.i»- „Statul cere credite şi ţara cum-ue piii-if popuşoiu spre a veni in ajuto- - —o- ■ - foaea ^lzantin rul locuitorilor ţerani şi perceptore- gănă cu smerenie, catotdauna: „fa- L ^ altă par(e -j secuectrează po-ra a judecat, judecă şi va judecai11 puşoii, vaca, mănza, fănul, calul; ba ----- ce’i mai mult, ’i scoate chiar in ven- 3 Naţiunea, esaminănd cestiunea, da- zare pămentul inalienabil după lege că la liniile ferate secundare, ce sunt a | Spre a se plăti dările către stat.11 se construi la noi, este mai folositoi a se adopta calea normală sau calea ângustă, se pronunţa pentru drumurile cu cale normală. jilr St s*» ceiM ii ACTE OFICIALE re a face noi oposiţiunea, incidentul s a na şi nu se mai poate citi propunerea, opunerea noastră constă intr’o adresă Rege, d-voastră nu voiţi această, aţi cns gura intregei oposiţiuni. 7oci. Primim ca propunere. 0. G. Vernescu. Atunci să o citesc. V voce. Aceea este petiţiune. . G. Vernescu. Nu s’a vâzut nicăiri ca ieiu să se declare că are să se facă pro-aere, Camera să se pronunţe asupra ad-aibilitâţei şi apoi să se redacteze pro-nerea. I iU am făcut propunerea in întregul ei opunerea mea consta mtr’o adresă către i»’ xin. N’aţi permis citirea... 11. G. Chiţw ministru de interne. Nu .emitem jalbe. D. G. Yernescu. Jalbă vei face d-ta md vei fi simplu deputat; eu am o altă iiee de misiunea mea şi nu voiu face jalbe re Majestatea Sa, ci voiu face un proiect i adresă pe care T voiu comunica Ca-erei şi daca Camera ’l va primi atunci b va inmăna Regelui; daca nu, atunci se ii inehide iu archivele Adunărei; d-voastră Jţi refusat citirea propunerei. D. Gr. Yulturescu. Am refusat citirea stiţiunei. Resboiul W. publică proectul de I Doctorul in medicină Manolescu Nieolae adresă cătră M. S. Regele, proect, pe este inaintat la gradul de medic de regizare pseudo-liberalii n’au voit nici să 1 -nt clasa H, in reservâ stag.ar, ,n seiv, audă şi au silit pe membri opoziţiei |L111 msiunei ' să părăsească sala adunării. I g’a acordat căpitanului Palada Grigore ----- I din regimentul 1 artilerie, un concediu de 7 Binele public invederează purtarea luni in ţară( pentru interese de familie, majorităţii roşie din Cameră faţă cu trecându-se tot de o dată in posiţie de proectul de adresă cătră M. S. Re-ele. Sateliţii d-lui Brătianu au im-oedicat pe d. Vernescu de a citi acel proiect. Ne mai existând m această Cameră nici libertatea tribunei nici prerogativele deputatului, nici epturile minorităţilor, locul oameni-1 acelei broşure spune, că tatăl lui Horatiu a fost un evreu erudit din Alexandria, care ’şi crescuse pe fiul sâu in credinţa şi in înţelepciunea părinţilor. Deaceea filosofia vi-eţei, exprimată de Horatin in versurile sale, este aeeaşi, ce se găseşte in cărţile sacre ale ovreilor, cunoscute sub numele de „Cărţile inţelepciunei.“ Toate acestea autorul caută să le demonstreze prin numeroase citate. Afară d'asta el află o trăsătură curat judaică in epicureismul şi humorul lui Horatiu şi sub acest raport compară pe poetul îoman cu Heinrich Heine. Intr’o satiră a lui Horatiu zice : „Credat Judaeus Apella“ şi autorul broşurei susţine, că Apela nu e altceva, dec-ăt Abeles. La aceasta un glumeţ a observat, că Horatius Flaccus cată să se traducă prin : Horatius Flekeles. Bijuteriile Franţei.—Din Paris se scrie: După multe desbateri s’a decis in fine, ca bijuteriele Franţei să se vindă in luna Martie ; numai următoarele bucăţi nu vor fi supuse la licitaţie : 1. „Regentul11 sau diamantul lui Pitt, ce s a cumpărat la 1717 dela Filip de Orleans Pitt, guvernatorul din Madras ; el e considerat de al doilea diamant mai mare in lume şi e intrecut in mărime numai de „Orlov“ din sceptrul imperial al Rusiei ; 2. o spadă cu un mâner cu briliante,[minunat lucrat in aur, ce s’a făcut la 1824 ; 3. un reliquianu, cu un briliant triunghiular, ce datează din 1479 ; 4. .Diamantele lui Mazarin11, pe cari cardinalul Mazarin le-a dăruit lui Ludovic XIV; 5. Un orologiu preţios, dăruit de beiul din Algeria lui Ludovic XIV; 6. Un rubin gravat, cel mai mare ce s’a gravat până acum şi 7. un ordin al balaurului (dragon) şi al Bufantului, din Danemarca. Diverse Anr contra argint. . , , Bilete de BaDqne Fiorini valoare Austriac!. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Cump. vdiid. 93'U 98*/4 91*/« 92U-4 100i;4 1003u 102't2 103’/2 861/4 86t|< 225--- 230- 91’U 9|3/( 103- IO31/-4 88l Io 89- 98' 8 99 >1» 102- l02»ti 321/j 3 3 Vj 1285 1300 205--- ZlO--- 530--- 535--- 405--- 410- 235- 2t0--- 1 »/ 2 - 1 3li 2 - 210il 2.11'l2 1 22 1.25- 99'h 100'/, Boalele de git, gură, nas şi ureehi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). DAOTIA ^octor in me - » „ „ „ „ „ „ „ 69,557 50 Capital social 19 38 29,950 Spese de urmărire Cheltueli de urmăriri de incasat .... Depuneri de transport Cheltueli de transport de incasat .... r , , Imobile Casa, sediului societate! S. O. scris. urb. 7oio Mobilier adiudecate asuprâ~ s'oeietăţei. . 825,900 75 Asociaţii împrumutaţi, reţinerile 2ofo de la irnprumu tun in numerar, diverse funcţiuni in numerar in sensuri funciare urbane 7o[o lei .... 309.000 » 6oI° *........... 88,700 »°o[o „............ 92,200' Capital de reservă 556,282 489,900 6,796 Reţinerea de l|4o[0 din valoarea Împrumuturilor realitate până la 31 Decembre 1882, de Iei 26,905 900. minus valoarea împrumuturilor convertite lei ’ 248,200 Diverşi creditori 22,898 74 |C'Tnitnumerarletaril0r imprUmuU(l pr- P»rgi ipotecare |ln scrisuri funciare urbane 7o[o lei ..... .'.33 200 " " ’• ”®°I° ».............135,100 " ” ” &0I°...............175,100 66,644 25 57,200 Pi eşedinto, D. Cariagdi. 883,100 349 65i 70,463 5,400 50 24,803,742 13[ Director, A. C. Diferiţi deponenţi 343,400 67,303 Pentru reparaţiuni şi pentru rate esc. in numerariu „ rcmbursâri in scrisuri func. urb. 6oro . . . Deponenţii taxelor deexpertisă.............. Capitel de revirement............... Escedent 49,800 ..... ,883,100 Batcoums. Şeful comptabiliti. ţei, Elie Bosianu. 16 27,868 18,992 42,756 24,803,74213 07 29 3 ti Dare CREDITUL FUNCIAR URBAN DIN BUCUREŞTI Saldo din anul 1881 Resurs CAPITALUL DE REVIREMENT PE ANUL 1882. r.te râmase de incasat din 1881 Cheltuieli administrative Retributiuni . Mărci de presenfă ........................... Publicaţiuni şi abonamente .................. isşs ţ '■ '■ Imprimate şi registre din 1881-82 Şi spese diverse . 0 J ’ imprimarea banchetelor, costul cernelei 1,1 societăţii pe anul 1882. 1 2. Budgetutul de venituri s, meii pe anul 1883. 3 Complectarea reguIametJl văzute de art. 94 şi 97 din Si • Punerea in vedere a dec luate de consiliu d’a se constr anul corent un edificiu pentru nul societăţii. 5. Alegerea a doui consilie Jocul celor ce şi-au indeplint nul legal, precum şi confirmă! nitivâ de consilier in persoana Ueneral Al. Cernat, numit dei consiliu pentru a înlocui pe D-staţiu Oaligari decedat in anu pirat. Se atrage atenţiunea D-lor s tari asupra art. 49 din statut cele următoare, şi mai cu seam, supra art. 51 care sună ast-fel Dreptul de vot la adunarea « rală se poate esercita de cei in d m persoane, sau prin imputern dată altui membru cu drept de Insă prin escepţiune minori p representaţi prin tutorele lor, per nele supuse unei curatele, de cu iorul lor; femeile prin un proc* or; casele de comerciu prin i din asociaţi şi societăţile in gen win unul din membri lor, cărui vor da procură, chiar dacă 1 epresentanţi n’arfi posesori de titl Atăt membru care va fi procn tor, precum şi procuratorul, trei să justifice dreptul său, cu opt t cel puţin inainte de adunare, pune in vederea D-lor Societari m conformitate cu aceste disposiţ ni direcţia nu e autorisată a lib< bilete de admisiune pentru adunar generală de căt numai pănă in zi de 8/2o Martie inclusiv ora 6. p. ; şi procurele nu se. vor primi de pănă la ora 6. p. m. a zilei de 6, Martie viitor. Domnii societari şi procuratori f vor fi admişi a participa la adun rea generală daca nu se vor confoi ma acestor prescripţiuni. uoieri „ţiS! iar' # 5' i i w P^111 gllţcl*® iţi ii li W Direcţiunea. PriHia societate română pentrp fabricarea hârtiei .X St# eurt flâfll i® şi ţw we, m ţm şi • ei pri 11 p: ■sirin intri •tre inii bunei f- *Jeraţii Jâiorie a mult N%i f N Jf 4e fître ‘iepiitaţ fiinţe In conformitate cu art. 46 şi 5 din statute, domnii membri fondata ri şi acţionari ai primei societăţi ro mane pentru fabricarea hârtiei sul convocaţi iu adunare generală pentru. Duminică 3/15 Aprilie 1883, oj 1 p. m. in sala Camerei de Comerciu din Bucureşti, (colţul stradelor Lipscani şi Smărdan). Acţiunile sunt a se depune pănă la 27 Martie a. c. Ia magasinul dei? librăriă Socecet Comp., calea Victoriei 1^. No. 7 in schimbul unei adeverinţe, I care va servi totodată şi ca buletin de votare. Ordinea zilei şi uite amănunte sunt comunicate in invitaţiunile adresatei nominal D-lor Acţionari şi se pot avea şi dela Librăria Socec. Consiliul de Administraţie Mi DE ÎNCHIRIAT 5?nr.1“,“Tdc3i! colonel Schina, compusă din 12 camere, pimnifă, curte, etc., situată str. Academiei No. 13, intre ministerul de Interne şi casa Letzu. Doritorii pot lua informaţii la magasiiin Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţional. DE ÎNCHIRIAT atât localul Clubului Militar, cât şi cele 8 pi tăvăli i de jos. Doritorii se vor adresa la locuinţa din str. Umbrei No. 4, dimineaţa până la amiazi. Doctoru Stăuceanu os8oi- Strada Manea-Brutarn No. 1. ‘îll % . ,|JL -¥1