UmBATA 5 MARTIE 1883 .V^lministi'aţia, Oalea "Vrictoi»iei P^r. 32. ANUL AL VIU.—No. 51 ABONAMENTELE ■o toită ţara, pe an . . , pe 6 luni. , pe 3 lnnî. . , etreinitate pe an 40 lei 22 leî 12 leî 60 lei rentele ie priimeac la Administraţie- f ---------------- li Capitală 10 bani numărn !l Districte 15 bani numărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ED1T1UNEA II a ANUNŢURI Şl INSERŢD Linia 30 litere petit paf. IT. 30 Idem paf. III. 1 20 Reclame pag. m . . . ■ 1 *0 , . n . . . . 2 so Aainţnrile |i ineerţiile se primeec Bucureşti, la Administraţia liarnlnl la Viena, la binroorile de annaţnri Beiiril 8chalek, ffollieile 12;—A. Oppeiik, Stnbek-steia 2;—Pari», C. Adam, rne CKmeno 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrlaerile nefrancate na te primei Manuscrisele nelmprlmate ae ar4. ioemisiunea memlirilor opsitinnii din Senat Şedinţa Senatului de la 3 mai tie. fiu urma interpelării cl-lui General nu din şedinţa de eri a Senatului, ■ l(feue cu a ...........m‘v f — ces- jpS, fii . L care întreba pe guvern, daca nu «^Şede că a venit vremea să ştie şi ’ WBa ce s’a făcnt la Londra in ces-i(Jj ijjnea Dunării, majoritatea după o-iiouui ei, a recurs h tot felul de sonalităţi, de acusaţiuni gratuite, t Ilijj A Hm ** Boi® Elini! iasr: îcfcsa; iimifcr, bl . A y.jy-i n’aveau nici o relaţiune cu interpelarea desvoltată de d-nu Ge-JL-jl Mânu, şi aceasta ca să ajungă | propunerea făcută de d-nu Petru i] ădişteanu, prin care se dă cea ,i completă aprobare guvernului k conducerea acestei cestiuni, fără ha mai mică temere de acel bun imţ care-ar face pe ori ce bun ro-îăn care se respectă, să intrebe : um un corp legislativ aprobă şi bsolvă pe guvern in necunoştinţa e causă, de oare-ce singur guvernul ieclarâ că nu poate spune nimic in («•stiimea Dunării. In zadar d-nu General îlorescu, uănd cuvântul. a spus majorităţii şi guvernului, că propunerea d-lui Gră-disteanu este cu atăt mai neiegula- inspirat atăt pe guvern căt şi pe Cameră cănd a cerut amânarea re-visuirei. —- Astăzi, cănd evenimentele fiind aceleaşi, ba ancă şi mai complicate, cum se conciliază chemarea din partea I>-lui Preşedinte al consiliului la înfrăţire, cănd totodată se aruncă printre noi, prin revisuire, tâciunile discordiei. — Apelul din partea opoziţiunii cătră guvern şi majoritate rămăind fără efect, opo-siţiunea atăt din Cameră căt şi din Senat au crezut că nu-i rămâne altă forţa in ţară, care, pătrunsă de pe-riculul unei abdicări a Domnului pe atunci, se raliase cu guvernul. Ei bine; care fu soarta acelei pe-tiţiuni in acea epocă de putere quasi discreţionară a partidului Conservator? — Ea fu imormăntată, fără a fi trăit măcar, in archivele corpurilor legiuitoare; nu i s’a făcut nici cel pu- aţi centraiisat in măna guvernului, aveau censul pentru colegiul III, dar toate instituţiunile politice, econo- j nu erau înscrişi in colegiul acesta, ci mice şi comerciali, cari sub regimul Conservator se bucurau de o administrare autonomă, şi aţi făcut acesta in culpabilul scop de a guvernaraentalisa colegiele electorale, ca ast-fel, falsificând regimul parlamentar, să vă puteţi crea majorităţi automate, cu ţin onoarea d’a se lua in studiu mai care să guvernaţi fără control ; şi d’aproape. I cănd d. Alexandru Lahovaii, consta- Daca insă ar fi exprimat ea ade- tăndu-vă criminalul atentat la Confratele simţimănte ale partidului stituţiune, imputăndu-vă că aţi făcut cale constituţională de căt aceea de-a I Oonservat0r, e netăgăduit lucru că i d*u legea electorală actuală o „lege B tâ si mai puţiu demnă de un innalt corp ca Senatul, cu căt nu cunoaştem nimic despre modul cu care gu vernul s’a condus in cestiunea Dunării, şi cu căt precedentele nu i unt favorabile—căci toate Gestiunile mari naţionale, precum cestiunea Basarabiei, Arab-Tabia, s’au periclitat in măna acestui guvern, sau mai bine zis in măna d-lui Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, căci căt despre cei alţi miniştri, am văzut in aceşti din urmă 7 ani, defilând pe dinaintea d-lui Brătianu mai bine de 40 aşa numiţi colegi ai d-lui. Luănd cel din urmă cuvăntul, chiar D-nu Brătianu au fost mai mult glumeţ, de căt să fie serios precum se cuvenea intr’o cestiune atăt de nia re care a emoţionat ţara întreagă. A inceput prin a vorbi de spada şi de pintenii’D-lui General Mânu, şi a conchis la infrăţire şi la unirea tu turor in faţa pericolelor ce ne ame ninţă. Minoritatea din Senat s a ab tinut de la votul propunerii D-lui Grădişteanu, iar majoritatea, dupe deprmderele sale, a votat o ca un singur om. ar fi dat curs şi s’ar fi raliat la guvernamentală ; - atunci, ca impos dănsa insuşi bărbatul prin care se tori fără ruşine, cătaţi a arunca vina representa atunci la minister parti- faptei voastre pe însăşi legea elec-dul Conservator. Aceasta n’a fost, şi torală, intortochiănd sensul cuvinteloi prin urmare nici se poate face par- d-lui Lahovari. tidul Conservator solidar cu dănsa. Voi aţi conspirat necontenit contra Dar apoi Românul oare, cu ai sei Consituţiunii, decretând o lege co capi să fi ignorând sorgintea sau niunală şi o lege judeţeană, basate causa acelei petiţiuni ? Ea era inspi- pe principii electorale abătute de la rată de amărăciunile ce cauzase Dom- cel inscris in Constituţiune ! nului nesinceritatea partitului şi gu- Voi aţi luat in ns această on-vernului roşu, şi căţi-va bărbaţi po- stituţiune, transformăndu-vă, din Ca-litici, in greşita lor închipuire că meră specială in cameră de revisuire vor da o mângâiere dinastiei noas- precum venirăţi la 1879, _ in Camere posiţiunei de căt a lăsa majorităţii tre, bătută pe toate tonurile şi prin ordinare cu care inc eiaţi acum toată respunderea situaţiunii şi a se toate mijloacele de către Boşii şi coa- legislatură ! retrage din Senat. I lisaţi! lor, au formulat, cu acest unic Voi numai, jurăndu-vă ca libera t. îndată toţi membri oposiţiunii au scopj cererile coprinse in acea pe- daţi cea mai cumplită lovitur părăsit sala in vociferările majorită-1 tiţiune. 1 bertăţii, independenţei alegătorilor tii şi ale guvernului. se adresa la Maiestatea S. Regele, şi’au delegat dar patru vechi con-siliari ai Tronului, pe d-nii Lascar Ga-targiu M. Kogălniceanu, Vernescu şi general Florescu, cari in calitatea lor de deputaţi şi senatori să ceară o audienţă de la Maj. Sa Regele, La această cerere de audienţă Mareşalul Curţii a respuns, că nu poate nici supune măcar aceasta ceieie M. S ne fiind conformă cu reglementul Curţii. Prin urmare, sub acest guvern liberal chiar acest Innalt factor constituţional fiind sequestrat, nu rămâne o li- Bucurosti, 4 Martie 1883 Faptul constant este că prin inţe-1 După ce v’aţi silit a guvernamen leapta administrare a ministerului de talisa colegiele cele mai indepen en e la 1871 s’a reaşezat ordinea in ţară ale legii electorale m vigoare, aveţi şi s’a liniştit spiritul Domnului nostru, pretenţiunea de a le desguvernamen in căt n'a fost vre-o nevoia de a căta tahsa acum prin revisuirea propusă Ce treime sa ale.g» cineva din I cineva la densa ; faptul este ca insişi ar siatemnl câte le «eh*, foaia guvenu,lui. Ro-propunătorii ei, in fata recele,ciu ca- Iepelor, impCna, a ' mSi-tuvim ca foarte cu des- re a intempinafo guvernul Conser- eSi-or inteligenţi şi bun s t ffn,t 0 cercetăm vator, au fâcufo uitată ; faptul constant Lăţi de ocazie. Pretinde ahest jurnal impostor a este os, graţia minislerului Conser- Dar roi 'TJ,6 ““"de'indepen - găsi in eontradieţie eu el insuşi pc va.or, acea petiţiune a remas un oopd tutea inV partidul Conservator, pe terenul prin- născut-raoit. . , T - Tr oari ie ati condamnat cipielor ea şi al faptelor, şi eu toa- Am spus'o, şi o repetam, sfidând leg,ui I şi II. pe ean le aţ, condam sforţările sale nu ajunge la alt pe Roşii a putea susţine cu pio e esultat de căt de a se constata pe contrariul : nu vor găsi ei, m toată sine in contradicţie lără a proba purtarea partitului Conservator, con-contradicţiunea noastră. tradicţiunea ce caută spre a-şi afla Ce alt oare fi-va repetita punere perechie deplorabilei lor naturi, pe seama partidului Conservator a Partitul Conservator a luat parte petiţiunii de la Iaşi, care cerea intro- la toată acţiunea şi manifestarea li-ducerea unor pedepse iu Constituim-1 beralâ. cănd aceasta n’a avut insuşi-ne şi purta căte-va semnături bine rea de a semăna desordinea şi necunoscute, in fruntea cărora se ga- siguranţa averii şi onoarn cetăţemloi, sea aceea a repausatului Manolaki partitul Conservator revendică onoa-Kostaki Iepureanu şi aceea a d-lui rea de a fi participat la aicătuuea Titu Maiorescu; ce alt poate fi aceas- Constituţiunn actuale, şi este cu atăt tă încercare in contră-ne, cufaimoa- mai sincer susţinător al ei, cu căta - ştiut să o consene intactă pe timpul figurau mai jos, in colegiul cel fără cens al ţeranilor, numai pentru că ei locuiau la ţară ; cestiune in care s’a pronuneiat insăşi instanţa cea cea mai inaltă a justiţiei, Curtea de Casaţiune, admiţând pe această categoria de contribuabili de la ţară in colegiul III. Apoi daca prin introducerea acestui mic număr de ţărani, in colegiul destul de numeros al oraşelor, in care ei s’ar fi putut perde ; daca prin aceasta recunoasceţi voi că eo-egiul al treilea s’a transformat ntr’o adevărată minciună, cu ce curagiu mai vă permiteţi a susţine, că introducerea aceluiaşi element in număr şi mai mare incă, in nişte colegii mult mai restrânse de căt colegiul III, şi pe cari le poate acest element inunda cu desăvârşire, ar insemna independenţa de guvern a colegielor electorali! Ii poate vedea ori-cine pe aceşti scamatori sfruntaţi, pe aceşti Roşii fără simţul onestităţii politice, prinşi in flagrant delict, recunoscând şi măr-turind chiar ei calitatea ţăranilor de a se lăsa conduce ca turmele de către subprefect! la vot. Ei singuri ’si au inferat fapta ce vor să o facă, atentatul la cel mai din urmă rest de independenţă in corpul electoral; ei insişi afirmă că ceea ce ’şi propun prin revisuirea Cons-tituţiunii este să transforme şi colegiele I şi II intr’o adevărată minciună! ŞTIRI TELEGRAFICE te Şedinţa Senatului de astăzi, 4 Mai tie, La deschiderea şedinţei, D-l General Florescu, îndată după citii ea procesului-verbal, luănd cuvântul pentru o comunicare, a inceput piin a arăta conduita oposiţiunii in difeiiţe sesiuni ale Senatului şi ujodu p cuviincios şi parlamentar cu caie •' fost tratată de majoritatea j guvernamentală. Opositiunea şi-a făcut datoria; ăncă de la prima cetii e P^tntindenea, 11 11,1 suni maghiari, înfiinţat Şl întreţine maghiare. Am ;:rede- că in aceste institute - M Spiritul naţional ma- Cei îr'toT'11 mnt . . 11 ceea ce iirivcste lim ba Uia«hjarft- pentru acLta’ şcoli guvernul a secundare se dau De limba maghiară vorbesc ........ ghmrn o,-1,- după legea pentru naţionalităţi nu ori şi care funcţionar politic^ din T ngaria e dator de-a şti aceasta limbă: impunerea ei este prin urmare o călcare de lege. Şi aici e piimejdia. Romanii sunt persecutaţi pe toate terenele şi sunt persecutaţi in ciuda drepturilor ce li s’au acor-uat prin legi votate de maghiari ăn ŞIU] V sancţionate de regele încoronat al t rn gări ei. Legea este un legă-ment, o făgăduinţă solemnă : maghia-i’n si regele Ungariei şi-au călcat făgăduinţa. De aceea in inimile romă" °r nu este numai nemulţumire numai măme, numai ură: este nemulţumire legitimă, manie legitimă mă legitimă. Sunt mii şi mii de familii remase pe drumuri, mii şi mii de care au fost siliţi fft in eu ■aI o sil dele ătiiuaim i * Frsn Mllllti - ductil •"* curţii biliari ■ -.im oameni, a-şi părăsi ţara şi i Austro-Ungaria găsim i j-.ur ^ afli M'i noştri fireşti &(â 8CU *ericolI ■’ ce ne ameninţă pe toţi din parte* panslavismului şi aceşti aliaţi sun ce e tiei milioane de români precun şi mag îaiii, cari sunt şi ei amenin ţaţl acela-şi pericol ca şi noi. Oi căt dar încordarea intre romanii dl Ardeal şi maghiari creşte, cu atl mai isolat devine statul romăn, căci e peste putinţă să ne gândim la sta-•direa unor relaţii bună intre Romă-ma şi Austro Ungaria pe căt timp ro-înami din Austro-Ungaria nu sunt mulţumiţi. Politica maghiarilor il impinge pe poporul romăn in mod firesc spre Rusia, ceea ce poate să fie in inte-lesul românilor din Ardeal, nu este ins.' in interesul Austro-Ungariei şi' cu atat mai puţin in al României şi al poporului romăn in genere. Şi cest interes general romăn e ce-i face pe români să rabde, Căci, la urina urmelor, resculăn-du-se românii din Ardeal nu ar putea decăt să câştige. Austro-Ungaria are, ce-i drept, puterea de a supri-, ma o rescoală a românilor ; nu are linsă puterea de-a înlătura legitimitatea unei asemenea rescoale, şi de aceea ori-ce mişcare violentă aromânilor ar compromite stătu, austro-ungar şi le-ar aduce românilor en-snnpatiile popoarelor civilisate. und-că revoluţie există in adever in Ungaiia şi acum. Revoluţionară •mmiin o stare de lucruri, cănd unu dintre elementele constitutive ale statului se ridică contra legilor şi nu voeşte să se supună lor : sunt in Ungaria legi positive, votate şi sancţionate m toată regula, la care cu toate astea guvernul Ungariei e cel d en-ţn ce nu voieşte să se supună, Este dar revoluţie şi e meritul românilor ca ea a îemas latentă: e meritul romanilor, că nu se ştie in cercuri mai întinse, că există revoluţie, lai cea dentăiu descărcaturi de puşcă pornită din mijlocul românilor revoluţia ^ mi ar isbucni, ci s ar da pe ţaţă, şi statul Austro-Uangar ea stat civilisat, nu ar putea res-pmidc decăt prin restabilirea legalităţii. Nu dar frica de-a uşi ii ţine pe români in temerea, că vor pierde şi din turile, pe care le au, căci putinţă ca un popor să aibă astă-zi in mijlocul Eurepei mai puţine drepturi decăt românii din Ardeal. In ziua inse, cănd ei sar rbscula, ar fi cu desevgrşire compromise relaţiile dintre români in genere şi Austro-Ungaria, şi românii din Ardeal rabdă, f, A !N, nu rS-pace, nu drep-nu e cu diq ■i »r , % ' ’‘*i1 ica să nu compromiţă acest inte-onal. De aceea, pe cătă vreme Sil romănii din Ardeal sim-1 identităţii de interese naţio-u ne putem teme, că ei vor i ordinea publică. |uarii sunt aceia, de care tre-■ffie temem. |t] fost tot-deauna vrăjmaşi ai ligilor, pentru-că aceştia nu r*at să impună celor-lalte ceea ce vor ei; acum ii su-dabsburgi, pentru-că aceştia fsit deocamdată tradiţiile lor dar ii sufer numai cătă-7ov porsisţa in această abilelor: ori-şi-ce concesiune făli anilor trebue neaperat să o revoluţie din partea ma-F Popor deprins timp de h II te aceste in curend se va in Ardeal o situaţie, care-i ie oamenii determinanţi din jiâ iea o atitudine făţişă, innainte de toate Întrebarea: ona Regele Francisc Iosif I. îtru şcolile secundare ori nu? labil că va sancţiona-o, fiind mare frica curţii din Yiena oluţie a maghiarilor decă sa ei in fidelitatea celor-oare. end va sosi inse terminul, jJjj’ltţătorii romăni, care n’au ţ amenul de limba maghiară ii să fie destituiţi. Cei mai hre dânşii nici nu s’au pre-examen, ceea ce toţi ar fi I facă. |va£ destitui ?j iul are numai dreptul de a Itituirea lor, iar autorităţile i nu au dreptul de a desti-i bisericeşti alese de credinţa in caşurile anume pre-i „statutul" votat de congres de guvern. După „statut" mvetătorii, nici preoţii ro-ţsunt datori a şti ungureşte. Sep resultat Miercuri .-a judecat primul proces de cur ea eu juraţi din Galaţi. Procesul ce s-a judecat a fost privitor pe Nicoli Gheorghiu, major din Agatopolis (Turcia), acusat pentru rauirea lui Iane Carteli la 22 ternbre 1881 din care causa a moartea. Atât acusatul căt şi moi tul erau marinari la bastimentul, sub pavilionul otoman numit Gh. Casacus. Curtea a c-ondemnat pe Nicoli Glieor-ghiu la 2 luni închisoare şi 12 fr. 50 baui c-heltueli de procedura către Stat. •Turaţii din Giurgiu au achitat pe d. Aron Bohor, acuzat de faptul de omor asupra unui locuitor de pe moşia ce oţine cu arenda in districtul Vlaşca. ii». ii .EI/ 11 B îo m irlei | inie. 3 \ fi» QtflM GIN TRANSILVANIA Adunarea românilor din Uniadora Romanii din judeţul Uniadoarei, au dovedit astazi de nou, ca au conştiinţa de drep • turbe lor şi ştiu sa fia solidar, in impre jurari grele.—Conferenţa in ciuda nenuraă-ratelor piedece a reuşit peste aşteptare. Pe.te doua mii de Romani s'au intrunit in spaţioasa biserica romăna din Deva, pentru a se pronunţa verde şi fără reser’ve asupra proiectului de lege privitorii! la re-gulaiea instrucţiunei publice. însuşi streinii admirau purtarea cea atat resolutaşi bărbătească a celor întruniţi.—Conferinţa a decurs in cea mai esemplară ordine in modul următor : Intr’un discurs animat şi intr’un limbaj poporal, adesea întrerupt de viue aprobări, d-nu Ioan Papiu, protopopu gr. or. din Deva, a făcut cunoscut in numele celor ce au convocat, scopul adunării, invitând pe cei intruniţi a desbate cestiunea presentată amăsurat importanţii ce-o are.—La propunerea advocatului G. Secula, Conferinţa se constitui alegându şi de preşedinte pe I. Papiu ear de secretari pe P. HosuLonginu şi dr. Ion Mihu. Primul orator a fost G. Secula, care in-tr’o vorbire frumoasă şi necurmat întreruptă de insufleţitoare aprobări, făcu istoricul luptelor noastre pe tărâmul instrucţiunei publice, espunend cu deamenuntul toate drepturile şi gravam inele noastre in causa inveţămentului. Terminând presentă adunârei următoarea propunere : „Adunarea Românilor din comitatul Hu-niadoarei, in cestiunea proiectului de lege privitor la regularea instrucţiunei publice in şcoalele medie, care se pertractează in timpul de faţa in dieta Ungariei,—in conferenţa s’a de astăzi, ea următoarea : a avi-noas riiifl»'- ■ţ$ fr' ti ar convinşi că guvernul fcf s- Mestituirea, dar nu se va î'T, consistoriu, in sfirşit, bisericească romană, care ueptul de a i-o da. Atunci ful, cănd romănii din Un-Sta toţi strinşi la un loc upera drepturile lor. e situaţia, in care se află Rumenii noştri politiei vor «Aşi, dacă situaţia aceasta indiferenţă pentru noi şi ori nu un interes aproape 1 României de a se face atăt 't şi mai ales in străină-propagandă pentru causa de peste Carpaţi. Resoluţiune : Considerând ceea ce nu se poate nega că statul nostru Ungaria cu părţile ce-i s’au anexat nu este stat omogen naţional, ci fără îndoială poliglot; Considerând, că bunăstarea şi fericirea unui atare stat, reclama imperios, că toate popoarele şi naţionalităţile să fie egal îndreptăţite si mulţumite cu cerinţele lor : Considerând, că principalul factor al prosperităţii şi indestulirei fie-cârui popor sau naţionalităţi este luminarea prin instrucţi-ne şi ştiinţa ; Considerând, ca instrucţiunea ’i este mai accesibililâ fie-cărui popor prin instrucţiune in limba sa maternă ; Considerând, că poporul lomăn din aceasta patriâ are conştiinţa de esistenţa şi demni-nitatea s’a naţională, ea popor autochton, cu drepturi şi naturale şi legale, şi că na ţiunea romăna de aici nu se va sinucide nici-odatâ, părăsind sorgintea s'a şi timbrul s6u naţional genetic, pe cari le-a păstrat intre valuri şi fortune sdrobitoare şi nimicitoare in interval de aproape 18 secuii ; apoi: Avend in vedere, că proiectul do lege din cestiuiu-, atinge eternul principiu de dreptate după caro fie-care naţiune sa se poată instrui in limba sa maternă, căci vîrâ in şcoalele noastre româneşti disposiţi-inea d'a se propune limba maghiară, a unui popor partaş in patria comună, in limba s’a genetică, cu disciplina de supra-veghiare dărîmatoare — şi că calificaţiunea institutorilor sau profesorilor in şcoalele noastre se nu să poată obţine decăt in institute şi forme streine de sistemul nostru secular de până aci ; Avend in vedere, că institutele noastre de inveţăment româneşti, sunt legate şi unite nedespărţit “de ambele confesiuni reli- na- «'oase române, şi aceste au conducerea a-acei.lor instrucţiunei in toate institutele romaneşti de inveţăment; lj!V6adt 'n V0d6re’ ca aeest s>stem de m- ^■nent este garantat [prin ;ege fuuda. r SUI P«ntra egala in- reptaţire a naţionalităţiloi. j„ |0gi|e cad corfirma autonomiele bisericelor ambelor onfes.uri religioase române, şi ehar iu egea pentru instrucţiunea publică si Câ 1 pw, tastre pretai™, w„si J. tazi nu sunt şterse. Avend in vedere, că, deşi statul are im- omZr ^ 1 S',bsidia instltutel* omeneşti de inveţăment din bugetul statu-. m proportmnea contribuţiunilor băneşti Pilite erariului public de câtra patrioţii ro-m.mi, totuşi nici un singur institut de învăţământ românesc nu este nici măcar jutorat din partea statului, şi suntem saţi a le susţine din prea modestele tre puteri; Avend in vedere, că prin proiectul de eg0! ee se mtenţiunează a se validita ca lege vedem voiţa d’a surpa absolut existenţa noastră naţională, dând curs şi desvolta-re liberă curentului sinistru din ţara, înscenat de fanatismul pentru maghiarizarea a toata populaţiunea ţârei, in mod nepatriotic, şi care este un atentat condemnabi! ce se comite in cnntra naţionalităţii noastre; In fine avend in vedere, că suprema condiţiune a bunâstărei şi inflorirei patriei nu poate ... se culmineze in nemulţumirea absoluta a unei populaţiuni a patriei in număr aproape de trei milioane suflete, ori cât de salutară sar părea acea nemulţumire elementului astăzi domnitor ţlonalitâţii maghiare genetice : in faţa ţârei, in faţa pârtiei, pe care mult şi cu duioşie o iubim, şi in faţa lumei protestăm cu solemnitate in contra acestei încălcări a progresului nostru in instrucţiune. Primindu-se această resoluţiune cu mult entusiasm şi in unanimitate, Dr. Avram Tine după un discurs asemenea rostit cu multa in>ufleţire şi des aprobat, propune ur-mâtoriul adaus: „Profitând de ocasiunea acestei adunări totodată esprimâm călduroasele noastre mulţumiri comitetului central permanent al Conferinţei electorale din Sibiu, pentru actele sale emanate din voinţa naţiunei române şi iu parte toate cele^spuse in memoriul său, declarând limepde ca acelea sunt intru toate conforme şi genuine cu semţemântele şi convingerile noastre nestrămutate; — asemene esprimăm recunoştinţa ziarelor noastre române politice, pentru demna lor atitudine şi pentru ideile ce le propaga şi le mărturisesc, fiind fidela espresiune aopini-unei publice româneşti.“ Conferinţa primind şi acest adaus cu unanimitate, preşedintele intre urări de >se trăiască" inebeia şedinţa. Adunarea alegătorilor romăni iu Turda, întrunirea de la Martie a alegătorilor romani din comitatul Turd'a-Ariesiu a fost imposantâ. 0 sută preoţi au fost de faţa intre mulţi alţii. Adunarea a primit unanim decisiunile conferenţei din Sibiu, a votat mulţâmire comitetului central electoral, in fine a protestat energic in contra proiectului de lege pentru şcoalele secundare, care are de scop maghiarisarea institutelor noastre de cultură. In adunare a domnit mare însufleţire. (“ Gazeta Transilvaniei„) se pregătească; ca nu timpul alegerilor să sosească fără veste şi astfel guvernul să poată triumfa prin surprindere. Din Districte Mişcarea populaţiei oraşului Galaţi de la 15 Fevruarie până la 1 Marte este : „Naşteri,“ 61, din care 31 băeţi legitimi, 28 fete legitime şi 2 nelegitime ; „Căsătorii 39 ; „Morţi:“ 83. Morţii au fost până la un an, 9 băeţi şi 6 fete ; de la 1—2 ani, 5 băeţi şi 3 fete; de la 10—20 ani, 1 bâet şi 3 tete ; de la 20—40 ani, 8 bărbaţi şi o femei ; de la 40—60 ani, 14 barbaţi şi 6 ierni ; de la 60 ani in sus, 16 bărbaţi şi 6 femei. A fost şi un născut mort. Numărul morţilor intrece pe al născuţilor cu 22. SOCIETATEA OLIMPICA ROMANA To(i domnii membri sunt rugaţi a se intruni duminică 6 c. ora 1 p. m. in „sala Ateneului,“ cănd se va alege comitetul Societăţii, şi se vor vota statutele cu ori căţi membri vor fi presenţi. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 4 martie 1883. O o m n icat ORGANIZAREA OPOSIŢIEI Ţara se mişcă; pretutindeni cotăţe nii s'au pus pe lucru; partidele se or-ganisează şi bărbaţii politici de prin judeţe âşi strâng mulurile şi-şi formează comitete de acţiune in faţa apropierii alegerilor. Aşa in Slatina membrii partidului conservator şi ai . partidului sincer-liberal, adunăndu-se in seara de 27 februariu trecut la d. (îăbunea, au ales in unanimitate un comitet de 7 compus de: C. D. Gabunea, preşedinte. Chris-tache Eliad şi major Maicnn, vicepreşedinţi. Ioan Polihrone, Stelie Di-mitreseu, Ştefan Daniil şi George Rarotzi, membri. Felicităm pecetăţenii din Slatina şi facem apel la toţi alegătorii de prin cele-l-alte judeţe să se organiseze, să Ziarul^ „Poporul," in numărul seu de la 25 şi 26 Februarie a. c., publică o comunicaţiune primtă din Ploeş-ti in privinţa procesului Eforiei cu D. Gogulescu, pentru turburare de posesiune asupra pădurei dupe proprietatea Sărasca din judeţul Prahova. Pentru ca cititorii să nu rămână subi mpresia inesactităţei celor rlelata-te, Eforia se crede datoare a resta-sili faptele ast-fel cum sunt: Eforia posedă pădurea Sărasca, pe care a dat’o in esploatare. D. Gogulescu, fără nici un cuvânt, voind a şi ănsuşi un petic de pământ aco perit de pădure, pe de o parte, a intrat cu tăerea in pădure, iar pe de alta a făcut acţiune posesorie la judecătoria ocolului Văleni-de-Munte. Judecătoria—dispunând cercetarea locală, la care Eforia a fost repre-sintatâ prin D. inginer-hotarnic Ch. Berceanu—in urma apărărei făcută de D. advocat Geerge Angelescu, a respins cererea D-lui Gogulescu. D. Gogulescu, ne mulţumit, a apelat cartea de judecată, şi tribunalul de Prahova, conform conclusiunilor D-lui avocat Gr. G. Gellian, capul serviciului contencios, a sfărâmat prima cercetare locală, făcută de judecătorul de ocol, şi a dispus a se face o nouă descindere locală, printr unul din membrii săi, care este pe cale de a se efectua. Aşa dar, procesul penti u posesiune fiind pendinte la tribunalul Prahova, informaţiunile date ziarului „Poporul" sunt neesacte. Eforia, la cercetarea locală, a fost representată prin inginer-hotarnic şi procesul a fost apărat de advocaţii săi. D. Gogulescu, insă, in luna Ianuarie a. c., in capul unei cete armate şi-a intins devastaţiunile sale asupra intregei păduri dată in esploatare, şi lentru că aceasta numai era o sim-ilă turburare de posesiune, ci o rebeliune, care atingea atăt proprietatea, căt şi ordinea publică, Eforia s a adresat minsterilor de justiţie şi de interne, spre a lua măsuri de regresiune rebeliunei. Parchetul de Prahova, constatând faptul, a şi arestat pe numitul Gogulescu. In faţa acestora nu trebue a se confunda prima afacere pendinte in-că la tribunal şi câştigată deja la prima instanţa de către Eforie, cu rebeliunea, pentru care Eforia, s'a plâns la sus citatele ministere 5oJo Renta Amortisibilă. . 5°|0 Renta Română Perpetuă ' 6°|(> Obligaţiuni de stat. . ’ 6o[o Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o t Moaldpila 10 fr , Casei Pensiunilor 800 5olo Scrisuri funciare rurale. . 7oio *, Scrisuri Rurale . . 5o[o Scrisuri fondare urbane . 6°!° . . . ,7°I° • » . Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) icţii Băncei Naţionale Rornâu e 2501. • » Soc. cred. mob. rom. 5001. Rom. de con-trucţii 5001. de iaig. Dacia-Rom 300 1. . Naţionale 200 1. > » * » t » » Diverse Aur contra argint . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriac*. Mârci germane. .... Bancnote franceae . . Cump. Vdnd 93'J* 988/4 91»/, 92i|., 100l/4 100»i, lUîi'l[2 103'/- 86i/4 8GC.4 227--- 232- 91'i, 9 13/, 103- 103i/} 88ii2 89- 9b-I2 99 ilt 102--- 102 b? 32>/2 83'/; 1290 1300 205--- 210--- 530--- 535- 110--- 415- 235- 240- 1 »/. 2 - 1 3() 2 - 210]/, 2.1lb, 1 28. 1.25--- 99'|,| IOO'/s PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1872 SAMUELA. MARCTTS No. 18 Strada Smârdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele câ deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informatiuni şi ori-ee detalii speciale se pot da atat personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi sa acordat in decurs do mai mulţi ani de esistenţă a biuroului meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. Boalele de găt, gură, nas ţi urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Cousultaţiuui de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei). . - Şl prm urinare Eforia, fiind in tot-dauna represintată in această afacere prin oameni speciali, denunţările interesate in „Poporul,, sunt innesaote. Eforia, nu numai că nu a avut nimic a se plânge contra primului pre-sident al tribunalului Prahova, ci profită de ; coasta ocasiitne spre a esprima recunoştinţa sa tribunalului şi parchetului de Prahova, pentru imarţialitatea şi corectitudinea cu care au condus această afacere. Monitt rid. CDACTl/l doctor in medicină ?i • Ţ i lO I In chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală -str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele ii 12 a. m. şi de la 4 — 6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. DE ÎNCHIRIAT Iii total sau in parte, casa de pe calea Victoriei J45 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. ^ Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujlea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. Ho VPri7îlrn Casele din strada Mău-Ue VeilZdre tulesi 9. Amatorii se vor adresa iu case ia proprietar. TIMPUL Tvrr~>T=?.T IDE E.A.IIŢ-A- montate pe pedestai de fontă susţinând petrele, mecanismul, etc. maşini cu vapor, cu cladari tubulaee, cu entoes deflacaei a__A ~7~ / I ‘ HERMANN LACHAPELLE L BOULET & Comp SUCCESORI. Ingineri mecanici. Doric RUE BOINOD 31—83 (BULEVARD OKNANO 4-6) Papjc' L oUlS fosta stradă Pauburg Voissunniere_ VECINICA FRUMUSEŢE A P E I. E I OBTINUT-' PRIN (JSACIUL PARFUMERIEI ORIZA [« CHEM tORJZ A ( gnlX>%, „ ^*seurdBiiid*m2^B STHOHQ® IţKÎuIccşce şl albeş-1 I ce PJELEA, li aâ trans-j parenU fi frăgezimea I Unaraîfei. Et prcservJ' I otrrarol de părîdlS fi I de s barei tun. » lui L. LEGRAND Piriittiril Cirlii Ruiiiei IORIZA LACTE LOJTONB emulsivX [ AlbejoeşirScoreşce pel-ea, face să dispară, distruge pistruele. fSAVONORIZA i Dupe doctorul I O. RbwiLj cei mai dulce pentru pele. IeSS.-ONZAIORIZA-LYS I Parfume noui adoptate de fashiune. Oriza-Powder Pulbere f,ori de °re* '•WimntMAdereaiă pelei 51 'i dă catifeala persicei Deposit prirv^DAl î 30^57Kue Saint-Honori ASTHME GIGARETTE INDIENNE eu CIUIUIIS - INDIC* D« GRIUAULT & C% pharmaolştl la Paris « Este (Ts^unsfi d’a aspira fumnlft Clgaretilorfl eu CannaMs india*, pentru a face se dispare aatfmurfâ oelfl mai violenta, fuaaea rtervdesi, riguţeala, atingeraa cocef, nevralgiile fagiala, insomnia şi pentru combatterea phthisief laryngaa, gi toate affecţlUQlla căilorQ. reaplratdre. — Fie care cigarettă pdrti aemnitura 6RIMAULT A |*\ »C Depositu in principalele Pharmacii. r FERULU doctorului' GIRARD Academia de mtdeelnă din Paria » a oonstauiu, prinlrunu eipusţu aju lucririloru el din I8T2 r\ Fcrrulu doctorului Girird eri iimpunIA care dlslrucea cu totulO ocustlpallUDea sl curarlsiea In pujlnu timpii. ' Perderea forţelori, Chloroaa, Anemia., lnaăriclrea Singelul, Durerile de atomachâ Hyaterla, Irregularltiţllo Men-struallunei, Trtnjlle. B1U fortifici aoavatMoentll fi pertoneled'unii lemperameotu debilii. DepoUtO In principalele PliarmecO n^C^O-^SX^TTJIj DE de Tetrul Naţionalii Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. HOGII VI8-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nolilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laŢBayoua. Beuedictin-Bitter de China antlfebrlc. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Yerde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YiinandFockin Pipermint. verde, galben, si aib de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liquernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Haraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac Rhun şi in Klrsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Eapagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beş tl, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, servi-eiul. conştiincios. Cu stima, D. G. MOCIANU. BUCUREŞTI AVIS GXJ^CŢJLjAX?.1 Onorate domniile . Ne grăbim a ve înştiinţa, că Ia „ CAVALERUL DE MODA" cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Hărţi. a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costu- % %■ 1 K _ $RIMA CASA de COMTAjn TERÂ5, me cu şi fără Talie,din stofele eele mai moderne, confecţionate ciupă noulu Jurnal. Pardessiuri haute novenute penă la calităţi superioarei. .Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- tume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap deSedan. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ratin frise, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi EUaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo- yage, de Scoug, Astragau, Biber la gulere şi maniei, Blănuţe scurte de Mănătoare, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţm i'e sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconcurenţa leală. ’ LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci Şi IARNA INJECTIUNEA RAQU1N r: i ♦ f din Copahivate de Sonde vindecare sigură şi repede INJECTIUNEA RAQUIN e absolut neofensivă, ce ‘permite a se întrebuinţa atât timp cat e necesar, fără frică de vreun rcu, ce’l produee alte producte similare. Această injecţiune e deajuns singură spre a obţine o vindecare complectă a Maladielor Secrete 1 PARIS 78. Faua St-Denis. 78—PARIS unde se află şi hârtie şi viaicătoare de Al-bespeyres întrebuinţate in spitalele Franţei. Se maijgăseste şi in Bucnreşti la <1-nll F. Brus farmacist şi J. Ovessa dro-guist. ■ guturaiului, cataru-lllll IA lui. gripei bronclii-III I < |\ telor şi iritaţium-il I I H lor de pept. pecto- J*1 A AUAraie recunoscute cele mai eficace de medici sunt totdauna Siropul şi Pasta de Nafti a lui Delangre nier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfina, nici codeine, poate fi dat fără frică la copii atinşi de tuse măgărească (a se feri de contra faceri). _ Deposit in Roniania la principalele farmacii. ULTIMA CREAŢIE sape | X O R & ED. PINAUO 87, BODLBVAKD DB ST*ASBOUaG, 37 PARIS Săpunnl Iior» posede pe ling* parfumul I său delicios şi pătrunzător fericitul privilegiu j de a face să dispară sbărciturile. Albeşte şi frăgezesto pielea şi-l da un de tinere^ : e regele Săpunurilor. Adniinifitraţinnea: PAKIS. bnlov. Aloutni r11■ • GRANBE-tîBlLI.E Afecţiuni li mfatice, boln cAiloiu u isluiture umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.--Afecţiuni ale cAiloru mistuitore, greutate la st imacrta rnis tuire grea, nepoftă de mfincare gas-tralgie, uispensie. CELEST1NS. - Afecţiunile renichi-lord ale besicel. nisipu, oAIră, gută, diabetă, albuminăciă. HAUTERIVE ■ - Afecţiunile rini-chilorQ. ale beşicel năsipfl, p6tră, gută, diabetă; albuminăriă. A sd cere numele Isvorului pe capsulă. Deposiia In BucurescT la DD. War-tonovitz şi Herţog. MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME - prenna le 150 roet^a'*e Pp'rT1e PARIS 18 7 8 Medailâ de auD' • K • UAOElPM I A. A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ 1 sigură dai» înscris. Ori .. SINGER C poartă marco Miişinâdcrusul new-vork. de sus a a tui Fabricei. G. NEIDUNGER,A§ent general.'[ rj _ Ţţ — r / ^ r~ y: «—* rv* ^ ^ / ✓ — PETRA CHE IO A Mare magasiu de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dr, palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai ect brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort. Brie, Cainembert du Salut, Mont d’or, Gervais imperial. Limburg, Liptauer. ( liestcr, 1 ile lfolande. Stilton. Crema Regală etc. Un bogtit asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Difer1 rinate. de Barbnni, Hiel. Aal-Fiscli. Aa!-Fiscli cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Constantinopol. Icre pete, moi şi tescuite ne morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi felul de pesci. Vinuri şi liquernri din cele mai alese. Ceainri cliinesesci, rusesci de caravană şi do Popov; pesmeţi diij mai renumite fabrici străine In ciulind sosesce peste proaspăt de Coiislantinopol. Tot la acest magasin se allă de vfinzare cu ocaua viu roşu şi cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin/va rftmftne p«lj satisfăcut, nu numai de bunătatea şi c.ualitaten mârfei dar şi de un ser| prompt Şi onest. Tipografia N. Mmlescu, sala Theatrului Bossel