ABONAMENTELE Urii to«tb ţara, pe an . . . , pe 6 luni. . . , pe 3 Inul. . . ,tru itreinitate pe au ... 40 lei 22 lei 12 lei 60 Ieî 11 Alimentele ie priimeec la Administraţie ni Capitală 10 bani număru Districte 15 bani număra L TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IT. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 30 > , II .... 2 50 Astăzi. 3 martie, după ce Camera k ocupat cu căteva lucrări, D-l G-jernescu s’a suit la tribună şi numele oposiţiunii unite a {opus Adunării un proiect de lw‘1 Breşă către M. S. Regele, pri-ii Moare la revisuirea constituţiunii, i libertatea alegerilor şi la ple-larea din ţară a M. S. in a-ţemenea imprejurări. D-l Ver-nescu n a apucat s6 citească cele de’ntăiu cuvinte, din proiect, că o furtună se ridică din mijlocul majori, ţii şi sileşte pe preşedinte a opri D-l Vernescu dea merge ina-uc cu citirea. D-l Dimancea scoală indată şi pe temeiul altei sale competinţi parlamente, contestă dreptul minorităţii a propune o asemenea adresă, aci o discuţiune de regulament fie zis, in care d-nii Ko-alniceanu, N. Ionescu şi La-ovari in mijlocul agitaţiunii şi otrerupţiunelor se incercară a ■ Ijovedi prin exemple aduse din erile libere ca Englitera şi BelI fia, căacest drept a existat tot- i(a-uua, că iniţiativa deputaţilor li fete recunoscută de Constituţiune 3 nu este mărginită in această privinţă de căt prin buna cuvi-uţă, că proiectul este constituţional, că Camerile noastre chiar iu luat in atătea ocasiuni iniţi-tiva de adresă la tron, in afară intim A Iii ,e adresa obicinuită, in fine au cruţ să se permită citirea, remăind liiajoritatea stăpănă de-a primi Jau a respinge adresa. Nimic in toate acestea nu putu se in-tuplice majoritatea şi d-l Fleva, •vgalist infocat astăzi, D-lui care .Ită dată făcea apel la revoluţi-ne şi chiar la ceva mai mult, eni in ajutorul d-lui Dimancea; -1 prim-ministru Brătianu rosti ^.►•iră-şi unul din ordinele salecă-supusa majoritate; d-l Ver-escu fu silit a coborî dt la tri-ţfi) bună fără sa poată usa de dreptul fecunoscut ori cărui deputat de ’onstituţiune şi de’regulament de face in adunare o propunere de iege sau adresă sub-semnată de 'apte deputaţi. In faţa acestei procedări < porţiunea in corpore s’a retras imediat din Adunare. Astfel această Cameră a sferşit •um a inceput şi cum a trăit, srintr’un act de violenţă in contra minorităţii şi printr’o ultimă lo-dre dată Constituţiunii pe care oeşte s’o desfiinţeze. Proiectul de adresă către M. ia Regele se esprimă in modul «rmător : Maiestate, Oposiţiunea-unită cure a ştiut tot-d auna, chiar in momentele cele mai grele şij in mijlocul luptelor celor mai crâncene, să facă deosebire intre coroană şi intre oamenii ce sunt in capul puterii executive, această fidelă opo-siţiune, in faţa pericolelor de tot felul ce, şi in lăuntru şi in afară, ameninţă la ora aceasta statul Romăn, socoteşte a împlini o mare şi constituţională datorie, făcănd un suprem apel cătră Majestatea Ta. Iniţiativa revizuirii pactului nostru fundamental, a căreia necesitate nu se simţea de nimenea, a acelui pact care leagă solemn naţiunea de tron şi tronul de naţiune , care este opera unanimă a tutulor partidelor, primit de naţiunea intreagă şi a cărui modificare nu s’a cerut de o singură voce in ţeară, fără numai de singurul partid guvernamental din camerele actuale, insâşi ele constituante, sunt acuma patru ani; această revizuire propusă iiitr’un moment, unde România are atătea preocupări de un ordin superior, şi mai ales in ceea ce priveşte drepturile el suverane, ameninţate de dinafară, şi căndprin urmare este trebuinţă ca Naţiunea să fie liniştită şi unită ca un singur om spre a-şi putea pune astfel toată inteligenţa, toată energia, toată activitatea in apărarea suveranităţii sale plină şi intreagă asupra intregimei teritoriului ei, asupra întinderii apelor sale, această revizuire a neliniştit cu drept cuvent toate spiritele şi a căzut ca un tăciune de discordie in această ţară atât de frământată şi prin urmare cu atăt mai însetată de pace, linişte şi legalitate. Guvernul Majes-tăţii Talc un minut a judecat drept despre turburarea generală in care propunerea de revizuire avea a arunca Naţiunea. In şedinţa din ăntăi Februarie trecut, el, atăt in Senat cât şi in Camera deputaţilor, a fost consimţit la înlăturarea propunerii de revizuire, in faţă mai ales a marei şi grelei chestiuni a apărării Dunării Romane. De la ăntăi Februarie trecut, nimic nu a venit a limpezi situaţiunea din afară : din contra prin hotăririle luate de conferinţa de la Londra, drepturile noastre de suveranitate cele mai sacre, interesele noastre cele mai vitale se văd incă mai grav ameninţate şi chiar lovite ! Care este dar causa că miniştrii Maiestăţii Tale, intr’un mod precipitat, au revenit asupra unei măsuripnţelep-te, care liniştise ţeara şi astă’zi o aruncă din nou in frâmăntare? Cum se poate explica această aşa zisa revizuire, prin nimica justificată, atară numai decât prin nesaţiul unui partid exclusiv, deprins cu bunurile puterii şi cari prin ensuşi aceasta stăruieşte de ale păstra, chiar cu preţul fărădelegilor, a nemulţumirilor şi tulburărilor dinlăuntru şi ănsuşi pericule-lor celor mai mari din ţară şi afara din ţară. In aceste dureroase momente ce îngrijesc pe toţi cari ţin la existenţa şi propăşirea statului Romăn, in con-diţiuni de pace, de linişte şi de le- EDIŢIUNIA a Il-a galitate, eram şi suntem in drept de a aştepta ca să vedem căzănd de la innălţimea tron ulii unul din acele cuvinte auguste şi solemne de care in două rânduri au beneficiat ae.ii ce sunt astă zi la cănna Statului şi care singur cuvănt ar fi poate de natura a intimida şi a opri pe acei ce-şi permit tot, pe acei ce voiese a inăduşi in folosul lor toată inteligenţa, toată independenţa şi toată energia de caracter, din această ţară! Dar care ne este astă-zi Îngrijirea tuturor, sporită şi îndoit ameninţă-tore, văzănd că na numai se repune la ordinea zilei in mod precipitat şi neconstituţional acea nenorocită propunere de revizuire, dar incă ni să anunţă şi o plecare apropiată a Maiestăţii Tale in străinătate. Astfel dar, pe lăngă tot ce are ameninţător pentru ţară, pentru drepturile şi libertăţile ei, prefacerea pactului fundamental al Naţiunei prin un singur partid şi avănd in capul ei, nu un guvern al ţării, ci un guvern esclusiv, al său, care întrebuinţează toate sforţele, toate mijloacele chiar cele mai violente spre a-şi perpetua la putere partidul său; apoi naţiunea se vede in ajunul de-a pierde in timpul acestei reforme adevărat revoluţionare si pe Arbitrul seu natural şi suprem şi pre Acela care injinterregnul alegerilor, este represen-tantul permanent şi auto'rizat al naţiunii, in drept si in datorie de a apăra libertăţile şi naţiunea de arbi-trariul şi violenţele oamenilor de la putere ! In adevăr, Maiestate, ultima reformare a legei comunale şi a legei judeţene, şi punerea in lucrare a in-tăei legi, prin alegerile comunale să-vărşite de curănd şi la care in cele mai multe localităţi au presidat agenţii prefectorali, sub-prefectorali şi comunali, capii şi căprăriile gardei naţionale, alegeri ale căror resultat a fost abţinerea de la vot a tuturor cetăţenilor pacimci şi independenţi, nefiind lupta decăt intre membrii ne-inţeleşi ai aceluiaşi partid guvernamental, aceste simulacre de alegeri sunt prevestitorul sinistru despre chipul cum au să se facă şi alegerile pentru viitoarele Cameri legislative. Ce poate dar opoziţiunea. ce pot clasele dirigente, ce pot alegătorii independenţi şi sincerii apărători ai pactului nostru fundamental, ee pot ei spera de la nişte alegeri, ce ni se presintă sub aşa fatale auspicii, mai ales cănd Marele Factor legislativ, Singurul care in timpul luptelor electorale poate apăra şi garanta liberul exerciţiu al drepturilor noastre cetăţeneşti in contra a tot puterniciei ministeriale, cănd acest „ August Fac-tor“ al puterei constituţionale, cănd Regele va, lipsi din ţara lăsată in voia intămplărilor, la discreţiunea unui om, care de ani şi-a pus voinţa in locul legilor, in locul voinţei naţiunei ? Maiestatea Ta are prerogative nalte recnoscute prin costituţiunea ţării, jurate de Maiestatea Ta in mod so- Anunţuri!* ji inserţiile ie primeie Bucureşti, Ia Administraţia ziarului la Tlena, Ia biurourile de anunţuri Heiaril Schalet, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tubeb-itein 2;—Paris, C. Adara, rne Gldmeno 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nolmprlmate se ard. lemn. Maiestatea Ta, sperăm şi credem, va uza de aceste prerogative, nesuferind ca pactul nostru fundamental, opera tuturor partidelor şi bunul'naţiunii intregi, să se sfâşie de un singur partid, modificăndu-se in mod de a scoate din el principiile conservatoare şi tot odată şi liberale, neapărate pentru consolidarea Tronului şi pacea ţării, modificăndu-se cu cugetarea culpabilă de a paraliza şi chiar zădărnici liberul exerciţiu al legitimului control asupra afacerilor statului din partea clementelor inteligente şi independente. Maiestatea Ta va găsi in conştiinţa Sa, in inteliginţa Sa, in simţimăntul marilor Sale drepturi si datorii de Rege, mijlocul de-a face ca in criza periculoasă prin care ţarae ameninţată de-a trece, alegerile libere :( devie un adevSr. Aceasta nu va putea fi decăt fâ-căndu-se ele sub un guvern care să fie o inchizeşluire sinceră, reală pentru toate partidele in general , şi in deosebi pentru liberul şi neim-piedecatul exerciţiu al drepturilor constituţionale, asigurat fiecărui alegător, fără deosebire de partid, de opiniu-ne şi de posiţiune ! Această mântuitoare hotârire, fidela oposiţiune a guvernului Maiestăţii Tale, acea ta, Constituţiunea, aceasta naţiunea intreagă o aşteaptă de la inteligenta, de la patriotismul, de la inaltul simt constituţional al Maies-tăţei Tale. Adresând Maiestăţoi Tale această respectoasă şi constituţională cerere, oposiţiunea crede ca şi-a implinit o supremă îndatorire către alegătorii săi, cătră tară, şi in deosebi cătră Tro nul Maiestăţei Tale, pe care Românii iubitori de linişte şi de pacinica propăşire a naţiunii doresc a’l vedea consolidăndu-se din mult in mai mult prin apărarea drepturilor constituţionale ale naţiunei şi prin amoarea poporului care este tăria cea mai neclintite, n puterei Regale şi care a şi fost pururea frumoasa şi neuitata rosplată a Marilor Domnitori. Să trăiţi Maiestatea Ta şi Maiestatea Sa Regina! (Semnaţi) G. Vernescu, M. Kogăl-niceanu, Tr. Boiu, 0. Radu, Al. Lahovari, Mih. G. Burillianu, G. Em. Philipescu, C. Ghica, I. Her-meziu, G. Marzescu, Gr. Triandafil, Oiupercescu, C. Bobeica, Teodor C llimah. Maior Teliman. Bariu Isvoranu. Nieolae Blaremberg. Ziua reglementară de respuns din partea guvernului, e măne 4 martie. Ieri, 2 martie, d general Florescu a adresat guvernului următoarea interpelare : „Interpelez pe guvern in privirea plecării Maiestăţii Sale de care se vorbeşte ca foarte apropiată şi care im-preună cu soluţiunea ce s’a dat la Londra cestiunii Dunării şi cu revizuirea constituţiunii la care ne-a convocat Preşedintele nostru, constitue o serie de imprejurări, cari pun ţara noastră in situaţiunea cea mai gravă şi mai critică. “ Bucureşti, 3 Martie 1883 Sunt căte-va zile de cănd circulă sgomotul in Capitală, că Majestatea Sa Regele ar fi luat hotărlrea să plece in Italia pentru vre-o şase sep-tămăni, şi că, in această călătorie de sănătate, ar fi insoţit şi de către Regina, care mai mult de căt oricând ar simţi necesitatea d’a schimba aerul. N'am dat d’o-cam-dată atenţiune acestei ştiri, fiind-că ea pornea de la o foiţă cunoscută prin manifestările sale antidinastice, şi prin urmare bănuibilă pănă la oare-care punct; dar acum suntem obligaţi a o crede, fiind-că organul principal al guvernului o confirmă chiar el, şi incă pentru-că s’a anunţat şi o interpelare in Cameră de către d. Nieolae Blaremberg asupra constituţionalităţii plecării Regelui in împrejurările de faţă. Urmează să se intrebe cineva in-tr'adevăr, in faţa acestei ştiri, cum se poate considera o asemenea plecare şi ce efecte poate avea ea as-tă-zi ? Ni se spune, şi regretăm din a-dăncul nostru, că M. Sa Regele ar fi tot suferind. Insă, cu tot acest motiv de sănătate invocat, nu prea in-ţelegem oportunitatea acestui voiaj. Cum oare consilierii Majestăţii Sale au aflat cu indiferenţă intenţiunea augustului nostru suveran ? Apasă in momentul acesta asupra Statului şi a Naţiunii duoă cumplite greutăţi strivitoare : una este cestiu-nea Dunării, cea-laltă cestiunea revi-suirii Constituţiunii. Una ne vine din străinătate, ca resultat sinistru al politicei trădătoare din intru, şi cealaltă din intru chiar, ca un complement al zisului resultat, in scopul mărturit ca, prin revisuire, putăndu-se ajunge la desfiinţarea colegiului I şi al Il-lea, să se facă guvernul singur alegător prin ţăranii fără de voinţă şi să’şi asigure impunitatea pentru trădarea sa. In unul din aceste duoă caşuri, in caşul cu Dunărea, insuşi guvernul, prin organul său Romanul, exprimă trebuinţa ca toate forţele Naţiunii să fie unite la un loc şi să ’şi dea silinţa a lupta pentru apărarea drepturilor ţărei. El dar are obligaţia propriei sale credinţe şi ne mirăm că dă el insuşi adesiunea la plecarea inoportună a Regelui care este prima forţă in stat. 0 ! nu ne induoim că, daca trece preste această consideraţie, trebue să fi simţind d-nii Rosctti-Brătianu- trebuinţa d’a remăne absolut stăpâni pe situaţiune, şi că prin pornirea dintre noi a Regelui, ţintesc a-şi asigura imensa plăcere, de a sgudui cu orbire samsonică societatea, spre. a-şi v proba forţele'dumnealor. Nu ne induoim că, in dorinţa de a întrebuinţa ori-ce mijloace, spre a ajunge la ţinta de a subjuga cu desevărşire TIMPUL Naţiunea la voinţa guvernului, aceşti destructori ai independenţei corpului electoral, caută a înlătura pe Capu Statului cănd vine momentul de da Naţiunii isbitura de graţiâ in legerile viitoare, hidoasa a- pentru ca să-i as realitate a lucru cundă rilor. Dar tocmai pentru acest cuvCn; noi, Oposiţiunea, invocăm presenţa Regelui printre noi. M. Sa este creat de Naţiune şeful familiei române, şi in această calitate, are respunderea părintelui celui bun pentru familia sa; nu poate găndi un singur mo ment a părăsi interesele familiei, — fie chiar pentru cas de boală, — cănd se află in risc insăşi averea ei viitorul ei, al cărui fir este in mă-nele sale. Intre viaţă şi datoriă, părintele cel cu iubire adevărată, preferă împlinirea datoriei. Noi credem că, dacă augustului nostru Suveran i s’ar fi pus asemenea obiecţiuni in vedere, M. Sa ar fi renunţat la proiectul de plecare, sau cel mai puţin Tar fi amănat pentru alţi timpi nu atăt de agitaţi ; şi daca încrederea noastră nu ne ar amăgi, am cuteza să emitem speranţa că chiar acum n’ar fi tărziu a deştepta simţul delicat al Regelui spre a’l opri in calea pe care o pornise, cănd poate considera amărăciunea ce o face să nască decisiu-nea luată. Nu, nu este momentul acesta favorabil pornirii Regelui. Altă consideraţie se opune la aceasta şi aceea este curat dinastică. Majestatea Sa trebue să stea de faţă cănd e vorba să se revizuească pactul dintre Naţiune cu Dinastia. Modificarea contractului nu se poate face in lipsa uneia din părţi. Trebue să vadă Regele, cu ochii proprii, pe ce voinţă se va fonda in viitor dinastia; să cunoască bine sorgintea absolutismului la care ţinteşte a-1 aduce consiliarii actuali ai M. Sale. Naţiunea nu se incheie in mâncătorii budgetului Statului, ci se coprinde mai cu seamă in cei ce işi storc sudoarea frunţii intru a alimenta acest budget; se coprinde in contribuabilii independenţi preste cari apasă urgia guvernamentală cănd miniştri neconştiincioşi dirig afacerile publice; in acei producători cu capitalul sau munca lor, cari, in schimbul prerogativei Regale de a-şi alege miniştri pe cine a voi Regele, sunt in drept a pretinde să li se asigure controlul asupra puterii executive, să se pună acum stavilă mai puternică inriuririi guvernamentale in alegeri, iar nu să’şi aservească guvernul cu desSvirşire colegiele electorali. Deci, această Naţiune, ca parte contractantă, reclamă pe Rege, contractantul ei, de faţă cu tot fondul de lealitate şi bună-credinţă de care M. Sa dispune, spre a şti lămurit o parte ca şi cea-laltă ce parte de îndatorire are să-i incumbe in realitate. robia politici inlâuntru sub cea mai destrăbălat! şi mai coruptă demagogie, tocmai mornachui, organul moderator al sistemului nostru constituţional, ne părăseşte In timpul absenţei M. Sale, ţara va fi dată esclu-siv pe mâna unui partid care, tocmai in asemenea momente de grea cumpănă, va usurpa pănă şi rolul coroanei. D. Cogălniceanu a cerut comunicarea de-cisiunilor conferenţei de la Londra. D-sa esprimâ temerea că guvernul va pierde Dunărea, precum a perdut Arab-Tabia. Dar furtuna s’a ridicat mai cu seamă in urma discursului de o rară energie a d-lui Alexandru Lahovari. Dovada că cestiunea e compromisă din capul locului e, după actele publicate pân’acum, lesne de dat. Ceea ce se constată inse din politica esterioarâ a guvernului, e că ţara aceasta se cedează fâşie cu fâşie, fără alt scop decât menţinerea la putere a partidului roşu. Aci secta Dimancilor incepu să se agite, injurii incepurâ să curgă asupra membrilor opoziţiei. „Tratatul de comerţ,“ — iată replica unică a acestor oameni. Cu toate acestea ce deosebire! Tratatul de comerţ cu Austria era cel ăntăiu act de suveranitate al unei Românii care pe-atunci nu era recunoscută ca suverană ; prin acel act se făceau concesii tim-porare, pentru a câştiga-'libertatea de-a trata pe picior egal cu statele străine. Astăzi România—suverană dragă Doamne—nu e admisă in conferenţa in care se decide despre ea. Tractatul de comerţ espiră peste trei ani, se poate denunţa in total şi ţara e stăpână şi liberă pe sistemul economic ce vrea să adopte. Tratatul de Londra nu espiră niciodată. Pentrucâ tratatul de comerţ nu era aprobat de opinia publică, iritată de roşii, guvernul conservator n’a indrăsnit a’l supune sancţiunii M Sale, având respect chiar de o opinie publică, indusă in eroare. Roşii — cari au protestat sus şi tare in contra lui — l'au supus sancţiunii in prima zi a venirii lor le putere. In fine — principalul autor al tractatului de comerţ, bun râu cum era, e d. Bo-erescu, colegul de ieri al d-lui Brătianu. Prin primirea in cabinet a acestui om politic, partidul roşu impreunâ cu d. Brătjanu a aprobat mult mai mult de cât tractatul de negoţ, şi a renunţat la dreptul de-a mai face partidului conseroator vr’o imputare in privirea aceasta. ŞTIRI TELEGRAFICE Ieri adeveratâ furtună in cameră. D Bla-remberg a cerut esplicaţiuni guvernului asupra călătoriei M. Sale Regelui, tocmai in momentele in care sunt a se tace nouă alegeri şi in ajunul citirii a treia a propunerii de revizuire. Fără îndoială întrebarea are mai mult de cât ori când raţiunea de-a fi pusă. Iu momentul in care se pune cestiunea de existenţă atât a organizării electorale a ţerii, pre. cum şi a sistemului constituţional, in momentul in care neliniştea tuturor spiritelor va ajunge la culme prin douâ cestiuni egale in privirea gravităţii lor, una esterioa-ra ce ne ameninţa cu vasalitatea politica in afară, una interioară care ne ameninţă cu | Paris, 14 Martie. „Camera Comunelor11.— Lordul Fitz-Maurice a comunicat camerei că conferinţa din Londra a menţinut dreptul agenţilor comisiuni europene d’a circula in libertate pe braţul Chiliei şi că a adoptat in unanimitate că drepturile de plată asupra acestui braţ nu vor intra in vigoare înainte de a fi fost primite de către puteri. A zis asemenea că Austria, fiind deja reprezentată in comisiunea mixtă, a renunţat la dreptul sâu de reprezântaţiune; lordul Gran-ville este insârcinat d'a comunica această decisiune la statele riverane şi d’a cere consimţimântul lor ; ratificarea acestei deci-ziuni a fost amânată spie a lăsa vreme statelor riverane cas’o primească. Preşedintele conferinţei a primit de la plenipotenţiari autorizaţiunea d’a convoca pe reprezentanţi statelor riverane la o intrunire ulterioară, daca e necesară. Sub seeretaru de stat anunţă că documentele diplomatice privitoare la navigaţiunea Dunări vor fi in curând comunicate parlamentului. Paris, 14 Martie. —Ziarul ,.La France11 desaprobâ cu vioiciune politica urmată de către Franţa la conferinţa din Londra. Ea zice câ inlâturaraa României a fost o scandaloasă denegare de dreptate. Ziarul inchee prevăzând câ un nou râsboiu al Orientului va fi singurul rezultat al nenorocitului tractat de la Londra. Senatul. — D. Challemel-Lacour, minis tru afacerilor streine, răspunzând la o in-treba>-e a contelui de Saint.-Wallier, zice că guvernu va cere Oamerilor, inainte de vacanţele Paştelui, creditele necesare pentru o expediţiune la Tonchin; ministru declară că Franţa nu vrea să cucerească Tonchin, ci numai să ocupe cu tărie căte-va puncte d’acolo pentru aşi apăra cu înlesnire naţionali şi pe cei-l’alţi străini care locuesc in acea ţară. Berlin, 14 Martie.—Ziarul „Die Post" socoteşte ca ceva sigir câ demisiunea a- miralului Stosch din miralităţei imperiului împărat. Ziarul arat: pe vice-amiralul Batsc Viena. 14 Martie a dat curs cererei tri uncţiunea de şef al a-fa fi primită de către ca urmaşi eventuali şi pe general Caprivi. —Camera deputaţilor bunalului care tinde să dobîndeascâ autorearea d’a urmări înaintea justiţiei pe dejutatul Schonerer, din cauza purtârei sale la serbarea dată de către studenţi in onoaiba lui Richard Vagner. Londra, 15 Marti*.— Camera lorzilor.— Lordul Derby, ministru al colonielor, zice câ Englitera nu trebie 6ă f ică expediţia din Transvaal pentru a fţiăra pe indigeni contra Boerilor, de cât in ca;, de absolută necesitate. După inforraaţiuni Post,“ un nou com la Petersburg. El ar Karkow, in Odesa şi e ziarului „Morning-ilot sVr fi descoperit fi având ramificaţii in in Moscva. Noul proiect pens de lege asupra lunilor Ara citit noul toată atenţiunea pune o asemenea putut convinge ci o adevărată mist proiect de lege cu e merită şi ne im-materiă, şi ne am , elucubrarea lui este fi care şi o ţesătură de contradicţiuni. El dovedeşte sau o ignoranţă complectă a materii sau o rea credinţă hipocrită. In adevăr, după ce d. ministru in expunerea sa de motive inşiră o mulţime de frase pline de duioşiă pentru pensionari, şi ne face pro-testaţiuni de dragoste, vine şi suspendă ca mise en scene plata pensiunilor supuind pe pensionari prin art. 41, 42 şi 44 al proiectului la o nouă verificare a titlurilor lor. Asa procedează domnia-sa la aplicarea legii. Am dori să fim inşelaţi in aprecierile noastre, dar termenii acestor ar-ticoli sunt aşa de generali incăt nu ne lasă cea mai mică ilusiune, nici o distincţiunc nu ne lasă măngăerea de a putea nu numai crede, dar nici măcar bănui că clisposiţiunile acestor articole sunt edictate numai pentru viitor şi numai pentru noi pensionarii. Trebue dar ca să înlăture ori-ce bănuială, ca d. ministru să se explice categoric şi să-şi modifice legea dăndu’i o redacţiune lămurită care să nu lase loc de controverse. O altă anomalia, ca să nu zicem mai mult, este disposiţiunea art. 2 combinat cu art. 11 al proiectului, care ne dă a inţelege că fondurile destinate dupe legea actuală a alimenta casa pensiunilor compuse din reţineri au să fie afectate pentru viitor numai la alimentarea nouei case de pensiuni constituită intr’un fel de tantină; iar pensiunile actuale au să fie plătite cu cei 1,852,000 lei serviţi de casa tesaurului şi cu emisiunile succesive de rentă anuală. Ast-fel că tesaurul public are să fie împovărat cu noi sarcini ca să recompenseze revolta regiilor ce nu vor să se supună legilor, infiinţănd doO bugete pentru doă categorii de pensionari cu diferite fonduri. Ceea ce este insă revoltător este să vedem ca vechii pensionari să fie frustraţi de un drept al lor consacrat şi prin legea fundamentală, contribuind in mod indirect la alimentarea unei case de pensiuni rivale care nu le dă nici un ajutor, pierzănd pe de o parte subsidiele din emolumentele funcţionarilor, iar pe de alta un tantiem pănă la 30°/o din pensiune. Ce fel de combinaţiune financiară o fi şi aceasta, noi nu o înţelegem ; ce dreptate şi ce egalitate? Am avut drept dar să zicem că proiectul presintă o ţesătură de contradicţiuni, lipsită de ori-ce principiu de drept. Nu numai atăt, dar este ăncă lipsit de ori-ce noţiune economică serioasă şi sănătoasă. I Proiectul de lege ne oferă un specimen de idei socialiste, p^esentănd intervenţiunea Statului in forma de gerant oficial al unei instituţiuni de prevedere, ca să poată apăsa şi mai mult asupra libertăţii individuale. Noi nu contestăm guvernului in mod absolut dreptul de intervenţiune in asemenea materii, din contră îl admitem foarte larg ca legitim, nece-sariu şi obligatoriu pentru dănsul, dar in limita in care nu apasă asupra libertăţei individuale. Intervenţiu-nea lui trebue să caute mai ăntăiu de toate a asigura drepturile ce resultâ din lege atăt pentru individ căt şi pentru familia pensionarului, să respecte aceste drepturi ca o proprietate inviolabilă, dănd exemplul echităţii. Numai astfel ingerinţa Statului este legitimă. Dar cănd statul voeşte se prefacă casa pensiunilor intr’un serviciu public supus la toate variaţiu-nile politicii militante, fâcSnd categorii de funcţionari şi pensionari, favoriţi şi nefavoriţi, atunci nu mai este in rolul său, afectă toate drepturile şi viciază instituţiunea. Conchidem dar din observaţiunile ce am presentat că proiectul de lege al D-lui ministru de finance este detestabil ca concepţiune politică şi financiară, şi un model de inichitate. Ca combinaţiune matematică poate să fie foarte frumos in vederea casei de asigurare ce voeşte a institui pentru viitorii pensionari, şi n’am avea nimic a objecta, daca s’ar respecta drepturile pensionarilor vechi, daca s’ar respecta legea şi daca guvernul ne-ar da un exemplu de moralitate politică prin infrănarea celor ce se opun îndatoririlor ce le impune legea. Slăbiciunea ensă ce a arătat către recalcitranţi nu se potriveşte cu soli-eitudinele ce afectă pentru pensionari ; nimeni nu mai crede in solicitudinea guvernului. Şi cum ar voi ca pensionarii se creadă in solicitudinea sa pentru interesele lor cănd ei ştiu prea bine şi fără cea mai mică indoeală, că funcţionarii sei refusă de a achita subvenţiunea ce le impune legea in favoarea casei pensiunilor, şi că din causa acestui refus sunt ameninţaţi in traiul lor, in vîrsta cea mai grea de dus, prin reduceri de 30 Ia sută. Dar mai este ăncă o întrebare de făcut guvernului. Daca el face din minister o casă de pensiuni şi, fondul acestii case el alimentează cu „împrumuturi successive anuale1, prin emiteri de rentă; este el oare sigur că o va putea duce mult timp şi in toate situaţiunile variabile ale tărgului financiar cu acest sistem, şi că nu se va găsi un moment impe-dicat de a servi renta lor neatinsă ? 0. N. Brăiloiu. S’a graciat de restul inchisorei f< J căpitan Sterie George, din penitent Văcăreşti. In formaţiuni Se spune că d. C. Oristodulo Cerchez va fi numit prefect la Covurluiu, in locul d. Răşcanu, demisionat. Ni se spune că d. Ciru Oeconomu, procurorul general, a plecat la Giurgiu in ancheta unui judecător, bănuit, că ar fi luat parte la facerea unui tastament fals. Se aşteaptă resultatul. Azi s’a întrunit la ministerul de resbel consiliul medical superior. CROISTICA Duminica viitoare va avea loc in sala Senatului a 2-a intrunire publica, pentru discutarea mijlocului de desvoltare a cultu-rei vermilor de mătase. D. Vasile Hagi Velciu s’a confirmat mar al comunei urbane Olteniţa, şi D-; N. Pavelescu şi Simion Gabrilescu ajui primarului. D. Haralamb Nicolau s’a confirmat tor primarului din comuna urbană 1 judeţul Fălci, in locul D-lui Gheorghe i hăilescu, demisionat, Comitetul spitalului „Elisavata Doara din Galaţi, este autorisat de a primi naţiunea ce face D. Evlogie Georgief, folosul acelui spital, casele sale cu tot i şi dependinţele lor aflate in urbea Gt sub condiţiunile prevăzute in actul de naţiune, precum şi dreptul procesului are deschis contra direcţiunei aliment oraşului Galaţi cu apa, după cum an> se specifică prin citatul act de donat autentificat de tribunalul Ilfov. sec$S notariat, la No. 617, din anul curent. P *3 „Monitorul11 de azi publică Regulame scoalelor de bele-arte, galeriilor de tabl şi museelor de sculpturi. * La 7 Martie curent (st. v.) tribun comercial din Bucureşti-va pronunţa si tinţa in procesul intentat de d. Agem„ d-lor Klein şi Behrens din ManehesLr, pi tru despăgubiri. v- Capitala Moldovei este in pericol d'a inundată in partea de jos. De câte va apele Bahluiului şi ale Cacainei au vi foarte mari. Acest din urmă pârîu s’i revărsat deja. O bandă de 28 tilhari s’a [ rins in deţu Vâlcea. Mai toţi sunt ţigani. Ei s implicaţi in diferite omoruri şi tilhării. A 1» 2 iradul a» Procesul Ciurcu-Creditul funciar seva făţişa inaitea curţei de apel secţia I la Aprilie viitor. O mină de cărbuni de piatră se zice s’a descoperit in judeţul Mehedinţi. Se firmă că această mină este bogată. De n semăna cu cea de la Bahna! Guvern care a păţit-o deja, ar trebui de astă d să fie mai cu băgare de seamă, spre a arunca iar in vânt căte-va sute de mii l franci. * 1 Astăzi am primit primul număr din ) zeta germană „Bucarester Zeitung.“ E: te bine scris, îngrijit şi variat. Urăm vi lungă şi succes acestei foi, care desigur e pe placul celor dela „Bukarester Tr blatt.“ i- ■ pe m ce privi priori f .ie din lî lisfro l d a prop CORPURILE LEGIUITO ARI Senatul Bfitia In şedinţa de ieri, d. minstru A relian a comunicat mai multe m saje. D. general Mânu a anunţat o i terpelare, relativă la sfârşitul lucră’ lor conferinţii din Londra. De asemenea d. general Floresc a anunţat altă interpelare, asup plecării M. S. Regelui iu străinătai asupra căreia s’a născut o discuţjjfl ne furtunoasă. S î! ;i cu ţi |ţ> fc-ai 'i ad Camera In şedinţa de ieri d. Blaranberg anu ţat o interpelaţiune relativă la plecaţi M. S. Regelui in ajunul revişurii Cont tituţiei. D. Cogălniceanu a întrebat guve nul, dacă crede ca cestiunea arai toare a Dunării trebue să se hotărâ| că in nefiinţa parlamentului sau dao voeşte să comunice Camerii corespo denţa care a avut in cestiunea Dunăr Dupe respunsul guvernului pr organul d-lui prim-ministru că g vernul nu posedă actele referitori la Conferinţa Londrei, vorbeşte Lahovari contra permanenţei ceru de d. prim-ministru. De aci s’a născut unele discuţii turbulente in cari, pe lăngă cestiun Dunărei, s’a tăcut şi cestiuni per? nale. Noua lege de Înaintare in armată Legea nouă in armată prezintă gS1 ranţii pentru a putea avea pe viiti * * * * * TrypîTL ♦ superiori la inălţimea misi-' [| Pentru căpitanii destinaţi a Jjl maiori şi cărora urinează a li ;Minţa comandamente impor-iji timp de resbel, nu s a adj căt inaintarea la examen, 4 să nu se mai avanseze de «unte decăt acei ofiţeri, cari P moment critic să poată co-pulo gradului important ce-1 au îl ©tă. Ijpiace foarte mult cănd vedem .fea actuală nu este alta decăt i clin anul 1874 făcută şipromul-ţji' eminentul nostru om de stat 1 General Ioan E. Florescu, şi ,L venirea la putere a d-lui Ioan jji i a fost inlocuită cu alta a cării lenţă a dovedit căt de rea este. l condiţiuniie ce se cer căpita-Lntru a fi maiori: . § Nimeni nu poate fi numit J nu va fi avut cel puţin 4 ■aradul de căpitan. Din aceşti '■ ^ăpitanii de infanterie, cava-A, tiferie şi geniu, vor avea cel jLi’ aui de prezenţă la trupă ; cei SL[iiă % ani minimum pe basti-| iar cei de la statele majore de ffie, geniu şi depozitele de resbel tr minimuu. In timp de resbel, de prezenţă la trupă s6 reia jumătate. f . 18. Ori-ce căpitan ce se gă-i in condiţiuniie art. 8. pentru a flirtat la gradul de maior tre-i3nai intăi să fi satisfăcut un ec-Jn de capacitate cerută unui o-superior etc. etc. Jtdem că tuturor acestor condiţi-Jau satisfăcut căpitanii şi se gă-. actualmente pe tabloul de in-Itare. Aceşti ofiţeri insă se află tablou după vechime in loc de idupă clasificaţie, după cum pre-je legea. Pentru aceasta s ar putea ani comisiunea examinatoare spre ice o clasificaţie de ofiţeri ce se Şese pe tablou. ni ceia ce priveşte înaintarea ofi-lor superiori s a revenit iarăşi la hia lege din 1874 citată mai sus, ■ are ministrul de resbel, sub răs-aderea sa proprie, face alegerea firilor recomandaţi de inspectorii ,,^ruli. .. jjvstfel d-1 Brătianu rovine in vu-j la toate legile şi regulamentele sunt făcute şi cu care s au dotat t rea de creatorul ei d-nul Gene-1 Florescu şi pe cari domnia sa, jfatr'un spirit rău şi de distrugere rntru naţiune, le-a inlăturat, şi atun-i, i organisaţia şi administraţia oas-li va fi mai bună. ceastă eventualitate ar exercita o influenţă funestă asupra situaţiei noastre politice şi economice şi deaceea guvernul ar trebui să ia măsurile ce^ le mai grabnice spre a iulătura răul. Romanul, spuindu-ne că s’au ince-put in Cameră desbaterile asupra citirii a treea a propunerii de revizuirea constituţiei, zice: „Discusiunile, suntem şicuri vor avea de efect pe d’o parte a dovedi pe deplin, chiar celor mai orbiţi, trebuinţa revizurii cons tituţiunii, iar pe de alta, căt de mare este increderea partitei şi guvernului liberal in simţul de dreptate şi’n inţelepciunea ţării. Sapieti sat! România liberă, pe de-o parte e întristată de nedreptatea ce ni s’a făcut la Londra, pe de alta se bucură, că intreaga noastră mişcare fi nanciară merge spre bine, pe căt ne spune raportul general asupra proec tului de buget pe 1883—84. Resboiul W. arată cu cifre, că roşii n au scăzut nimic din sarcinele contribuabililor.. sideraţiuni şi interese se presentau sub această firmă. Ca esemplu eclatant că cuvăntul economie servea in discuţiune de paravan, sub care se puteau ascunde tot felul de alte consideraţii dar numai câtră economie nu se tindea , ne serveşte cazul cum s’au adus in discuţiune la noi drumurile de fer cu cale ingustă. O societate de industrii particulară, care nu poate fi alcătuită de cât pentru scopul de a realisa câştig pentri sine, nu economie pentru St t, propune să facă Statului căi ferate cu cale ingusti, pentru ca sâ’i realiseze lui economie. După logică ar trebui a se zice: se propuneau drumuri de fer cu cale ingustă pentru Stat, nu pentru ca să i se facă lui economii, ci pentru ca atit mai larg să fie câştigul ce societatea putea să realiseze pentru sine. Să privim insă ceva mai de aproape acest caz, care a dat naştere şi discuţiunii de faţă. In sesiunea de la inceputul anului trecut s’a presentat parlamentului de către guvern un proiect de lege pentru construcţiunea mai multor căi ferate. După acel proiect, liniile de care era vorba, urmau a se construi in modul cel mai economic, cu o cheltuială de câte 60,000 lei pe chilometru. Pentru cale se păstra insă lărgimea normală de 1, m. 435, cum este şi la cele lalte linii din ţară. La Cameră proiectul guvernului a fost modificat, şi, prin legea publicată in Mo piu de drumuri de fer cu cale ingustă construite in mod economic, liniile locale şi tramvaiurile cu abur din Lombardia dimprejuru! Milanului. Ei bine, liniile acelea nu snnt cu cale ingustă, ci cu cale de 1.445 m. lărgime, va să zică ceva mai largi de căt chiar calea normală. (Vezi : Organ fur Fortschritte des Ei-senbahnwesens von Edmund Heusinger von Waldegg. Achter Supplimentband 1882 ; liniile : Milano-Vaprio, Caseina-Gabba-Vi-mercate, şi Camo-Fino-Sarano). Liniile aceste au fost construite in adevăr cu o mică cheltuială, dar nu pentru metivul că ar fi cu cale ingustă, ci pentru altul. După un studiu amănunţit al cestiunii, in care se arată că drumurile cu cale injustă nu sunt nici mai ieftene măcar ca cale cu cale normală, de cât in urma unor imprejurări escepţionale, broşura incheie a-retând inconvenientele căii ănguste, cari sunt următoarele : 1. Se înfiinţează nişte drumuri de fier, pe cari oamenii competenţi le consideră numai ca un espedient, numai ca un „ma-lum necessarium“, mai cu seamă când este vorba de transporturi de voiagiori şi mărfuri. 2. ) Se rupe unitatea intre liniile noastre deja esistente şi cele ce se înfiinţează din nou, şi prin aceasta se creazâ noui dificultăţi pentru esploatarea căilor noastre ferate, cu care abia am ajuns la unire. SOCIETATEA OLIMPICĂ ROMÂNĂ Toţi domnii membri sunt rugaţi a se întruni duminica 6 c. in „sala A-tencului,“ cănd se va alege comitetul Societăţii, şi se vor vota statutele cu ori căţi membri vor fi presenţi. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 3 martie 1883. REVISTA ZIARELOR Binele-Public înregistrează cu du-'i.'e faptul, că Gestiunea Dunării s a 4 minat cum nu se poate mai \ ătă-litor pentru statul romăn. Confe-enţa europeană a satisfăcut dorinţele i istriei* Rusiei, a Europei intregi in I xcoteala Romăniei. Acesta e resul-ijtul fatal al politicei de duplicitate ministerului d-lui I. Brătianu şi al î oriei fanariotice care formează sis-ma întreagă de guvernământ toşu. Si in asemenea imprejurări cumu-M-zii vor să mai revizuiască constituţia ? Ei nu caută, decăt să neli-'iştească spiritele, să pescuiască in ipă tulbure 1 Naţiunea revine iarăşi asupra principalelor defecte ale legei pentru re-■ularea proprietăţei imobiliare din J tobrogea. Musulmanii pleacă din Do-'■rogea. care mai târziu Na fi popu lată de bulgari ; atunci vom Ferae acea provincie şi gurile Dunării. A- Sub titlul: Drumurile de fler cu cale normală şi cel« cu cale augustă cu privire la liniile ce voim să construim, d. inginer N. Făgără-şanu discută intr'o broşură Gestiunea care din aceste căi e mai practică şi mai de preferat. De şi cestiunea s’a hotărit deja din partea Camerei noastre in favorul căii înguste, d-sa e din consideraţiuni multiple pentru calea normală. Scrierea, fiind dictată de interesul adeverului, merită credem să comunicăm unele pasaje din ea La început, când s’au fâc-ut cele dintâiu drumuri de fier, se punea anume cesiunea dacă lărgimea dintre şini. dată cu 5 picioare englezeşti (1. m. 435,) era suficientă pentru ca trenurile să poată circula cu destulă siguranţă După ce s’a constatat că această lărgime satisface pe deplin condiţiunilor de sigu ranţă a eirculaţiunii trenurilor, şi după ce dimensiunea de mai sus a fost adoptată in Euglitera si pe urmă şi in alte părţi ca „ormă pentru lărgimea dintre şinele căiloi ferate, discuţiunea se năştea din nou mai tot-d’a-una când era vorba de a se înfiinţa căi ferate in vreunul din statele. de pe continent. . Adese ori se amestecau insă in diecu ţiune cuvinte, cari mai mult sau mai puţin erau streine cestiunei- — Mai cu seamă strategia şi politica procurau multă ma terie de vorbă. Prin atragerea in cercul discuţiunei de cuvinte care nu aparţineau strict cestiunei, aceasta tot mai mult se complica, ş> prea uşor era apreciată in mod greşit. Numai ast-fel se explică, spre exemplu, că Rusia a adoptat pentru căile sale ferate o lărgime mai mare de cât cea normala, pe căud celelalte state n’au crezut destul de tari argumentele strategice şi politice, pentru ca să se abată de la calea normala. Si aceasta cu drept cuvănt, fiind-câ o armată victoriasâ prea puţin va putea fi ■ • , unei căi ferate de __ O armată de o- inainta cu trenuri in ţara aceleaşi condiţii de esploatare, este mai mi in mână impedicatâ de lărgimea a ocupa ţara inimică, cupaţiune nu va inimică; trenurile numai după ocupaţiune ’i vor fi de folos. Când insă o armată va avea liniile prea uşor poate să apropie o şina de la cale cu câţi-va centimetri. Mai târziu discuţiunea asupra lârgimei eMei sa născut pentru cuvinte de ecow> mie Se zicea anume : „nrmala costă prea scump; £ câT cu cale de o lărgime mai mică, spre a « P»'» UM di lunurile căile ferate su cale să se facă dar Astfel s’au adus in de fier cu cale ingustă Dar si pentru drumi iu.uk motivul adeverit .1 dirculiuu.i mţ ° tot-d’a-una economia, ci itorul oficial No. 1387 din 28 Maiu 1882, a stipulat ca liniile: Filiaş-Tirgu-Jiu; Râmnicul-Yâlcei-Peatra-Corabia; Turnu-Mâgurele-Ruşi de Vede la staţie intre Slatina şi Piteşti ; Goleşti-Câmpulung ; Titu-Tărgoviştea ; Docolina-Huşi-Prut; Bacâu-Peatra, şi Fălticeni-Dol-hasca, să se facă „pe principiul de cale ingustă. acordăndu-se. pentru construcţiunea lor, credit până la suma de câte 40,000 lei pe chilometru. Cum s’a intemplat insă, de s’a tăcut o modificare atât esenţială intr’o materie care nu putea fi apreciată cu destulă competenţă de căt de organe cu cunoştinţe techmce, şi de ce nu s’a ţinut in seamă avisul ministerului de resort şi al organelor sale competente? Iată respunsul. De când se anunţase la cameră proectul in cestiune a apărut o broşură sub titlu: Proiect de căi ferate economice şi de interes local, de Eug. Gerber, director al societăţii române de construcţiuni şi lu crări publice.“ In această broşură se critica proiectul guvernului afirmându-se, că nu s’ar putea construi, in mod economic, drumuri de fer cu cale normală şi cu o cheltuială mai mică de căi 100,000 lei chilometru. Dacă este dar vorba, de a se tace linii economice, acestea trebue a se construi cu lărgime ingustă“ pentru care şinele să fie „depărtate de un metru una de alta'1. —Autorul broşurei mai adaugă insă: Ad-ministraţiunea cea mare a căilor ferate ale statului nu poate nici să construiască nici să esploateze eăi ferate in condiţiuniie indicate. rIn consecinţă trebue a se incredinţa industriei private atăt executarea căt şi esploatarea lor.“ * Scopul era dar vedit: concesia şi cu ea câştigul pentru Societatea industrială, -ajunsă pe cale adevărat ingustă. Pentru aceea şi Camera na adoptat din propunerea de sus de căt partea logică. să se facă dar linii cu cale ingustă spre a se realisa economii, dacă economii nu se pot realisa la drumuii de fier cu cale normală. Dar este oare adevărat. că numai drumurile de fier cu cale ingustă sunt linii economice ? înainte de-a intra in esaminarea acestei cestiuni, ţinem să facem aici o declaraţie. Am citat mai sus broşura dlui Gerber spre lămurire cum sa născut la noi chestiunea drumurilor de fer cu cale îngusta. -N’am făcut aceasta, pentru că am voi să facem critica acelei broşuri, sau să intrăm in nesca’i discuţiuni polemice cu autorul Nu voim s’o criticăm, fiind că broşura se critică ea singură in ochii oamenilor înţelegători. Nici nu voim să scriem ca să convingem cercurile pe care, cel puţin suntem Îndreptăţiţi, a le crede interesate. Dar un lucru nu ’1 putem trece cu derea : nu este permis nici unui (şi e reu dac’o face cu ştiinţa şi Jump. v dud 5olo Kenta imortisibilâ. . . . 93*1* 933/4 5°|o Kenta Kcmâni Perpetuă , 91»/a 92HV 6°|„ Obligaţiuni de stat. . . . im;. 1008|, 60(0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 102'i2 103 '/a 5o/o > Monicipale .... 86i/4 80C|t 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1. 227--- 232- 5olo Scrisuri funciare rnrale. . . 9I'i, 9'3/t 7oto Scrisori Rurale. . . 103- 1031/, 5oio Scrisuri fonciar») urbane . . 88 Lo 89- 98'ij 99M4 102--- 102 O* Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 32 7j 331/, Acţii Băncei Naţionale Române2501. 1300 1310 *, , Soc. cred. mob. rom. 500 1. 210--- 212--- , , , Rom. de con-trucţii 5001. 525--- 532--- , , » de Asig. Dacia-Rom 300 1. 410--- 415- , , , , , Naţionale 200 1. 235- 2d0--- Diverse Aur contra argint. . . . 1 31 2 - , , Bilete de Banque . 1 8, 2 Fiorini valo-ire Aastriacft. . • 210il 2.11 ‘ţa Mărci germane. ...... 1 2! i 1.25--- _ Bancnote francwfl. . . . • 9911 l00'/u drumurile de fier cu cale diver*« cot*- le normală. Micşorarea siguranţei resultă din redu cerea lârgimei căii, din reducerea razelor a curbe, precum şi din scăderea greutăţii materialului rulant. Cunoaştem cazuri pe căi ferate inguste, unde un taur încărcat singur intr’uu vagon călcând pe marginea lui a resturnat vago nul şi era să provoace o insemnatâ catas trofâ. 4). Se creazâ inconvenientul cel mai in semnat al transbordârii mărfurilor, şi acest inconvenient la noi este cu atât mai mare cu căt transbordarea nu se face la o reţea intr’un singur loc, ci pentru fie care linie in parte. Se calculează insă de către unii, că chel tuelile de transbordare nu sunt mai mari pe an de cât ar fi dobânda sumei cheltuite in plus cu construcţia do drumuri de fer cu cale normală. Să suposâm, fără să admitem, că asemenea calcule ar fi juste ; să suposâm că chiar ar fi mai mici cheltuelile de transbordare, oare inconvenientele unei transbordâri de mărfuri nu mai iu cheltuiala se cuprind ? Timpul, ruina mărfurilor, perderile neinlâ-turate ce se sufer in asemenea cazuri, să nu conteze nimic ? Fie comersant, fie amploiat de drum de fer, cine cunoaşte diu practică ce va se zică transbordare de mărfuri, va preferi să plătească in dublu mai mult dar numai să nu se facă asemenea transbordâri. Transbordarile, şi cu acestea, drumurile de fer cu cale ingustă, devin iasă cu totul impracticabile pentru un caz de resboiu. In asemenea eventualităţi timpul este de multe ori foarte scump, şi ori ce perdere de timp poate aduce catastrofe! Inconvenientele ce presintâ căile ferate secondare cu cale ingustă se simţesc in timpul din urmă chiar de către aceia, cari susţin mai tare aceste linii. D-nii W. Hostmann şi Richard Knch, dintre cari, mai cu seamă cel dintâiu, a pledat cu multa energie pentru liniile cu cale ingustă, au început sa publice in anul espirat o revista intitulata • „Mittheilungen Uber Localbahnen insbe-sondere Schmalspurbahnen". In prefaţa acestei reviste la pagina V. numiţii autori esprimă frasa : „ja wir gehen soweit an-zuerkennen, dass die normale Spur,... in erster Reibe auzustreben sein wird“—adicâ : atăt de departe, in căt recu-linie trebue a se f) PRIMA CASĂ La „Bursa Romania Fondată la anul 1872 SAMUEL A MARC TIS No. 18 Strada Smârdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele câ deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi văn-zâri de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitala, ara aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numeratiu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informatiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţa. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţă a biuroului meu mă face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. ve-scrntor tot rău dac’o face din neştiinţă) de-a argumenta prin inexactităţi de fapt. In broşura amintita se citează ca exem- mergem noaştem, că in pnma tinde de a se construi linii cu cale normală. Nu poate fi o condamnare mai puternică a cailor ferate cu cale ingustă, pentru cazurile când este vorba de trafic de voiagiori şi mărfuri, de cat aceasta, când ele sunt declarate chiar de către propagatorii lor de un espedient pe care sâ-1 aplice numai când nu poţi face alt-fel ! Terenul nostru, aproape şes pretutindeni, ne sileşte ei oare ca să luăm refugiu la asemenea espedient ? Bontele de gât, guri, nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secoudar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). Cn i qţi l doctor in medicină şi t | /\ţj | |/\ chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele ii —12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi cofiul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujlea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. r-n Casele clin Strada Măn- D6 venzare t„|es; 9. Amatorii se vor adresa in c»se la proprietar. ora bibliografie TIMPUL fc NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI I'IcaU McreU alp linfreţrri fi dobofumlt'. PRAFUL PERCJIN al D-ruiui Wrun (preparate du erburi prruriane). . ^ • ffAflll P MAGASIN fondat Gr_&. SXZbTTTL DE COLONIALE SI DELICA1 TetrulI Bacq ruin t singurul car H . ’ , v. , a »H • kttbU I im i | tr I \." v Ia tnjr gcoitoU, ImpoUni» 1* «ii I b • A >* la fcttdli cari B9 M I i jfji fl* Jf‘ i • ....... I \ '> /^‘ciunilcpr^u-prinpcrdcr I Xti&ăr | la irmftrile dcborlriilor, oiiAiiie ni ale |x*pula)iuni!or (târnele neputinţei); apoi cun lira tul Uf* *r boaldos 4e ucrvi.ca vilbtciuuca tim I L ăt nUjlor i Itpinare , de CAp »i jicpl, migrenl, ohvveuia, uit lUncolte. conitipftţic tfnnuratwra ncrvoivft tic tnâu Li icio.ire, anemir, rt< I Toate hoalcle «ut menţionate nu ac vindecă aţ. Iti^ui .M bim prin urs un mijloc eunoicut ptnl I I Rerain i D-rolai v L'iintrai* eă e nofnviv). Pii'ţii! ii noi cutii dimpreună cil iiislrur aianoa esitdă 4 franci. .Se aiiA in Bu preşti la : 1. A. Oiura. farmacia naţionala, strada Lipscani. In laşi: It. I’ele-li'iili. farmacia la Ştefan cel Maro si la; VIS-A-YIS DE THEATRUf SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME eiwfaie cu 150 ine‘,ni,e Pri ; |®^PAR IS •ăflMhjWi 1818 onor- public că pe lângă arii ‘«şei. nu importat de la cele ma ''’u if Olanda. Aniset de Bordeaux Absent de Suia a Martimque Banane de la.Hujona Benedictin RlDar ntitebric. Biter din via Providenzei antl Coleric a l* gaibin, şi lerde de la grand Chartreuz Francla lanHa, alb, verde şi orange sec. de iu Tiuiund Fockln ix, (ognnc lin clinnipngne din C'oirnac 11,i* ; sr,','"1 a'•“• *■*«*, ii,,' tdeUio MnmehinoŢulfA Naturală Komnrl adJl* r'iiîA":s;,i,i,?)i 2: Lt:"1- p,“ch Iu VIMRI STREINEI INDIGENE. K * - »-■ Wrt<*i*srljs tu stima. D. G. MOCIANC. Garanţâ sigură dată inscris. IBoalele îj„ ow . SINGER C ^ ioarl n Maţinâ dc rusul new-york. dej fj a iui Fab “ NEIDLINGER, AJenl %e LSI IXVUW*0\1 tCiVAKLf - / AJ -—. /Anâiun-^ Via ii Pepton Pepsic ie îtaoieaat Pbormaeist de prima elasS la Pari„ Le CAPMJI.ES KAOCIS ,„„t •injorel» eap-G)uten ^ probat o de Arădenii» » — • • *• alimente, anemie, diferitele slsbicum* cancerose, dysenteria, diabetul, fu-avem trebuinţa a hrăni pe bolvar, pe oftTcosj pentr ti un aliment reconstituant ce în dadar vom căuta nemuri do carne in bulidnc concentrate ele. Vinul CHAPOTEAUT este nfitnmentul cel precum şi al micilor copilaşi pentru ce li să dă. r Depositla Paria : • alra %’ PETRACHE IOAÎS .Mure magasin de coloniale, comestibile şl delicatese Calea Victoriei, vis-â-eit dc palatul gal. A «osit peutru senoiml de iarnă tot felul de conserve, din rele nmi escdeni,.- d^Soint' Y.TV' Treoun: ; .R»'lu^ort, Brie. CameDibert, Port du Sa ut. Mo, t «1 or, Gerva.s imperial l.imburg, I.lptaner, (liester Crf ine de Holande StiltonCrema Regală etc. . v,.v»ier, iunie U bogat asortiment de cărnuri afumnfe, piepţi de gâscă. Diferite marinate de Harbunl, Hlel Aal-Fisch, Aal-Fisch Cn gelatină JrZrFVbSai ,,r0aK,"',e î® 0s‘and»?i Constautlnopol. Icre prons-felul de pe!îl “e "‘•r“n; Icre d® fhe,,d <,4slr4'i «‘““"‘t1 ?• tot linuri şl llquernri din cele mal alese -^««îhSk’i S5S2“de ■-"•'ti ai. «i. In curând sosesce peşte proaspăt de fonsfnutlnopol. cnal?Uie snperloarif**‘" ^ d" 'fnZ“rP <>U °fana vl" roîtu ?* «'»' Preţuri foarte moderate rari desfid ori-ce concuxenţă. satisfăcut"^'»’ «T® Ta bl.ne'T01 T,'sitef.e a(,est magtsin.’va rfmăne pe deplin «atUâcut, nu numai de bunătatea şi calitatea măriei dar şi de un serviciu iteblancard vlenne precum ti la diferitele principale Pharmaciî a l'lodure ferreux Inalterabil- SansodiqrnlsâiWdt fîrou'd'We L-ACADF.VirC DE MEDECUVE ROP DE RAIFORT 10 de GKIMAULT et Cie PharmacistI la Paris Aceste HAPURILE convine contra Afeetiunilo aerofulâse, Kuţs, nacliitisinu, \naeiuio, Conatituţiunile lymphatiee. etc.. e A SE FERI DE CONTRAFACERI, pol'AUnn •«ui ăoato du bouri,„q prompt Şt onest. de Seve de Pin (Bradu) Maritimă r 1 .* ,b.8 de PePW- ao*le »‘ln*e de Tuste RJnu. tfjft Gr‘PP*. Catarrhe, Bronchite, Stingerea vocefil iuntO gigure da g&ssi u* potolire rapidă al cu-rarisaire in întrebuinţarea principuriloru balsamici a-!o bradului mantimă ooncentrate in Slropulă ai in Put* de, ■eve de Pin ihraHAI T ___________ * “ lu Onorate domnulti Ne grăbim a . _ vi* iniştiinţa, că ^ A. I» - <'AVA LE- S* RI’L DK MO- O ________________ l)A“colTiiaidi.s- * îins şi renumit A ‘ Maga.sin ■ |«> L confccţionalc VS negre du Salon. Fracuri şi Uheroaco de Pr • ii enorm Asortiment de Paltoane line şi noconaţ. Montagnac laine-douce. Aidenlon şi yage dc bcoug Astragan, Biber la gulere şi m I al ioane cu diferite Pluşuri peste tot, si li 1,1