* TNERI 4 MARTIE 1883 Administraţia, Calea Vietoi'iei 32. f ' ANUL AL VIII.—No. 50 ABONAMENTELE brn toati ţar», pe an . . , pe 6 luni. , pe 3 luni. ;ru streinMate pe an . IU 40 lei 22 lei 12 lei GO lei .raentele ie priimeec 1» Administrnţie TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII liinia 80 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . • 1 50 . , II .... 2 50 Capitală 10 bani mimării Districte lă bani mimăm REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. Anunţurile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului îs Elena, la binronrile de anunţări Heiaril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lcrett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nolmprlmate se ard. Bucureşti, 3 Martie 1883 Sunt eăte-va zile de cănd circulă «moţul in Capitală, că Majeştatea ^ Regele ar fi luat hotărlrea să itfcee iu Italia pentru vre-o şase sep-imăni, şi eă, in această călătorie L săn&tate, ar li însoţit şi de către Regina, care mai mult de căt ori-iănd ar simţi necesitatea d’a schimba ; aer il. ' ’ain dat d’o-eam-dată atenţiune |!oeestei ştiri, fiind-că ea pornea de da Naţiunii isbitura de graţiă in a-legcrilc viitoare, pentru ca să-i ascundă hidoasa realitate a lucrurilor. Dar tocmai pentru acest cuvent noi, Oposiţinnea, invocăm presenţa Regelui printre noi. M. Sa este creat de Naţiune şeful familiei romăne, şi. in această calitate, are respunderea părintelui celui bun pentru familia sa; nu poate găndi un singur moment a părăsi interesele familiei, — fie chiar pentru cas de boală, — cănd se albă in risc insăşi averea ci, foiţă cunoscută prin manifestă-. , . , . .. , . _ viitorul oi, al cărui fir este m ma-a- . . v nele sale. Intre viată şi datoriă, pă- îrnr» ife* XIA ; sale antidinastice, şi prin urma bănuibilă pănă la oare-care punct: acum suntem obligaţi a o crede, j'nd-că organul principal al guver-ilui o confirmă chiar el, şi incă ntru-că s a anuntat şi o interpelare Cameră de către d. Nicolae Bla->inberg asupra constituţionalităţii ple-âvii Regelui in împrejurările de ţaţă. Urmează să se întrebe cineva in-Jr'adcvfer, in faţa acestei ştiri, cum Le poate considera o asemenea ple-i-are şi ce efecte poate avea ea as- i ’ iă-zi ? Ni se spune, si regretăm din a-dSncul nostru, că M. Sa Regele ar fi tot suferind. Insă, cu tot acest motiv de sănătate invocat, nu prea Înţelegem oportunitatea acestui voiaj. Onrn oare consilierii Majestătii Sale rintcle cel cu iubire adevărată, preferă împlinirea datoriei. Noi credem că, dacă augustului nostru Suveran i s’ar fi pus asemenea obieeţluni iu vedere, M. Sa li renunţat la proiectul de plecare sau cel mai puţin I ar li amănat pentru alţi timpi nu atât de agitaţi şi daca încrederea noastră nu ne ar amăgi, am cuteza să emitem sperau ţa că chiar acum n’ar fi tărziu i deştepta simţul delicat al Regelui spre a’l opri in calea pe care o pornise, cănd poate considera amărăciunea ce o face să nasea dccisiu nea luată. Nu, nu este momentul acesta fa vorabil pornirii Regelui. Altă consi i 1 ( 3 au aflat cu indiferenţă intenţiunea au gustului nostru suveran ? Apasă in momentul acesta asupra Statului şi a Naţiunii duoă cumplite greutăţi strivitoare : una este cestiu-nea Dunării, cea-laltă ccstiunea revi-suirii Constituţiunii. Una ne vine din străinătate, ca resultat sinistru al politicei trădătoare din intru, şi cealaltă din intru chiar, ca un complement al zisului resultat, in scopul mărturit ca, prin revisuire, putăndu-se ajunge la desfiinţarea colegiului I şi al Il-lea, să se facă guvernul singur alegător prin ţăranii fără de voinţă şi să’şi asigure impunitatea pentru trădarea şa. In unul din aceste duoă caşuri in caşul cu Dunărea, insuşi guvernul, prin organul său Românul, exprima trebuinţa ca toate forţele Naţiunii să fie unite la un loc şi să şi dea silinţa a lupta pentru apărarea diep turilor ţărei. El dar are obligaţia propriei sale credinţe şi ne mirăm dă el insuşi adesiunea la plecai ea inoportună a Regelui care este pii ma forţă in stat. 0! nu ne induoim oă, daca tiece preste această consideraţie, trebue să fi simţind d-nii Rosetti-Bratianu tic buinţa d’a remăne absolut stăpăm pe situaţiune, şi eă prin pornirea dintre noi a Regelui, ţintesc a-şi asigui.i imensa plăcere, de a sgudui cu oi bire samsonică societatea, spie a Şi proba forţele" dumnealor. Nu ne in duoim că, in ^dorinţa de a întrebuinţa ori-cc mijloace, spre a ajunge a ţinta de a subjuga cu desevăişue Naţiunea la voinţa guvernului, aceşti destructori ai independenţei corpului electoral, caută a înlătura pe Capul Statului cănd vine momentul de a deraţie se opune la aceasta şi aceea ro că este curat dinastică. Majestatea Sa trebue să stea de faţă cănd e vorba să se revizueasca pactul dintre Naţiune cu Dinastia Modificarea contractului nu se poate :ăcc in lipsa uneia din părţi. Trebue să vadă Regele, cu och n-oprii, pe ce voinţă se va fonda in viitor dinastia; să cunoască bine soi: o-intea absolutismului la oare ţinteşte aduce consiliarii actuali ai M. Sale. Naţiunea nu se inchcie in mâncătorii budgetului Statului, ci se coprinde mai cu seamă in cei ce işi storc sudoarea frunţii intru a alimenta acest budget: se coprinde in contribuabilii independenţi preste cari apasă urgia guvernamentala cănd miniştri neconstiincioşi dirig afacerile publice; in acei producători cu capitalul sau munca lor, cari, in schimbul prerogativei Regale de a-şi alege miniştri pe cine a voi Regele, sunt in drept a pretinde să li se asigure controlul asupra puterii executive, sa se pună acum stavilă mai puternică inriuriru ouvernamentale in alegeri, iar nu să şi aservească guvernul cu desgvirşirc colegiele electorali Deci, această Naţiune, ca parte contractantă, reclamă pe Rege, contractantul ei, de faţa cu tot iondul de lealitate şi bună-credmţă de care AI Ba dispune, spre a şti lămurit o parte ca şi cea-laltă ce parte de îndatorire are să-i incumbe in reni itatc. Pări indoială intrebarea are mai mult de eat ori când raţiunea de-a fi pusa. Tn momentul in care se pune cestiunea de exis tenţa atât a organizării electorale a ţârii, precum şi a sistemului constituţional, in momentul in care neliniştea tuturor spiritelor va ajunge la culme prin doue cestiuni egale in privirea gravităţii lor, una esterioa-ra ce ne ameninţă cu vasalitatea politica in afară, una interioară care ne ameninţa cu obia politica inlauntru sub cea mai destrăbălată şi mai coruptă demagogie, tocmai mornacbul, organul moderator al sistemului nostru constituţional, ne părăseşte In timpul absenţei M. Sale. ţara va fi dată esclu-iv pe mâna unui partid care, tocmai in asemenea momente de grea cumpână, va usurpa pănă şi rolul coroanei. R. Cogălniceanu a cerut comunicarea de-cisiunilor eonferenţei de la Londra. D-sa esprimâ temerea că guvernul va pierde Dunărea, precum a perdut Arab-Tabia. Dar furtuna s’a ridicat mai cu seamă in urma discursului de-o rară energie a d-lui Alexandru Lahovari. Dovada că cestiunea e compromisă din capul locului e, după actele publicate pân’acum, lesne de dat. Ceea ce se constată inse din politica esterioară a guvernului, e că ţara aceasta se cedează fâşie cu fâşie, fără alt scop decât menţinerea la putere a partidului roşu. Aci secta Dimaucilor incepu să se agite injurii ineepurâ să curgă asupra membrilor opoziţiei. .Tratatul de comerţ,“ —iată replica unică a acestor oameni. Cu toate acestea ce deosebire! Tratatul do comerţ cu Austria era cel ăntăiu act de suveranitate al unei Romanii care pe-atunei nu era recunoscută ca suverană ; prin acel act se făceau concesii tim-poraro, pentru a câştiga libertatea de-> trata pe picior egal cu statele străine. Astăzi România—suverană dragă Doamne—nu e admisă in conferenţa in care se decide despre ea. Tractatul de comerţ espirâ peste trei ani se poate denunţa in total şi ţara e stăpână şi liberă pe sistemul economic ce vrea să adopte. Tratatul de Londra nu espiră niciodată Pentrucă tratatul de comerţ nu era aprobat de opinia publică, iritată de roşii, guvernul conservator n'a indrâsnit al supune sancţiunii M Sale, având respect chiai de-o opinie publică, indusă in eroare. Roşii ___ cari au protestat sus şi tare in contra lui — bau supus sancţiunii in prima zi a Venirii lor le putere. In fine — principalul autor al tractatului de comerţ, bun râu cum era, e d. Bo-erescu, colegul de ieri al d-lui Brâtianu. Prin primirea in cabinet a acestui om poli-ic, partidul roşu impreună cu d. Brătianu i aprobat mult mai mult de căt tractatul de negoţ, şi a renunţat la dreptul de-a mai face partidului conseroator vr’o imputare in privirea aceasta. Sub secretara de stat anunţă că documen- 1 tele diplomatice privitoare la navigaţiunea Dunări vor ti in curând comunicate parlamentului. Paris, 14 Martie. —Ziarul „La France" desaprobâ cu vioiciune politica urmată de către Franţa la conferinţa din Londra. Ea zice câ inlăturaraa României a fost o scandaloasă denegare de dreptate. Ziarul inchee prevăzând că un nou râsboiu al Orientului va fi singurul rezultat al nenorocitului tractat ■ le la Londra. Senatul. — D. Challemel-Lacour, ministru afacerilor streine, râspnnzeDd la o in-trebave a contelui de Saint-AVallier, zice că guvernu va cere Camerilor, inainte de va-ranţele Paştelui, creditele necesare pentru o expediţiune la Tonchin; ministru declară câ Franţa nu vrea să cucerească Tonchin, ci numai să ocupe cu tărie căto-va puncte d'acolo pentru a’şi apăra cu inlesnire naţionali şi pe cei-l’alţi străini care locuesc in acea ţara. Berlin, 14 Martie.—Ziarul „Die Post“ socoteşte ca ceva sigur câ demisiunea amiralului Stoseli din funcţiunea de şef al a-miralităţei imperiului va ti primită de către Im pârât. Ziarul arată ca urmaşi eventuali pe vice-amiralul Batsch şi pe general Caprivi. Yiena. 14 Martie.—Camera deputaţilor a dat curs cererei tribunalului care tinde să dobîndească autorizarea d'a urmări înaintea justiţiei pe deputatul Schonerer, din cauza purtarei sale la serbarea dată de către studenţi in onoarea lui Richard Vagner Londra, 15 Martie.— Camera lorzilor.— Lordul Berby, ministru al colonielor, zice că Englitera nu tivhue să f icâ expediţia din Transvaal pentru a apăra pe indigeni contra Boerilor, de căt in caz de absolută necesitate. După informaţiuni'e ziarului „Morning-Post,“ un nou complot s’ar (I descoperit la Petersburg. El ar fi având ramificaţii in Karkow, in Odesa şi in Moscva. Teri adevârată furtună in cameră. D Bla - ,,l ,n ••ru. MpllCftthui £ SSni in ajnm*i a trm punerii de revizuire. ŞTIRI TELEGRAFICE Noul proiect de lege asupra pensiunilor pro- Pnris, 14 Martie. „Camera Comunelor".— Lordul Fitz-Maurice a comunicat camerei câ conferinţa din Londra a menţinut dreptul agenţilor comisiuni europene d’a circula iu libertate pe braţul Chiliei şi ca a adoptat in unanimitate câ drepturile de plata asupra acestui braţ im vor intra in vigoare inainte de a fi fost primite de către puteri. A zis asemenea că Austria, fiind deja reprezentată in ^omisiunea mixtă, a renunţat la dreptul sâu do reprezântaţiune; lordul Gran-ville este insărcinat d’a comunica această decisiune la statele riverane şi d’a cere consimţi mântui lor; ratificarea acestei decizi,,ni a (ost amânată spie a laşa vreme statelor riverane cas’o primească. Preşedintele conferinţei a primit de la plenipotenţiari autorizaţiunea d’a convoca pe reprezentanţi statelor riverane ia o iutrunire ulterioară, daca e necesară. Ara citit noul proiect de lege cu toată atenţiunea ce merită şi ne impune o asemenea materiă, şi ne am putut convinge că elucubrarea lui este o adevărată mistificare şi o ţesătura de contradicţiuni. El dovedeşte sau o ignoranţă complectă a materii sau o rea credinţă hipocrită. In adevăr, după ce d. ministru in expunerea sa de motive inşiră o mulţime de frase pline de duioşiă pentru pensionari, şi ne face pro-testaţiuni de dragoste, vine şi suspendă ca mise en scene plata pensiunilor supuind pe pensionari prin art. 41, 42 şi 44 al proiectului la o nouă verificare a titlurilor lor. Asa procedează domnia-sa la aplicarea legii. Am dori să fim inşclaţi in aprecierile noastre, dar termenii acestor ar-ticoli sunt aşa de generali incăt nu ne lasă cea mai mică ilusiune, nici o distincţiunc nu ne lasă măngăerea de a putea nu numai crede, dar nici măcar bănui că disposiţiunilc acestor articole sunt edictate numai pentru viitor şi numai pentru noi pensionarii. Trebue dar ca să înlăture ori-ce bănuială, ca d. ministru să se explice categoric şi să-şi modifice legea dăndu i o rcdacţiune lămurită care să nu lase loc de controverse. 0 altă anomaliă, ca să nu zicem mai mult, este disposiţiunea art. 2 combinat cu art. 11 al proiectului, care nc dă a înţelege că fondurile destinate dupe legea actuală a alimenta casa pensiunilor compuse din eţineri au să fie afectate pentru viitor numai la alimentarea nouei case de mnsiuni constituită intr'un fel de tantină : iar pensiunile actuale au să fie plătite cu cei 1,852,000 lei serviţi de casa tcsaurului şi cu emisiunile succesive de rentă anuală. Ast-fel că tesaurul public are să fie împovărat cu noi sarcini ca să recompenseze revolta regiilor ce nu vor să se supună legilor, înfiinţând do8 bugete pentru doe categorii de pensionari cu diferite fonduri. Ceea ce este insS revoltător este să vedem ca vechii pensionari să fie frustraţi de un drept al lor consacrat şi prin legea fundamentală, contribuind in mod indirect ia alimentarea unei case de pensiuni rivale care nu le dă nici un ajutor, pierzând pe de o parte subsidiele din emolumentele funcţionarilor, iar pe de alta un tantiem pănă la 30°/o din pensiune. Ce fel de combinaţiune financiară o fi şi aceasta, noi nu o înţelegem ; ce dreptate şi ce egalitate? Am avut drept dar să zicem că proiectul presintă o ţesătură de con-tradicţiuni, lipsită de ori-ce principiu de drept. Nu numai atăt, dar este ăncă lipsit de ori-ce noţiune economică serioasă şi sănătoasă. Proiectul de lege ne oferă un specimen de idei socialiste, p.esentând intervenţiunea Statului in forma de gerant oficial al unei instituţiuni de prevedere, ca să poată apăsa şi mai mult asupra libertăţii individuale. Noi nu contestăm guvernului in mod absolut dreptul de intervenţiune iu asemenea materii, din contră îl admitem foarte larg ca legitim, nece-sariu şi obligatoriu pentru dânsul, dar in limita in care nu apasă asupra libertăţei individuale. Intervenţiu-nea lui trebue să caute mai ăntbiu de toate a asigura drepturile ce resultă din lege atăt pentru individ căt şi pentru-familia pensionarului, să respecte aceste drepturi ca o proprietate inviolabilă, dând exemplul echităţii. Numai astfel ingerinţa Statului este legitimă. Dar cănd statal voeşte se prefacă casa pensiunilor intr'un serviciu public supus la toate variaţiu-nile politicii militante, fâcănd categorii de funcţionari şi pensionari, favoriţi şi nefavoriţi, atunci nu mai este in rolul său. afectă toate drepturile şi viciază instituţiunea. Conchidem dar din observaţiunite ce am presentat că proiectul de lege al D-lui ministru de finance este detestabil ca concepţiune politică şi financiară, şi un model de inichitate: Ca combinaţiune matematică poate să fie foarte frumos in vederea casei do^ asigurare ce voeşte a inştiţiy pentru viitorii pensionari,-şf n'am avea nimic a objecta, daca s’ar respecta dreptrt—^ rile pensionarilor vechi, daca s’ar respecta legea şi daca guvernul ne-ar da un exemplu de moralitate politică prin infrBnarea celor ce se opun indatoririlor ce le impune legea. TIMPUL Slăbiciunea ense ce a arCtat către recalcitranţi nu se potriveşte cu soli-cituilinclc ce afectă pentru pensionari ; nimeni nu mai crede in solicitudinea guvernului. Şi cum ar voi ca pensionarii se creadă in solicitudinea sa pentru interesele lor când ei ştiu prea bine şi fără cea mai mică indoeală, că funcţionarii sei refusă de a achita subvenţiunea ce le impune legea in favoarea casei pensiunilor. şi că din causa acestui refus sunt ameninţaţi in traiul lor, in vîrsta cea mai grea de dus, prin reduceri de 30 Ia sută. Dar mai este ancă o intrebare de făcut guvernului. Daca el face din minister o casă- do pensiuni şi. fondul acestii case el alimentează cu „împrumuturi successive anuale1' prin emiteri de rentă; este el oare sigur că o va putea duce mult timp şi in toate situaţi uni le variabile ale cu acest sistem, şi impe- dicat de a servi renta lor neatinsă ? C. N. Brăiloiu. firmă ca aceasta mina este bogata. De n’ar semăna cu cea de la Bahna! Guvernul, care a păţit-o deja, ar trebui de astă dată să fie mai cu băgare de seamâ, spre a nu arunca iar in vent căte-va sute de mii de franci. Astăzi am primit primul număr din gazeta germana „Bucarester Zeitung." El este bine scris, ingrijit şi variat. Urăm viaţă lungă şi succes acestei foi, care desigur nu o pe placul celor dela „Bukarester Tag-blatt.“ CORPURILE LEGIUITOARE Senatul pe tablou după vechime in loc de a lî după clasihcaţie, dupe cum prevede legea. Pentru aceasta s’ar putea intruni comisiunea examinatoare spre a face o clasificaţie de ofiţeri ce se găsesc pe tablou. In ceia ce priveşte inaintarea ofiţerilor superiori s’a revenit iarăşi la vechia lege din 1874 citată mai sus. torsului financiar O In şedinţa de ieri, d. minstru Au-relian a comunicat mai multe mesaje. D. general Mânu a anunţat o interpelare, relativă la sfârşitul lucrărilor conferinţii din Londra. De asemenea d. general Florescu că nu se va găsi un moment Informa, ţi uui Se spune că d. C. Cristodulo Cerchez va li numit prefect la Covurluiu, in locul d. Eăşcanu, demisionat. a anunţat altă interpelare, asupra plecării M. S. Regelui in streinătate, asupra căreia s’a născut o discuţiu-ne furtunoasă. Ni se spune că d. Ciru Oeconomu, procurorul general, a plecat la Giurgiu in ancheta unui judecător, bănuit, că ar fi luat parte la facerea unui tastament fals. Se aşteaptă resultatul Camera In şedinţa de ieri d. Blaranberg anunţat o interpelaţiune relativă Ia plecarea M. S. Regelui in ajunul revişurii Constituţiei. D. Cogălniceanu a întrebat guvernul, dacă crede ca cestiunea arzătoare a Dunării trebue să se hotărască in nefiinţa parlamentului sau dacă voeşte să comunice Camerii corespondenţa care a avut in cestiunea Dunării. Dupe respunsul guvernului prin d-lui prim-ministru că e-u- in care ministrul de resbel, sub rSs-punderea sa proprie, face alegerea ofiţerilor recomandaţi de inspectorii generali. Astfel d-1 Drătianu rovine in viitor la toate legile şi regulamentele ce sunt făcute şi cu care s’au dotat oştirea de creatorul ei d-nul General Florescu şi pe cari domnia sa, dintr’un spirit râu şi de distrugere pentru naţiune, Ie-a înlăturat, şi atun-cea organisaţia şi administraţia oas-tei va fi mai bună. REVISTA ZIARELOR organul vernul nu posedă actele referitoar e Azi sa întrunit la ministerul de resbel consiliul meciical superior. GSOKICA Duminica viitoare va avea loc iu sala Senatului a 2-a întrunire publică, peniru discutarea mijlocului de desvoltare a cultu-rei vermilor de mătase. S a graeiat de restul inchisorei fostul căpitan Sterie- George, din penitenciarul Văcăreşti. Ia Conferinţa Londrei, vorbeşte Lahovari contra permanenţei cerută de d. prim-ministru. De aci s’a născut unele discuţiuni turbulente in cari, pe lăngă cestiunea Dunărei, s’a făcut şi cestiuni personale. Noua lege de înaintare in armată D. \asile Hagi V elciu s’a confirmat primar al comunei urbane Olteniţa, şi D-nii : N. Pavelescu şi Simion Gabiilescu ajutoare primarului. D. Haralamb Nicolau s’a confirmat ajutor primarului din comuna urbană Huşi, judeţul fălci, in locul D-lui Gheorghe Mi-hăilescu, demisionat, Comitetul spitalului „Elisavata Doamna," din Galaţi, este autorisat de a primi do-naţiunea ce face D. Evlogie Georgief, in folosul acelui spital, casele sale cu tot locul şi dependinţele lor aflate in urbea Galaţi, sub condiţiunilo prevăzute iu actul de do-naţiune, precum şi dreptul procesului ce are deschis contra direcţiunei alimentarei oinşului Galaţi cu apă. după cum anume se specifică prin citatul act de donaţiune autentificat de tribunalul Ilfov, secţia de notariat, la No. 617, din anul curent. Legea nouă in armată prezintă garanţii pentru a putea avea pe viitor oficeri superiori la înălţimea misi-unei lor. Pentru căpitanii destinaţi a deveni maiori şi cărora urmează a li se încredinţa comandamente importante in timp de resbel, nu s’a admis de căt inaintarea la „Monitorul" de azi publica Regulamentul scoalelor de bele-arte, galeriilor de tablouri sculpturi. şi museelor de La 7 Martie curent (st. v.) tribunalul comercial din Bucureşti va pronunţa sentinţa in procesul intentat de d. A°-emooiu d-lor Klein şi Behrens din Manchester, pen- tru despăgubiri. Capitala Moldovei este in pericol d’a fi inundată m partea de jos. De căte-va zile apele Babluiului şi ale Cacainei au venit foarte mari. Acest din urmă peiîu sa şi revărsat deja. G bandă'(l3**i^ilbari s’a prins in ju-deţu \aleea, Alai toţi sunTrţfgani. Ei sunt implicaţi in diferite omoruri şi tilhării. Procesul Ciurcu-Creditul funciar se va înfăţişa inaitea curţei de apel secţia I la 28 Aprilie viitor. O mină de cărbuni de piatră se zice că s’a descoperit in judeţul Mehedinţi. Se a- examen, astfel ca să nu se mai avanseze de aci înainte decăt acei ofiţeri, cari intr un moment critic să poată corespunde gradului important ce-1 au in armată. No place foarte mult cănd vedem că legea actuală nu este alta decăt aceea din anul 1874 făcută şi promulgată de eminentul nostru om de stat Domn. General Ioan E. Florescu, şi care cu venirea la putere a d-lui Ioan Brătianu, a fost înlocuită cu alta a carii experienţa a dovedit căt de rea este. Iată condiţiunile ce se cer căpitanilor pentru a fi maiori : Art. 8. Nimeni nu poate fi numit maioi de nu va fi avut cel puţin 4 ani in gradul de căpitan. Din aceşti 4 ani căpitanii de infanterie, cavalerie, artilerie şi geniu, vor avea cel puţin 2 ani de prezenţă la trupă ; cei din flotilă 2 ani minimum pe bastiment, iar cei de la statele majore de artilerie, geniu şi depozitele de resbel un an minimun. In timp de resbel, timpul de prezenţă la trupă se reduce la jumetate. Art. 18. Ori-ce căpitan ce se găseşte in condiţiunile art. 8. pentru a fi înaintat la gradul de maior tre-bue mai intăi să fi satisfăcut un ec-zarnen de capacitate cerută unui ofiţer superior etc. etc. Vedem că tuturor acestor condiţi-uni au satisfăcut căpitanii şi sc găsesc actualmente pc tabloul de in-naintare. Aceşti ofiţeri insă se află Binele-Public înregistrează cu durere faptul, că cestiunea Dunării s'a terminat cum nu se poate mai vătămător pentru statul roman. Confe-renţa europeană a satisfăcut dorinţele Austriei, Rusiei, a Europei întregi in socoteala României. Acesta e resultatul fatal al politicei de duplicitate a ministerului d-lui I. Brătianu şi al teoriei fanariotice care formează sistema introagă de guvernământ roşu. Şi in asemenea împrejurări cumularzii vor să mai revizuiască consti tuţia ? Ei nu caută, decăt să neliniştească spiritele, să pescuiască in apă tulbure ! pentru consiliul jude- Naţkmea revine iarăşi asupra principalelor defecte ale Iegei pentru re-gularea proprietâţei imobiliare din Dobrogea. Musulmanii pleacă din Do-brogea, care mai târziu va fi populată de bulgari ; atunci vom perde acea provincie şi gurile Dunării. Această eventualitate ar exercita o influenţă funestă asupra situaţiei noastre politice şi economice şi deaceea guvernul ar trebui să ia Alesurile ce-e mai grabnice spre a înlătura răul. Romiănul, spuindu-ne că s’au început in Cameră desbaterile asupra citirii a treea a propunerii de revizuirea constituţiei, zice: „Disensiunile, suntem şicuri vor avea de efect pe d’o parte a dovedi pe deplin, chiar celor mai orbiţi, trebuinţa revizurii cons-tituţiunii, iar pe de alta, căt de mare este încrederea pârlitei şi guvernului liberal in simţul de dreptate şi’n înţelepciunea ţârii." Sapieti sat 1 România liberă, pe de-o parte e întristată de nedreptatea ce ni s’a făcut la Londra, pe de alta se bucura, că întreaga noastră mişcare financiară merge spre bine, pe căt ne spune raportul general asupra proec-tului de buget pe 1883—84. Resboiul W. arată cu cifre, că roşu n au scăzut nimic din sarcinele contribuabililor.. Monitorul de alaltă-ieri a publicatur-matoarea lege sancţionată: LEGE pentru modificarea unor articole din legea consiliurilor judeţiane in vigoare. Art. I. Articolele următoare din legea ju-deţiani in vigoare se modifică după cum urmează: Art. 2. Consiliul judeţian se compune din 24 membri. Alegatorii colegiului I şi II pentru Cameră se întrunesc intr’un singur colegiu I, şi aleg 8 membri ţian. Alegatorii colegiului III pentru Cameră se intrunesc intr’un singur colegiu II şi alee 8 membri. Delegaţii colegiului IV din comunele rurale şi urbane pentru Cameră se (intrunesc intr’un singur colegiu III şi aleg 8 membri Art. 4. Consiliul judeţian alege din sinul seu 3 membri cari compun comitetul permanent, şi care se presidă de către unul dintr’enşii ales tot de consiliul judeţian. Art. 5 Pe lângă numerul de 3 membri din care are a se compune comitetul, consiliul va alege şi 3 supleanţi care vor inlo-cui pe membrii in zilele ce vor lipsi, supleantul având a primi leafa membrului ce lipsesce pe zilele ce va fi in lucrare. In cas de abrenţâ a preşedintelui, cel mai in vârstă dintre membrii presanţi in-deplineşte funcţiunea de preşedinte al comitetului permanent. Art. 6. Pe iângă consiliul judeţian şi comitetul permanent funcţionează un secretar numit de consiliu. Acest secretar este tot-de-o-dată şi refe-1 entul statistic al judeţului. El indeplineşte această funcţiune după iustrucţiunile serviciului central de statistică. Alt. 23. Nimeni nu poate refusa funcţiunile de moinbni al consiliului judeţian la care s ar alege, nici a se demisiona inain-tea termenului mendatului seu, de căt pentru cuvintele următoare: a) Versta de 60 ani impliniţi; b) Orânduirea in serviciul Statului şi man datul de deputat sau senator; c) îndeplinirea anterioară de funcţiunea de consilier in curs de un termen dea-rândul; d) Boala şi infirmitatea corporală sau altă forţă majoră dovedită. Consiliul judeţian hotârasee asupra admi-sibilitâţei cuvintelor refusului Ori cine, fără legiuito cuvinte, admise de consiliul judeţian, ar refusa zisele funcţiuni s’ar demisiona inaintea termenului mandatului seu se va îndatora a plăti o amendă de la 150 pănă la 500 lei in folosul judeţului. Câtimea amendei se pronunţă de consiliul judeţian şi încasarea ei se urmăreşte de către comitetul permanent. Art. 25. Mandatul de consilier judeţian este incompatibil cu ori-ce funcţiune salariată de Stat, judeţ sau comună, on plătiţi prin remisă, in cari intră [şi primari cu ajutoarele lor, precum şi cu calitatea de preot şi monacb. Nu pot fi consilieri : arendaşii sau loca-litarii proprietăţilor judeţului, şi c-ontraccii de diferite antreprise pentru lucrări ate judeţului. Această disposiţiune nu se aplică funcţi-unei de profesor de universitate, de li cea sau de scoalele speciale întreţinute de Stat. Art 29. Toate sesiunile sunt deschise şi incluse, in numele Regelui, de prefectul judeţului. Lipsa prefectului la deschiderea sesiunilor, nu impedică pe consiliu de a se constitui şi a’şi urma lucrările La ănteia intrunire a consiliului din nou ales, cel mai in verstă dintre membri pro sidă, şi doui dintre cei mai tineri ’l asistă ca secretari. După verificarea titlurilor, consiliul pro-cede la alegerea de un preşedinte, duoi vi-ce-preşedinţi şi duoi secretari, formând astfel biuroul seu definitiv, pentru toate sesiunile anului. La deschiderea sesiunii ordinare ^din anul următor şi până la formarea noului biu-îou definitiv anual, consiliul este presidat de fostul preşedinte. Membrii biuroului din anul espirat pot fi realeşi. Art. 36. Şedinţele consiliului judeţian sunt publice ; cu toate acestea, dupe cererea preşedintelui sau a 5 membri, or a proiectului, el se constitue in şedinţa secretă, şi dupe ce ia cunoştinţă acolea de obiectul peutru care s’a cerut şediuţa secretă, decide cu majoritate de voturi a membrilor presenţi, daca discuţiunea şi hotărârea asupra acelei cestiuni urmează sau nu a se continua şi da in public. Deliberaţiuniie cari au de obiect votarea budgetului şi a impositelor ce urmează a se aşeza asupra judeţului, precum şi cercetarea socotelilor, nu pot li nici o dată secrete. Art. 50. Cheltuelile judeţului sunt: l-iu, obligatorii, şi 2-lea, facultative. Obligatorii sunt toate cheltuelile ce legea 4 w Jt' I» r iţei mp t lai# tlItD , iS: Se I gtiili gjjalui'- ani ii !■*** J'l *fi pt«ifre ; aiifc eep11 , Si» * - ' ® tji * jţ.'i tkttlii li ailin pune in saicina judeţului, şi pe cari siliul e dator a le trece neapărat pe fi re an in budgetul judeţului. Ele sunt mai cu osebire următoare 1. Chiria şi repaiaţiunile localurilor tru tribunal, prefectură şi casarma de lâraşi şi dorobanţi, destinate judeţului; ( perarea şi intreţiucrea mobilierului tri tor pentru aceasta; 2. Lefile membrilor comitetului pe uent, aceea a secretarului consiliului j fian şi a celor-alţi impiegaţi ce depint acest consiliu, precum şi toate clieltu cancelariei; 3. înfiinţarea când vor ajunge mijloi iar pană atunci chiria localului, precum întreţinerea şi mobilarea inclnsonior < le ale judeţului, m cari nu se cop. nisa închisorile centrale atârnate direct Siat; 4. întreţinerea drumurilor şi podar judeţiane, precum şi a altor lucrări biice ce legea le-ar pune iu sarcina f ţului ; m o. Lefurile şi chie.tuelile de drum că la citra ce se va fixa prin o disni ţiune speciala, a inginerilor şi a altor > piegaţi do poduri şi şosele in serviciul deţului; 6. Cheltuiala tipârirei listelor electorale I judeţului şi a listelor juraţilor ; 7. Cheltueaia drumurilor membrilor cc siliuiui ce s’ar trămite de către el cuve o insărcinare de judeţ ; 8. Cheltuiala aşezGinintelor de instrucţiui coniorm iegei de instrucţiune publică ; torul ce sar acorda comunelor sărace pa tru instrucţiunea primară ; J. Intieţinerea spitalelor şi aşezâminte! de bine-facere atârnate de judeţ : cheltuia! intreţinerei copiilor găsiţi (lepădaţij. şi sinintiţilr ointru cat aceştia nu ar găsi ; dâpostire in aşezâmintele Statului, ale deţelăr sau ale particularilor, astăzi in inţâ, şi intru cat s ar recunoaşte de con* liu sau de comitetul permanent neputini comunelor respective de a acoperi acea chie. tuiala ; 10. Cheltueaia organisârii şi întreţineri unui serviciu de poştă de scrisori intre ficiele poştale ale Statului, astăzi esistente cu reşedinţele piăşilor şi staţiunile câilo ferate ; 11. Piocentele sau anuităţile pentru stin geiea imprumuturilor sau pentru plata con*_ stiucţiunilor şi a ori-ce lucrări publice cii lilorute ar ii contractat judeţul ; 12. O sumă destinată pentru cheltuel iile intămplatoare şi neprevezute ale judeţului. Cheltuelile facultative se votează de consiliu in marginile mijloacelor ce remăn u- I deţului după acoperirea cheltuelilor obligatorii. In afaiâ de cheltuelile obligatorii impusei judeţeloi prin acest articol sau prin legi speciale, nici o altă cheltuială sau spori' i de cheltuiala nu se va putea impune judeţelor peste citrele budgetului votat de con-! siliul judeţian. Art. 68. Sunt supuse aprobărei Rege-, iui, iuainte de a se pune in lucrare, in-: cheierile consiliului, asupra obiectelor următoare : 1. Budgetul cheltuelilor judeţului şi mijloacele pentru a le acoperi ; 2. împrumuturile pe cari judeţul s'ar vedea nevoit a le contracta, şi cari ar trece peste -urna de 10 pană la 100 mii lei; 3. Construcţiunea de drumuri, poduri, canale, edificii şi alte lucrări publice, făcute, in total sau in parte, cu cheltuiala judeţului, când valoarea lor totală ar trece peste 20 mii pănă la 100 mii lei, sau când anuităţile pentru plata unor asemenea lucrări ar fi stipulate pe un termen mai lung de un an până la 10 ani şi nu ar covârşi o zecime a venitului anual al judeţului ; 4. Crearea de stabilimente de folos blic pe cheltuiala judeţului ; 5. Cumpărările, schimburile, instreinările şi transacţiunile judeţului privitoare la averi mobiliare a cărei valoare ar trece peste o zecime până la 5 zecimi a venitului anual al judeţului; Actele menţionate in aliniatul precedent, relativ la averi imobiliare, cari sunt de o' valoare mai mică de 3 zecimi din venitul anual al judeţului : încheierile consiliului asupra obiectelor prevâzute in aliniatele precedente, cari voiţi o valoare mai mare sau pe termene mai lungi, ori ar reclama anuităţi, cari ar covârşi o zecime din venitul anual al judeţului, sunt supuse aprobărei prealabile a Corpurilor legiuitoare: jiu HlfflWl tt Iii i pol £ r : t-iare meu lei i l Monicipale .... 861)4 86Ci* 10 fr. , CaBeî Pensiunilor 300 1. 227--- 232- 5ofo Scrisori funciare rurale. . . 9 7114 913/4 7oio ((» Scrisuri Rurale. . . 103- 1031/v 5o[o Scrisuri fonciare urbane . . 88llo 89- 6o[o , » , 98' \ 99[n 7oto » » > 102- 102*1* Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 32'/2 3314 Acţii Băncei Neţionale Român e 2501. 1300 1310 , , Soc. cred. mob. rom. 5001. 210--- 212- , . » Rom. de con-trucţii 5001. 525- 532--- , , > de Asig. Oacia-Rom 300 1. 410--- 415- , > » , , Naţionale 200 1. 235- 240--- Diverse Aur contra argint. . ... 1 3/t 2 - » » Bilete de Banqne . . 1 3,4 2 - Fiorini valoare Anstriacă. . . . 210]/j 2.11’fe Mărci germani'....... 1 23 1.25--- ....... 9911-- lOO'/s SOCIETATEA OLIMPICA ROMÂNĂ Toţi domnii membri sunt rugaţi a se intruni duminica (> c. in „sala Ateneului," cănd se va alege comitetul Societăţii, şi se vor vota statutele cu ori căţi membri vor fi presenţi. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU t No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 3 martie 1883. PRIMA CASA La „Bursa Romania” Fondată la anul 1872 SAMUEL A. M A R C TT S No. 18 Strada Smârdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele câ deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numeraiiu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot indoplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţa. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s’a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţă a biuroului meu mâ face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. Boalcle de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr'o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic steondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Oonsultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). CQăOŢIA doctor in medicină şi . | rtO I li i chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele ii —12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. DE ÎNCHIRIAT I11 total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avCnd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioun Ciujlea proprietarul lor, strada lsvoru No. 14. Casele din sbada Mân-Uc VGIlZal G tulesi 9. Amatorii se vor adresa in case la proprietar. Ci. TIMPUL !! MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ~ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME,^ premiale cu 150 jtieda’le prirqe 150 PARIS 18 7 8 (| y/ Medailă de aur n !! A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. Ori SINGER C 2 poarlâ mârcn Mapă de cusut n e w-york. a lui de sus a Fabricei. G. NEIDLINGER,A£ent general NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI Păcate secrete ale tinerelei şi deboşeriile. PRAFUL PERUIN al D-rului NVrun (preparate din erburi peruviane). Praful Peruill e singurul cart inliturlt ori-ce slăbiciune a păr ţilor genitale, impotenţa la băr \ baţi şi ' ' la femeile cari nu concep. Praful Peruin e infailibil la slăbiciunile produse prin perdere de sucuri şi sănge şi mai ales la urmările deboşăriilor, onanic ale populaiiunilor (căuşele neputinţei); apoi con tuturor boalelos de nervi, ca : slăbiciunea sim (urilor, ameţeală, debilitate, dureri de mijlor şi spinare , de cap şi piept, migrenă, oboseală, me lancolie, constipaţie tremurătură nervoasă de măni i picioare, anemie, etc. Toate boalele sus menţionate nu se vindecă aşr. sigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut pănă acum, ca prin praful Keruin a O-rului Wrun; (se garantează că e neofensiv). Preţ»! unei cutii dimpreună cu instrucţiunea esactă 4 franci. Se afiâ in Bucureşti la : I. A. Ciura, farmacia naţională, strada Lipscani. In Iaşi: R. Pete-lenti, farmacia la Ştefan cel Mare şi la Fraţii Konya. In Brăila: G. Kaufmes, farmacia naţională. AGENT GENERAL Ales. Gischnei farmacist, Yiena II, Kaiser Iosefstrase, 14. I—L>nlol<> Secrete PETRACHE IO A A Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelentw; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port dn Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limbnrg, Liptauer, Chestor, Crâme de Holande. Stilton, Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găseă. Diferite marinate. dc Barbnni, Hiel. Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostanda şi Constantinopol, Icre proaspete. moi şi tescuite ne morun; Icre de ehefal, păstrări afumaţi şi tot felul de pesci. Vinuri şi liquerurl din cele mai alese. Ceaiuri cliinesesci, rusesei de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele urni renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocaua vin roşu şi alb de cualitaie superioară. Onor. Public satisfăcut, nu Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. care va bine-voi să visiteze acest magasin.fva rfimâne pe deplin numai de bunătatea şi cuahtatea măriei dar şi de un serviciu prompt Şf onest. CAPSl/LESdeRA QUIh’i duBăumede COPAHU vsv ţ ■' i . / // -----— ( /r, aaujLsn \ . v*».' v, Les CLPSELE8 RAQUIN sunt singurele eap-Bnle cu Glnten aprobato ue Academia de medicină din Fraecia, care le-a declarat snperioare tntnlor colorlalte preparaţiuni de Copahn, NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie franduloaep orice flacon care nn va fi conform ca modelul de mai ens. Aceste capsule sunt intrebuinţate in tdte spitalele militars din Francia. Un Flacon de 61 capsule 6 f.—Un Flocon de 40 capsule, 3 f. 50 Depăşitul la Paris, 78 §i 80 Faub. St-Denii şi in toate farmadele unde se găsesc asemenea HART1A si VESIGATOARE laltapeyres PILLLE& BLANCARD âl'lodureferreuxlnalterable Sansodeur lusâieurde ferdu d’iode ACADEMIE DE Kt DEC INE ' Wvniu.ll-, aii iv Aceste HAPURILE convine contra: Afeetîuiiilc Nt-rofuldne, (-uhu, IfiucliitiMimi, Anaemic, ('ou* li tu ţiu ui lo lyntplmlicc, etc., etc. N. B. — Trebue obserual Semnătura ndstră alalura[a aci pusa in josul etichetei. A SE FERI f»E CONTRAFACERI. \. iOâ BUCUREŞTI < 2 O UI Q AYIS GIK-aXJLJAK.: Onorat© domnul© . Ne grăbim a v6 inştiinţa, că la „CAVALERUL DE MODA" cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbaţ şi Băeţi, a soi sit pentru Sesonul corent, un bogatu Asortiment de Costu- f &&-----------1<. C'G'QJ3-'( (PRIMA CASA de CONF'ENTAdn TERA^ me cu şi fără Talie, din stofele eele mai moderne, confecţionate aupă noulu Jurnal. Pardessiuri băute novenutâ până Ia calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- tume negre de Salon. * racuri şi Gheroace de Previen veritabil de Brii n şi Drap de Sedau IJi. enorm Asortiment de Paltoane line şi elegante, de stofe Patin frise, Şepekin vao-p do ^°"tagnAae. Lme-douce, Aiderdon şi EHaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo- •'‘V d bcoug..Astrag“« Btber ia gulere şi mănici, Blănuţe scurte de/Vănătoare etc tul de'^nv'n ; , ,te J1UŞm p6Ste t6t’ la gulere de iătase. Preţiuile sunt tul de convenabile spre a putea învinge verconciinmţa leală. LA CAVALERUL DE MODA - 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci C/i m w, O e r Şi iarna DE ’tl I COLONIALE SI DEUCATEs! D. G. MOCIAN VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la 'cele mai bune case următoarele Băuturi fine. ,«► Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş » Ananas de la Martinique. Banane de l.VBayona. Benediciin-Bitter 1 de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric i Chartreuz. alb, gaibin, şi Verde de la graiul Chartreuz Francia, ■ Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VimandFockiat \ \i , alb, verde şi orange 'sec, de la ViinandFockL# A Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia?!, Cognac vieux, Cognac fin cbampagne, din Cognac. Liqnernrî * tot feliil de gusturi de la Mai ie Brisard, din Bordeaux. Renu- ftr ,)Pi H mltaMastică de Hio, Marascbino Ţuică Naturală. Komuri adevâ-54 rate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac I' Khum si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. Ufilt VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele ease din Franţa, Germania, Italia, tk Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo- " beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU din ;un^* T Tin fli Pepton Pepsic de Qpmt Pbarmacist de prima clasă la Paris A hrăni pe haina vi şi pe convalescenţi fără a le obos marca di fabrica stomacul este uă problemă ce n’a putut fi, cu satisfacţiune [Uf* resolvată^de cătgracie acestui aliment. Un păhărel cu acest vin conţine deccţj ilwciltfl U inditA ' jalecompe1 ' «testă dte .•o a frame de carne de vaca cu desăvărşine digerată, asimilabilă şi descărcaţii1"" e părţile insolubile ce se mistuese en grentate. Acest aliment lucri^ă ca-uîl .£« zlj ; f6rte bun reparator în tote affectiunele stomacului, a le ficatului, inteţi Stinelor, precum şi în caşurile de digestiuni dificile, desgustul dtt alimente, anemie, diferitele slăbiciuni pricinuite, de tumeri, affectium cancerose, dysenteria, diabetul, friguri, în fine, mai în tote caşurile unde avem trebuinţa a hrăni pe bolvar, pe ofticos, pentru a susţine forţele lor prii ti’un aliment reconstituant ce în dadar vom căuta a găsi in extracturi sai demuri do carne în bulione concentrate etc. Vinul CHAPOTEAUT este nutrimentul cel mai hrănitor al bătrânilor, precum şi al micilor copilaşi pentru a ogmenla priucipiurile notritive al laotelu: ce li să dă. Depositla Paria : 8 gira Vlvlenne precum si la diferitele principale Pharmacii SIROP DE RAI FORT IODE de GHIMAULT et Cie Pharmacistî Ia Paris DB DOUA DECÎ ANNI1 ACHSTO MEDICAMENTA DA RESULTATELK CELLE MAI REMARCABILE IM MALADIILE C0P1IL0RU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEIULUÎDH FICATU DE MORUNU SÎ ALU SIROPULUI ANTISCORBUTICU Elu este suveranii contra tntârlrei fi inflamatiunea glandelorft gatuluij gurmeloru (cojiloru) si ave differitelor erruptiunt a le pelei, ale capului sî ale feţei. Elu excită pofta de mâncare, tonifică ţessăturile, com-batte palorea si moloşetea pelei şi dă copiiloru vigorea si vesselia naturală. Este unu medicamenta admirabilă contra cojilorfi produsa® prin lapte §7 unu dopuratifu exeellenlă. __________________Depositu in principalele pharmacii L ti «tuş*1 lenişmtlat ţm & ijd o ». âitesf i m eiI mifi ieîî, „iiitieuiUUi UlUff, :rr î t4 de cit Pţ că proit ■I, Cil Cii «t in afli îiiiit adresă obicn pifeţeî wr SIROPU PASTĂ LAGASSE de Seve de Pin (Bradu) Maritimă • Persânele slabe de peptu, acele atinse de Tusse, R&gu-şfllă, Grippa, Catarrhe, Bronchite, Stingerea vocef s1 Asthmii, suntu sigure d’a găssi uă potolire rapidă şi cu-î^Srarissire in intrebuintarea principuriloru balsamici a-Ie jbradului maritimii concentrate in Slropuiq şi in Pasta de j^seve de Pin (bradu) deLagasse. Depositu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in ______________principalele Pharmacii. 1 «fuge aeestpj ^ pontat •X * v< X X X X -X X X X X X X * X X X X _____________________________________> Tipografia Tt. Miulescu, sala Theatrului Bosael. X *