pfMINECA 9 IANUARIE 1883. -A raţia. Calea Victoriei Ar. 32. ANULAU VIII.—No. 5 ABONAMENTELE ■rat"»M '.'T» Pp »" - 10 w . pf ti luni. . . 22 IbI , pe S Inul. . . 12 le: uleie ie priimesc la AiUninittreţl* Un iiumfir 15 hani. TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . -1 50 . . II .... 2 50 inanţnrile 51 inserţiile ie primesc Bucureşti , la Administraţia ziarnlnl I» Vlena, la binronrile de anunţuri Heinrit SchaLIt, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tubet-«tein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. I Bucureşti, 8 Ianuarie 1883 ( pe-o foae îngălbenită, de hârtie peste jlare a trecut zeci de ani, avem ina-yinte-ne conceptul cu ştersături al unui ;S decret de la 1848. E scris cu litere cinliee. poartă deviza comună acte-ţjj ior Jc acea natură : „Dreptate, frăţie ! fj In numele popolului român. Guvcr-JPm provizoriu." Scrisoarea este a d-lui j C A. Rosetti, membru pe atunci al acelui guvern. Ca o curiositate istorică şi ca un j act caracteristic pentru omul de la care emailează, comunicăm aci cuprinsul iui, punfind intre paranteze cuvintele şterse : Fiindcă după voinţa popolului şi după I inramOntu ce sau făcut in câmpul libertăţii R^obia sau desfiinţat * I Fiindcă robul cel mai adevârat şi neno-ij jocit a fost pâu’acum femeea (cea măritată). Fiindcă după naturi femei i s’a dat sim-ţ;rea iar bărbatului puterea şi in timpi de acum nu mai este iertat ca cela ce simpte |tă fie robul celuia ce are puterea cea absolută ; Fiindcă o naţie nu poate fi mare şi puternică decât când (va avea mume bune,) femeea va şti să fie mumă, şi (nu poate fi) mumă când este in robie nu poate insufla decăt robia fiului ei. Fiindcă vorbele biserici că femeea se va teme de bărbat, este o degradare a amoru-V lui şi a omenirii. Şi fiindcă nici bărbatul nici femeea nu pot jura unul altuia uu amor pe viaţă fără a fi in primejdie de-a nu’şi călca jurământul. dovedit fiindcă (amorul) a iubi nu se poate porunci, Decretam: Art. 1. Femeea este liberă şi de-o potrivă eu bărbatul. Art. 2. Toate căsătoriile sunt desfiinţate. Art. 3. In viitor (nu se) căsătoriile se vor face prin tribunale. Art. 4. Se va răndui o comisie care va face o pravilă pentru asigurarea creşteri şi averi copiilor acelor familii ce se vor despărţi. Prea sf. mitr. şi ministru dreptăţii sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Nu no vom incerca să arătăm monstruozitatea întreagă e acestui proiect de poliandrie, căci, la urma urmelor, Prea Sfinţia sa mitropolitul şi ministrul 'dreptăţii de pe atunci, par a nu-i fi dat nict o urmare, şi a fost poate numai o toană a întâmplării că această hârtie s’au păstrat. Dar de sigur caracteristic pentru toată desvoltarea noastră socială remăne faptul, că autorul acelor şiruri a dat zeci de ani de-a răndui creştere politică şi morală poporului romănesc. o creştere care, dacă sc va citi bine proiectul de decret şi ceea ce el voieşte, n a rămas fără adâncă inriurire asupra moravurilor noastre. Nu ne vom opri dar asupra cuprinsului. Există oare-vre-o iudoială că instituţia pc care-o tăgăduoşte, fie d<> origine umană, fio divină, este fundamentul societăţilor, că existenţa ei e condiţia de căpetenie a chiar existenţei popoarelor? 0 comisiunecare ar face pravilă pentru creşterea copiilor" nu va fi nici odată in stare de-a înlocui pe părinţi, de-a înlocui familia. Ceea ce-am putea zice noi in contra felului de-a vedea a şirurilor de mai sus, sunt lucruri pe care simte toată lumea şi eu toate a- cestea, o spunem drept, oricăt de curios ar fi acest act, oricăt de neauzit pentru epoca in care s’a produs, mirare nu ne mai inspiră. De ce ne-am mai mira ? Cele ce s’a petrecut şi ce se petrec ăncă iu România sunt lucruri atăt de curioase, atât de nefireşti, incăt mintea ne sileşte a căuta o raţiune suficien-ă pentru ele, un cuvănt prin care să ni le csplicăm. Disoluţiunea socială, disoluţiunea de moravuri, lipsa de idei conducătoare in viaţa privată şi publică, protestarea de principii pentru a parveni, toate aceste fenomene ale unei societăţi in decadenţă ne silesc să căutăm o cauză începătoare destul de puternică pentruca, prin contagiul ei, să poată produce resul-tatele pe cari lc vedem. Fără iudoială şirurile de mai sus nu sunt scrise de un om serios. Pornite de la o persoană politiceşte indiferentă, ele ar putea figura intrun alrnanach de curiozităţi şi am fi dispensaţi de sarcina de-a vorbi de ele. Dară pornesc da la cel mai însemnat, om politic in România, ale cărui idei şi tendinţe au determinat atăt de adânc soarta vieţii politice la noi, mai mult, care şi astăzi e propuitorul reformelor constituţionale, după a cărui dictat se mişcă majorităţile Corpurilor legiuitoare. Ei bine, cu aeea-stă uşurinţă de spirit a fost condusă societatea română. Cu această uşurinţă s’a creat regimul nostru economic şi social, cu ea am intrat in resboiu, cu ea am ŞTIRI TELEGRAFICE Mahometauul care insultase pe Consulul Franţei a fost arestat. Stoenescn Dimitrie, din robanţi. >iena. 17 Inuario.— Fremdenblatt afla că Conferenţa europeană pentru cestiunea Dunărei se va întruni pozitiv la Londra iu ce-lo d’intăi zile ale lui Fevruarie. Cairo, 17 Ianuarie.—Cele din urmă noutăţi din Sudan, vestesc că turburările urmează in acea parte a Egiptului. Londra. 17 Ianurie.—Primu ministru d. Gladstonc apără ’* 'V. Botoşanilor". Dacă aceasta s’ar adeveri ar fi unica labri-de acest fel in România. * Colegiu II din Prahova a ales membri in consiliu judeţean pe d-ni P. N. Apostoles-cu, M. I. Georgescu şi Gliiţă Lăzârescu, candidaţi ai noului grup liberal din localitate. Partida d lor Grigorescu-Pâtârlâgeanu şi de astă dată a făcut fiasco. * In zioa de 3 ianuarie s'au protestat in Bucureşti 117 poliţe care aparţin in’ cea mai mare parte unor comercianţi din Bu-cuieşti, intre care strălucesc numele de Klempfner şi Solomon, Rubiu Schirer, Era. Bercooitz, A. Ftocşaneanu, A. Berkovitz, Iancu Rozenzweig, M. Margulis, Fraţi Feld-man, S. Hendler, Rubin Stein, ete. * Moşia Degeraţii din districtul Prahova s'a adjudecat definitiv asupra d-lui P. S. Aurelian, ministru, cu suma de 210,420 frauc-i — ??'? Se ştie că in urma congresului economic din Iaşi s’a ales un comitet central cu reşedinţa in Bucureşti care să lucreze pentru realisarea desideratelor acelui congres. S’a liotârit incâ ca să se înfiinţeze in acest scop şi comitete in fie care district. Comitetul districtului Covurluiu numit acum de curând, e ast-fel compus : P. S. S. Episco- pul eparhiot preşedinte ; d-nii G. Antachi şi G. Volenti. vice-preşedinţi ; d-nii Dr. N. Tacheanu şi Gli. Mihăilescu, secretari ; d-nii P. Nica ţi A. Câlinescu, membri. Dorim acum ca acest comitet să se pue pe lucru, căci multe are de făcut,. CRONICA tichetă estravag; să vază că singurul scop .antă şi dc-a no tace es*e de-a şi esploata v Strasburg, 18 Ianuarie.-Din ob membri ai delegaţiunei alsacian*, 17 »n depus i„ şedinţa de azi o protestare contra osclu-deroi lin.bei franceze in desbater.le aduna-r0i provinciale; au declarat insă că vor sta cu toate astea membri ai delegaţiunei ţârei lor. bate joc dc ea şi de-a o Iată ceea ce nu putem crede, cu toate ci evenimentele vilele, ,«r- c„ir „ n«»«~-^ mi „e indică accisti clin» M* — ~ '* ““ b 10 *«—> diţie va pleca el va li condus ci» -Ore Baker paşa. Scutari, 10 Ianuarie. - O ineăerare a isbucnit intre muntenii albanezi şi eoldalj turc'r doi munteni au fost omonţ. Societatea „Carpaţii" va da in seara de 12 ianuarie balul seu in marele salon al hotelului Dacia. Preţul intrării pentru persoană 3 1; pentru familie 5 1; logele 12 1. — Biletele se găsesc la c-lubul Societăţii strada Stirbey Vodă No. 11; la librăria d-lui So-cec; la farmacia d-lui Ci ura şi in seara balului la casă. începutul la' S şi juni. ore. * Termenul alegerilor noului consiliu comunal fiind apropiat şi neputăndu-se im-părţi la domiciliu cărţile electorale, primăria invită pe alegâtori să meargă la locurile mai jos arătate spre a’şi primi cărţile ; a) Cărţile pentru alegâtori colegiului indirect (colegiul 4 de Cameră), se vor libera pană in zioa dc 8 curent inclusiv do la primărie, iar in zilele de 0 şi 10 curent, cărţile care vor remănea neprimitn, se vor libera celor in drept chiar in localurile biu-rourilor electorale. b) Cărţile pentru alegâtori colegiului direct se vor libera la oficiul stârei civile până in zioa de 19 curent [inclusiv, iar cele ce vor râmănea se vor depune in zilele de 20 şi 21 curent la binronrile electoralo, do unde se vor primi de alegâtori iu drept. * Semn onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani, s'a acordat căpitanilor Tulea Dimitnc, din regim. 3 călăraşi, şi Revizuirea Constituţiei A doua citire a declaraţiunei de evizuire trebuia să aibă loc ieri in Cameră. Este adevărat că Adunarea ’şi-a votat vacanţă până la 9 Ianuarie, şi că mai mulţi deputaţi din majoritate şi-au exprimat părerea că se poate face a doua citire şi’n această din urmă zi ; insă d. prezident al Camerei, bazăndu-se pe textil şi litera le-gei, a zis in ultima şedinţă : „după Constituţiune, cele 15 zile libere se împlinesc in ziua de 7 şi prin urmare eu nu pot face alt-lel de căt să vă anunţ că treime să vă intrăniţi in şedinţă publică in zioa dc 7 Ianuarie.... Biuroul nu poate interpreta alt-fel Constituţia. Dacă d-voastră nu veţi avea destul patriotism ca să veniţi, biuroul nu poate face altfel. Eu insă crez că toţi veţi veni in ziua de 7. De aceea, bazat, pe patriotismul d-v., ridic şedinţa şi anunţ pe cea viitoare pentru zioa de 7 Ianuarie 1882." Patriotism,—patriotism, dar ieri a fost sf. Ion zioa marelui vizir de la Florica şi ar fi un sacrilegiu d’a lucra ! De aceea, eu tot apelul prezi- * TIMPUL (lentului, patrioţii nu s'au strâns ieri la Adunare. Un „memento" in noaptea de anul nou! Citim următoarele in „Gazeta Transilvaniei “ : ... O hidra spurcata ne ameninţa in esis-tenţa noastră naţionala aici. in ţerile de sub tat atata perseveranţâ in conservarea limbei coroana s-lui Ştefan, şi noi Romanii sa stăm I a datinelor şi obiceiurilor sale, că poporul luăm şi sa le îndreptam in contra lor. Cu acelaş drept, cu care formeazâ ei Reuniuni de maghiarizare, putem forma şi noi, ca antidot, Reuniuni de conservare. Dreptul acesta nu ni l poate nimenea disputa, pană ce nu li se dispută nici lor. Sa formăm „Reuniuni pentru conservarea naţionalităţii noastre» prin toaie locurile locuite de Romani, dar mai cu seama acolo. pe unde suntem mai ameninţaţi. E constatat, că nici un popor nu a ară- cu manile in sin, să nu facem nimic pentru de a ne apâra in contra acestui proclet, deşi vedem cu ochii, cum se aruncă ca turbat asupra noastră, şi caută ea să ne înghită de vii ? Acest proclet a eşit din creerii aprinşi ai duşmanilor noştri, s'a întrupat in forma aşa numitelor „Reuniuni de maghiarisare“ şi este îndreptat in contra tutulor naţionalităţilor nemaghiare din patrie, insă nici una. afară doară de Evrei, nu e atăt de neglijentă in luarea masurilor da apărare in contra lui, ca cum suntem noi. Celelalte naţionalităţi s’au clarificat asupra perieulului şi au şi luat masuri de a-perare. Pana şi Slovacii işi ineardă puterile pentru ca se respingă atentatul intenţionat. Xuma noi, şi iar noi, nu facem aproape nimic. Bine e să luăm aminte, ce vor Reuniunile de maghiarisare ! Nu vor nici mai mult nici mai puţin, de căt, ca noi de dragul Maghiarilor să ne lepădăm de limba noastră, de datinele noastre, de obiceiurile noastre, in scurt de toate tradiţiunile strămoşeşti. Paladiul naţionalităţii unui popor il con-stitue limba şi datinele sale strămoşeşti; de aci emanează farmecul poetic, cu care se infiltrează inimile noastre şi produce acel sentiment puternic, ce se manifestează ca rezoluţiure fermă a voinţei, ca entuziasm şi in imprejurări critice—chiar ca fanatismu pentru apărarea naţionalităţii. Acest paladiu este acum ameninţat; prin urmare putem zice, ca cel mai periculos atentat din câte s a făcut vre-o dată asupra naţionalităţii române este atentatul intenţionat prin „Reuniunile de maghiarizare" Atentatele, cari s’au făcut şi se fac prin corpurile legiuitoare şi prin organele oficioase, nu au fost şi nu sunt aşa de periculoase ca atentatul noului proclet. Dispoziţiile nelavoritoare ale unei legi sunt ca apele din pustiuri, cari curgu până la un loc, după aceea se perd in nisip; Reuniunile de maghiarizare sunt insa nişte canaluri, cari conduc meschinele intenţiuni până la vetrele domestice prin sanctuarele familie-lor şi subminează pe „nesimţite", devalea-zâ „incet". insă distrug „sigur" tot ce le stă in cale. Xoul proclet ce ne ameninţă dispune intre altele şi de mijloace ademenitoare, fermecătoare şi ameţitoare, ca vocile Sirenilor. cărora uşor le poate cădea victima cineva. şi Odisei avem asta zi puţini intre Români. Ora a un-spre-zecea a sunat. Comitem un păcat de moarte—o sinucidere—daca mai intârziâm şi nu ne punem umărul şi pieptul pentru ca sa ne apărăm. Armele de apărare ni le pun insişi duşmanii noştri in mână, n'avem de căt sâ le român, şi apoi astâ-zi sâ fi dispărut cu totul din sufletul Romanului acel foc ve-talic, care a conservat acest tesaur, rescumpărat cu grele suferinţe, ba chiar şi cu crunte vărsări de sânge? Nu se poate; din contra avem firma convicţiune, ca in inima fiecărui Român plusează incă cel mai infocat interes pentru cea mai scumpă moştenire remasă de la moşii şi strămoşii noştri. Glasul părinţilor noştri resună din morminte şi ne provoacă, ca sâ apărăm cea mai sântă moştenire ce ne-au lăsat, daca nu voim sâ ne atragem blăstemul generaţi-unilor viitoare! tei pânze şi anume : Intemeerea despotismului şi autoritarismului ministerial ; suprimarea libertăţi presei Anihilarea ori cărui control al acte lor guvernului.“ România Liberă aşteaptă cu nerăbdare alegerile consilielor comu nale şi momentul judecăţi pentru cei cari au uzurpat drepturile alegătorilor. Legiunea guvernamentală s'a pus pe lucru. Ce face opoziţia ? Ea trebue să facă o listă generală, să o proclame prin întruniri şi să se propue prin ziare căt mai curând, ca alegătorii să poată studia lista. „Deci la lucru, in unire, cu concesiuni raţionale şi având indreptaţi ochii cătră persoanele cele mai stimate ale ţârei!" ÎNTRUNIRI LA IAŞI Paclid social ne spune că partidul conservator din Iaşi a avut zilele astea douâ întruniri, la d. N. Şuţu şi la d. Leon Em. Bogdan. Obiectu in-trunirilor a fost atitudinea ce trebue să aibă conservatori clin Moldova in împrejurările de faţă. Asemenea şi liberali democraţi frac-ţionisti au ţinut o adunare la d. Al. M. Şendrea, spre a se ’nţelege asupra liniei de purtare in viitoarele alegeri. GAZETA TRIBUNALELOR Peste căte-va zile Curtea de apel din Bucureşti va fi chiămată să se pronunţe asupra apelului făcut de d. Al. Ciurcu, redactor al ziarului Vln-dependence roumăne, in contra sentinţei Tribunalului Ilfov care a respins declinatoriul de competentă propus de apărătorii sâi, Gestiunea atingând de aproape u- dicţiunea care va judeca cererea sa de da’ une-interese ; Considerând că, pentru delictele de presa nu se vede nici o derogaţiune la acest principiu. nici in constituţiune, nici in dreptul comun; şi este inadmisibil ea, sub cuvânt d a interpreta o lege dupe sphitul ei sâ se nesocotească disposiţiuni categorice de legi, ce prin claritatea redacţional lor nu permit nici o discuţiune in aplicaţiunea practică ; Considerând că art. 24 din Constituţiune nu reglementează du cât acţiunea publică, neconţinend nici o disposiţiune relativ la acţiunea in despăgubiri civile resul-tănd dintr un delict de ] resă, care râmene guvernată de principiale generale stabilite in dreptul comun ; Considerând că nu se poate susţine că. această cestiune fiind constituţionala, art. 24 din Constituţiune trebue intrepretat dupe intenţiunea şi spiritul de libertate al presei ce a condus pe legiuitor in redacţiunea Iui, de oare ce acest articol, in care constituanta a prescris atâtea garanţii in favoarea libertâţei presei, nu conţine nici o restric-ţiune, nici o escepţiune relativ la acţiunea civila a părţei lesate, ceea ce dovedeşte ca autorii Constituţiunei n'au avut in vedere a reglementa această cestiune cum a făcut Constituanta Francei prin art. 84 din Con-stituţiunea de la 4 Xoembre 1»48 ce • re-măne sub imperiul prescripţiunilor dreptului comun; TjîConsiderand că principiul couţinut in art. 938 Cod. civil, că ori-ce fapt al omului care causează altuia un prejudiciu obligă pe acel care IA oeasionat a 1 repara, este de drept natural, şi nu’i se poate răpi cui-va fără a nume disposiţiune de lege : or, ad-i n °r ce s^t chiâmaţi a aplica legile il| nu sâ le completeze prin interpretaţiuni mult sau mai puţin esaete ale spiritulu. mtenţiunei legislaţilor : Pentru aceste motive, in majoritate i,_ pinge declinatoriul de competenţa: ord.• cercetarea fondului la 26 Ianuarie 181 oemnati • Al. Costeseu. D. Carp O P I X I D X E Având in vedere art. 24 şi 105 Constituţiunea de la 1866. cari atribue raţdor competenţa delictelor politice si'I presa ; Considerând că. pe cât timp presa ij 1 pbarta libertâţei sale in art. 24 ■ nstituţiunei, Tribunalele ordinare, fără ' lsPos|hune de lege contrarie, nu sunt sol pe en e nici intrun mod a judeca cestiun atingâtoare de presă : Considerând aâ Codul de procedură r1 nală. in art. 226. in mod extra ordinar, oe, tru delictele de presa, laşa celor vetâ&f j na din libertăţile constituţionale, credem interesant a reproduce, dupe . miţându-se că Curtea cu juraţi este singura „Dreptul," atăt motivele pe care s’a ^ eomPeteDtă da judeca şi acţiunea civila re-fundat majoritatea tribunalului, căt şi ■ 3ultând dintr’un delict de presă, acest prin REVISTA ZIARELOR Românul de joui face lecţii altora, ca de multe ori, zicând, că nimic nu lămureşte mai bine eestiunile politice decăt o discuţie „sinceră şi leală", căci princ-ipiele pot triumfa numai prin „puterea adevărului." Apoi numitul organ se încearcă, iu felul său, sa combată pe „Timpul" in cestiunea revisnirii Constituţiei. Binele Public constată, că unirea oposiţiei îngrijeşte mult pe cei dela putere. Deacea ei recurg la mijloa-cul machiavelic: Divide et impera, şi caută a sărnăna desbinarea intre partidele unite. „Dar, zice Binele Public, suntem toţi prea betrăni şi îndestul de frământaţi cu manoperele d-lui C. A. Rosetti, pentru a nu putea vedea prin pănza ce întinde şi pe care a scris: Bevisuirea constitih iei prin lăţirea votului universal, cea ce se află in dosul aces- opiniunea minorităţii representată prin d. judecător Ar. Enstraţiu, Eată această sentinţă: Tribunalul. Având in vedere escepţiunea de necom-petenţâ, ridicată de apărătorii Iui Al. Ciurcu, basată pe art. 24 din Constituţiune, care prevede că delictele de presă se judecă de juraţi, disposiţiune din care ar reeşi ne-competenţa Trbiunalului civil da judeca cipiu nu şi mai are aplicaţiunea sa in cas când delicuentu prin presă moare inainte d a se fi deschis contrâ’i acţiunea publică, de oare-ce juraţii nu mai pot judeca cererea in despăgubiri civile, nefiind competenţi de căt din causa acţiunei publice, care nu se mai poate deschide, fiind stinsă prin moar tea delicuentului ; Considerând (intr’o altă ordine de idei) că, înaintea Curţei cu juraţi, cererea de despăgubiri civile a părţei lesate se judeca FOILETON CAPTIVUL Ep sod (lin Don (Juijot de Cervantesf*) (( aj. XXXJX. xr. şi XLI Part. I\) trad din Spminiere-(Urmare) Xumele lui era Azan-Aga. El deveni foarte bogat şi tu rege al AlgerUi. Eu venii cu densul din Constantinopole, foarte multamit că mâ aflam atăt de aproape de Spania. Xu doar ca aş fi gândit să scriu cuiva despre nenorocita mea soartă, dar voeam să vâd dacă norocul nu-mi va fi mai priiueios in Algeria, decât in Constantinopole. Acolo încercasem deja mii de mijloace spre a fugi. dar nici unul nu eşise la bun capât. şi gândeam sa caut in Algeria alte mijloace de a dobândi aceea ce doream atât de mult. In adevâr, niciodată nu (*) După „Convorbiri Literare" mă părăsi speranţa de a câştiga libertatea şi când ceea ce unelteam şi puneam in lucrare nu ducea la sfirşit, indatâ, fără a pierde curajul, născoceam şi găseam altă speranţă care sâ mâ susţină, chiar de era slabă şi neînsemnata. Astfel imi petrecui viaţa, inchis intr’o temniţa sau casă, pe care Turcii o numesc „bano," şi unde ei inchid pe captivi creştini. şi pe acei ai regelui, şi pe acei ai unor particulari, precum şi pe acei ai municipalităţii. Aceştia sunt, cum s’ar zice, captivi ai consiliului şi servesc oraşului la lucrările publice ce face, sau la alte sarcini. Ei cepâtă foarte greu libertatea lor, căci fiind a comunei şi neavănd un stăpân particular, n au cu cine sâ negoţieze res-eumpârarea lor. chiar dacă ar avea banii trebuitori. In aceste inchisori. după cum ani zis, unii particulari din oraş au obiceiu sâ ducă pe captivii lor, mai ales când sunt de rescumpărat, căci aice ei sunt ţinuţi in ticna şi bine păziţi, până ce soseşte preţul res-cumpărării. Deasemine nici captivii regelui, ce sunt de rescumpărat, nu es la muncă cu cealaltă gloată, decăt. numai când se in-ţârzie eu răscumpărarea. Atunci pentru ai face să scrie cu mai multă grabă, ca sâ le vină bani, ăi scot la muncă şi la adus Iflmne eu ceilalţi, şi aceasta nu este o trea- acţiunea in daune-interese provenind dintr - nu de juraţii ce sunt c-hiamaţi a se un delict de presa ; Având in vedere că argumentul principal pe care se fundează această escepţiune este că art. 24 din Constituliune dă juraţilor judecarea delictelor de presă, astfel că, de s’ar admite competenţa Tribunalului civil d’a judeca cererea in daune-interese, s’ar deturna disposiţiunea tutelară a acestui articol. care e menit d’a garanta libertatea presei ; Considerând că piin art. 8 Proc. eon. penal se dă părţei vătemate facultatea d'a intenta acţiunea in despăgubiri resultănd dintr’un delict sau crimă, fiâ înaintea Tribunalelor represive de o dată eu acţiunea publică, fiă separat înaintea Tribunalului civil, chiar când acţiunea publică na fost in-eă deschisă, de unde resultă că acţiunea publică e-te cu totul independentă de acţiunea in despăgubiri civile şi numai partea vătâmetâ este in drept sâ'şi aleagă juri bâ mică. Eu deci eram in numărul celor de rescumpărat, căci fiindcă se află ca eram căpitan, deşi spusei că n aveain mijloace şi că era sărac, totus aceasta nu opri ca sâ fiu pus intre cavalerii şi oamenii ce trebu-eau sâ se rescumpere. Mi se puse un lanţ, mai mult ca semn de rescumpârare decât pentru pază. Astfel petreceam viaţa in acea inchisoare cu alţi mulţi cavaleri şi oameni de samă. meniţi şi hotăriti pentru rescumpârare Cu toate că foamea şi goliciunea ne supăra une ori, şi chiar mai totdeauna. nimica nu ne supăra atâta, căt ne supăra când auzeam şi vedeam la fiecaro pas cruzimile ne mai văzute şi ne mai auzite pe care stăpânul meu le întrebuinţa incontra creştinilor. In fiecare zi spânzura pe unul, punea in ţapâ pe altul, tâea urechile celuilalt, şi aceasta, pentru aşa de neînsemnate motive, sau fără motive, incât Turcii mărturiseau că o făcea numai pentru plăcerea de a o face, şi pentrucă aşa era caracterul lui firesc, de a fi omoritorul neamului omenesc. 111 singur om eşi bine la capât cu densul, un soldat spaniol numit „Cutare de Saavedra." ţl) Deşi acesta (11 întâmplările istorisite aice nu sunt nicidecum ale autorului insuş, dupâcum s a pronunţa numai asupra culpabilitâţei sau neculpabilităţei. acusatului, ci de membrii Curţei ; Considerând că art. 389 Proc. Codului penal dă dreptul acestor magistraţi, d'» condemna pe acusat la despăgubiri civile chiar când el a fost declarat neculpabil de către juraţi ; Considerând dară că nu sunt mai multe garanţii pentru libertatea presei, admiţăn-du-se ca constant că Curtea cu juraţi este singură competentă d'a judeca acţiunea civile a părţei vătămate, de oare-ce presa remăne in tot caşul, in ceea ce priveşte despăgubirile civile, sub juridicţiunea magistraţilor numiţi de puterea esecutivă ; că. astfel fiind, argumentul esenţial al teoriei necompe*enţei dispare, şi diseuţiunea s'ar putea reduce cel mult la o simplă problemă de legislaţiune constituţională, ce remăne cu totul in afară de atribuţiunile judeeâto a făcut lucruri care vor românea mulţi ani in amintirea acelon oameni, şi toate, pentru a dobândi libertatea, el niciodată nu'l j bătu, nici nu porunci să-l bată. nici nu-i i zise un cuvânt r*u. Pentru cel mai mic lucru, din multele ce făcuse, noi toţi ne temeam să nu-1 pue in ţapâ, şi de multe ori se temu şi el singur. Şi dacă n’ar fi cauza că timpul nu ne ingădue, eu aş spu ne acum ceva din cele ce tăcu acest soldat Ar fi un subiect de petrecere, care v’ar mi nuna mult mai tare. decât povestirea istoriei mele. Zic deci că in ograda închisorii noastre dădeau ferestrele unui maur bogat şi de samă. Aceste terestre erau. cum sunt obicinuit acele ale maurilor, mai mult nişte borte decât ferestre, şi chiar aşa fiind erau acoperite de jaluzele foarte dese şi strinse Se întâmplă deci că intr’o zi stăm pe terasa închisorii noastre, cu alţi trei tovarăşi, ineereându-ne să sărim cu lanţurile pentru a petrece timpul. Xoi eram singuri, pen- afirmat şi s'a crezut mult timp. Adevăratul erou este căpitanul Ruv-Perez de Viedma, care fusese rob la acelaş stăpân cu Cârvantes. In episodul de faţă Cervantes se numeşte pe sine „Cutare de Saavedra" (Tal de Saavedra), dupâcum se vede in acest pasaj. jura- dreptul să se adreseze direct Curţei iuri Lor. pentru acţiunea Întreaga a despăgul n °r cmIe Ş> a delictului de oresâ • ci* ' ■n adevăr, art. 226 Proc. penala zicci „Pentru delictele de presă. Curtea juraţii(1 ■ le va judeca încă şi dupe cererea direct din partea celui vătămat adresată preced,^ telui Tribunalului- ; Considerând dară că. in urma acestei d |. I rogaţiuni escepţionale la dreptul comuil : partea civila poate merge la juraţi dire şi independent de Ministerul public ; Considerând că art. 8 din Codul depni 1 eedurâ penală, care zice că „acţiunea civi I ae poate intenta şi singură in parte inairy tea judecătorilor civili", nu se aplică la deî lictele sau crimele de drept comun, cân * partea vătămată nu este stăpâna pe acţiunei publică (art. 2 Codul de instrucţiune crii minalâ) şi căreia nu i rămâne de cât caleJ Tribunalelor civile, daca Ministerul publitf nu pune in mişcare acţiunea publică ; Conşiderând ca pentru delictele politice® şi de presă, situaţiunea părţei civile e cif totul diferită, fiind că conform art. 226 co dul de procedură penală, partea civila stăpână şi pe acţiunea publică şi pe ceil privată, pentru a le adresa ori cănd direcţi Curţei juraţilor; Considerând eâ legislatorul, daca a acor-l dat acest drept esc-epţiouale părţei civile* pentru delicte de presă, a facut'u tocmai* fiind că scia că conform Constituţiunei ces-» tiunile de presă, fia civile, fii penale. nu> pot fi judecate do cât de Curtea ţilor ; Considerând că calea naturală a acţiuneip civile e aceea de a merge alături şi de a-» cord cu acţiunea pubiicâ. ca sub apreţiarea faptului penal să se fixeze daunele interese, idei care resultă şi din adagiul penal: .Le criminel tient le civil en “tat- (art. 8 in fine) ; Considerând că această interpretaţiune, mai cu deosebire pentru acţiunea civilă resultănd dintr un delict de presă, e coroborată de spirtul Constituţiunei, fiind că in toate caşurile, prin distincţiuneâ acţiune civile de acţiunea penală de presă se poate înlătura uşor diferitele garanţii pe cari le-a I conferit Constituţiunea presei prin art. 24; 1 Considerând că ori-ce interpretaţiune ju- I ridică trebue sâ fiâ subjecta vis inateriac. truca toţi ceilalţi creştini eşiserâ la^muncă. Din întâmplare ridicai ochii in sus. şi vâ-zui că prin acele ferestruici inchise, de care am vorbit, se arăta o trestie la acâreia. capât era legată o basma. Trestia se tot clătina, şi se mişca, ca şi cum ne făcea semn să ne ducem s o luăm. Xoi ne uitarăm la dânsa, şi unul din cei ce erau cu mine merse de se puse de desubtul trestiei, ca să vadă de-o vor lăsa sa cadă. sau ce vor face. Dar indatâ ce el ajunse acolo trestia se inâlţă şi se clătină intr amândo-uâ părţile, ca şi cum ar fi zis din cap nu. Creştinul se întoarse şi earâş trestia începu a se scobori şi a face aceleaşi mişcări, ca şi inainte. Se duse altul din tovarăşii mei, şi i se intimplâ ca şi ceiui d’ântâi. Insfirşit se duse al treilea, şi pâ,i tot ca cei intâi şi ca cel al doilea. (Ta urma) cestiune constituţională trebue intor- , eonstituţioualicesce : B:Siderănd astfel că legislatorul consti-j organisat presa in art. 24 cu ga- f|e unei puteri independente de Stat, ^jjjnd'o de la influenţa puterei esecu-că acest articol zice : „Presa nu ii supusă censurei, autorisaţiunei prea- ow-1 u \ . , . / JW cauţiunei, avertismentelor, etc. : asa presa fiind considerată ea uă forţă ată şi independentă in regimul nostru .X ituţionăl. ar fi in contra spiritului ■ktituţiunei ca puterea judiciară să ju- mL. ^ opiniunea publica a juraţilor ees- âisnile de presă : C usiderănd că nu ne opresce de a face Mjtt ceea ce Coustituţiunea ne opresce Mţ face in mod direct : ■Jţy usiderănd că in mod indirect, prin a-^Jd.irea despăgubirilor civile pe calea Tribalului, am ajunge a suprima sau suspenda presa foră garanţiile judecătorilor naturali prevăzuţi in art. 24 si 105 al .(Cons-itutiunei: | o usiderănd că art. 24 zice : „Nici un ijuftiai sau publieaţiune nn vor ti suspendare Iu suprimate-: prin urmare, dreptul ţ J (ure nu l are direct puterea esecutivă. iu '1 poate avea indirect nici Tribunalele, 'n numai juraţii, judecătorii naturali ai oresei : i Considerând că Constituţiunea nu face iisluctiune intre delictele politice şi delictele de presă ; C nsiderând eă reese asemenea din spi-fitnl Censtituţiunei noastre, că daca s’a trimis cestiunile de presă la juraţi. Constitu-.[ţiun a a roit să apere pe magistrat de ori-1 ce Unuială de pasiune politică; ,i C usiderănd că ori cum s’ar presanta '■cest: nile de presă, fiă chiar sub formă j;aeţj» ei civile, prin natura şi caracterul jlBilului in ce conservarea PELITEI INVENTATOR DOCTOR LE JOSSE, PA R1S. Krumn.eţc , damelor depinde mai mult do o pieliţă a feţei delicat!, alba ji curata. Diimtlor, ctri ţin Ia «c caste &i ior sa se apere de asprimea acrolai. a soarelui, etc se recomanda ace«t preparat cunoicut de unite ce e neopArat pentru toaleta damelor elegante ji r?cutio«cut ca rievitAml-ter ji u'are trebuinţa de a fl liudat. cAci iji îndeplineşte pedeplin inuiunei^de a cntuerta }i infroinuMţa. Preţurdt : In flacon mare original in carton alb S fr. , . tnic > » > roza, S . SAVOIT RAVXSSAITTii; DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. Acest sîpun o cantat de mulţi ani pentru mirosul său plăcut şi freselieţa sa de catifea co ilit fetei, corpului, manilor ţi braţelor. Toţi snnt unanimi in judecata lor, că întruneşte toate calităţile nune, co trebue să aibă nn săpun fin de toaletă. Preţul cu bucata 2 fr.—6 busăţi 11 fr. Deponl central in Budapesta: Rathhaueplstz 9; Parfnmerie Zum Blumenkorb, Fr, Scliwarz. Veritabil i» bucureştii la d. Bruss, Farmacia Speranţa. Comisioane prin epistole se efectuează discret imediat. Vin re Qiiinpina lerugions « Grimault t C" Mtdînnifnl Unt, fehnfog» reparatoriu si reconslitoanl Vinul d« quinquint feruginos al iui Grimault & C1*, preparat cu \m yechm şi generos de Malaga este 'întrebuinţat de preferinţă la perso-neltr in vârstă El conţine phosph&tul de fer, care este ret mai stimat dintre ide cele la Ite medicamente ferugindse, precum >i quinquina galbena regală, care este cea mai activă dintre cele la'lte specii de qumqtiina, căci ea conţine uă mai mare cantitate de sulfat de rlitnma şi prmcipiun tonice Arest vm. este tot-de a una prescris cu succes in uite bulele datorate anemiei lipsei de sânge ele. El este leite-, reparatoriu şi reconstituanl, combate moina stomacului »i a intestinelor. provenită sau din causa relei alimentaţia ni sau din tr-nă .jedere prelungiiă in Ieri căldurosc şi umede, precum şi din causa frigurilor intermitente, a diareei rebele şi prelungite, a convalescenţei, consecutive bo/efor îndelungate, ele In I6le caşurile, in fine. unde trebue să e^eitim pofta de mâncare, să prevenim accesele de friguri, să combatem su-doi ilc nocturne, să redăm corpului bolnav pnncipiurile alterate sau /lerdute, să susţinem forţele bătrânilor şi copiilor slăbiţi, a femeilor delicate, ele, In Iote aceste caşuri, repetăm, acest vin rt'uşesle in mod minunai Li Ptll-t, uni ••llttiir A C», I, itrtOi Iprtif. u ,i priHipelăr Ptirsiiu Iii Irnu, ii tirnuuu . itttti rn..rrf.., iTrrrm uttttît3 INJECTIUNE GRIMAULT & C* / cu ' MATICO Exclusivmetrte preparată ou foîlle Uatloonlttl din Peruvia, arsăstă injecţiune şi au câştigată in puţinii anni u/, reputaţiune univeraallă. Ea oura-riseşoe in pviţinu timpu aculamentele celle mal rebelle. DepoiilS la ptrli, eaata tălltUlI A t", B. nit VtvienM, fi in principalei# PharmiAcu rr rrrrr ŢŢŢT Vio Ji Peptoii Pepsic Je Pbarmacisl de prima clasă Ia Paris A hrăni pe balnavi şi pe convalescenţi fără a le obosi mira ăi fibrlci stomacul este uă problemă ce n'a putut fi, cu satisfacţiune, resolvată de cătgracie acestui aliment. Un păhărel cu acest vin conţine dece grame de carne de vaca cu desăvărşine digerată, asimilabilă şi descărcată de părţile insolubile ce se mistuese en grentate. Acest aliment lucriţlă ca-un lorte bun reparator în tote affectiunele stomacului, a le ficatului, intestinelor, precum şi în caşurile de digestiuni dificile, desgustul de alimente, anemie, diferitele slăbiciuni pricinuite, de tumeri, affectiuni cancerose, dysenteria, diabetul, friguri, în fine, mai in tote caşurile unde avem trebuinţa a hrăni pe bolvar, pe ofticos, pentru a susţine forţele lor prin ti’un aliment reconstituant ce în dadar vom căuta a găsi în extracturi san demuri do carne în bulione concentrate etc. Vinul CHAPOTEAUT este nutrimentul cel mai hrănitor al bătrânilor, precum şi al micilor copilaşi pentru a ogmenta principiurile notritive al laDtelui ce li să dă. Depositla Paris : # strn Vivienne precum şi la diferitele principale Pharmaciî IA SANTAL GRIMAULT & C Aceste Capsule conţin E6senţa da Santal citrin din Bombay in t6tă puritatea aea. Numerose esperienle făcute in Spitalele din Paris, au demonstrat ca Essonţa de Santal citrin avea uă activitate mai mare decăl Coptial, Cubebul şi Essenfa tertben tbinS . Elle opresc in două seu trei tfile scurgerea cea mai durarotă şi cea mai învechită, fără a communiea miros urinelor; elle nu produc neci righiituri. neci colici , neci diarrheâ şi sunt assemenea ftfrle efficace in afecţiunile catarrhale ale veaicei şi hematurii. Deposit la Paris, 8, strada Vivionni si in principalele pharmacii din strainâtate FAYARD*BLAYN contra reumatismelor, catarelor, du CC rerilor, rănilor, bătăturilor la piciore, arsurilor, etc. Deposit central la Paris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in T~ toate farmaciele. ULTIMA CREAŢIE sape IXORA /%. - wwrv ED. PINAUD 37, Boulbvard de Stbasbouru, 37 PARIS Săpunul Ixora posede pe lângă parfumul I său delicios ji pătrunzător fericitul privilegiu [ de a face eă dispară sbărciluriU. Albeşte ji frăgezeşte pielea ei-i dă un luciu | de tinereţi ; e regele Săpunurilor. MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER p SUNT CELE MAI BUNE DIN WME? nuaie Cu 15q „„'dafiep,,^ PARIS 1818 I Medailâ de aur PH1LSOELP PAPIER WLINSI Marele succes- al acestui remediu se datoresce proprietăţei sale de a trage afară din corp iritaţiunea care tot-d’auna a se fixa asupra organelor esenţiale a vieţei; se deplasează ast-fel rfiul l'ăcfind vindecarea uşoră şi promptă. Cei d’inlâiu medici o recomandă cu deosebire contra guturaiului, bronchitelor, durerilor de gât, rematismelor, drumurilor. întrebuinţarea ei e forte simplă: una sau doufi aplicaţiuni suni de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de cât o măncărime uşoară. Se găsesc, in toate farmaciele. a se feri de contrafaceri In Paris, la D. Wlinsi, rue de Seine 31. Deposit in Bucureşti la domnii farmacişti: Ziirner, Risdorfer, Bruss, Eitel, Dembovici şi in toa e farmaciile ; ie Iaşi la d-nii farmacişti Linde, Lbyszewski etc. rate lunare Garanţâ sigură data înscris Oh v. SINGER C* pMrft Maţinâdccusut new-york. de sus a a lui Fnbncei. G. NE1DL1NGER, A|ent general ASTHME (JftUrr&alb, oldafaiQ, MufocMiuoM ii WU bd- INEVRALGIES v iooe<.«s« .mm tu cbiarti ea !»j r* !»■* fl« org.ntlori M.pir*- ............. u-.uuU «.ouocnwpnu I ab.rll» f fr. a-ruiui Cr«ol*r. P-.lul SfFT>uli., , tl r»• I» ««■■»!•. PABIU tMsoul ia Bucanori : la d. llmr. li ’« >dt* far manii» ===== In Cismegiu se patinează in fiecare seară la lumină electrică de la 8 pănă la II ore. Intrarea 1 leu. PETRACHE IO AN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis de palatul regal. I A sosit pentru şoşonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Iioquefort, Brie, Camembert. Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial. Limburg, Liptauer. Cliester, Crfime de Holande. Stiltou, Crema Regală etc. Un bogat asortiment (le cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite nia- *i rinate. de Barbuui, Hiel, Aal-Fisch. Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandasi Constantinopol, Icre proas-l» pete. moi si tescuite ne morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot'ii felul de pesci. Vinuri si liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri cliinesesci, rusesci de caravană şi de Popor; pesnieţi din cele fl mai renumite fabrici străine In curfind sosesce peste proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se .află de vfinzare cu ocaua vin roşu şi alb de b cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce conciurenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin. va rAmăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitalea măriei dar şi de un serviciu r prompt şi onest. 2 UE Onorate domnule . I Ne grăbim a vfi înştiinţa, eă la „CAVALERUL DE MODA" cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi fiăcti. ti soi sit pentru Şoşonul corent. un bogatu Asortiment de Costu- tuooe negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Prcvien veritabil de I Un enorm Asortiment de Paltoane line şi elegante, de stofi floconat, Montagnae laine-douce. Aidcrdon şi Kl'tiistie veritahîl yage, de Scoug, Astragan, Biber I’.tlloane ou diferite Pluşuri peste tot, şi ei ui- te PRIMA CASA de CONFlEHTAjnTERA1 la gulere şi mâniei mo cu şi fără Talie, din stofele ele mai moder-confecţioim-oupă noulu .Turnai. Pardessiuri liante novenute ţifinft la calităţi superioare. Ma-Coleţiune de autaloni fan-taisie . nuauţo bine alese. Cos-iriin şi Drap