JTJOI 3 MARTIE 1883 Adniinistmţm, Calea Victoriei J^'r. Î13, ANUL AL VIII.—No. 49 ABONAMENTELE % (kn toată ţara, pe an . . . . 40 lei » pe 6 Innî. . . 22 lei , pe 3 luni. . . 12 lei 1 Iii streinătate pc an . C0 lei UaniPnUle se priimesc h AilmimBtruţie Capitală IO bani nuniăru 1 Districte 15 hani nu mării S s [olhv u- % H «Uri U REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. - ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . . 1 50 > > II .... 2 50 , Ananţarile ji inserţiile se primesc “ocăreşti , la Administraţia ziarnlnl îs VIena, la binronrile de annnţnri Heinrit Scbalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Ol^menc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. Bucureşti, 2 Martie 1883 M *v ivii judt \ a sa zică „tractatul de la Lon-c termenul teclinic sub care lacum inainte vom avea să inseraşi vasalitatea economică si politică Komăniei. Dacă baronul Worms nu la pe guvernul englez, de e at că conferenţa dunăreană a jtărît a da Rusiei, sub oarecari «diţii, dreptul exclusiv de control tupra braţului Cliiliei şi că se pre-Ate"ie un tratat care inlăturează art. |(j al tratatului de la Paris, daca lor-(nl Fitz-Mauricc nu avea ocazia de-a gamele şi de-a împărtăşi Camerei milelor articolele noului tratat, am putut aştepta mult şi bine vr’o lă-rire din partea minţitorilor noş-oficioşi; singura cale pe care porii nostru işi mai poate afla soarta, aceea a interpelării in parlamentul Lflez. Guvernul şi foile sale—departe de-a e publicul romăn in curentul celor j se petrec—continuă a arunca praf ochii lumii, ba ministrul de es-|ne nu se sfieşte a încredinţa pe jratorii şi pe deputaţii convocaţi viitorul tractat e favorabil Romă-r, atăt de favorabil, incăt numai bi-se poate de iama constituţiei şi £ii electorale, neavănd nici o grijă ispre cele din afară. După relaţiunile date Camerei co-junelor, tratatul, care va resuma in fie lucrările conferenţei dunărene, prinde următoarele nouă articole : Art. 1. Jarisdicţiuuea eomisiunii eurnpe-se întinde şi asupra distanţei dintre jlaţi şi Brăila. Vrt. 2. Puterile eomisiunii europene sunt elungite pentru o periouâ de 21 de ani prelungiri succesive din trei in trei ani, S a unul din contractanţi n’ar propune dificari cu un an mai nainte de espirarea mdatului eomisiunii. Art, 3. Comisiuuea europeană nu va e • cita nici un control efectiv asupra bra-fiu Chiliei, acolo tinde amăndouS ţerniii-S? aparţin aceluiaş stat. (Rusiei) Art. 4. Partea aceea a braţului Chiliei care ţaldă ţermii României şi Rusiei este su-dsâ regulamentelor cu care se administrea-braţul Sulinei, sub supraveghiarea dele-v'ilor Rusiei şi a României. |Art. o. Rusia şi Romania, mai nainte -a intreprinde lucrări in braţul Chiliei •r supune planul acestor lucrări eomisiunii Jiropene. !j Lucrările, executate la Ciatal din Ismail ■\ flţr fi sub controlul eomisiunii din Calaţi \ I La caz de divergenţă intre Rusia şi Ro-iinia sau chiar in sinul eomisiunii in pri-Pda lucrărilor de executat, puterile vor |e‘ide. Art, 6. Rusia păstrează dreptul de-a sta-ih plaţi spre acoperirea cheltuelilor lucra-lor sale, dar cu eondiţiunea de-a refera Oterilor. Art. 7. Regulamentele adoptate de eonii-k nea europeană la 2 iunie 1882 sunt de 'urate aplicabile pentru navigaţiunea pe ' măre intre Porţile de Fier şi Brăila Art. 8 Toate cele-lalte aranjamente ano ioare. relative la Dunăre, sunt mănţinute Art. 9. Tractatul din Londra va fi rati-îat de cătiă puteri intr’un termen de şase jii. Daca privim veselia şi uşurinţa care membri majorităţii paria entare de la noi au primit comutarea unor asemenea stipulaţiuni ica vedem graba cu care secta Di- f ill mancilor s'aruncă din nou asupra constituţiei şi legii electorale, ca şi cănd nimic nu s’ar (i intern plat. ca şi cănd situaţia din afară ar ti căt se poate de senină, putem zice : volenti non fit injuria. Ortcăt de mare ar fi nedreptatea ce i s'ar face acestei ţori prin noul tractat de a Londra, organul voinlii terii, această adunătura de parveniţi lacomi şi ignoranţi din care se compune partidul roşu şi majoritatea adunării, înghite' cu bucurie acostă pilulă, mai mult, se serveşte de ea pentru a căuta mijloace nouă de măntinerc la putere. Odată vasalitatea in afară stabilită, trebuiesc create şi in lăuntru condiţiile vasalităţii. Trebue nimicită in-fluinţa pe care o mănă de oameni liberi, intele ctual şi material neatărnaţi o mai poate exercita asupra opiniei publice şi a mersului lucrurilor; trebue creat un aparat electoral care să-i dea guvernului pururea o majoritate servilă şi injosită, aleasă de cătră subcomisari de politie; voturile proprietăţii istorice si a le inteliginţii tre-buesc aruncate şi stinse in mulţimea celor ce se obţin printr'un cinzcc de vin şi, odată declarăndu-se formal printr'un tratat că ţara aceasta e o .igă, să fie şi in realitate, compusă din slugi ale slugilor străinătăţii; drept care s’a si liotărit ieri citirea a treia a propunerii de revizuire. Aceasta o vrea un Dimancea, a-oeasta o mai vor şi alte guri de vacă, cari prin cine ştie ce ironie a evenimentelor, esploatează onoarea de-a purta nume mai vechi şi mai române. To?e iti non fit injuria. Concesiunile nimerite, la timp şi duchid sigur la.icop, pe cari guvernul le-a făcut Austro-Ungariei, ancă din mai 1881, cănd ministrul de externe declara că „putem primi cnmisiunea mixtă, fă-„ră să ne abatem de la tractatul de la „Derlin. că inccrcarea de-a inlătura „pe Austria din comisiune ar ti ză-„darnică, că cestiunea prezidenţei pier-„manenle e o cestiune de curtenie şi de politeţă,“ acele concesiuni tractatul de la Londra nu face decăt să le înregistreze in dreptul public şi să le sancţioneze. Toată rezistenţa deci cu care se laudă foile guvernului, nu este decăt un neadevăr şi o comedie, pusă la cale, nu pentru a servi de mijloc de apărare, ci cu ţinta unică de-a amăgi ţara. Izolarea completă in care sa aflat Romănia in conferenţa de la Londra, părăsirea ei dc catra toţi. mi ne dovedeşte decăt un singur lucru. De mult toate puterile — una cate una — sau convins că guvernul şi parlamentul din aceasta ţară, nu numai că nu voiesc a apăra nimic, ci, din contra precupeţesc hotarele şi drepturile ci de suveranitate, pentru a remănea in budget. De mult a trebuit să se convingă oricine că statul roman a devenit, sub acest Regim, un institut pentru căpătuirea şi pensionarea tuturor nevolnicilor intelectuali, pe cari i-a produs Orientul şi cari au ajuns a stă pani ţara ca pe-o proprietate privată, ale cărei drepturi şi interese ei le specula pentru cumul şi pensii reversibile. Cine dar sâ mai apere o colectivitate politică, care ea ănsnşi nu mai ştie a se apăra şi se lasă amăgită, esploatată, injosită de tot ce ea are mai comun, mai ignorant şi mai mal-onest ? Volenti non fit injuria. 0 ţară care vrea şi suportă un guvern de Dimanci şi Mihălcşti, aceea vrea si suportă înstrăinarea Dunării, vrea şi suportă robia economică şi vasalitatea politică. ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, 12 Martie.—După infonnaţiunile Gazetei Naţionale, amiralii Stosch, ministru de stat şi şef al Amiralitâţei, 'şi-ar fi dat demisia. Hotârirea împăratului in privinţa acestei demisiuni nu e cunoscută. Londra. 13 Martie. — Se telegrafiază din Petersburg către „Morning Post Sunt motive care fac să se crează că Rusia va accentua politica sa in privinţa unei orendu-eli pentru afacerile din Egipt. D. Macovv, fost ministru al poştelor şi telegrafelor, s’a sinucis. Roma, 13 Martie. — „Monitorul Romei" primeşte din Varşovia ştirea că Papa va preconiza in eonsistoriu de la 3 (15) Martie zece episeopi ruşi.nu polonezi. Situaţia din Ardeal ii. Căzcnd regele Ludovic 11. la bătălia de la Moliăcs, partea mai serioasă a. Ungariei a ales rege pro Fordinand do Uabsburg, sperăm! că astfel va căştiga ajutorul Germaniei in lupta dc apărare conlra Turcilor. 0 altă parte din magnaţi, in deosebi maghiarii, aleg contra rege pe loan de Zâpolya şi sc. unesc cu Tureii contra lui Fordinand de Uabsburg. Din ziua intrării lor in Ungaria Uabs-burgii au iniimpimit dar in poporul maghiar im partid anti-habsburgic, care s'a unit dc-a rondul cu Turcii, cu Francejii, cu Reformaţii, cu Italienii, in sfărşit cu toţi vrăjmaşii casei de Uabsburg: ura contra Jlabs-Inirgilor o ccl mai popular sentiment la maghiari, şi nu a fost de la i 5,29 şi pană astă-zi nici un timp, in caro maghiarii să nu li fost organisaţi intr'un partid antiliabsburgic. In cele din urmă, la 1848, ci detronează dinastia. I labsburgilor si fac revoluţie, sunt învinşi şi oamenii lor politici, emigrând, agitează in Europa, mai ales in Italia şi Franţa contra, Ilabsburgilor. iară la I8li(j, cănd se porneşte resboiul intre Austria şi Prusia. oi sc organisează şi nu aşteaptă decăt intrarea in Iară a Prnsiondinspre a sc rcscula. SC vedem acum, care ora situalia, in care se alia Ungaria la 18Gb, atunci cănd maghiarii erau gata să se rescoale, şi vom înţelege, pentru-co ei au fost şi sunt vrăşmaşi ai Habs-burgilor. Un popor sc rcscoală, cănd nu mai poate suporta situaţia, in care se află: se vedem dar cum era situaţia, pe care maghiarii nu puteau s’o suporte. După resboiul dc la 1859 Curtea din 4 icna a luat hotărirea de a da im-peraţiei o organisaţic liberală constituţionala şi a introdus uu re°'im Li • • ^ provmnu •, pentru-ca acesta să-i dec elementele ce aveau să creeze constituţia. Doue principii erau enunţate pentru viitoarea constituţie: unitatea imperiului şi egala îndreptăţire a popoarelor. Aceste principii sc şi realisează prin regimul provisoriu care da fie-şte-cărei teri dreptul de autonomie întemeiată pe propriclc ei tradiţiuni şi lîc-cărui popor dreptul dc a se desvolla potrivit cu propriile lui aptitudini şi do-a so folosi dc limba sa in viaţa publică. Ungaria avea dar autonomia ei constituţională, şi nimeni nu mai putea să-i jignească pc maghiari in viaţa publică. In dieta lor din Pesta şi in cea din Cluj ei puteau vorbi ungureşte ; la guvern şi in toate oficiile publice se puteau folosi de limba maghiară ; aşezămintele lor publice de ori-şi-ce fel erau ale lor, ei îşi alegeau, in sferşit, deputaţii, (dregătorii şi judecătorii după tradiţiile lor constituţionale, erau, cu alte cuvinte, toate, ca innainte de 1848.—Un singur lucru se schimbase : innainte de 1848 aveau numai denşii aceste drepturi, iar acum le aveau toţi, căci absolutismul impropietărise iobagii şi acum „nemeşia" nu mai avea o valoare exclusivă iu viaţa publică. Un drept dar , unul singur le lipsea maghiarilor : dreptul de a le impune altora ceea ce vor ei. Pentru lipsa acestui drept Ic părea situaţia insuportabilă : simt un popor, care simte, că nu mai poate trăi indată ce-1 vei pune in aceleaşi condiţii cu celelalte. ' Pactul dualist o o urmare a resboiului de la 1866. învinsă şi sleită prin resboiul purtat cu Prusia. Casa de Habsburg a fost silită să le facă maghiarilor concesiuni. Trei curente erau atunci in mijlocul maghiarilor : lvossuth stăruia pentru revoluţie ; Tisza cerea uniunea personală, adică mănţincrca dinastici, des-făcănd inse toate legăturile cu ţerile de peste Laita, iar Deak sc mulţumea cu starea creată prin pactul dualist, care a şi fost încheiat. Toate trei partidele cer deslipirea de ţerile dc peste Laita; pentru că. singuri fiind, maghiarii se simţeau destul de tari spre a li totodată şi ei singuri stăpăni. Curtea din Viena nu renunţă inse prin pactul dualist decăt la unitatea imperiului in ceea ce priveşte organisaţia lui internă, iar principiul egalei îndreptăţiri a deosebitelor naţionalităţi il menţine, şi una dintre condiţiile cu cari s’a inebeiat. pactul, c votarea unei legi pentru aplicarea in practică a acestui principiu. Această lege. numilă „legea pentru naţionalităţi", a. si fost votată dc cătră- dieta l’ngarioi. Legea penlru naţionalităţi, care nu este o creaţiune a Maghiarilor, ei un lucru o-e li s'a impus, menţine „.ştatu ipio ante .şi Imtăreşte intre altele, că pretutimlenea,, unde a fost in uz pe timpul „provisoriului" vre una dintre limbclo ncmagliiare, ca să rămaie şi pe viitor. îndeosebi pentru romani stipula-tiunca aceasta cuprindea drepturi destul de iutinse. Ei grăbiseră a se folosi de positia ce li se crease sub guvernul provisoriu şi, mai ales dc la 1863 pană 1866, ei făcuseră un progres, pentru care lipseşte ori-şi-ce termin de comparaţie. Rretutin-denca unde roinănii erau in majoritate, limba roinănă sc proclamase de limbă oficială in administraţia eo-mitatensă, in cea comunală şi la judecătorii ; folosindu-se de dreptul lor de alegere ci ocupară, funcţiunile publice in proporţie cu numărul total al populaţiei romăne; in acelaşi timp ei înfiinţară aşezăminte de inveţâmpnt şi atăt aceste căt şi şcolile secundare neromăne sc umplură de tineri romani, căci vczeml că li s'a deschis şi românilor viaţa publică, şi ţăranul mai sărac işi trimitea copilul, dacă-i părea deştept, la inveţăţură. J’actul dualist menţine starea a-ccasta, şi abia după venirea la putere alui Koloman Tisza, românii sunt scoşi încetul cu încetul din viaţă publică. După tradiţiile Ungariei justiţia de prima instanţă era împreunată dc administraţia şi judecătorii se alegeau. Alegendu-şi dar judecători romani, aceştia, dacă cererile li se dedeau in limba maghiară, işi formulau tot in limba maghiară şi sentenţele, iar, dacă cererile erau iu limba roinănă, procesele verbale, referatele şi sentenţele se dedeau in limba petiţionarului. Curtea de apel şi curtea de casaţie erau şi ele datoare a menţine pentru fie-care proces limba, in care a fost introdus in prima instanţă. Trebuiau dar să fie şi la instanţele superioare consiliari români şi iu genere oameni, care ştiu româneşte. Spre a înlătura această stare de lncruri dicta Ungariei votează o lege judiţiară care abrogă dreptul dc a-i-alege pe judecătorii dc prima instanţa şi liotăreşte ca ei să fie numiţi de guvern şi inamovibili. I-se reservă inse guvernului dreptul de a-i permuta. In mănă cu această lege guvernul încetul cu incetul scoase limba română de la toate instanţele judecătoreşti. Innainte de toate el compune tribunalele astfel, incăt ori-şi-cine simte, că-şi va pierde procesul, daeă-şi va da cererea in limba romană. Şi dacă se găsesc cu toate aceste oameni, care-şi pun in joc interesele, i se cere judecătorului Toniăn să mi-şi facă referatul şi sâ nu formuleze sentenţa româneşte. Dacă el nu se supune, este permutat. Şi in timp de căte-va săptămâni de zile, aproape toţi judecătorii români au fost permutaţi la nişte tribunale aşezate printre slovaci or şerbi, mai ■ar printre unguri, iar in locul lor au venit alţii, care uu ştiu româneşte, Constituit astfel, tribunalul respinge cererea dată in limba română pentru cuvântul că n o inţelege. Românul nedreptăţit recurge iu Casaţie: curtea i respinge recursul pentru cu-ventiil, că nu e la mijloc o cestiune ■ dc drept privat. Sc face, in slirşit interpelaţie in dictă: ministrul res-pundo. că va aduce un proiect de lege spre a regula sil naţia şi dieta trece la ordinea zilei.—Se inţelege, proiectul 6c lege nu s'a presentat nici pănă acum, căci el- ar fi contra legii ..pentru naţionalităţi." Astfel limba- roinănă. deşi „dc jure“ esta cea oficiala la tribunalele din părţiledocuito de romani, „de facto“ a fost înlăturată, şi cele din urmă sentenţe formulate in limba românească sunt de Ia 1873. Judecătorii români, permutaţi din mijlocul românilor, aproape toţi şi-au dat dat demisia ori, a^ăml vechime, au cerut să fie pensionaţi: aceasta e cea dăntâiu seric de oameni, cari au fost loviţi in interesele lor private. TIMPUL Vin in al doilea rând funcţionarii iHlministrativi. După tradiţiile Ungariei comitatele au cea mai deplină autonomie: cle-şi aleg toţi funcţionarii, si numit de guvern nu e decăt corniţele suprem, rjciare tocmai de aceea nici nu arc de căt posiţia unui comisar de supraveghere. Eomânii dar, in comitatele in care ei erau in majoritate, puteau să-şi aleagă funcţionari romă ni şi profitau de accasţă putinţă. Aceştia duceau toată, administraţia in limba romănă şi numai faţă cu guvernul şi cu comunele ori plăşile maghiare se foloseau de limba maghiară. Spre a inlărura această stare de lucruri, guvernul a încercat să desfiinţeze autonomia comitatelor, dar comitatele maghiare s'au ridicat contra acestei incercări. S'au luat dar alte mesuri. Alegerea funcţionarilor se făcea de câtră aşa numita congregaţiune co-mitatensă alcătuită din 300—400 membri aleşi de cătră comune. Prin o nouă lege se schimbă alcătuirea acestui corp, electoral; se hotăreşte, ca jumetate numai să fie aleşi, iar cea-laltă să fie oameni cu voturi „virile", adică cei mai impuşi din comitat. Mai târziu se face o nouă arondare întemeiată pe principiul amestecului, iar unde nu este cu putinţă de a aronda astfel, ca să fie in comitat o minoritate maghiară destul de mare, comitatele se arondează astfel, că pentru cea mai mare parte a lor centrul să iasă cale de douB trei zile. Adăugând, in sferşit, la aceste şi presiunea guvernamentală, Ooloman Tisza a isbutit să cureţe administraţia de români şi să scoaţă limba romănă chiar şi din coifiitatele, unde nu este nici o comună ungurească. Se urcă la mii numerul oamenilor. cari au fost loviţi prin aceasta in interesele lor particulare, inse ei tot mai găseau un loc de adăpost, comuna, unde preoţii ii ţineau pe romani strinşi la un loc. După organizaţia comunală din Ungaria primarul e ales pe un an, notarul pe viaţă. De aceea posiţia de notar comunal e sigură şi destul de bună, şi aceia, care fuseseră funcţionari superiori prin comitate, scoşi din funcţiunile lor, s'au ales notari şi cel puţin in comunele româneşti s’a mai păstrat limba romănă. In dată insă ce funcţionarii superiori erau maghiari, această stare de lucruri trebuia să inceteze mai curend ori mai târziu. Nu vom încerca să descriem aici persecuţiunilc ce-au trebuit să îndure aceşti oameni pentru susţinerea limbii romane in administraţia comunală : destul, că astăzi notând român este o raritate, căci românii nu mai aleg romăni, fiindcă ştiu, că nu pot rămânea in Inncţiune şi le-e milă de denşii. Şi ca să caracterisăm indîr'Stnicia, cu care sunt persecutaţi românii, vom cita o faptă petrecută sunt acum câţiva ani. Un candidat român la deputăţie, venind înaintea alegatorilor, i-a rugat să nu voteze pentru dânsul, căci e om cu familie şi sunt şi ei oameni cu interese. Atăt de departe merge persecuţia Încât, fiindu-ţi advocatul roman, ea-proape sigur, că-ţi vei perde procesul. Nu este in Ungaria un singur teren in viaţa publică, pe care românul se poate ivi fără să fie persecutat şi de guvern şi de societatea maghiară. Un singur lucru il poate scuti pe romăn de această persecuţie : să renunţe la naţionalitatea sa şi să se facă agent al maghiarilor contra poporului seu. Atunci e ridicat şi susţinut, purtat e in palme, şi se bucură de favoruri peste vrednicia sa. Şi o dovadă despre vrednicia românilor e că toţi sunt persecutaţi : unul singur e^tiut ca om îmbrăţişat de denşii, şi acesta el o fi ştiind, căt de amară ii este pănea. Şi cu toate acesta le-a mai rămas românilor un loc de adăpost: biserica autonomă şi şcoala pusă sub scutul ei. tului nu i se cuvine decât supra-veghiarca. Şi aici voieşte acum guvernul să-i lovească. Iu formaţi îmi Prinţul loan Ghica, ministrul plenipotenţiar al României la Londra, va veni peste câteva zile in Bucureşti. De ieri intr o lună se vor face alegerea noilor consilii judeţene. Comitetul dellegaţilor Senatului a ales raportor pentru legea gradaţiei pe d. dr. Fotino. El a fixat aceeaşi leafa pentru profesorii de la toate şcoalele secundare, şi anume 300 lei. In ce priveşte cestiunea cumulului, a stabilit că funcţiunea de profesor este incompatibilă cu cea de prefect, suprefect, primar, ajutor, membru in consiliul judeţean sau permanent, procuror, casier, perceptor şi notar. D. Constantin G. Aievea, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual jude al ocolului Craiova, s’a permutat in aceiaşi calitate la ocolul II Iaşi, in locul d-lui Th. Pantazi, destituit. D. Ştefan Marinescu, licenţiat in drept de la facultatea din Tulusa, actual supleant la tribunalul Romanaţi, s'a numit jude la ocolul II Craiova, in locul d-lui Constantin G. Alevra, permutat. * D. G. Anghelovici, actual sub-director la penitenciarul Văcăreşti, s’a numit portărel la tribunalul Ilfov, in locul d-lui I. Popovici, D. N. Rusu, fost portărel, s’a numit portărel la tribunalul Ilfov, in locul d-lui Ştefan Simionescu. CRONICA ,Unirea".—Acesta este numele unei „Societăţi de asigurare mutuala", eminamente omână, autorizata prin inaltul decret No. 1536, in urma decisiunei consiliului de miniştri din 27 iuniu 1877, publicata in „Monitorul oficial No. 160 din 16|2S iuliu acelaşi an. Scopul ei este de a contracta asigurări numai contra „Incendiului", astfel ca oferă in aceasta ramură mult mai mari avantaje de cât cele alte societăţi comerciale. Premiile ce percepe sunt reduse la ju-mfttete de cât ale celor alte Societăţi, de oare ce nu are a da dividende şi câştiguri, scopul fiind numai plata daunelor ce ar urma şi cheltuelilor de administraţie. Ele sunt destinate pe d’oparte pentru a acoperi daunele, iar pe d alta a forma un capital de rezervă, care se va distribui la finitul duratei societăţei intre membri ei, fără ca un membru societar să aibă vre-o altă răspundere, de cât pentru premiul pentru care s’a angajat. D. N. Constanţinide, fost cap de portărei, s’a numit portărel la tribunalul Ilfov, in locul d-lui B. Gavrilescu. * Comuna rurala Crăeşti din judeţul Tecuci, va purta in viitor numirea de Be-neşti. D. C. I. Perieţeanu, directorul prefec-turei judeţului Olt, este autorisat a lua parte la lucrările consiliului de revisie ale re-crutârei, in locul D-lui prefect. * D. I C. Zamfirescu, directorul prefectu-rei judeţului Rămuicu-Sărat, este autorisat a lua parte la lucrările consiliului de revisie al recrutaţiei pe timpul cât D. prefect C. .Al. Cotescu, va fi ocupat in consiliul judeţian. Binele-Public zice că din lungile discuţiuni urmate in adunarea deputaţilor, s’a constatat că proectul delege, al profesorilor ca şi interesele ce el atinge, nu fusese studiat nici chiar in comitetul delegaţilor ; că ma-ioritatea partidei dominante este ostilă profesorilor. In proiectul Camerei se strecurase disposiţiunea ca membrii actuali ai inveţămentului să nu sufere nici o reducere la onorariele ce primesc. Senatul a şters acest articol, in căt legea se reduce acum la adeverata degradare a unei părţi din corpul didactic. Cu începere de la 1 Octom bre, o parte’ din profesori se vor găsi favorisaţi, alţii isbiţi. Desbinarea intre denşii fiind introdusă—după sistema roşiilor divide el impera—unii vor aplauda, alţii vor critica legea, remăind ca de aci înainte să se sfâşie mutual, in loc d’a se intruni, d’a forma un corp puternic prin solidaritate. “ D. Constantin Dimitrescu, actualul subprefect de la plasa Marginea-de-Sus, judeţul Rămnicu Sărat, este transferat iu asemenea calitate la plasa Răranicu- de-Sus, din acel judeţ, in locul £D-lui Zamfirescu, trecut in alta funcţiune. Siguri suntem că această Societate este Aici guvernul nu are mriurire, aici limba romănă e in plinul ei drept, aici roman,î dispun ei enşi-şi şi sta- bine primita de publicul nostru, mai cu seamă că nici la iniţiativă nici in administraţia ei nu au găsit loc străinii. — Şi pentru că intre d-nii Societari este luată ferma decisiune de a nu participa nici o-datâ vre un străin, cu or-cât de mică a-tribuţiune, de aceea, eu atât mai mult, avem mai mare incredere in viitorul, şi succesul ei. Nu ne indoim c-â publicul romăn va avea o deosebită consideraţie pentru acest institut, care se deosibeşte de toate cele alte inţesate de străini şi mai eu seamă evrei. Sediul Biuroului central este in Strada Şelari No I, Bucureşti. Adăm cu plăcere că d. A. Simionescu, recomandat de Camera de Comerţ, a fost numit de ministerul agriculturoi şi comerţului agent de mărfuri şi de cereale prin decretul No. 2202, publicat in „Monitorul oficial" de la 24 februarie trecut. Trecutul noului numit, precum şi cunoştinţele sale in aceasta ramură, inspiră indestulâ incredere tutulor acelora cari se vor adresa d-sale. Suntem veseli de această nemeritâ alegere. S’a promulgat legea prin care cnstrucţia căei ferate Titu-Tergovişte se trece in sarcina ministerului do răsboi, care va administra şi fondul destinat pentru această linie prin legea din 15 Mai 1882. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri s’a votat indigenatul d-lui Vlad Cârnu gvuutu, şapoi s a luat in discuţiune proiectul gradaţiunii. D. St. Şendrea a vorbit contra luării in consideraţie, şupt cuvent că legea nu ar respunde la toate trebuinţele corpului didactic. Camera Sunt numiţi definitiv in posturile ce ocupă provisoriu d-nii institutori : G. I. Po-pescu, la c-lasa I, şcoala 1 primară de băeţi din Câmpu-Lung, I. N. Ionescu, la clasa I, şcoala 2 primară de băeţi din Cătn-pu-Lung, N. Roşianu, la clasa II, şcoala 2 primară de băeţi din Câmpu-Lung şi loan S. Doiceseu la clasa I, şcoala 1 primara de băeţi din Călăraşi. Ieri a inceput prima sesiune din Martie a curţei cu juraţi diu Ilfov. Ea este prezidată de d. Economu, membrul curţei de apel. * Ghiaţa din dreptul portului Galaţi a pornit d'alaltă-ieri, remăind suprafaţa apei liberă. Astă-zi circulaţia vapoarelor va ince-pe in curend intre Brăila şi Galaţi. Procesul Blaramberg-San-Marin c’a terminat ieri la casaţie. I). Biaramberg ’şi-a retras recursul, iar motivele de casare invocate de apărătorii condamnatului, curtea le-a respins. Ast-fel a rămas definitivă hotărârile curţei de apel. In şedinţa de ieri d. Cămpineanu a rugat Camera se ia azi in des-batere propunerea de revisuire a Constiiuţiei in a treia citire. Camera a primit propunerea S’a votat apoi : 1) proectul de lege pentru acordarea unui credit de 35,000 lei pentru fabrica de tăbăcâ-riă de la Bucovâţ (Vaslui); 2) proiectul de lege privitor la darea unei prime de încurajare fabricci de hârtia din Bacău ; 3) proiectul de lege privitor la tacsele ce se percep asupra beuturilor spirtoase. S’a respins luarea in considerare a bugetului casei pensiunilor cu 39 voturi contra 29. REVISTA ZIARELOR Bornă) ia liberă este pentru apărare şi resistenţă până la cea din urmă resuflare, când va fi vorba de a ni se fura moştenirea. Dunărea este tirana terii şi pentru ea trebue să luptăm cu „cetatea de apărare a piepturilor noastre. “ Pactul social din Iaşi vorbeşte des pre şedinţa Senatorilor şi deputaţilor întruniţi spre a se chibzui dacă e timpul oportun să se ocupe cu revizuirea constituţiei şi reproduce darea de seamă a corespondentului seu din Bucureşti, despre acea incurcată şedinţă. recunoscuţi de un locuitor care a st,1 pe nume câţi-va din el, Dau bătut Ijf du-1 fără respiraţie. S’a reclamat autorităţilor in dreDt până acum nu ştim ce mesuri se vo J' f# luat pentru urmărirea şi prinderea howl O femee mâncată de lupi. — n(| Vâlcei" spune că o femee numită Duri din comuna Milostea, plaiul Horez, it mineaţa de 13 Fevruarie, plecând laj serică de noapte şi trebuind a trece r tr o pădure, ce separa cătunul unde locuinţa sa de satul unde era biseri? fost mâncată de lupi. S’a găsit numai nele şi oasele. Adresa d-lui ministru cultelor şi instructiunei publice, cu No. 2,442, către d-nii autori de cărţi didactice din ţarii, Descărcarea puscilor in oras.-C in „Posta : Nu odată am reclamat cu selba tecului obiceiu de a trage focuri mijlocul oraşului cu ocaziuoea mai tut prasnicelor religioase; din nenorociri s’a făcut incă nimic pentru indr râului. Aşa Duminica lăsatului de sec fi zis cine-va că suntem in vreme de boiu, aşa impuşcăturile curgeau din t părţile. Şi apoi nu doară focuri oarb< trăgeau, ci cu glonţuri in toată forma.. onorabilul nostru concetăţean d. G. Voi a străbătut un glonţ prin fereastră j căzut in mijlocul camerei, unde din bj norocire nu era nimenea. Câte alte a. dente se vor fi mai întâmplat oare? Mai revenim incă odată asupra ace ceştii şi rugăm poliţia să bine-voiască mai vigilenta şi a lua mesuri de a se p la regulă acei selbatici care cred că o» nu se poate veseli fără a da din puşef din pistoale. ,tPel o, est i itA SU FERINŢELE ŢĂRANILOI Domnule, De la 1 Aprilie viitor, urmează a se institui in Bucureşti şi in Iaşi căte o comi-siune pentru revizuirea cărţilor didactice, conform regulamentului votat de consiliul general al instrucţiunei, in sesiunea anului trecut. Pentru înlesnirea lucrărilor acelora co-misiuDi, este de trebuinţă a se forma, la acest minister o bibliotecă de cărţi didactice, introduse deja in invăţâmânt după au-torisaţiuni sau şi fără autorisaţiuni. Spre acest scop s“ face printr'aceasta apel la toti d-nii autori de asemenea cărţi, de a trâmite ministerului, ne întârziat, căte trei esemplare din operile D-lor cu indicare asuprâ-le a numârului şi datei auto-risaţiunei ce au obţinut după timp pentru introducerea lor in scoale, sau şi dacă nu vor fi fost autorisate, insă sunt elaborate şi servesc in scoale, lucru de care D-nii autori vor face menţiune asupra operilor D-lor. In convingerea eă d-nii autori de cărţi didactice, in genere, vor sci a respunde cu bună-voinţâ la apelul de faciâ, făcut in interesul scoalelor şi ensâşi al d-lor propriu. sub-semnatul are plăcere a le espri-ma prin anticipare deplina sa mulţumire. Ministru. P. S. Aurelian. Din Districte Romanul văraşi se jelueşte contra opoziţiei, care nu dă guvernului a-scntimentul s6u in apărarea Dunării, ameninţată nu de o singură putere, ci de întreaga Europa. „Europa a intrat, zice foaea ofici-cioasă, intr’o fază de neguţătorie şi de trafic de provincii şi de drepturi, in contra cărora toate argumentele şi toate tratatele nu par a mai avea un mare efect. “ Trei uunţi fără gineri.—Citim in „Plugarul Zilele trecute s’a cununat la biserica din comuna Drăgâneşti doue nunţi fără ginere şi la comuna Plosca din Teleorman una; locul ginerilor l’a suplinit, la biserică fraţi de mână. Faptul acesta se esplicâ ast-fel, după cum ne informează corespondeţii noştri din acele comune: Ginerii fiind dorobanţi in serviciu garnizoanei, n'au putut să capete voe de la şefii lor ca să se ducă la căminul lor să ’şi poată oficia cununia religioasă, şi din cauza aceasta, au fost siliţi să delege pe unii din amicii lor ca să le ţie loc. Nunţile iar nu puteau să se amâne, fiindcă bieţii gineri arvuniseră lăutari şi făcuseră toate pregătirile după vechile loridatine. Se naşte intrebarea acum: cum se consideră de lege aceste cununii ? Şi ce pedeapsă merită preoţii care le-au săvârşit? tţlfls Din Bâcău se scrie „Poştei" urrnătj- > rele : „Petrecând adese ori prin mijloculjpo) rului de jos, aud tot ce se cugetă şi vorbeşte de dânsul in privirea durerelorj suferinţelor lui. Eată ce am auzit vorbi zilele aceste de nişte ţărani din jude nostru : 1). Ori ce guvern este bun, dacă luert ză consc-iincios pentru binele şi fericii ţârei; şi ar fi cu mult mai bun, dacă „ ar scoate din ghearele lipitorilor do jida-i a 11 '“T care ne strivesc, ne mănăncâ de vii şi hm amărâsc şi puţina viaţă ce avem. in ti serv ™i fim . jj'gaji iulie Iui (seieutii «â local Prşlioi] 1 hi Biserică jefuită.— „V Prahovei" afiâ că de pştru zile s’a spart biserica diu moşia Drăgâneşti, plasa Câmpului, proprietate a repauzatului Xenocrat. Tălbarii au luat toată argintăria şi vesmintele preoţilor, împreună cu trei cai şi s’au făcut nevăzuţi. Inputerea nopţii fiind 2) . Oare guvernul care ne ar iubi noi, nu ar putea face o lege prin care , opriască pe jidani de a mai cumpăra şi renda moşii?" Căci vai de noi ! Ei, dî cumpără şi arendează moşii, ne cumpără pe noi. Atunci să vezi cum ne mai pede sesc şi cum ne mai batjocoresc ; nu l mâne nici cel mai sacru lucru al nost neinsultat de denşii; ne jupuesc ca pe n te oi de peile lor ; intr-un cuvânt totul lăsat urgiei lor. 3) . Majoritatea intreprenorilor de axi in judeţul Băcău sunt jidani. -Aceşti fii lui Iuda nu seim prin ce mijloace a rei şit pe lângă Comitetul permanent a li i scădea din căştiuri in paguba comuneii câte 1,000 lei de fie care; ear prin une locuii şi mai mult. Oare dacă perciunaţ intreprenori profită mai mult, s-ar fi spor câştiurile spre folosul comunelor ? Ni J pare că nu. 4) . Plasa Taslăul de sus, din acest j| deţ este cea mai nenorocita din toate. X e încătuşata ca in timpurile cele mai nt Hljrjjji. gre ale trecutului. In capul ei, sau ml bine stâpăn al ei, e un jidov numit . lua Teiller, care fiind bogat, a reuşit a câpât împământenirea şi a-şi cumpăra şi doA mari moşii, Solonţul şi Moineşti. De Solonţ până la Palanca şi din Palanca t până la Târgul-OcDa, sunt moşiele toat arendate la creaturele acestui sbir. Pe toă e aceste frumoase proprietăţi sunt jidani care comandeazâ in totul şi in toate. A -dar astăzi mii de romăni, mii de creştin din nenorocita plasă işi caută hrana ' plasa aceasta sunt numai de formă, ceva c totul mort ; ele nu mai funcţionează, d1 mai administrează, ci sunt nişte adevârai cleşt jidoveşti cu care se scot dinţii bie> tului ţcrăn. Bietul locuitor de aice a ajunl că nu mai apă de bâut nu plâtesse jidanu lui ; in colo tot. * * T- :: TIMPUL V I fes sil n ■s ' genţii electorali roşii if a vremea ou cetăţeanul să nu ţlgigur de persoana lui; va li Line, pe viitor, să poarte cu iie, pentru a se putea apăra Atacurilor neprevezute a agenţi tăuşi ai guvernului roş, po-pre derîdcre liberal-naţional. |*rau destule neajunsurile ce p.ţii cetăţeni din partea celui ie pănă la cel mai mic a-orce soiu al acestui guvern; teputend convinge pe cei ce ifipii hotărâte, conservatoare, mijloace degradatoare spre vinge prin bătăi, pentru ca mspirăndu-le teamă, groază, |0 mai hă permis nici a su-ancă, contra conştiinţei lot, scape de nemulţămiri, să hă , a căuta osanale din gură ce-au condus carul statului la si foarte aproape de prăpădului acestora, pe lăngă alţii, [iiulţi la numCr, este şi d. G. seu, zis şi Măndrescu, cetă-v ut, onorabil, comerciant de i spirtoase en gros in calea 2so. 284. ►ta, av6nd nenorocirea — mai ;is fericirea—d a nu face par-marea tagmă roşiă, in seara spre 20 februarie, intrănd in aua de pe calea Moşilor a d-iuş,— după ce mai ănteiu strănute bani de la alţi negustori le vinde beuturi spirtoase— meneşte lovit cu palma de un (e Naclie Cojocarii, bătăuş roşu, t deP. Roşianu, fostvfsnzStor de ii şi de Gliiţă \ornicu. eiextul bătăei a fost: că citeşte ml şi Bmele-Public\... tutui, departe de a se apăra — ce era in drept d a face — a foarte liniştit la masă cu alţi ăi cari ei servesc de martori, itaia d-lui Grigorescu fusese pu cale şi organizată de căpitauu rdă Miliale lonescu, care, — in 1 cănd pacientul ar riposta—şe afară din local impreuna cu al flij cinci vagabonzi, liţia, care pretutindeni se arată ai acolo unde trebue nu, a sta sibilă; şi tocmai tărziu noaptea orele 3, a venit un subcomisar , a încredinţat pe d. Grigorescu Boui sergenţi să 1 conducă in li-it acasă. ţroces-verbal pentru ce nu s a inii, it ensă ? Mister. *oate că vom reveni. visată, diu venitul acelui capital să se in-treţie paturi cu bolnavi in spitalul din Botoşani. indeplinind şi cele-alte condiţiuni prevăzute in actul de donaţiune ; iar epi-tropia să depue arătatele bonuri in valoarea de mai sus la casa de consemnaţii şi din venitul acelui capital să îndeplinească condiţiunile sub cari se face acea donaţiu-ne, fără a instrâina vor o-dată fondul donat. D. Leonida Petrescu este numit in postul vacant de sub-comisar la poliţia Capitalei. D-nii : D. Corvin, Grigorie Panaitescu şi Gr. Manolescu sunt numiţi controlori şi agenţi de urmărire, in locul D-lor Nede-lea Stăuescu, I. Rămniceauu şi N. Şoimes-cu, destituiţi. D. N. S. Constantinescu, care a reuşit la concurs, este numit controlor şi agent de urmărire, in locul D lui G. Comşescu, demisionat. D. Costache N. Mincu, actual verificator clasa II, la casieria judeţului Ialomiţa, se numeşte in funcţiunea de veiificator ctasa I la acea casierie, in locul l)-lui G. Ne-greauu, demisionat şi D. Ion G. Opran in locul JJ-lui Mincu, inaintat. 1). M. Petrovicescu, actual adjunct al casei de economie, la casieria generală a judeţului Dămboviţă, se numeşte in funcţiunea de verificator clasa I, la acea casie rie, in locul D lui Gr. Untărescu, demi sionat tinat birjelor. Profitând de scurtul timp ce mai avea pănă la sosirea trenului, s’a repezit la o cârciumă să bea un raehiu. E-şind d’aci, iutălneşte pe Mitulescn care il cunoştea. Atât ii trebui. „Bine că teeam găsit domnule, te pofteşte d. Cohen,“ ii zise birjarul. — Am vorbit cu densu chiar aseară, ii răspunse lioţu. — Ba nu, replica birjarul, trebue să mergi, te duc eu cu birja, şi dacă nu vii cu binele, te iau cu sila. Vâzând această, Mitulescn a scos din buzunar un număr oare-care de poli imperiali oferindu-i birjarului pentru ca să ’l lase in pace ; acestâ insă, nevoind cu nici un preţ a ’l slabi, pune mănă pe densu. Mi-tulescu se smulge din mâinile sale şi o ia la fuga ; birjarul se ia după el, şi cu ajutorul unui sergeni il arestează şi il duce la cea mai apropiată secţiune poliţienească. Adus fiind la perfectura poliţiei, s’a găsit la dănsul 1600 lei in diferite monede, mărturisind indatâ fapta, şi arătând că o parte din bani in numerar ’i-a dat complicilor lui Fotescu şi Teodorescu, iar hârtiile de valoare se atiâ intr’un geamantan la muma sa din Călăraşi. Iată şi valorile furate : Rentă turcă in valoare de 75,000; 50 acţiuni d'ale creditului mobiliar ; 207 poli imperiali, 68 lire, 2000 franci in bilete ipotecare şi eâte-va alte hărţii şi monete. Furtul de la d-nu S, E. Cohen SOCIETATEA OLIMPICĂ ROMÂNĂ î ţOi- ne temem de urgia poporului căci ea intaritata e teribila f (peranuF publică acest aviz : !ii nu despreţuim mulţimea in poziţiuuea iii a sa ; să nu o batjocorim insulerir-sale ; să nu fim surzi la dreptatea ce ne sre, căci, precum din fundul adineilor ţse ridică norii cei groşi, iar din ei scâ-i â fulgeiul şi pică trăsnetul ce sdrobeşte icaţa frunte a iualţilor munţi de piatră, ast-fel din mijlocul mulţimei apăsate se :>idica urgia dezlănţuită, răzbunarea ai uA care va cădea pe capul laloşilor căr-ntori, care iu lumul slavei şi al puterii fc că sunt muritori. Tache Mitulescu, autorul acestui furt, fost prins ieri dimineaţă, de către un bir jar de naţionalitate ungur, care cunoscăn du-se cu o servitoare a d-lui Cohen, cu noştea şi pe Mitulescu, care fusese in ser viciu d-lui Coben. Mitulescu se silise in birja lui, zicăndu-i să fi ducă la gara Tir povişte. Birjarul insă l’a recunoscut şi dat pe mâna poliţiei ; el a refuzat mai multe sute de lei oferiţi de Mitulescu, pentru a” da drumul. Se zice că efectele furate s ar afla la muma sa in Călăraşi, şi că are de stăinuitor pe un c-ăreiumar oare-care. Iată după Resboiul amănunte exacte despre acest furt : In luna lui Iulie 1880, d. Cohen primeşte in serviciu său pe „Mitulescu1*, ţiindu-1 pănă in luna lui Octomvrie anul trecut, cănd ’i-a furat 12,000 lei. Atunci a tost imediat dovedit şi prins de poliţie, gâsin-du-se asupra lui mai toţi banii. După multă stăruinţă chiar a păgubaşului, care, ca să scape de strâgăniri, a mai dăruit hoţului 40 Ir., poliţia ’i-a dat drumul, se zice, fără a inştiinţa pe parchet, o procedare care nu ni se pare tocmai coiectă. Pe când se petrecea aceasta, Mitulescu avea deja in mâna sa un rând de chei originale ale unei case de fier din cantorul d-lui Cohen, şi o cheie mincinoasă a uşei cantorului, care, chiar dufîă mârturishea sa, şi le-a procurat in modul următor: D. Cohen are două case de fier in cantorul său, una sistem Wertheim şi cea-1 altă de sistemul englez ; un rând de chei de la fie-care il ţine in buzunar, iar cel-l’alt il păstrează in acele case. - Mitulescu, a fland aceasta şi fiind adesea-ori însărcinat a deschide casa Wertheim, a reuşit sa sustragă cheile de la cea-l altă casă, unde se‘ţinea bani şi alte valori, - cu toate oa in tot-d’auna atât la deschiderea cat acelei case era laţâ d ACTE OFICIALE 8e autorisă epitropia spitalelor casei Sf. tiridon, din Iaşi, de a primi donaţiunea face Eminenţa Sa losef Bobulescu, epis-1 ul Nou ui-Sevcrin, in tolosul casei acelor tale in sumă de 15,000 lei, in obligaţiu de ale primăriei comunei Iaşi, caii jduc procente 6 la sută, sub condiţiuni de i se plăti procente 5 la sută pe an, pe st va fi in viueată, iar după incetarea din si la inchiderea Cohen. Odată fiind in posesiunea acestor chei fără ca stăpănu său să simţă ceva, Mitulescu s a dus la d. Nae Fotescu, băcan din str. Bradului No. 13, şi facăndu’i cunoscut planu, aceasta fi procură şi o cheie minei noasa pentru uşa cantorului, dăndu’i ca ajutor pe un nepot al său dorescu, fost slugă la un lumunărar din strada Dudeşti No. 22.-Acesta a stat de pază in timpul când Mitulescu a comis de ună-zi al doilea furt, serviudu-se cu cheile de care dispunea 1 După săvărşirea faptului, descoperindu-se indicii grave contra lui Mitulescu, poliţia £ pus in urmărirea lui, insă fără vre-un rezultat Mai mult de căt atât: După şti- rile primite din Ploeşti şi Predeal, se credea că hoţul a trecut hotarele ţărei şi c apucat spre Viena. Alaltăieri dimineaţă, un birjar de naţionalitate român din Transilvania, a cărui so- serveşte de 14 an. in casa o-lui Cohen, ra se duce la gară şi se opreşte pe locul des Ni se trimite spre publicare următoarele şiruri adresate Adunării generale a Societăţii Olimpice Romane Domnilor membri, Ca membru al acestei onor. Societăţi for mată prin iniţiativa neobositului meu coleg Moceanu, căruia ’i datorăm toţi recunoştinţă pentru că este cel intăiu intre Români ca rele a introdus gimnastica in ţară intr'uo mod mai sistematic; zic dar că, ca membru al acestei Societăţi, având statutele inainte şi neputănd lua parte la intrunirea de as tâzi, fiind insă plin de dorinţă ca institu ţiunile de această natură să reuşească in ţara noastră, iau libertatea prin aceasta in cercul modestelor mele cunoştinţe despre gimnastică, urne, etc. a propune onor. Adunări următoarele : Scopul acestei Societăţi care numără azi peste 1000 membri ar trebui să fie : introducerea gimnasticei sistematice in toată ţara, adică a se ocupa in mod eselusiv şi prin toate mijloacele ce’i ar sta prin putinţă să se introducă gimnastica prin şcoli şi să se infiinţeze societăţi de gimnastică sistematică spre a contribui ast-fel la creşterea şi desvoltarea rasei omeneşti care merge descrescând. Ar fi domnilor chiar păcat ca astăzi, când urnea civilisată a ajuns a se ocupa de ameliorarea rasei cailor, boilor, oilor etc. noi să nu ne gândim a face ceva pentru rasa omenească pe care o vedem cu toţii igenereazâ din zi in zi. — Observaţi că de vre-o 20 sau 25 ani incoace, copii rahetici, serofuloşi etc. au inceput să abunde prin oraşe şi spre marea noastră nenorocire aceasta a iuceput ase vedea prin mai toate satele şi mai ales după resboiu incoace. Gimnastica singură ne poate da mijloace spre a combate acest flagel, probă pentru aceasta d-lor să luăm, dintre naţiunile moderne, pe Germani si pe Engleji, unde gimnastica sub toate formele constitue partea esenţială şi chiar baza educaţiunei. — Copii, femei, bâtrâni, tineri, toţi in fine sub diferite forme de gimnastică, de curse de joc, etc. fişi iau porţiunea de exerciţiu necesară corpului. Fericita ţară acea care a priceput necesitatea exerciţiului cu o oiă mai inainte. Prin urmare scopul acestei societăţi ai fi, cred eu, mult mai inalt d-lor societar îmbrăţişând ace; stă idee, căci a constitui in Bucureşti o altă societate deaime, gimnastica etc. ar li a face concurenţă celei co esistâ actualmente şi care merge destul de bine. A face jocuri olimpice, adică a căuta sa reinoim pugilatul şi jocurile care se făceau in olimp, ar fi să ne procurăm odată pe an plăcerea de a vedea adunaţi in Bucureşti sau in altă parte numai pe oameni sau pe tineri aceea care fac escepţie de ge neralitate, in forţă, şi aceştia sunt foarte puţini. — Ar fi dar de preferit ca să urmărim ideea ce am avut onoare a vâ propune, adică introducerea gimnasticei siste- matice in toata ţeara.—Materialmente vorbind vom putea ajunge la acest resultat mai lesne de cât să aducem din toate unghiurile României pre cei ce’i am afla că sunt mai tari. Aceasta ar necesita cheltueli mari fără ca să putem ajunge scopul cel mare, pe când in modul cum am onoare a vâ propune scopul se va putea atinge foarte lesne, căci o societate atăt de numeroasă şi cu un scop atăt de frumos şi având in cap un comitet compus din oameni cu greutate şi cu dorinţă de a realisa aceasta mare idee binefăcâtoaro ţârei nu va putea fi refusatâ nicâerea unde s’ar adresa pentru acest scop. După trecere de 2 sau 3 ani de la data inliinţărei de societăţi de ‘gimnastică prin mai multe oraşe, atunci noi societatea centrala vom putea provoca intruniri gimnastice, jocuri olimpice, chiar de voiţi in diferite centruri de localităţi incurajând pe cei ce s’ar distinge. Scopul societăţei noastre să fie a stimula, ncuraja a introduce peste tot gimnastica şi tot ce ţine de ea, de arme, etc. sub diferite forme şi moduri. Dacă ’mi s’ar obiecta de unde să găsim atâţea profesori de gimnastică ? La aceasta voi respunde, societatea noastră fi va forma in şase luni de zile comptănd pe pepiniera formată de d. Moceanu, vom putea avea 10-15 profesori, cărora fie prin guvern, consilii judeţene sau comunale, ar trebui să le asigurăm mijloace de viaţă mai bune ca cele care le dă astâ-zi budgetul. Trebue să facem ca profesorul de gimnastică se fie bine pus intre oamenii unde va trăi, căci el are misiunea regenărârei rasei omeneşti. El va tiebui ales printre tinerii distinşi. Prin urmare ctlor această societate nu ’şi va putea culege lauri sacrificiilor ce trebue se facă pentru a ’şi ajunge scopul propus de cât peste 2 sau 3 ani. Sacrificiile d-lor sunt foarte mici in raport cu marele scop ce am avut avantajul a vâ propune. Aşa dar scopul socieţăţei redactat in § de statut ar fi după mine următorul: Societatea Română centrală pentru propagarea introducerei şi incurajarea a tot felul de eserciţii corporale precum : gimnastică, arme, danţ, curse, cânturi, inotat, ca-notagiu patinagie etc. in toată ţara. In ceea ce priveşte restul statutelor pre-sentate de d. Moceanu ne fiind după mine de căt un proiect care represintă scopul in mici detaliuri de regulament : Propun ca onor. adunare generală să numească o co-misiune care să elaboreze proiectul de statute definitiv şi să fi supună aprobărei sale.—Prin urmare până la votarea statutelor cred că e bine, ca onor. adunare să numească prin vot o comisiune compusă din trei membri, cari impreună cu d-nu Moceanu să prepare toate lucrările necesarii, pănă la noua convocare pentru votarea statutelor şi alegerea Comitetului. C. Constantinul. Profesor de arme şi gimnastică, etc. nelc supuse unei curatele, de curatorul lor ; femeile prin un procurator; casele de comerciu prin unul din asociaţi şi societăţile in general prin unul din membri lor. căruia ii vor da procură, chiar dacă acei representanţi n’arfi posesori de titluri. Atăt membru care va fi procurator, precum şi procuratorul, trebue să justifice dreptul s6u, cu opt zile cel puţin inainte de adunare. Se pune in vederea D-lor Societari că in conformitate cu aceste disposiţiu-ni direcţia nu e autorisată a libera bilete de admisiune pentru adunarea generală de căt numai pănă in zioa de 8/20 Martie inclusiv ora fi. p. m. şi procurele nu se vor primi de căt pănă la ora fi. p. m. a zilei do G/iS Martie viitor. Domnii societari şi procuratori nu vor fi admişi a participa la adunarea generală daca nu se vor conforma acestor prescripţiuni. Direcţiunea. Consiliul de Administraţie al Societăţei Funcţionarilor Publici Comisiunea aleasă de Adunarea Generală a Societăţei dela 30 Ianuarie 1883 terminăndu-şi lucrarea, conform art. 62 din Regulament, am onoare a convoca in Adunare Generală Duminică fi Martie 1883 la ora 2 după amiază in Palatul Universităţei sala 18 pe toţi domnii Societari cari au îndeplinit disposiţiile art. fifi din Regulament (adică acei cari au achitat misele pe luna Februarie). La ordinea zilei fiind; I. Raportul Comisiunii insărcinată cu esaminarea Dărei de seamă a Consiliului de mersul Societăţei de la 18 unie 1882 pănă la 21 decembre 1883. II. Ori ce alte cestiuni privitoare a cursul societăţei. Preşedinte Dimitrie Ghica. Societatea Creditului Fonciar Urban din Bucureşti Se face cunoscut D-lor societari şi detentorl de scrisuri că intrunirea D-lor in adunare generală ordinară pentru anul 1883 s’a fixat pentru zioa de 13/25 Martie viitor La ordinea zilei vor fi : 1. Darea de seamă de operaţiunile societăţii pe anul 1882. 2. Budgetutul de venituri şi cheltueli pe anul 1883. 3. Complectarea regulametelor pr-văzute de art. 94 şi 97 din statute. 4. Punerea in vedere a decisiunei luate de consiliu d’a se construi in anul corent un edificiu pentru scaunul societăţii. o. Alegerea a doui consilieri, in locul celor ce şi-au imleplint termenul legal, precum şi confirmarea definitivă de consilier in persoana D-lui General Al. Cernat, numit deja de consiliu pentru a inlocui pe D-l Eu-staţiu Caligari decedat in anul cs-pirat. , Se atrage atenţiunea D-lor societari asupra art. 49 din statute şi cele următoare, şi mai cu seamă a supra art. 51 care sună ast-fel Dreptul de vot la adunarea generală se poate, esercita de cei in drept in persoane, sau prin împuternicire dată altui membru cu drept de vot. Insă prin escepţiune minori pot fi representaţi prin tutorele lor, persoa- Societatea „Naţională" (le Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public asigurător, că am infiinţat in Bucureşti, deocamdată penă la Sfăntu Gheorghe viitor, in strada Dorobanţilor No. 11 o Agenţie Principală, pe care am incredinţat-o D-lui M. Emmanuelle, care va primi şi incheia in numele nostru orice asigurări de Incendiu, de grindină şi de Viaţă, in toate combinaţiunile usitate. Rugăm, cu această ocasiune peO-nor. Public se bine-voiască a acorda Representantului nostru, aceiaşi încredere şi simpatie cu care ne-a onorat penă acum Direcţiunea Generală. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 2 martie 1883. 5olo Renta Amortisibilâ. . . . 5" o Renta Români Perpetuă , 60[„ Obligaţiuni de etat. . . 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale . . . ■ 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 5o!o Scrisuri funciare rurale. . . 7oio Scrisuri Rurale. . . 5o[n Scrisuri fondare urbane . . 6o[0 , » » 7o[0 » » » impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Blncei Naţionrle Român e 2501. , , Soc. cred. mub. rom. 600 I. , , , Rom. de con trocţii 5001. , , » de Asig. Dacia-Rom 300 1. , , , , , Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . > , Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaca. . Hârci germane.............. Bancnote francese. . . ■ Uump. Vdîid 93'h 938/, 918/, 92nv 1001/, 1003|, 102'iv 1031/2 861/, 227--- 232- fi'u 9.3/, 103- 10302 88U, 89- 98' , 99i|, 102- 102 l|a 32i/a 330, 1310 1320 205--- ZlO--- 530- 535- 410--- 415- 235- 240- 1 8/4 2 - 1 3U 2 - 211- 2.12--- 1 23 1.25- 99>h lOO'/s A se vedea pe pagina 4-a anun-ciul magasiiiului (lu Printemps din Paris. / / TIMPUL Şâsse-şleci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efficacitate a Vinului lui Gilhert Seguin, liă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; tiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL • Pdaroiacla G SECUII!. 318, rue SaUH-Hoaort, PARIS Catalogul general ilustrat al Noutăţilor sesomilui publicat de fi R A ]) Sj M A <; ASIN S du printemp * » •>' PAItlS IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA conţmend desenele şi gramele tutnlor modelor noi ale MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA SESONULUI DE VARA TENCUIALA PENTRU CASE Rodiii, costume, pentru dame şi copii, Mantale cont. ete, lingerie, dantele, broderii, batiste, panglme salu t® eetc! U“ ete ^ P‘0afl Ş! d6 S0a1'6’ albltun’ primi gratis şi franco acest măreţ Catalo-d a face cererea prin cartă poştală pmgnoirs, j ate, mâuuş flori şi pai o.ln- limba iraoces» au i„.n 8a“ 8e-ris"'" i Mare deposit la D-nii F. Brozzesi & C-ie Calea Victoriei 55 MEDALIE ET DIPLOMA DE ONORE .#\5."F0IE«* ^ ALBEI BLONDU V/ ţi SI FERUGINOSU 6 fl/miER. Firnuiiti de CI. ChtTilier i Ltţisnti d'Oairi UNT-DE-LEMNULU DE CHEVRIER esto desinfectat prin ajulorulu gudronului, substanţă tonică şi balsamica care augraenteadă mult proprieteţile sale. UNT DE LEMNULU DE FICAT'd DE MORUN FERU6IN0SU este unica preparatiune permeţănd a administra ferulu fără costipajiune nicî oboseală. B Q3Q4 &VRSSR TONIQUK, STIMULANT, NUTRITIVI/ preciosu pentru persdnele delicate, copii debilii este intrebuinţatu — -------...............* pentru trimiterea franco de port şi d lie! N FORMA ŢI UNI F1NANŢIARE Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE BROMURULUI LAROZE ■e cu succesîi pentru digestiu-mle penibele si necomplecte, pentru durerile de •tomac, gastrite, etc. DK»08ITU GKNERALU: Iii SIROP SEDATIV de cdje (i Mftn * vi^ .:a. b 'm 9PM : aliat DE ÎNCHIRIAT lhJL ftt na de pe Calea Văcăreşti No 9. (supra-nu mită Ochi Albi). Doritorii să se ar reseze la D-na Elena Nieoleanu in acea proprietate VIN ET SIROP DE DUSART CD LACTOPHOSPHAT DE CALCE ^ Apusă iij li tăi. şi»' . strivit .X ®xPe7entele ceIor mai celebri medici din întregul Univers au restabili-iarc a Lactophosphatul de Calce în stare solubilă, ast-fel cum el ecsistă m vmu/ şi siropul lui Dusart, este in tdte periddele viutei, cel mai bun reconstituant al vieţei omeneşti. J* femeile însărcinate, el înlesneşte desvoltarea micei ecsistente ce se a a m panteede sale, previne vărsăturile şi diferitele alte accidente ale rnr u * se. dă nutricelor, el înbogăteşte laptele şi faceast fel ca opimşi 6.. nu mai sufere nici de colici nici de urdinare; dentitiunea se 1,nl,esnil'e 'ăl’a durere, fără convulsiuni. Mai târţjiu când phmrî i af^p»bd, limfatic, când carnea lui este mole şt ileşcăttâ, când un Numi-l'ar r J"r" vom găsi în lactophosphatul de Cake un minunat şt eficaciu remediu. ner^npUarn1U!'ref-rai''iCe Ş1 reconslituantă nu este mai puţin sieură la macului nZT G * Sânge (07,em,ce)< c® sufer de stricarea sto- Mcese luerSH^tmna|Senien*“’i c.an.8e a?ă slăbite din causa diferitelor excese, luerari ostenilore, vârsta înaintata etc. (cicatrrS'eniîaiTMhP,leMf6ne preci^ala oftico5'. căci el aduce vindecarea } tubeicu,elor ce se alia în plămânii şi favorisea ă forţele hrămrea bolnavului susţundui forţele de cari au trebuinţă 1 .T T1 ş; !niuJ Pusart' şi înlesneşte pofta de S-!:; •"^;r;^7lplccl 5106,&u,ăr‘d Deposit în principalele Pharmacii şi Droguerii -X___PAItlS, CASA GBIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIYJEXNE. C DE ÎNCHIRIAT din calea Călăraşi (Vergu) No. 66 compuse din 5 Camere o sufragerie şi dependinţi.— Doritori se pot adresa alături la No. 66 bis la proprietaru lor Grigore Ciupescu. CIRCULAR 15 Onoraio domnule ------i__________ ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE yvc v. ^ c -c sPRIMA CASA de COHFIENTAjn TERA O atamentuhn, ş, când ori-ce durere a dispărut usul INJECŢIUNU RIOORD este m.dilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a ADEVERAT SIROP DEPURATIV 1 1 C O R D FAVROT , t;rru Peiei şi p0n. pot rosul ta din sifiHs COluUttlUo^ft 'n t!"1111,<' El feresce de tote nu voru purta sigliulu c. PAvp;G^eriCU °Si tote medicamentele t’. )<■!?, n*Lltu, *lr£h >n Dans . In rin" Kiirtmicl\-Umila InuJnl' ^