KRCtlRI 2 MARTIE 1883 ^VdiniuiNtraiia, Calea "Victoriei > î*. ANUL AL VIII.—No. 48 ABONAMENTELE •Atll ţara, pe an . . . . , pe 6 luni. . . , pa 3 Innî. . , Jtreiniltate pe an . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei «ntele se priimesc la Administraţie, TI» N ANUNŢURI ŞI INSERŢII l/inia 30 litere petit paj. 17. 80 Idem paj. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » , II .... 2 50 v ilaţiitală LO bnni timnăru 'S) Jstricte 15 bnn • nu înăru REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Aaanţnrile ;i inserţiile se primesc “ncnreştl, la Administraţia ziarului it VIena, la biurourile de anunţuri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Âdam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nofrancate nn se primei Manuscrisele nolmprlmate se ard. u H|j bucureşti, 1 Martie 1883 “ro a găsi o scusă pornirii re-;ti ,\„ ’liste a guvernului, organul său ^«fjjflpal Românul, suspinând dupo ''Ainarea regimului representativ, a-VJ din nou cuvintele d-lui Rosetti Icornpţiunea este chiar la rădă-legii electorale actuale“ şi se alează de o expresie calificativă a Al Lahovari că această lege lege curat guvernamentală, “ de Je resultă, adaogă Romanul, că ea tnluie la falsificarea regimului re-Itativ, şi că urmează a fi schim- a cu ori-ce chip guvernul care 1 [dat toată silinţa a falsifica re-parlamentar, să’şi constate o-pentru că are trebuinţa acum fi revăzută, corectată şi consi-; iii mărită. i r nime nu a contestat guvernu-dual meritul falsificării, slin conferă, d. Al. Lahovari şi alţi îţi politici,—explicăm aci cuvin-sale ca să nu fie interpretate d’a’n-le, cum caută a o face organul [sărilor noştri,—au stabilit că, aplicarea ei vicioasă, de către legea electorală actuală a delege guvernamentală, fiind că hiul a guvernamentalisat cole-j pe cât a putut prin alipirea de aiia lil »ul a tutor administraţiunilor in-dente şi gratularea cu funcţiuni Mjfi retribuite a celor mai influenţi rin diferitele colegii. L ne inţelegem bine asupra pun-!sL*,ui acestuia : corupţiune este la ina, nu numai a legii electorale ale, precum i-a plăcut lui d. C. losetti să o zică, dar la rădăcina Jji ţârii legi. In măna ministrului a-nu este lege necoruptibilă. Mi-'"bT-jl in aplicarea legii are indes-mijloace de a o falsifica. Este noscut aceasta, fără a se mai pu făgădui de cineva. Este vorba Dai să lipsească pudoarea şi con ta ministrului, ca să ajungă mai sau mai puţin a corupe legea, ■d şi caracterele se găsesc mlădioase • pcietate, precum din nenorocire la noi poate mai mult de căt a iesultă de aci că coruptibilitatea nu poate fi un motiv temeinic •ijjro a se cere modificarea ei; re-de aci că pornirea de a revisui «dituţiunea pentru schimbarea şişului electoral inscris intr însa nu o trebuinţă de a tăia aripele co i unii. n van işi dă osteneală organul Roii' să facă a se credo intr'o ten-j|â a lor onorabilă. Oănd fapta lor până acum este netăgăduită fal-iarc a regimului parlamentar, nu ie fi cineva atât de naiv in căt i inchipuiască un avînt spre in-larea a ceea ce a falsificat şi prin numai şi-a intemeiat domnia şiră. Tăiat este că se urmăreşte, in mo-area legii electorale, uciderea cu K'Yăişire a spiritului deindependen-:e, cu toată coruptibilitatea, il au ă mai cu seamă din colegiele ac- uale. Probat este sub o aparenţă virtuoasă că regimul Roşu voesce să treacă, pe dinaintea consciinţei publice, cea mai odioasă intenţiune. Avem astăzi in parte ceea ce Regimul falsificator caută să intindă preste tot in legea electorală: avem un rest din sistemul electoral al statutului din 2 rnaiu, pe colegiul al IV-lea actual, singurul lăsat c-a o con-secuenţă logică a principiului egalitar ce Constituţii!nea actuală a cătat să-l conserve, acela adică că tot contribuabilul statului are dreptul a se rosti in ceea ce privosce administra-ţiunea publică. Ei bine, n’a fost nime care să nu vadă căt de mare adevăr a spus repausatul Manolaki Kostaki Iepureanu, cănd a numit colegiul al IV-lea o minciună; nu este nime care să poată contesta că colegiul acesta, prin ignoranţa crasă a ţăranului, e braţ mort sau parali-sat al naţiunii in exerciţiul puterilor ei controlătoare, pe care ’l mişcă guvernul dupe voinţă cu măna zap-ciilor sei. Apoi cănd avem deja modelul in faţă, şi atăt do deplorabil, generali-sarea lui este paralisarca complectă a controlului naţional.—8c vede bine că regimul actual electorale nu mai garantează indestul servilismul şi prin urmare i se caută un remediu: paralisia in locul coruptibilităţii. îmbuibaţii speculatori de idei generoase se intorc acum de frică la regimul Statutului, ce impreunăcu din-şii l’am resturnat, al cărui odios a făcut necesar pe 11 februariu! şi acum, in setea de a ucide mai de grabă sistemul electoral actual, con- o testă legii in fiinţă chiar şi sorgintea ei din voinţa ţărei zicănd: „Afară de aceasta, cănd se ştie că „nici odată ţara n’a fost consultată asnpra legii electorale cu „care ar voi să fie cărmuită; a in-„tărzia revisuirea ar fi a crede, etc.“ N’a fost ţara consultată asupra legii electorale! Dar atunci constituanta, care a hotărât regimul actual electoral, ce a fost ? Ţara n’a participat, dupe roşii, la compunerea Constituantei; Constituţiunea este un act de fraudă şi o violentare a conştiinţei naţionale. Vă întrebăm aci, profanatori de cele sănte ! Aţi nega oare că aţi luat parte şi ca guvern şi ca legiuitori iu pregătirea alegerilor şi la alcătuirea Coiistituţiuiiii actuale ? Aţi putea nega că proiectul de Oonstituţiune, care conţinea sistemul electoral actual, nu este opera voastră mărturită ? Apoi ce spuneţi voi ca sunteţi alt, dc căt sincera expresie a naţiunii, de căt apostolii adevărului ? Una din două: ori sistemul electoral actual resumă intr ănsul voinţa ţerei, şi atunci ca s’a pronunţat deja cum a voit să fie cărmuită ; ori că, dacă este din contra, voi nu remăneţi dc căt nişte impostori, cari aţi impu^ ţerei un regim nedorit de densa. In căt pentru noi, respingem absolut idea că ţara nu a fost consultată asupra legii electorale^ cu care ar voi să fie cărmuită. Aceasta nu putea să se intămplc, cănd ea însăşi, dupe o resoluţiunc contra unui regim personal, şi-a dat o Oonstituţiune, aceea in care este inscris sistemul electoral actual. Dar perfidia roşia o mai apucă pe o coardă : aceea de a plânge că prin reducerea impositului personal cu 0 lei pe an, sa scăzut cu atăta din censul celor ce figurează in colegiul HI, şi aşa sau condenmat unu dintre aceştia, cari u’ar fi avut de căt censul strict, să pcarză dreptul de a vota in zisul colegiu : împrejurare ce şi aceasta face necesară revisuirea spre a se scădea censul cu atăta căt s’a scăzut impositul personal. Trebue să fie cineva cu tupetul d-lor Bosetti-Brătianu ca să pună înainte şi un asemenea argument in favoarea revisuirii. Apoi, cum? Ar resulta din insinuaţiunea aceasta că Roşii cari au sporit birurile in modul cel mai îngrozitor, că ei cari au făcut să dea pe brânci contribuitorul Statului, încărcat mereu, că ei cari vend cenuşa din vatră pentru că să împlinească biruri ce nu mai sunt de suferit, şi cari cănd n’au găsit nici cenuşa au pus invenzare clliar pc oameni pentru datorii de biruri: ei ar fi şi acei milostivi iertători dc biruri pe urmele cărora seamănă generositatea ,şi se uşurează povara contribuabilului! Cui spuneţi voi acestea ? Ţăranul ţipă, ca şi alegătorul din al treilea colegiu, că descărcarea de o parte este impovorarea mai mare de alta, că scăderea dc la contribuţia personală aţi făcut’o spor la darea pentru căile de comunicare, şi altele asemenea. Unde vă este uşurarea ? In ce consistă scăderea sarcinelor ce dă censul pentru alegătorul colegiului III? Şi aceasta este o afirmare cutezătoare , o bravare adevărului, cu care nu poate cădea la pace niciodată aceia cari numai prin viclenia şi fraudă caută a domni. Trebuinţa revisuirii Constituţiei nici intr un mod n'o veţi putea proba. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 10 Martie. —Meetungul din piaţa ospelulni comunal a avortai ea şi cel din piaţa Invalizilor. Au fost puţini lucratori manifestanţi, dar mulţi curioşi. Poliţia a făcut vre-o 15 arestări. (Legea noua asupra intrunilor publice in Franţa cere ca ori-ce întrunire sa aibă loc intr’un local incliis şi acoperit). Atena, li Martie. — D. Comunduros a murit Vineri la 10 ore seara. Doliul este general in Grecia. J se va tace aceleaşi o-nori funebre ca şi cum ar ti murit ocupând inea funcţiunile de prim-ministru. Camera a votat in unanimitate ca inmormentarea să se faca cu cheltuiala statului ; ea va avea loc. Marţi. Corpul va li expus intr o capela ce se ridica chiar la palatul legislativ. Raden Radon, 11 Martie.— Cancelarul ‘principe Gorceakoff a murit agi dimineaţă la 4 ore. Londra, 11 Martie. — Ultima şedinţa a conferinţei Dunărene s’a întrunit ieri seara Ia 5 ore şi a ţinut pana la 5 ore şi ju mfitate; toţi plenipotenţiari asistau. Se a-siguia ca toate protocoalele au fost semna te. Puterile par satisfăcute de rezultatele obţinute. Roma, 11 Martie. — Camera n a sffirşit incă discuţiunea interpelarei asupra politicei din afară a Cabinetului. D. Mingheti a imputat d-lui Mancini, ministru al afacerilor streine, că a refuzat oferirea ce i a făcut Englitera da interveni milităreşte cu densa in Egipt. Aiena, 12 Martie. — Telegrama „Oficiu lui Reuter" spune că tractatul ce a eşit din deliberările conferinţei dunărene, confirmă proiectul Barrere, afară de modificările deja semnalate : comisiunea europeană de la Galaţi este prelungită pe 12 de ani; juri-dicţiunea ei este întinsă pănâ la Brăila ; Dunărea de Ia Brăila pănă Ia Pot ţile-de-fier este pusă supt controlul unei comisiuni mixte compusă din reprezentanţi Austriei, României, Serbiei şi Bulgariei şi un reprezentant al comisiunei europene. Tractatul acordă Romăniei şi Serbiei drepţii d’a numi şi da revoca pe supt-inspectori naviga-ţiunei pentru părţile Dunărei unde aceste două state au drepturi suverane. Londra, 12 Martie. — „Daily News" zice că conferinţa Dunărei a adoptat diferite tufişuri pentru a impedica ca lucrările ce se vor face de către Rusia la gura Chiliei in interesul comerciului seu, să n’aducă pre-judiţii lucrărilor de aceeaşi natură întreprinse supt patronajul comisiunei europene de la Galaţi. „Daily News" anunţă că guvernul englezesc a hotărit să sprijinească pe indigenii de la cap in contra Boerilor, „Times" dezaprobă această hotărire. Daca nu lăudăm fără ro,servă dibăcia miniştrilor noştri pentru politica lor exterioară, daca nu ne bucurăm cu ei că Dunărea ne va fi luată graţie greşelclor lor, apoi patrioţii naţional-liberali ne acuză de a face din toate arme de partit şi califică întemeiatele noastre critici drept patimă, iar legitimele noastre temeri drept pessimism interesat. Oare acele critici sunt ele in adevăr nefundate ? Se ne aducem aminte de politica de şovăire a D-lui Boerescu. să ne aducem aminte de şedinţa senatului de la 22 Maiu 1881. In acea şedinţă D-l Ioan Brătianu. prin organul D-lui V. Boerescu declara, că aderă la comisiunea mixtă zicend: „Am putea primi uă asemenea co-misiune fără se ne abatem de la tractatul de la Berlin". In aceiaşi şedinţă D-l Boerescu admitea pe Austria in comisiunea mixtă zicănd c-ă „toate statele au recunoscut Austriei interesele ce are pe Dunăre şi că încercarea de a inlătura pe Austria ar ii zadarnică." Ln aceiaşi şedinţă D-l Boerescu admitea ca delegatul Austriei se fie preşedintele comisiunei zicend "că este numai o ccstiune dc curtenie şi de politeţă." Eată ceia ce numim noi o politică dc slăbiciune şi dc şovăire. Asemenea numim noi o politică de umilinţă şi scuselc făcute Austriei de D-l Brătianu de la tribuna parlamentului, precum şi retractările sale după provocaţiunile inutile ce conţinea discursul tronului dc anul trecut. Şi faţă cu această politică do slăbiciune ce se ocupa pănă şi de Gestiuni de curtenie şi de politeţă s’a mai practicat o altă politică indrăs- ncaţa şi de desfidere către vecina noastră şi puterile cele mari — politica provocătoare a D-lui Stătescu exprimată in faimosul discurs al tronului şi politica de astăzi a D-lui Sturdza. Cred că indestul am caraetcrisat aceste doue politici extreme diametral opuse: intre aceste extreme pretindem că erea loc pentru uă altă politică de care nu trebuia să ne depărtăm nici un minut, şi care do trei ani de cănd s a deschis cestiu-nea dunăreană ar fi fost tot d'opo-trivă fermă, neclintită. Trebuia o linie de purtare dreaptă, nu ondulată şi supusă impulsiunelor diverse, şi in sens contrariu, ale numeroşilor miniştri de externe. Fără se opunem un non possumus absolut pretenţiu-nelor străine trebuia se practicăm o resistenţă care se nu excludă com-binaţiunile diplomatice, şi care sefiă însoţită de o acţiune inteligentă, neobosită, constantă. Dreapta judecată ne sfătuia se urmăm o politică de demnitate fără fanfaronadă, de concilia-ţiunc ţâră slăbiciune, fermă fără pro-vocaţiunc. In loc de aceasta ni s’a dat o politică de soubresauts, sau mai bine două, trei, patru, cinci politice de soiul acesta. Am avut tot atâtea politice căt şi miniştri, şi acele politice sau de şovăire pene la negligenţa intereselor ţării, sau imprudentă pene la temeritate se paralisau una cu alta. D-l Boerescu a lucrat altfel de căt D-l Stătescu, D-l Stătescu a combătut pe D-l Boerescu, D-l Sturdza a venit cu alte idei de căt D-t. Stătescu. Miniştri noştri in străinătate au urmat pe rând toate aceste politiei, au primit pe rănd instrucţiuni contradictorii de la D-l Boerescu, de la D-l Stătescu, de la D. D. Brătianu, de la D-l Sturza. Si nu era destul ! Mai mulţi din miniştri noştri de externe aveau câte două politici ; D-l Kogălniceanu lupta in Paris şi D-l Boerescu ceda in Bucureşti. D-l Kogălniceanu zicea una şi ministrul Afacerilor străine zicea alta. D-l Kallimak Catargi primea instrucţiuni contrarii politicei urmată de ministerul afacerilor străine. Eată consecinţele nestabilităţii ministeriale pricinuiţă numai şi numai de preocupaţiunile de partit şi de combinaţiunile parlamentare. Eată foloasele schimbărilor neîncetate de miniştri, foloase poate pentru partidul D-lui Brătianu: nu vedem ănsă unde i adevăratul folos al ţării. n. a p Siluatia din Ardeal Foile romane do peste Cnrpaţi zi cu zi ne aduc ştii! despre măsurile de lot felul, prin care guvernul Ungariei se opinteşte a-i opri pe români in desvoltarea lor firească, impingăn-du-i, pe căt se poate, spre maghiarism. Fieşte-care din aceste măsuri loveşte nu numai in interesele comune ale românilor, ci şi in iuterescle private ale multora dintre dănşii, şi aceasta dă amărăciunii produse prin ele un caracter răutăcios, căci jignirea intereselor comune produce numai o pornire dc resistenţă, dar lovind in interese private, provocă tot-odată şi ura personală unită cu pofta dc răsturnare. Şi creşte in Ardeal acea tă ură. se incoardă an cu an, lună cu lună, zi cu zi, şi cu cât TIMPUL mai multă ură c la mijloc, cu atăt mai miră parc resistenţa: sunt acum căti-va aui decăml romanii se mărginesc la o atitudine cu desăvârşire pasivă. incăt par cei mai mulţumiţi dintre popoarele ce alcătuiesc statul fericitei Ungarii. Abia din că ud in când oamenii lor mai de frunte se intru-nesc spre a manifesta nemulţumirea poporului, dar şi aceste manifestări se fac intr’un mod cu totul academic .şi nu fata cu Ungaria oficială, ci fată cu lumea civilizată ori ţaţă cu tronul. — In zilele aceste s a produs insă intre romănii do dincolo o agitaţiune, care no reaminteşte timpurile de acum zece ani. când erau ăncă in mijlocul românilor oameni ce credeau, că este cu putinţă o înţelegere cu maghiarii. In urma luptelor îndelungate de la începutul secolului XVII, deosebitele biserici din aşa numitele teri ereditare ale casei de Austria au dobândit o posiţie autonomă fată cu statul. Luând, după pacea de la Carloveţ, Ungaria până la Mureş şi Ardealul sub stăpânirea lor, Habsburgii întăresc autonomia şi pentru aceste teri. Singuri românii rămân şi acum lipsiţi de dreptul de-a face ei enşi-şi ce vor in biserica lor. 0 parte dintr’ăn-şii. cei din Banat şi din Ţara Ungurească, sunt deprinşi in biserica ortodocsa sârbească, a cărei autonomie fusese intemeiată chiar atunci, când sârbii immigraseră in aceste locuri. Gei-lalţi, respănditi prin Ardeal, prin părţile „adncxe“ Ardealului şi prin Maramurăş, se unesc cu biserica papală, anume spre a se bucura de drepturile ei. Incurănd inse partea cea mai mare a poporului părăseşte unirea şi remăne lipsită de ori-şi ce organisaţie bisericească. Timp de aproape o sută de ani romănii ortodocşi din Ardeal trăesc fără de preoţi. căci guvernul nu permite să se hirotonisească preoţi pentru denşii şi pedepseşte cu asprime preoţii ce-ar ti venind din ţările romane la dânşii. Cu toate aceste ei rămân pe lângă legea lor strămoşească : sate întregi se ridică şi fug in Moldova, in Muntenia, in Banat şi in ţara Ungurească, unde găsesc preoţi romani ortodocşi; guvernul întăreşte cordonul de la hotare, şi ci se luptă, ca să le deschiză drum celor rămaşi in viată. Ou toate acestea numărul lor creşte şi Iosef II. văzend îndărătnicia lor, le dă, insferşit, un episcop şi oare-cari drepturi de organisaţie autonomă. — In acelaşi timp romănii uniţi cu biserica papală se luptă cu nu mai puţină indărătnicie spre a păstra ritul ortodocs şi limba românească in biserica lor şi spre a-şi asigura independenta naţională faţă cu biserica catolică die Ungaria. Aceste lupte se urmează şi in secolul nostru. Sunt acum două sute de ani decad romănii de peste Car-paţi se luptă mereu şi se luptă cu abnegaţie numai spre a dobândi şi ci ceea ce aveau toţi vecinii loi autonomia bisericească. Revoluţia de la 1848 a pus, m sfârşit, capăt acestor lupte. Pacitr-cămi Ungaria, Curtea clin Vicna a hotărit a le da romanilor, drept răsplată pentru jertvele aduse in timpul revoluţiei, ceea ce de-o suta cincizeci de ani doriseră neincetet, autonomia bisericească. La 1853 se întemeiază mitropolia greco-catolică română cu un mctropolit la Blaj şi cu cate un episcop la Gherla, Ora-dea-Mare şi Lugoj. Această metropo-lie remăne ncatărnată faţă cu primatul catolic al Ungariei, iară faţă cu guvernul are posiţia autonoma a bisericii catholice: este o biserică română naţională, din care numai romani pot să facă parte şi in care numai romănii au glas. In ordinea hi-erarchică metropolitul român e subordonat numai sfântului Scaun-papal.— Mai independentă ăncă o posiţia ce i s’a creat bisericii române ortodoxe, care împreunează pe toţi romănii orto-doxi din aşa numitele ţări supuse coroanei sfântului Ştefan, are un me-tropolit la Sibiu şi episcopi la Arad şi Caransebeş şi s’a organisat ea en-să-şi printr’un „statut“ votat de un „congres naţional bisericesc". Metropolitul român ortodox e ales de congres, întărit de guvern şi in ordinea hierarchică e de o potrivă cu patri-archul sârbesc de la Carloveţ. Autonomia bisericii romane ortodoxe e una dintre condiţiile puse de curtea din Viena la încheierea pactului dualist: ea a fost recunoscu- tă prin o lege votată de dieta constituţională a Ungariei la 1868. Cel de'ntăiu metropolit şi organisatorul acestei biserici a fost Andreiu Baron de Şaguna. Dreptul de autonomie e un drept, şi acesta e un cuvânt îndestulător, ca să fie supăraţi maghiarii, poporul deprins cu ideea. că numai lui i se cuvin drepturi. Acest drept are in ă şi consecţuenţe practice şi aceste sunt pentru maghiari cu atăt inai supărătoare. Autonomă fiind, biserica română are dreptul de-a-şi alege ea ensă-şi căpeteniile bisericeşti şi preoţimea, de a-şi administra ca ensa-şi averile şi de a-şi creşte ea ensă-şi tinerimea prin şcoli înfiinţate, susţinute şi administrate de ea ensa-şi. In deosebi acest din urmă drept ’i jigneşte pe maghiari, fîind-că mai ales de acesta s'au folosit romanii intr’un grad înspăimântător pentru politicianii maghiari. Săraci, cum sunt, romanii şi-au înfiinţat şase seminare, cinci şcoli pedagogice, cinci licee şi aproape trei mii do şcoli primare, şi pe cănd aceste scad la toate popoarele nemaghiare din Ungaria, la ro-măni ele se sporesc. Văzend aceasta, guvernul Ungariei a propus, iar dieta a votat cu grăbire un şir de legi, prin care i se dau pretexte de-a jigni autonomia bisericilor. Din acest şir de proiecte FOILETON CAPTIVUL” Episod din Don Qnijot de Cervnntcs (C.ip. XXXIXXI. şi XLI Prtrt. clin Spaniolesle (Urmare şi tine). Astfel recomandăndu-nelui Dumnezeu, apucarăm acelaş arum pe care văzurăm că mergea păstorul, aşteptând in fiecare moment cavaleria de pe coastă, să se arunce asupra noastră. Aşteparea noatră nu fu amăgitoare, căci nici nu trecuseră două ciasuri, cănd, eşinddin acele tufe intr’un şes, zărirăm ca la cincizeci de cavaleri, foarte sprinteni, -care veneau spre noi, alergând la galop. De îndată cc-i văzurăm, stătu re m pe loc,' spre a-i aştepta. Dar cănd ei sosiră, şi ve/ură, in loc de maurii ce-i căutau, atâtea sărmani creştini, reuniseră uimiţi şi unul dintrenşii ne întreba dacă nu cumva eram noi, cei ce dădusem prilej unui păstor să cheme la arme. — Da, ei zisei eu, şi voeam să incep a-i spune intemplarea mea, de unde veneam şi cine eram, cănd linul dintre creştinii care erau cu noi cunoscu pe cavalerul care ne făcuse intrebarea, şi zise, fără a mă mai lăsa să-mi urmez vorba: „Mulţumită fie lui Dumnezeu, domnilor, care ne-a adus inr’un loc atăt do bun, căci, de nu ine inşel, pământul pe care călcăm este acel de velez-Malrga (1), dacă anii captivităţii mele numi-au răpit deja memoria, pănă intr’atăt. ca să nu-mi mai aduc aminte că d-voastră, domnule, care ne intrebaţi cine s intern, sunteţi Petru de Bustamente, unchiul meu. Abia creştinul captiv sfârşi aceste cuvinte, cănd cavalerul sări de pe cal şi veni să imbrăţoşeze pe tânăr zicăndu-i: — Nepot al sufletului şi al vieţii melc, da, te cunosc şi deja tc-am plâns ca po-un mort, eu şi soră-mea, mama ta. şi toţi ai tăi, care ăncă fi) Oraş diu Grenada, aproape do mare. departe de 22 do chdometre do Malaga, spre răsărit. T face parte şi legea pentru instrucţia secundară, care-a intrat acum in dieta Ungariei. Anul trecut acest proiect a fost adus in dietă, şi guvernul l’a retras, do oare-ce toate bisericile au protestat prin organele lor legale contra votării lui. Intre aceste era chiar şi cea calvină, care cuprinde in ea partea cea mare a poporului maghiar şi aproape numai maghiari. Ministrul Colonuri Tisza, el ensu-şi calvin şi om cu posiţie in biserica sa, a is-butit ..inse iutr’un sinod din anul trecut a-i convinge pe corelegi-onarii săi, că lovitura ce i se dă autonomiei bisericeşti, este in interesul naţiunii maghiare, şi aşa sinodnl calvin i-a făcut guvernului concesiuni însemnate şi a renunţat, precum se vede. de-a se mai opune contra legii proiectate de guvern. Având dar voturile calvinilor, partea cea însemnată, dacă nu chiar majoritatea dietei, guvernul se întoarce iar cu proiectul seu modificat şi înăsprit. Cei de’ntei, care s'au ridicat astă dată, au fost saşii din Ardeal, cari au provocat întruniri la Berlin Şi in genere o mişcare in Germania şi au protestat contra legii prin superi ntendentul bisericii luterane din Ardeal. Romănii, ştiind, se vede, că cu căt mai mult vor protesta ei, cu atăt mai hotăriţi vor fi maghiarii, au păstrat o atitudine reservată. Era inse vorba de-un interes, pe care ’l simte şi cel din urmă mocan, de un drept, pentru caro oamenii se luptă de aproape două sute de ani, şi cănd a venit ştirea despre proiectul de lege modificat, agitaţia a isbucnit oare-cum fără de veste. In deosebite părţi ale ţcrii, romănii s’au intrunit şi-au luat resoluţiuni, cari mai ales la Braşov şi la Cluj au fost formulate cu multă amărăciune. In cele din urmă consistoriul ar-chidiecesan din Sibiiu a luat ho-tărirea de a protesta forma! contra loviturii ce i se dă automiei bisericeşti prin legea proiectată, şi fără îndoială nu ■■mai puţin energic va fi protestul bisericii române gre-co-catholice, leagănul inceputurilor noastre de cultură naţională modernă. Cu toate aceste proteste legea se va vota şi se va pune in aplicare, căci maghiarii nu sunt numai îndărătnici, ci totodată şi nechibzuiţi. Anul trecut proiectul a fost retras. pentru că so ştia. că, votat fiind, el nu va primi sancţiunea regală. Autonomia bisericească este o tradiţie a casei de Austria şi una dintre formulele magice, prin care ea a împăcat popoarele şi şi-a câştigat alipirea lor. Maghiarii enşi-şi mult s’au luptat spre a şi-o asigura. Acum, cănd ei sunt stăpâni, se ’nţelege, ca ea le e lor de prisos şi numai altora un zid de apărare. De aceea foile maghiare ne spun in fie-care zi, că romănii au privilegii ; un privilegiu ii pare maghiarului dreptul, pe care altul il are de o potrivă cu densul, pentru-că el ănsu şi nu mai are trebuinţă de acest drept. Biserica cea calvină i-a putut face guvernului concesiuni, pentru că acest guvern c al ei şi cu toate aceste uu a făcut aceste concesiuni decăt spre a-i da guvernului dreptul de a zice: Iată, Calvinii au renunţat ; să renunţe şi cei-lalţi. Şi vezănd, că guvernul readuce proiectul in dietă, trebue să presupunem, că acest argument i-a asigurat sancţionarea regală. Cu atăt mai râu pentru Ungaria. Ceea ce le dă astă-zi maghiarilor siguranţa publică nu este autoritatea guvernului lor, ci simţimântul dinastic al popoarelor, pe care le asupresc şi in deosebi al Romanilor. Daca n’ar fi acest simţimfint, ci ăncă de mult ar fi trebui să renunţe la i-dca de-a face in Ardeal ceea co vor, şi numai cată vreme moţul de la Abrud şi mocanul de la Haţeg an credinţă in dreptatea împăratului, aciia cari au pierdut această credinţă, sunt siliţi a răbda. Şi sancţionăndu-se legea propusă de guvernul Ungariei, i se dă credinţei românului in dreptatea împăratului o puternică şi poate cea din urmă lovitură. Aceasta e însemnătatea agitaţiunii ce s’a ivit de curând pentru romănii de dincolo. Şi cu tonte aceste opinia publică de la noi remăne indiferenţă faţă cu cele ce se petrec la denşii. Oamenii noştri politici, miniştri, deputaţi şi senatori, nu cetesc foile îomăne de peste Carpaţi, iar foile noastre nu mai rare-ori publică articole privitoare la „fraţii de dincolo,“ fîind-că se ştie, că ele nu sunt gustate de marele public cititor. Această indiferenţă dovedeşte, că România este, ceea ce şi trebue să fie, lipsită de tendenţe expansive, şi este un semn de maturitate politică că nici in cercurile politice, nici in opinia publică din România nu se manifestă tendinţa de a inriuri asupra romanilor din imperiul Habsburgic. Sunt cu toate aceste adevăruri, cari se impun prin ele ănşile şi nici inlătura,- nici tăgădui nu se pot : romănii din ţerile vecine sunt români ca noi, şi nu este cu putinţă să dai in românul de la Oradea Mare fără ca să simţă şi cel de la Huşi lovitura. De aceea ar greşi acela, care din indiferenţa de astă-zi ar trage conclu-sia, c’ar fi cu putinţă să se producă in Ardeal o mişcare violentă, fără ca ea să se propage neapărat şi in România. Vom cerceta intr’un articol viitor, dacă trebue ori nu să ne temem, că se va produce iu Ardeal o asemenea mişcare. Rusiei, a primit înştiinţarea d a patria, cu spesele legaţiunei, in jţ sarabia, 50 familii rutene, din ) căte au emigrat in Dobrogea. Acestor 50 familii li se va da mont in această provincie. Ştirea o dăm sub reservă. F CRONICA j'.ir Răposatul protopop Tiulor a cârti măntare se face astăzi a lasat prin ineut mai multe acte generoase: a) Societăţii pentru InvGţk-tura popor Român din Bucureşti 3,000 lei. Ij) Pentru înfiinţarea unei şcoale pn sionale a lasat casele sale in valoare 6.000 galbeni şi un fond inalienabil 80.000 lei. c) Pentru inzestrarea pe fie ^’caraa patru fete sârace un fond de 80,00iV d) Societăţi clerului Mirean 10,000 e) Pentru Asilul de femei sărace toi (0 peii-Jiu ■iii P chiar de dcusu! in curtea biserici Uj câni un fond do 100,000 lei. f) Asemenea a lăsat uu fond pentr se face loeuinţ Preoţilor de la sf. Ge( vechili ; la clădirea acestei biserici Rep. tul a ajutat iacă fiind in vieaţă cu 5, galbeui. Reposatul după asemenea acte de m geuerositate trece intru bine făcătorii n inului Romanesc. Recunoştinţa noastră : tinerimii, care se iinpârtaseşte de ac bine faceri, il însoţeşte la mormânt. «ifts !>e mane va incepe să apară un nou s german, intitulat „Bukarester Zeitung“, re promite a da streinilor informaţiunj şacte despre ţara noastră, iar nu cum „Bukarester Tagblatt“. civili’ arilor ron mor la■ Aflăm că Const. Gâlţuneanu, pereepto le comunei Clinceni, (IiTov) după ce a mis mai multe falşe in acte publice a ^delapidat suma de 2077 lei, a i părut. Se crede a fi fugit in capitală. 3iai| --manilor t ; :r w» a să «t 1 nformaţi uni Ni sc spune că d. Urusoff, mi nistrul Corpul profesoral din Iaşi, de toate dele şi, de la toate şcoah-le publice, a nut alaltâ-ieri o intrunire in localul ii versităţei d acolo, pentru a se chibzui privinţa atitudine! ce trebue să aibă faţăJ1 proiectul de gradaţiune votat de Oaraţj Nu ştim incâ ce hotărire va fi luat. Azi, 1 Martie, este ziua sorocită pen a se judeca la Curtea de casaţie recul d-lor N. Blaramberg şi G. San Marin contra deciziunei curţei rde apel din ] eureşti. Ni se spune că d. B. Franchetti a p zentat direcţiunei generale a teatrelor, o ferfă prin care se angajează a aduce toamnă o trupă compusă din artişti renut ţi, pentru opera italiană. Se zice că d nu cere nici o subvenţie. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri, d. ministru de exte pe Hmn?. Barif face :: Msr. rar pe te îc li ■ fă se t v it se si t1 ffl lliSl •I intnmi ,4tre trăesc. Dumnezeu s’a indurat să le dea viaţă pentru ea să sc bucure de plăcerea, de a te vedea. Ştiam deja noi că te aflai iu Alger şi după hainele tale, şi a tuturor tovarăşilor tăi, inţeleg că aţi dobândit libertatea prin-Ir’o minune. „Aşa este, respunse tânărul, şi vom avea destul timp pentru a vă povesti toate. îndată ce cavalerii auziră că eram creştini captivi, descălicară de pe cai şi fie-care ne oferea calul său, spre a ne duce la oraşul Velez-Malaga, departe de o leghe şi jumătate de acolo. Căţi-va din ei se internară ca să ducă barca la oraş. căci le spuseră in unde o lăsasem. Alţii ne suiră dinapoi, şi Zoraida încalecă la spatele unchiului acelui creştin. Oraşul întreg eşi să ne (primească,, căci a-llase vestea de venirea noastră, de la unul care ajunsese inainte. Nu se mirau că văd captivi liberi, nici mauri captivi, căci toţi locuitorii de pe a-coastă coastă erau deprinşi a vedea şi de unii si de. alţii. Dar sc mirau de frumuseţii Zoraidei, care in acel moment era la culmea ei, atăt din causa oboselii drumului, căt şi a bu- curiei de a se vedea in sfârşit pe pământ de creştini, fără frică de a se perele. Aceasta făcuse să-i iasă pe faţă ast-fel de culori, incăt da-că atunci nu m’ar fi amăgit dragostea, aş .fi îndrăznit a spune că nu mai era pe lume o fiinţă mai frumoasă, sau cel puţin eu nu văzusem. Ne duserăm drept la biserică ca să mulţumim lui Dumnezeu, pentru binefacerea primită. Zoraida deindată ce intra in biserică, zise că se aflau acolo feţe ce sămănau cu Zela Maricn. Noi ei spuserăm că erau icoane de ale ei, şi renegatul ăi esplicâ, cum putu mai bine, ce însemnau ele, pentru ca ea să se inchinc la ele ca şi cum fie-care dintr’ănsele ar fi cu adevărat insăşi Zela Marien, care-i vorbise. Ea, care are multă inteligentă şi o judecată iute şi limpede, pricepu îndată tot ce i se spuse in privirea icoanelor. De aici ne duseră şi ne impărţiră pe toţi la deosebite case din oraş. Dar pe mine, pe Zoraida şi pe renegat, ne luă creştinul ce, venise cu noi in casa părinţilor săi, care erau destul de înlesniţi de bunurile soartei şi ne ospătară cu aceeaşi dragoste ca şi pe fiul lor. Şase zile stâturăm in \elcz, din care renegatul, informăndu-se de acei ee-1 privea, se duse la Granada so a intra carăş, prin mijlocirea sfii tei Inquisiţiune, in prea sfântul si al Bisericei. Ceilalţi creştini liberi se duseră fiecare, unde i se păi mai bine. Zoraida şi eu remascrăi singuri, numai cu scudele pe cai politeţa francezului le dăduse Zora clei. Cudănselc am cumpărat acest dţ bitoc, pe care ea a venit aici. Păn acum eu i-am slujit ca tata şi scutier, şi no ducem cu scop de vedea dacă tatăl meu este viu. sa dacă vreunul din fraţii mei a avi o soartă mai fericită decât a ine* Şi cu toate aceste, fiindcă cerul m făcut tovarăşul Zoraidei, mi se par că nici o altă soartă nu mi s ar pti tea intămpla, fio căt de bună pe câ re s o preţuesc mai mult. Răbdări eu care Zoraida sufere neajunsuriţj pe care sărăcia le aduce cu sine, dorinţa ce arată de a sc vedea dej creştină este atăt de mare, încât nj minunează şi mă indeamnă a o slu ji tot timpul vieţii mele. Cu toate s ceste, plăcere ce am de a mă vede al ei, şi pe dânsa a mea, este tur a l'IMTtîL Luuicat mesagiul regal, relativ ljmutul de 100.000 lei comu-jra, precum şi pe cel relativ l'jc-ţiunea incheiaiîl intre adrni-j Domeniilor şi fraţii Teodoru. liarea Principelui Gr. M Sturzii j(pat lipsind d-sa. Ijjtat proectul de lege. relativ iunea Regatului României la , lunea metrului din 20 Mai procedat la votarea indigena-lor Vladimir Ghiţescu, Chiria-[ Fiedemen şi Samoel Chonea. Camera intrebârile fâcute de d-nii anume: d. Polizu Mic pentru neinfîinţarea gării la 1. Cogâlniceanu pentru nişte f i la monâstirea din muntele i şi d. Sefendaclie pentru fa-iinui obor la Aercioroxa, sa junele modificăi i intioduse in || discutinnei, in budgetul pe |b4. . votat asemenea o transacţiune, ^tat şi d-nii Morărescu-Ştefă- Si s’a luat in discuţie acordarea Kţfe de incurajare pentru fa-tde hârtie ce se va înfiinţa la 1>[X TRANSILVANIA rea alegătorilor români in Sibiu .oate că timpul a fost pentru . _ i judeţ foarte nefavorabil, con- j P“n 0;UI „Considerând, că raportul acesta de drept in princip nu s’a schimbat, ear cc s a schimbat a fost numai abus de putere „Considerând că poporul român la 1848 a reclamat acel raport de drept pe basele unei perfecte îndreptăţiri egale : „Considerând, că însuşi guvernul absolutist dintre 1850 şi 1860 cu tendenţe germanisătoare, a respectat simţimentul egalităţei, ingrijind ca scoalele naţionalităţilor să fie in stare bună şi unde se vedea necesitate intreveniau organele de atunci energic spre scopul acesta, ferindu-sede amestecul in autonomia bisericească chiar şi a bisericilor cu autonomie ncinarticulată in legi: Considerând, că in era aşa numită Schmerlingiană raportul naţional din Transilvania a fost restituit, şi pe basa acestei restituiri, prin legi sancţionate, românii au fost reabilitaţi in posiţiunea de naţiune recunoscută cu biserici autonome, in sensul egalei îndreptăţiri a tuturor cetăţenilor „Considerând, că la început, chiar şi in era dualistă, s’au avut in ve dere raportul egalităţei, cu toate că naţiunile se reduc la naţionalităţi; „Considerând că aceeaşi legislaţi une, pentru asigurarea naţionalităţii române, a creat legi, care să seu tească autonomia bisericească; „Considerând inse, că de un timp încoace guvernul pune dinaintea le gislaţiunei projeete felurite de legi fost şi sunt persecutaţi. Ha Senatul pare a voi sa combată chiar principiul gradaţiunei din legea votată de Cameră, care şi aceasta e plină de lacune şi de nedrepte faţă cu profesorii.' Românul se încearcă iarăşi a face pe lume să creadă, că va peri ţara fără revizuirea constituţiei şi fără su-frajul universal! Naţiunea crede că este cu neputinţă, ca România să primească aplicarea decisiunilor confe inţei de şi , Times11 ne sfătueşte să ne supunem Europei „binevoitoare.11 Aceste sfaturi sunt o oglindă a stării in caro se găseşte Europa. Dreptul nu mai însemnează nimic ! Interesele momentane şi egoiste cărmuesc politica puterilor. Trist adevăr. România liberă, de şi revizionistă in principiu, este insă contra sgu-duirii la care s’ar expune ţara astăzi, cănd atitudinea imperiului dualist devine tot mai ostilă faţă cu România. Resboiul W. este ingrijat de halul trist in care e pe cale să ajungă şi armata in mănile d-lui Brătianu. Ju alegătorilor la întrunirea l nţa de Vineri, 25 fevruarie, aşa de mare, incăt sala dela tratul romanilor “ trebuia să fie jtru ori mai mare, ca să încapă $■ . ifost o întrunire din cele mai ante. Se zicem minimul şi nu . zice mai puţin de 2000. Erau ori in sală om lângă om, in i asemenea : in sală şi incăpe- e lăngă sala cea mare plin, ga- din afară şi pănă jos in curte stradă o mulţime inăduşitoare. era timpul mai favorabil nici . din Sibiu nu ar fi fost in sta- J incapă pe toţi căţi ar fi la întrunire. . G. Bariţ face propunerea de |ruire şi adunarea 1 proclamă v.sident, ear pe dd. D. Oomşa . Olariu de notari, jesidentul ca se fie văzut şi au-trebuit să se suie pe o masă, r.de după un discurs de intro-re declară întrunirea deschisă. Christea cerănd cuvBntul, se asemenea pe masă, de unde face rtă espuncre istorică a situai politice a roinănilor din Unii şi Transilvania, şi inchee cu litoarca propunere de „Resoluţinne: j onşiderănd, că in ţările coroanei ceşti, mai ales in Transilvania naţiunile diverse, parte in urma urilor avute, parte prin privilc-flştigate, au esistat dela inceput turi de drept pe picior de o e-ţ te conformă timpurilor, avem | şire naţiune, prin urmare şi Eo • !ii, universitatea sa ca organ po | ah antiquo dintre popoarele Ungariei ‘ şi Transilvaniei, eludend cu totul garanţiile asicurato prin articuli de lege, cum sunt articulii IX şi XLIV din 1868 şi tinzănd la maghiarizarea tuturor nemaghiarilor din stat ; „Considerând, că de natura aceasta este şi projectul de lege privitor la scoalele medie, care se desbate acum in casa deputaţilor Ungariei, ECOURI STREINE Tulburări in Paris prin care se face ilusorie instruc ;iunea secundară naţională pentru na-ionalităţile nemaghiare, prin urmare şi pentru Români. „Alegătorii Romani din ţinutul Sibiului declară: „Văzănd, că projectul din cestiu-ne, care ar trebui, după firea lucru-ui, să aibă in vedere numai cultura, este infiltrat de şovinismul ma-ghiarisărei, căci treptat voieşte să âcă din nemaghiarii din Ungaria şi ’ransilvania, prin urmare şi din Ro mâni, material de asimilaţiune; „Văzănd, mai departe că prin asemenea proiect se declară tocmai din partea organelor chemate a sus inea pacea, liniştea şi ordinea in stat resboiu existenţei naţionalilor nemaghiare din Ungaria şi Transilvania, care resboiu, intr’un stat poliglot ca al nostru, nu poate avea altă consecinţă decăt sigura ruinare a tutu ror popoarelor: protestează SllS şl tare in contra proiectului de lege privitor la scoalele medie, ca in contra unui atentat al baselor, pe care neînţelegerea intre guvern şi cler va provoca şi o criză ministerială, cel puţin parţială. * Din Atena vino ştirea, că bătrânul Komunduros nu mai e speranţă să scape de moarte. * Depeşa de azi spune că a murit. * Guvernul bulgar negociază la Paris cu un consorţiu anglo-francez pentru contractarea unui împrumut de 50 milioane franci. „Times11 vede o mare însemnătate in numirea de mareşal german a prin-ului de Wa-les Este o înţelegere de-fiină intre Germania şi Anglia. Duşmanii Germaniei sunt şi ai Angliei. — Căt despre Gestiunea Dunării, ea este de puţină însemnătate, deoarece Dunărea a perdut prin căile ferate, cari au acaparat mai tot comerţul. Cu toate acestea România să nu iersiste in obstrucţionismul său ! * Tribunalul corecţional din Paris a şi condamnat pe 19 indivizi pănă la 6 luni inchisoare pentru că au participat la demonstraţiunea din piaţa Invalizilor. Acele manifestaţiuni ale lucrătorilor au provocat şi in Cameră o furtunoasă şedinţă. D. Cassagnac a spuş republicanilor multe lucruri neplăcute, zicănd intre altele, că Republica, in care domneşte desordinea, nu e in stare a da lucrătorilor nici păne, nici de lucru. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curănd va apare de supt tipar o broşura intitulată : Faptele lui Radu Miliai de calul s'a numit prefect de poliţie şi pân’azi, fapte necunoscute pan’azi. Preţul unui exemplar 1 leu. POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-nu A. G. Mavrus Preţul unui esemplar 1 leu Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare şi Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi douâ bucăţi de poosie preţul 1 leu. Se află de vfinzaro la Magasinul de inu-sică C. Gliebauer şi la toate librăriile. A eşit de sub tipar : Razele adevărului faţă cu Negura minciunii sau Surparea defăimărilor aduse Cărţii pastorale P. S. Svle Mitropolitului Iosifal Moldovei de câtră sycophanţii de la „Deşteptarea" din Iaşi de Constantin K. Nicolescu Vechiu student in theologie şi filosofie al universităţii din Berlin Se află de vânzare la librăriile V. Nieo-eseu, Socec. Ioaniţiu şi Haimann. Bugetul Statului, cuvântare ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioau Iouescu (de la Brad) s au constituit raportul popoarelor îtă şi nimicită prin nesiguranţa ire sunt, daca voi găsi in ţara vre-un colţ in care s’o adâpos 1. dacă timpul şi moartea vor > o astfel de schimbare in ave ij şi viaţa tatălui şi a fraţilor mei ÎP deabia se găsesc pe cineva ca i me cunoască in lipsa lor. Iu mai am, domnilor nimica să *pun din istoria mea. De este ea ntă şi curioasă, buna voastră ju Ită o va liotâri. Căt pentru mine să vS spun că aş fi vrut să v‘ i isesc mai pe scurt, cu toată că ma de a ve nemulţumi in a făcut las la o parte ăncă multe impre iri St. G. Vergolici din Ungaria şi Transilvania, ca in con tra isvorului de nefericire pentru toţi locuitorii, de pe teritoriul coroanei ungureşti, şi in fine ca in contra unui act nepatriotic.11 Primindu-se propunerea intre clamatiuni cu unanimitate , Presidentul declară întrunirea inchisă şi alegătorii părăsesc in dine esemplară sala (Telegraful român) REVISTA ZIARELOR a- de or- Binele Public relevând un adevăr trist, zice că una din instituţiunile care a fost mai oropsită şi unu apăsată de un şir de ani, este şcoala acel focar de lumină menit a incalzi inimele generaţiunilor şi a forma mintea şi judeceta cetăţeanului. S’a făcut mult pentru armată, pen tru mijloacele de dislructhme, dar ce puţin tot atâta trebuia făcut şi pentru instrucţiune. Din contra, şcoala şi profesorii au In privinţa meetingului, înscenat de lucrătorii fără ocupaţie din Paris se telegrafează cu data de 25 Febr. 3 ore p. m : „Adunăndu-se ca la 2—300 de lucrători in faţa edificiului Invalizilor, au pătruns in grădină: grămădindu-sc prea multă lume, in valizii au invitat’o să plece, cea ce s’a făcut. Apoi au venit mai multe grupuri mai mici in faţa casei Invalizilor. Ministrul Ferry, prefectul poliţiei şi directorul poliţiei de siguranţă erau in apropiere in minsteri ul de externe. In piaţă şi prin stradele învecinate erau puşi mulţi agenţi poliţieneşti. Venind şi un detaşament de jandarmi, a somat pe mul-ime Să se împrăştie. Lumea pleacă dintr’un loc, spre a se aduna intr’al-ul şi nu inceta de a striga. La f orc s au dus ca la 3000 lucrător spre palatu Elysee. Alte cete, cu Lo uise Micimi in frunte, au venit din alte părţi. Nevoind lumea să se im prăştie, poliţia a intervenit, şi iu ma e iuvălmăşală a arestat 20 de per soanc, iutrecari pe un redactor de la Gaulois11. 0 altă depeşe spune, că in Fau-bourg St. Honore s au intemplat in-căerări mai serioase, cu pumni şi ciomege. Seara lumea s’a grămădit din nou pe strade, dar garda calare a Parisului a împrăştiat pe tulburători. Se grămădiseră deja câteva pietri de pavaj spre a face pe cai sa cada ; s au spart câte va geamuri : s’au restur-nat mai multe trăsuri şi o brutărie a fost jefuită, Acu in atâta, altă dată mai mult! Guvernul ar trebui să se ocupe cu asemenea cestiuni interioare, mai mult de căt cu Madagascarul !—Dar, pretutindeni e aş i! <> Depeşele din streinatate nu voi-besc, decăt de fenieni irlandeji, anarhişti spanioli, nihilişti ruşi, revoluţionari franceji, etc. etc. _ Poliţia engleză crede a fi descoperit pe „Numărul Unu11, şeful bandei ucigaşilor, care se crede a fi un oficer irlandez in serviciul american, st Poliţia rusă e înştiinţată din Paiis, că se plânueştc un nou atentat contra Tarului. S’au arestat doi nihilişti, confiscăndu-li-se epistole şi bani. S0-ful artileriei din Kronstadt s a sinucis, se crede, pentru că ar fi fost in legătură cu acei nihilişti. * Criza bisericească din Serbia devine tot mai acută şi se crede, că TEATRUL DACIA REPRESENTAŢIUNI ROMANE Dirueţiuiiea Grigore A. Manoleseu Deschiderea stagiunei de primă vară va avea loc in luna Martie 1883. PROGRAMA persoanelor ce compun trupa romăuă : d-nu Gr. Manoleseu, d-nu C. Bălănescu d-nu G. Petrescu D-nu D. Pru-teanu, d-nu C. Costeseu d. C. Dianu, G. Petrescu, D-nu C. lonescu d-nu S. Mântulea-nu, D-nu A. Ltonţeanu. I)-ra Anna Popeseu D-na Maria Petrescu D-ra Maria Constantiueseu P-na A. Po enaru D-ra F. Petrescu D-ra E. Demetreseu Piesa cu care se va deschide stagiunea va fi ERNANI Dramă in 5 acte de V. Ilugo. Traducţio de D-nu D. St. Rnşianu. jUSepeftoriul curent Mărirea şi căderea unui om politic Comedie in 4 acte de la Teatru de „Odeon- ÎNSURĂTOARE OR FOC ! Comedie in 3 acte. Telegraful Comedie in 3 acte. BUCĂTARUL POLITIC Comedie intrăm act. SA FII SAU SA NU FII i Comedie iu 2 acte. DOUE SURORI Drama in 5 acte. RUV-BIiA» CATHElUNA ID )\VARD CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU i No. 60. Strada Lipscani. No 60. Pe ziua de 1 martie 1883. ■-amp. Viind 5oIo Renta Amortis'bîlk. . . 93'L 933/4 5"|„ Renta Româna Perpetuă , 918/4 92UV 6f>jo Uliliga^ium de stat. . . 10i i/4 1003lt 6o|o oblig. Cailor f- Horn. regale 102'p, 103 i/j 5 ofo > Monicipale . . . 86i), 8uc,( 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 227--- 232- 5olo Scrisori funciare ruralo. * . 91’,, 9.3„ 7oio \ Scrisnri Rurale . . . 103- 103', j 5o(o Scrisuri fondare urbane . . 88i|, 84- Ou{0 » » > 98 1- 99 7o|o > > > 102- 102*1; linpr. cn prime P,uc. (20 t b.) 32- 33- Ac{ii Bârcei Maţinn»le Rfnuân e 2501. 1305 1315 , , S»c. cred. mob. rom. 5(01. 205--- 21U--- , > , Rom. de cou trucţii o001 531--- 535- , > > de Asig Dacia-Roia 3001. 410--- 415- , , , , , Naţionale 200 1. 235- 240--- Diverse A or contra argint. . ... 1 3/, 2 - y > Bilete de Bar.que . . 1 3li 2 - Fiorini valoare Austriaca. . . . 211- 2.12--- Vlftroi goriasne....... 1 23 1.25- Bancnote franceaa...... 991], 100'L Abonamentele se fac la casa Teatrului Dacia, pentru ori-ce numfir de representaţmni, cu preţurile : Loja de jos â 10 fr. Loja de sus â 12 fr. St?l â 2.50 FRECI CEI LE SERALE Loja de jos 12 fr. Loja de sus 15 fr. Stal I 3 fr. Stal II 2 fr. Parter 1 fr. Un afiş special va anunţa ziua deschiderei stagiunei Banca Naţională a Romănii Anunţă pe d-nii acţionari că, pe lăngă cei 30 lei de fie-care acţiune, deja plătiţi in luna Decembre 1882, ca prim dividend, mai plăteşte ăncă lei 24. 45 de fie-care acţiune, eu începere de Luni 28 Fevruarie curent, in toate zilele de la orele IO pănă la 3 d. a. atăt in Administraţia centrală cât şi in Sucursale. Boalele de găt, gură. nas şi urc (hi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic steondar in VjeDa in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei). CQAQŢI/l doctor in medicină şi • I nO I IM chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Srvărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele n—12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. A. KIBRICK CUI KEKQ1EN DENTISTE Dents arlificielles, plombages, oritication perfectionnee. Extrădăm et guerison des dents, sans aucune douleur, d’apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. dOnichîrTăt In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Vcissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujica proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. i TIMPUL HAQA8IX fondat vis-arii de ' Tetrul Naţi Boeu m COLONIAL® SI DELICATESI Onorate domuule Şi f;i l'A Ne grăbim a — "’™1 ' ■ ' mc cu vC înştiinţa, că Talie,din stofele la „ CAVALE- L eele maimoder- EUL DE MO - ,r) ne> eor|fecţiona- DA“ celmaidis- r. ^ *e nou^u tins şi renumit A1 JonuL Magasin de hai- ^ Pardessiuri ne confecţionate cX5X0s£)O£>^X£>o.--®y®V^Hk haute novenute ţi:,StiBârS ^PRIMmSAd^OJIFIfNTAdnM4 S‘,^£ sit pentru Seso- G ’ re Goleţiune de nul curent. un jf> .r^HMaf C^"Jvy Pantaloni lan- bogatu Asorti- ik, y taisie , nuanţe ment de.Costu- bine alese. Cos- tume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap deSedan. Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Raliu fris6, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi EHaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-vage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi mănici, Blănuţe scurte deţVănătoare, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea învinge verconciirenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci ,uaire, nou,Imn, şt onor. public că pr lângă arii-cohle necesari la menaatul casei, au importat de la cele Mai bune case. următoarele Băuturi fine. ' Anlset dublu de Olanda. Anlset de Bordeaux Absent de Suin , ,IB““ * ® 11 ^“' (bilque. Banane de lu.ltajouu Benedictin Bitter < China antlfebrlc. Biter din via Providenţei antl Coleric Chartrcuz alb. galbin, şi Verde de la grund Chartrenz Franria uraso de Olanda, alb, verde şi orange s.-c, de la Vlmand Fockiii P^erm.nl, verde, galben, şl aîb de la Get. Freres din Franc,u «ir. 11,1 «banipague. din Cognac. Llqoerurl rattlll?iH8 J** ^ ^Vei^ât^nalA^lOmiurl ad*evY- Vr'a^vasi^ £ S™r°-,n c<,8"“ , - . VINURI STREINE ŞI INDIGENE, importate de la primele rase din Franţa, (iermanla. Italia Fspagne, Ingnria. Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo a ..«a!i ................ IUI (onşiunctoa. Cu stin ft »«/,,, VTţ Boalele GATULUI VOCI SI GURI PASTILELE DETHAN MALADIES DE POITRINE masine ae ireerai. sistem pentru * 7 Masine cu scripele Masine de tăiat nutret ** o Fabric» specială; execută excelent ţ _ . Cataloage ilustrate de preţuri ia dorinţa Cumpăni lorii au rabat mare; si Pli. Mayfartli ifc C-ie Wienţ I Praterstrasse fUl FABRICA IN FRANKFIJRT PE MAIN mana $i forţă, pentru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mobilii de 21—32 m|in lăţime. şi vinde cu preţuri eftine sub garanţie, t gratis şi franco. • caută agenţi jşg T6te persânele cari sufer de maladii de pept, precum eatarrhe, phthisit, guturaiuri si tusse inveehite trebue sa intrebuinteze CD SAREA LUI BERTHOLET Recomandate contra Boalelor gâtului, angine. extincţiunile vocii, ulceraţiunile gurei, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriului, ;i specialmente d-lev magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii. Ad. 1)ETHAN, farmacist, Faub St-Deuis !)0 Paris 51 principalele farmacii din Franţa şi străinătate, A cere semnătura Adli.DETHAN ______ Preţ franco 2 fr 50 care, prescris de mulţi annii de medioii lumei Întregi, a dat in tot d’auna cure minunate. Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea inoeteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingraaiare» zi aipeotul unei sanitati mai inflontOre a bolnavului. Siropul nostru de Hypophosphit de ealce este de culâre pembe si se vinde in flacdne turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei cu semnătură Orimault si C>e. si timbrul Guvernului francea. ’ LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET C*\ 8, STRADA VIVIENNE ^ ^ SI IN PRINCIPALELE PHARMACI! Medalia Socuidiei Sctinletor înduri’va I# din Parii —. ' ... ........ .Melanogen Tine tura era mai hună DICQDKMA RR Alit, Chimist i 1 HOUEN (Frauda Pentru a vi,pBi pe dita in ote nnineiele, |.#rul ii harha , lari primejdie EUmKuK pentru | elesi far! n«cl un •• mirez — Ac*»tA tinctur» cţrauc est* iuperiorf tutor eelor mmmmm întreba ntite peni adi. Se gaietct in l»lr caule cele tune de Parfumerie IPSOS DE CAMPINA Şl I.t Ac.iiieinifl (le Medicina in 1858. Ferul Leras a obţinut din partea • -rpultii medical, un Iurte frumos şi repede 6ucces care creşte dm an in an l u inii s.i cagS in uitare diferitele şi numerdsele preparaţium feniginos# no.. Acest succes continuii nu depinde de cât de la calităţile medicamentului t ire conţine : 1» forul, unul din elementele sângelui nostru; 2° Phospha-lele caro mirâ în composiţia oselor nbstre ; 8« Că el este suportat chiar de acei bolnavi al căror stomac nu pote să tolerese nici uă prepuraţiune feru-gmosâ ,' t Ca n are nici uă acţiune asupra dinţelor ; o® Că nu provftră tonsiipaţia , 6° Este limpede ca şi uă apă minerală , 1® Se astinileă adică se miMtieşte şi intra in economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geunle şi hapurile cu fer. Se pote recomanda In mod folositor, in caşurile ^iLac?^Ia sa°5®lu1’ hernia, limfatismul, slăbiciunea, crampele stomacului; acest medicament mai are proprietatea l escita pofta de mancare, a mlesui creşterea si desvoltarea fetelor atmse de culori palide, rechemă şi regulează luna sau regulele la SîucU^ P°a a' 51 d‘ ,8ăn^elui> f'^dsa cui o re roşia btialuuWl ce el perde adesea m timpul Lolelor. 9 fhtpusit, 8, Strada 1 iviena şi in iote pharmaciile la Pont şi in Striinetate. TENCUIALA PENTRU CASE jMare depoait 1» D-nii F. Broziesi & 0 Gale» Victoriei 55 ___ contra reumntismelor, catarelnr, du-GCZ rerilor, rănilor, bătăturilor la picioie, arsurilor,etc. Heposit centraal la P«-"I ris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele. DESFACERE TOTALA Fostul Magasin al repausatului Luca Pană argintar, firma Şearpele d’aur sa mutat Strada Poetului No. 17şi se află de vănzare, cu preţuri foarte moderate, felurite objecte de artă lucrate Feligrand in sărmă de argint, precum ; Uă tavă, una Casetă, două eandile, mai multe perechi brăţări, ace de cap in formă de săbii, pusei şi păsări, cercei, deosebite modele, colete, călimări g,imite in pietre de smarand, robin, mărgăritar şi diamant, precum şi zarfuri şi mai multe lucruri de argintărie şi biiu- M AL ADM CONTAGIOSE Vlndocare sicură şl rapide < *>•*■ I-BLIÎ-MOTIIE8 Approbatc de Acndemia de . Icatcuiii sunt remed.ul cei mai ctltcacecontra acestor maladii. 40 uimi de successe necurmatele au dat uA immcnsu repuiatluix şi au dat naacere la ui mulţime de contrntnceri de cari trebue a se paji. Adeveru lele ctipsule-mol hes port pe etiquettA timbrul iwl *.lb*!Strr f1 S!a,ului Francez ca garanpe n mareei nrtstre de abnei. şi sunt închise în cutii dc ui furtni tPUN"1 AA-i lfyjnodeI redns’l dăm mai gios. Nu trehuescpriimite deci» PETRACHE ÎOAN MQTHES.CfŞ^mJXtC iR JeM I ertojtoinxM r. Sa Lpi^Ajuc, M I x^vILirvonieJ Uj Fbir»iaci. f KKUJtoX d bonaiur ' dtccrnro 4 K Mathtt I » r Milei i _______j______ | ^ral,u qlbaslruce^inesunam mm «jp» ~1 • ____< flux a flosib pentru sesoiiiil de iarnă tot lelul de oons.vrvo, din colo mai esrelento: brâiuetiiri Ntrăine ţ.i indigone. precum BoquHorl Brie (unembert Port I U Salut, Mont d’or, Gervftis imperiul Limbnrg, l.iptuuer. ( Iiester Crf iue de Holnude Stilton Crema llegnlă etc I n bogat nsortiment de cărnuri afumate, piepţl de gAscă. Diferite marinate. de Burhunl, Ulei Anl-Fisrh. Aa'-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii inoaspete de Ostaudaşl ( onstantiiiopol Icre Jiroas* pete. mol şl tescuite ne morun; Icre de chelul, păstrăvi afumaţi si tot felul de pese!. y ? Vinuri şi liqueriirl din rele mai alese Ceaiuri cbinescsci, rusesei de cnravană şi de Popov; pesinetl din cele mai renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constantlnopol. fot la acest, magasin sc nilă de vfnrare cu ocaua viu roşu si alb dc tn.,0*!! JSîîP D*purit,f î‘ R»'-on»tituant dc totul voseUli, a fost approbatîn 1778 da vechi decret din «linul XIII. Vindeca t6ta bdlelc Pecinginii. Eczema. P Prin proprieiăiile sele ..... ren funcţiunilor de nutntiune morbide. Ii.i elu virulciite un pusl plicul, de ua compositiuna cu «a .eu •conom,“ 5‘ provocJl cruţ.,unea elementelor • . CU IODUR DE POTASSIITM Acesta asie medicamcalul cel mai bun nrnison M ■ . , eeu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme Exostose DPmm a?c'dentele eyphililice vschi losa şi Tuberculoza. ’ 1088 Precum 5> Limphattsmul, Scrofu- ■■ I” "■ S.ttfmr. I.i RQYVFAn LAFFECTF.iTR ri:i do pe Oaloa Văcăreşti No f*. (i initA Ochi Albi). Doritorii *â se !“ I* ,m Elcrm Nicoleanu in acei» pi iu clujul de sus. l\p