\ 'I 1 MARTIE 1883 j,e, .... A.diviiniesti'Skţia., Calea "Vtfctoi-iei !%»•. ,'12. | tONAMENTELE W late pe an ne priimesc la Administraţie" — iii 10 bani număm ţie 15 ban' număm ifc ■R1 %it H'd ‘H tont kk i»ra pe an 40 1*1 pe 6 lori 22 lei pe 3 Intri. - . 12 lei 60 lei MPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. orele 2 ci a avut locinlru-uralu a membrilor Clubului r pentru a procecle la alege-teiului Clubului pe întregul |_ şj rezultatul a fost cel urle d-nu General Florescu ri. a-nu Gregore'Păucescu GrigoreN Alexan-(lrescu Ion N Laliovari Casier, Ion Ciuflea Secretar Mlliail Paleologu Constantin Pariano Petru Teulescu Yasile Hiotu Ştefan Falcoianu Dimitrie Letzu ieşti, 28 Februarie 1883 — T -1 *» 1 T I ( V m a păstra faţă cu confraţii omănul" toate formele ur-deşi reaua lor credinţă e jtăt de revoltătoare, in căt sili stră întâmpină insemnate di-Chiar confraţii trebue să in-că toate in lumea aceasta au ne, că nu pot merge cu nea-atăt de departe, incăt să ne nouă acte de cari ei şi nu-sunt vinovaţi in mod patent, liurnăm—pentru nu ştim a oară—ceea ce e in cestiune. ■ţinui11—nu altă foae de-oim-secundară şi de opinii pro-;e—el, organul marelui partid îberal-naţional, in numărul de ţmie 1881, recapitulează— in guvernului român, să fie bine j-concesiunile, făcute Austriei, textual: jiţarea uuei comisiuni mixte pen-aveghiarea navigaţiunii şi a regn • de poliţie fluviali intre Galaţi şi iie-Fier ; 'mterea Austro-Ungariei in comi-nixti : ’rezidenţia comisiuuii mixte si a-delegatului Austro- Ungariei: ,ncă cum se fac aceste conce-Nimerite. La timp. Mergănd spre implinirea scopului. Nu ca •adecă cei din opoziţie — cari sc c’o impotrivire indîrjită şi fac Romanul prinde aceasta ocazie cu lira opi n iun ei publice, in contra tra-mănile—cel ce sc'nncacă se prinde diţiilor de onoare, totuşi trebue să le-un paiu—şi are indrăsneală a zice I ransige, acel om de stat trebue să că procurăm argumente adversarului, ştie cu ce preţ o face: şi că preţul Noi le procurăm? Noi le-am scris ? trebue plătit. Ştiind-o aceasta, poate Noi am intrat in tratări, noi cei cari Tace sacrificiul cel mai innalt de ca-iubim a ne făli c’o impotrivire in- re un muritor e capabil, acela de-a dîrjită şi cari facem sgomot ? Noi se stinge el, om drept, purtat de-o adăn-procurăm acest argument—negru pe că convingere, sub pata infamiei, nealb—nu colecţia Românului de la 1881? fiindu-i nici măcar permis de-a se Nu cumva acest pasaj—in numele apăra, daca apărarea sa ar fi in sta-guvernului—care nu era decăt resu- re a compromite cauza. Astfel pentru matul tratărilor verbale şi înscris in- sute de ani şi-a întunecat numele tre Viena şi Bucureşti, era necunos- Macchiavelli, pentrucă, pentru reali-cut la Viena ? Nu cumva noi, publi- zarea celui mai sfânt scop, propunea căndu-’l, am atras atenţia asupra lui, mijloacele cele mai infame. Şi cu pentrucă nu se ştia ? Ne pare rău in toate acestea era o eroare enormă, adevăr, dar cumplit de nerozi trebue tocmai pentrucă enorm era spiritul să’şi fi inchipuind Romanul pe citi- ce-o concepuse. Nu prin mijloacele torii săi, pentru a-i crede capabili propuse de el, s’a realizat scopul. E-de-a admite una ca asta. Foile ofi- nergia şi munca celei mai tinere din cioase din Viena, in relaţie cu mi- rasele Italiei au făcut ceea ce mij-nisteriul de esterne, a aflat asta din loacele lui n’ar fi ajuns niciodată sa Binele Public, nu-i aşa ? facă. Astfel de lucruri, odată puse pe Nu ni se mai atribue dar o po-liărtie, adversarul le-trece, insemnate litică, de care suntem incapabili de două ori cu creion roşu, in car- E clar că nimeni nu poate primi toanele sale, căci adversarul are de solidaritatea politicei esterionce agu-sigur ochi mult mai ascuţiţi pentru vernului. Daca guvernul rifeistă in asemenea lucruri, de căt opoziţia din adevăr, el 11'arc nici o ne oie de ţară, indusă in eroare de propriul asentimentul opoziţiei. Daca ţîere a-ei guvern. cest asentiment, n’o face pentru Şi ’n urma acestei descoperiri, rezista. Românul binevoieşte a ne atribui ur- Ceea ce vrea guvernul, t-şde de-a mătoarele idei : | atrage şi opoziţia in labirintul dupli Opoziţiunea îşi zice : dacă, dăm sprijinul cităţii lui, in care trei miniştrii au em nu presupune credem că i. ar fi fost atăt de machiave-Aidă, incăt să introducă a-ţ ^ a-aj—in numele guvernului—in V lisele coloane ale , Românului, “ ■ it,rea redacţiei, cu ignorare de-xiin partea onor. Costinescu şi nlalţi. •a ba volant, scripta manent. Ceea i* ............................. 0»' > nostru guvernului in aceasta cestiune, pn- jucat trei roluri diamctral-opuse m ziţiunea lui sft intareşte... Pentru a restur- aparenţă, pe când firul Ariadnei e in na guvernul, pe de-o parte il împingem la J mana ^-Ufi Brătianu. un fir care nu rezistenţa, iar pe-de alta să dovedim că el a compromis eestiunea, pentru ca iu mo- . mentul in care vom veni la putere, sa fa- tinerea la putere a Caradalelor sale cem concesiunile pe cari străinii le cer. a toată demagogia ignorantă şi mal Admirabil i Iată in adevăr reţeta onestă care nu guvernează. Nu cre-cu care roşii au ajuns totdeuna la dem că d. Brătianu mai crede in ceva. In momentul in care un avănt putere. . Apoi daca pe noi, care n'ain dat puternic al nimic n’am oferit şi nu oferim ni- arunca pe căile sale, el, augurul, ar mic ne ţineţi capabili de-o asemenea fi cel ăntăiu care, intre intimii şt de ce puteţi fi capabili comunii săi Mihăleşti, ar zimbi de Dvoastrâ, cari aţi oferit tot ? Şi ancă sinceritatea noastră A ne uni cu protestări copilăreşti, nu ni se pare nici cuviincios, nici folositor. Cuviincios nu. pentru-că susţinerea oricărui drept trebue să fie demnă şi nu cel ce se laudă de cu scară e vr'o dată de temut ; folositor nu. pentru-că eînmciaţiuni retorico nici sporesc, nici împuţinează dispunem sau ac- Sămbătă seara s’au intrunit, in sa-a senatului, d-nii senatori şi deputa-i, avănd a li se face coinunicaţiuni de o însemnată gravitate. Motivul mărturisit al convocării era oportunitatea ccstiunii revizuirii, cel nemăr-urisit eestiunea Dunării, care pare-a fi intrat in tr'un stadiu ce inspiră legitime ingijiri. Pentru ca din natura situaţiei se se poată judeca asupra oportunităţii revizuirii, d. Fleva a cerut a i se spune, cum s’a rcsolvat eestiunea Dunării şi daca conferenţa şi-a terminat lucrările. D. Sturza, minisirul de esterne, respunse că conferenţa şi-a terminat lucrările, că hotăririle ei nu sunt periculoase chiar daca Austria ar fi însărcinată a le esecula ; că prin urmare se poate procede la a trea citire a propunerii de revizuire. Semnificative sunt cuvintele d-lui Chiţii. Desbracat de toga de ministru, a luat cuvăntul ca simplu deputat, pentru a spune că se poate ca diplomaţia să revoace hotăririle ei. D. I. Brătianu nu s’a rostit nici pentru, nici contra revizuirii. A dat numai a înţelege că nori grei se ridică pe orizon, cari ameninţă in mod serios i iteresele României şi că ne putem aştepta la evenimente ori-căt de rele. In contra d-lor Dimancea, Stolojan Cămpineanu cari au susţinut oportunitatea, s’au rostit d-nii Dimitrie Gliica şi V. Boerescu, declarăndu-se nu numai contra oportunităţii, dar contra revizuirii in genere şi cerănd să se renunţe cu totul la ea. ignominie, voastră, cari aţi oferit tot t cum ? Nimerit. La timp. Mergend sigur spre împlinirea scopului. Dar aceasta e politica ce înşivă aţi urmat’o. Făcendu-vă mai Ţuici decăt Turcii—„suntem Turci11 escla ma foaea partidului—impingeaţi guvernul conservator la rezistenţă ab solută in contra punerilor la cale de a Reichstadt, şi in acelaşi moment puterea de care factorul de căpeto- t^mea ce avem a o mtimp na. gram fi pus la cale prin viu Lilii in eestiunea Dunării, s au tişa, precum se uită apele aces-ţi, după ce s au revărsat in mare "um n’avem noi ceva scris din ;a întrevederilor de la Livadia ir fi politica Ţării-romăneşti a- reprodus aceste scripta şi ce aai natural de căt să zicem : Dar daca contele Kalnocky ar scoate cu ele reprezentantului Roină-iin Londra ? lucru insă le putem eraţi înţeleşi cu nie al acelor puneri la cale. Guver- I'1 smSu me ai ac r iprtf.J spuno onor. contra i de la Romanul mil conservator a căzut Uun ^ ţâ II ^ ^ ^ am sai, grămă(lit Knnpi «anlo credinţe. jertfă» hottUiin . . . ţ jîfpi i cil sfinţenie tmrt.U.1 »“« nenonocn fie »' P°l»"""' le h j>“,-is .!« nn se sinestec» in «ni» 5» «*'»• de la ans, ue L.„ voia dumnealor - ne permitem oorhiri o color mau, tocmai pciiuu i ceituinc cum 1 ’ 1 fi do-acum înainte mai prudenţi • nn face “ S ^ fine ale ,1-lSi B* pensaţiunc. Cei mari îşi mmcazapo * litica lor cum vor; puterea ce-o aultianu, ,, . preface adeseori voinţa lor in drept; dar nu noi aveam s’o facem pentru cari fiece şir de tratat ţine locul ai matelor ce nu le avem. Nu ne c reu a mărturisi că pentru omul o- gim„ - —■ r .. nest o asemenea jertfă c uşoara. Ane mare fie un popor, sunt bunuri a cărora nu exista tran-om de stat ori morale asupra aacţie legitimă, şi când un crede că, in contra dreptului, in con- mai crede nimic din coca ce zice. Iar confraţilor le-am recomanda să nu judece pe toata lumea după sine şi să binevoiasca a crede că mai există şi oameni probi in ţara aceasta. Daca e vr’un partid care să fi dovedit, că nu cu orice preţ voieşte sil stea sau s’ajungă la guvern, de sigur cel conservator a dovedit-o indestul. „Apelul eatre presa“ al unui numgr de şaptezeci de studenţi a fost desavuat de majoritatea studenţilor universitari printr’un protest formal, publicat şi in numftrul trecut al „Timpului*. Eomănul’a refuzat a pu blica acel protest, sub cuvent ca so face politica Adecă „apelul la pressă“, in adevfir politic, l’a publicat ; protestul nepolitic, menit a ’i lua şi actului celui de ’ntâi caracterul ce T avea, nu l’a publicat, de şi poarta mai mult semnaturi de la studenţi in adevGr universiteri, nu de la poduri -şi şosele. Dar... apelul la pressâ e revezut de onor. Radu Mibai, comandat chiar printr’un fel de pseudo-student, pe când protestul e inspirat de vederi mature şi corecte, Apoi cel de’ntâiu e politic, cel de-al doilea nepolitic, motiv destul pentru Romanul dea nu T publica pe cel din unn3. None ne pare ieu ca studenţii, in nevinovăţia şi sinceritatea lor, se fac pîrghie pontul... dac ar şti ei pentru cine? O tineri! al căror ideal culminează in d’alde Mihalescu şi Carada ! Dm l’aris aflam asemenea amănunte a supra modului de înjghebare a adresei imma-nate d-lui Clemenceau. Se respandi vorba ca studenţii români vor merge la acest deputat sa ’l roage sa intervie in favorea României in eestiunea Dunării. Ajunşi înaintea casei deputatului din Montmurtre, li se vorbi despre o nota ce se redactase de caţiva strudenţi in care sunt espuse „interesele vitale a’e ţerii in eestiunea Dunării.“ Introduşi fiind la d. Clemencean, li se citi acea nota in care se pretindea că sunt espuse...interesele vitale otc. dar care in realitate era un manifest revoluţionar. După ce, prin prezenţa lor, studenţii susţinuseră un manifest de care cei mai mulţi nu a-vusera uiei o cunoştinţa, deputatul—in-cant.-t iar a îndoiala a vedea inainte-i ata- ANUL AL VIIT.—No. 47 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pa?. IV. 80 Idem pag. III. I 20 Reclame pag. III . . . . 1 SO » » II .... 2 50 , Hnţnrile $i inserţiile se primesc Bncnreşt.I , la Administraţia ziarulni It Viena, la binronrile de annnţnri lleinril Sclialek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tnbeb-stein 2;—I’arls, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lerett, rne S-tei Anni 61. Scrisorile nefrnneat.e nn se primei Mannscrisele nolmprimate se ari. ţia presupuşi discipoli ai doctrinelor sale — căci d. Clemenceau e cu tot radicalismul s6u politic unul din oamenii cei mai inve-ţaţi din Franţa—’i rugă sa iscălească acel manifest. Ce era de făcut? Sa părăsească sala protestând ? Bărbatul care-i primise, nu ştia fara ’ndoială nimic, că cei mai mulţi dintre studenţi nu avusera idee de cuprinsul acelei aşa numite note şi de culoarea ei politică ori socială. Afi-Ond-nevrend a iscălit toţi. C’un cnvfmt, sprijinul bărbatului politic in eestiunea Dunării le e firă ’ndoialâ, binevenit tuturor, dar cea mai mare parte dintre studenţii ee-au semnat adresa n’au ştiut de mai naint.e ce cuprindea. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 10 Martie. —Se telegrafiazâ de la Londra ziarului „Le Temps • „Conferinţa va iscăli astăzi convenţia finala, care coprinde şapte articole principale privitoare la prelungirea puterilor comi-siunei europene de la Galaţi, la regularea navigaţiunei prin braţul Chilia şi la regulamentele de navigaţiune intre Porţilie-de-fier şi Braila. Aceste din urmă regulamente au fost primite ieri eu modificările ce s’au anunţat şi c un nou amendament propus de către plenipotenţiari francezi şi prin care se lasă statelor ţermurene facultatea d’a numi, d’a plăti şi d’a revoca pe supt-inspeetori navigaţiunei". „Convenţia, indată ce va fi iscălită, se va comunica probabil parlamentului englez." Sofia, 10 Martie. —Sf. Sinod a dat jos pe Mitropolitul Miletius din Sofia ; hotârirea de depunere fiind comunicată mitropolitului, acesta s’a supus şi a plecat de bună-voe la mănăstirea Bylo. Interpelarea d-lui General Florescu asupra daunelor ce trebuesc plătite locuitorilor din Giurgiu şi de pe mulul stâng al Dunărei (Şedinţa Senatului din 24 februarie.) Strecnrănclu-se in numărul de sâmbătă căte-va erori asupra dărei de seamă a interpelaţiunei desvoltată de d-nu General Florescu in şedinţa Senatului de la 24 fevruarie, reproducem dupe Monitorin întreg discursul pronunciat de d-nu inter-pelator: D. general Florescu. D-lor senatori, interpelarea mea are drept obiect justele re-clamaţiuni cari le fac, de mai mulţi ani, in urma resbelului din Bulgaria, locuitorii oraşului Giurgiu pentru despăgubirile ce li se cuvine in urma ^pagubelor co au suferit din eausa resbelului. Această interpelare s’ar putea întinde, cu drept cuvent, nu numai la oraşul Giurgiu, dar şi pentru toate oraşele de pe malul stâng al Dunărei cari au suferit in timpul resbelului. Insă aceşti locuitori ai oraşului Giurgiu au făcut diferite reelamaţiiini in curs de mai mulţi ani şi n'au putut obţine inca pană acum nici un resultat. Daca li s’ar fi respuns intr’un mod decisiv, ori caro ar li fost acel respuns, ar li ştiut sa’şi ia şi ei o hotărăre, dar li s’a tot făgăduit ; s’au făcut iuterpelaţiuui iu Cameră, s’au votat oare-cari couclusiuni, şi oamenii au remas tot in suferinţă. Nerăbdarea lor a devenit cu atat mai legitimă cu cât aşteptau o transacţiuue care trebuia sa se inehoe intre guvernul nostru şi cel rusesc. Când au vezut ca şi acea convenţiune s’a încheiat şi ei au remas tot in suferinţa, vedeţi bine că reclamnţiunea lor a devenit şi mai legitima. TIMPUL Sunt două principii mari cari cred că nu se poi contesta de nimeni : Autaiu. ca nu se poate impune si sufere sacrilicii şi pagube unui cetăţean, numai pentru curentul ca el locueşte iu Giurgiu şi nu locueşte in cutare alt loc al ţerei mai ferit de nevoiele resbe-lului. Şi pentru ca resbelul şi pagubile cari sunt urmarea lui, urmează a privi întreaga ţara, iu strictul drept, ori-cine ar suferi din ca-u. când pe lângă suferinţele datorite rcT teme politice dupe care se guvernt. relei sisteme economice patronată c veni, se mai adaugă şi suferinţele d a dreptul de agenţii guvernului; c adaugă şi terorismul, şi violinţeie n felul, şi prada, şi falsificarea, şi jaful ruperea, şi imoralitatea sub toate fq atunci acea naţiune deosibeşte bine ceia cari ’i aduc răul, şi le observă i gare de seama toate actele ; ea ştie e’o perspicacitate infailibilă, sâ cunot numai pe aceia cari i fac direct ră şi pe aceia c-ari au puterea d’a T i d’a aduce binele, şi cari cu toate a prin pasivitate sau prin aprobare, aji făptuitoriii relelor. , O naţiune, care sufere prin şi din guvernanţilor săi, vede dar in suveiţ' mai puţin un ingăduitor şi un apr al relelor de care o lasă să fia bântu In suferinţele sale, ea se gândeşte Domn constituţional, in cel mai stric ţeles ai cuvântului, are incâ atâtea i gative, in căc ţine şi puterea d’a opr şi pe aceia d'a provoca şi aduce bine In deşert spunem şi vom spune ni miniştrii şi numai miniştrii singuri s; vină pentru tot răul ce se comite; t#1 r,{ri li h . ai» #1 i,:n iisii a-ii SSB* f CA. j|[ jŞS riali»1 t gIMBSU chiar ţăranul cel mai simplu, deprinşii 'nalisâ tot Ia Măria-si-‘ 4' porta in ultimă dă, ne răspunde : — D’apoi pe miniştrii cine ’i num'i Despoţii repetă despre Domnii eoni ţionali ceia ce spuse Napoleon I ; ins i te monarchi in adevăr mari prin ca terul, prin simţimintele, prin virtuţile' pot să fie adevăraţi Domni eonstituţi şi in acelaşi timp Leopolzi I, Bem Victoria etc. Domn sincer constituţional se bucuţ posiţiunea cu deosebire fericită de a 1 să facă tot binele ţârei sale. fără ca r nea să ’i poată pune in seamă şi rele cari ar suferi. In schimb inse, simulaele de cc tuţionalisin, făcute prin corupere şi formalităţi, n’au acoperit, nu vor act nici o dată responsabilitatea morală a Domn, care ar înţelege in ast-fel de constituţionalismul. Neresponsabilitatea constituţională puţin lucru, sau chiar nimic, atunci i1 puterea esecutivă falsifică regimul cons ţional. Sub regim despotic sau constituţii Domnitorii n’au fost nic-i o dată respo bili inaintea legilor comune ; ei n’au p| nici o dată să fiă supuşi la bara jusl naţiunei ; şi atunci n’au fost intre baţi i cutare fapte sunt ale lor personale şi recte, sau dacă au tolerat pe miniştrii, le-au cerut chiar se ic comită. Neresponsabilatea constituţională nu • in realitate un adevăr, de căt pe atita ti pe cât şi însuşi regimul constituţional i adevăr. rrajiilwi ii de taidi ■ p'JLi ne .. iit naiv ■ ttn guve m i luc-ri ii ne i ' i*® lîitijii ■Mi Guvernul, care falsifică regimul, uimi te de fapt şi neresponsabilitatea Don torului. Aceasta a lâcut'o guvernul din noap de II Martiu, şi consecinţa este că asti naţiunea se găndeşte cu o stăruinţa in* jitoare la prerogativele prin cari Domnj nil ar putea să oprească tot răul şi eu t te acestea râul urmează din ce in ce î Înverşunat : mâna grea a puterei esecut apasă din ce in ce mai mult, cu un fel duşmănie, asupra naţiunei române. Iu deşert ziarele, in deşert oratorii oposiţiu in Întrunirile publice, stăruind cu credinţă I TIMPUL ■r,; K [dreptului, a râmâno ultra-constitu-ki luijloeul atentaturilor la Constitu-Riise de guvern, nu vorbesc decât ie miniştrii : naţiunea citeşte art. IConstituţiuuo. „Domnul numeşte şi ;.po miniştrii," şi ’şi zice : «ci tot râul vine numai de la rni-ktunci de ce Domnitorul nu scapi udânşii ? cici el cati sâ vazi ce se •ati sâ audă ţipetele ce vin din hnile, cată sâ constate că in faţa a-ln Aştrii toate partitele s'au unit, ii*),iţii cei mai insemuaţi ai naţiunii ’ i mâna, cată sâ fiă convins că nu ■ jnobăndeşte nici un deputat guver-L de cit numai prin teroare şi fal- iLlii 93, 95, 101 din Constituţiune JImari şi numeroase prerogative dom-■vaţiunea sbuciumata in suferinţe, i-sj nu numai la cei cari ’i fac di-darşi la aceia cari Iar putea om ’i opresc, recapitulează astă-zi a-lerogative, şi constată cu durere că ^ il cel mai riguros constituţional poli opi cască râul şi sâ contribuiască pu- a iace tot binele posibil. is pre-, nu *(! constata că astă-zi toate aceste ive sunt intrebuinţate de guver Iu fjonsa, ci in contra ei. falie poate dear sâ veazâ care este iuti 1 de care actele guvernului actual domnitorului in inima Românilor. t— ne mai găsind nicăiri dreptate şi aupă ani de chinuri, naţiunea este se se gândească la Domnitor şi sâ J t u cele din urmă moralminte res-r de suferinţele ei, tste lesne Ies cât spâimântătoare e posiţiuuea uâ asemenea sistemă de guver-face tronului. ,ea sunt tot-d’a-una consecinţele fa» (f falşilicârii regimului constituţional, fasij^pim, intemeiat pe falşificăii, nu se înănţinea de cat prin fără de legi, şi melte capabile de tară de legi. Ce cate oare se producă un ast-tel de .? Intr uâ ţară ca a noastră, conseein-midjp“t im a mult mai grave, căci lipsa rijin in intru, silind pe guvernul căi • de Constituţiune a căuta un sprijin jri ţara intreagă, interesele ei cele itali sunt puse ia disposiţiunea străi- r m i.ifl f-!it ij; ii M • ii IUI sal;l j fii u rial Iii L acusârile atăt mai ai legi-se com- cu acela de trădători ai intereselor pentru dobândirea unei susţineri aceia şi nemulţâmirile şi : fac guvernanţilor sunt cu căci rolul lor de călcători de corupători ai societăţii, tiiu acest punt de vedere dar, se poa-ţelege cu cât mai spâimântătoare este iunea pe care guvernul actual o face Viitorului. aceasta stare a lucrurilor, in aceasta iţiune a spiritului lorinat astă-zi in după atâţia ani de răbdare şi de sula, ar h uâ orbire, care uu se poate a de cat prin vârtejul in care puterea şte sufletele mici, d’a crede ca totul a-igurat, că triumful regimului de (alifie este garantat prin isflânda bandele lâeâtori de rele in maioritatea eole-eiectorale. uic nu poate fi mai ilusoriu de cat tlunle ast-let dobândite : Camera lui 1 Uuza este aceia care vota in urmă, n.i unanimitate, ca acei cari 1 a restur-jtu imn- mental de ia patria, fii dar de miniştrii, ca şi de suverani pot se aibă credinţa in sisteme de gume din cari este isgonita lealitatea, i ritatea, respectul strict al legilor şi itatea la jurământul făcut, făud Domnitorul, urcandu-se pe tron, |fâ a păzi Donstituţiuuea, legile poporu-Qioman, a mânţiuea drepturile lui na Biie," şi iu uirnâ (Jonstiluţiunea este uicată, legile şi drepturile poporului cal iu picioare de guvern, jurământul ) violat, care poate se mai Uâ oare Itul ca ceia ce esto violat de uâ parte Kiu remaie violat şi pentru cca-1 altă devine in acest cas legâmeiitul caie eS' Ibaza regimului constituţional, mai cu mă acolo unde suveranul e cliiâmat pi in | ngiul naţiunii * ’a respuns la aceste întrebări, precum cutezarea nemesuratâ ce pare a da .inului isbănda bandelor iu maioritatea ligielfr e.ectorale, s ascultăm invâţămăn pe care ci l dă un pair al Fraudei, t Ludovic 1‘ilip, in aeusarea ce făcu âiştrilor lui „Carol X," nu inaintea unu i,i nai peporar, ci chiar inaintea „curţii iilor : „Nu se violează nici-uâ dată legile fără pedepsire, zice nobilul pair. Guvernul destul de tare spre „a se pune un moment de asupr i legii fundamentale," daca dobăn-desce un „succes trecâtor, compromite pentru un timp mai mult sau mai puţin apropiat, interesele sale cele mai preţioase. La aceasta să adâogăm uâ consideraţiune „otâ-rătoare: Regele a jurat d’a păzi cu credinţă Harta (Constituţiunea);" toţi am făcut acelaşi jurământ. Harta sâfie dar tot-d’a-una pentru noi toţi arca sfântă. Această regulă, ca re este sigură conformă cu morala, „este şi cea mai singură." Iu ţaţa acestor texte pe cari le găsim scrise nu irtrun articul subscris de uâaltâ persoană, ci in propriele reviste ale ziarului. ceia ce denotă că acestea sunt propriele idei ale redacţiuuii ; in faţa acestor texte, repetam, ori cine are dreptul de a intreba pe redacţiuiiea „Românului," când a minţit sau când a spus adevârul : in 1872 şi 1874 ori in 1888? Respunsul râraăne sâ ’l dea insuşi „Românul," alegându-şi singur terenul pe care ’i convine mai bine astă-zi sâ se pună, a-dicâ terenul mineiunei ori terenul adevâ-rului. Tot ce putem sâ i spunem, de mai in-ainte, este că ai Romanului când sunt in oposiţiune, strigă, fără scupul de mijloace, că regele este dator sâ schimbe ministerul când nu le place dumnealor, eară când sunt la gnvern vor sâ se perpetue acolo cu ori-ce preţ, nepermiţănd oposiţiunii a face măcar alusiune la prerogativele coroanei intru a ’şi pleca urechia la strigătul general care cere schimbarea sistemei prin schimbarea persoanelor. Tot ce mai putem adăogi este de a zice că este trist şi de trei ori trist, mai eu seamă pentru ţinerile generaţiuni, pe cari guvernanţii le cresc intr’uâ zăpăceală perpetuă, fâcându-le intr’un an sâ creadă un lucru şi in alt an ceva cu totul contrariu. Pentru aceia şi confusia a ajuns la noi aşa de mare, pentru aceia nu mai avem nici opiniune publică. Respunderea o poartă in presinte şi o vor purta şi in viitor bâtrâuii ca dd. Ro-setti şi Brătianu, cu ziarul lor Romanul carele, de la 1857 şi pânâ astă-zi, n au făcut de cât a duce ţara şi tinerimea, intr’o zicere şi deszicere, intr’un eacă popa nu popa. Subiectul acesta, fiind prea instructiv edificat, nu ne vom popri cu tractarea lui aci. Pentru a pune tara in cunoştinţa unui intreg sistem rădicat de d-nii Rosetti-Brătianu in 7 ani de oposiţiune, dar pe care 1 dărăpănă şi neagă astăzi cu aceiaşi ener ine, vom continua in numerile viitoare. (Binele Public) in cu Crima din Coteşti „Râmnicul" spune m Giurgea, asa sinul cl-lui Mihâescu de la Coteşti, a fost adus Miercuri impreună cu complicii sei in lanţuri, pe jos, de Ia Focşani ; toţi par abătuţi, Giurgea mai cu seamă pare că are remuşcarea odioaselor sale crime. Se zice că densul a plăns mult pe drum. Acum se află depuşi in temniţa din R.-Sărat. ra Enric II decorată dupe stilul epocei. Adoî vin camera spaniolă in satin „cerise" si „bouton d’or", camera olandeză şi cea e-gipţiauâ, cabinetul mauresc in mâtase Al-hambra, salonul cel mare, sala naiadelor cu numeroasle sale făntâne ascunse in trestie naturală. • Aproape iie-care naţiune este representa-tă prin ceva : D-şoara Jouannet a voit cu aceasta sâ readucă aminte străinilor patria absentă. Insă, printre lurniturele enumerate in memoriul d-ior Leemens şi Coilet, cea mai curioasă in felul ei este fără indoialâ camera zisă „marină". Pereţii acestei camere, in formă de cabină de vapor, sunt decoraţi cu pânze strânse sau intinse, cu 'frin-gliii, cu ancore: scaunele sunt înlocuite cu baloturi de marfă; uu hamac de aioes ţine loc de pat. Mai este şi un alt obiect de o natură cu totul intimă, ascuns cu multă dibăcie intr’un cufăr de voiagin, şi pe care numai cei iniţiaţi pot să’l descopere. . . . Astfel, călătorul de peste nouâ mări şi noii- ţâri, pe care norocul ’l-ar aduee in mijlocul acestor catarge şi acestor pânze, ar ea incă ilusiunea că continuă călătoria sa i ocean. Ceea ce a contribuit ca publicul sâ pătrundă in secretele locuinţei D-şoarei Jouannet, este refuzul acesteia do a plăti o sumă de G075 franci, ce ’i se părea prea esagerată clin care causâ DD. Leemans şi Coilet au chiâmat’o in judecată inaintea Tribunalului de eomerciu al Senei. Condemnată in lipsă, D-şoara .Jouannet interjetat apel, propunând, ca motiv de formă, escepţiunea de incompetenţă a Tribunalului comercial, eară in fond cerând numirea unei espertise. Curtea, „considerând că întreprinderea D-şoarei Jouannet nu intră in nici una din ategoriilo de negoţ prevăzute de lege", a eformat sentinţa Tribunalului in ceea ce priveşte competinţr. şi, evocând fondul, a admis in totul pretenţiunil d-ior Leemans -i Coilet. * * * Uâ nouâ panaceâ universală, care a lăsat pe jos vestita ..Revalesciere du Barry" de care era plină odinioară pagina a pana a ziarelor franceze şi român». Acest medicfment admirabil, cunoscut sub numele de „Vin de Alpi", posede toate proprietăţile închipuite penă acum de inventatorii de produse farmaceutice, şi chiar pe cele neinch îpuiie, căci eata ce zice prospectul : El este infaibil contra vărsăturilor, aplecatelor a ipoehondriei, a ameţelelor, a gastritei, a frigurilor, a nepoftei de mâncare, a nmoroidelor, e’c.. etc. Iutr’ănsu! ori-cine poate găsi secretul de trăi până in adânci bătrâneţe; el este minunat pentru conservarea omenilor, a dobitoacelor, a plantelor, şi chiar pentru ori-cari produse artificiale cum sunt tablourile, tapiseriile, oglinzile, lemnăriile sculptate, etc. Pe lângă acest vin miraculos, care e-te iuvenţiune proprie a sa, -Jules Allegre cunoaşte arta—al cărei secret ’i-a fost revelat pe patul morţei de un doctor neamţ— de a face să dispară intr'o clipă bătăturile, durerile de cep, reumatismele şi o mulţime de alte slăbiciuni omeneşti. El dispune defel de fel de procedeuri pentru curăţirea grajdurilor, a coşurilor, a şalelor de audienţă şi de vot, şi a altor lo-. . Natura i-a încredinţat secretele curi. GAZETA TRIBUNALELOR Parisianâ a D şoara Jouannet este o irofesiuue ar fi greu de preeisat. insă o aduce inaintea Tribu că Nu rei pr proiesiunea ei naiului civil al Senei, ci o ceartă cu tap terii săi in privinţa unor mobile. Dupe o şedere îndelungată pe malurile Bosforului, D-şoara Jouannet s’a întors Paris, cu capul plin de ideele şi de bogă ţia orientala, şi a insârcinat pe DD. mans şi Coilet ca sâ i mobileze casa cu u lux asiatic. Tapiţerii s’au şi pus pe luci şi in scurtă vreme, locuinţa acestei dom nişoare a fost transformată intr’un adever Raiu pământesc, plin de fantasio şi de con fort cosmopolit Uâ simplă aruncătură de ochi asupra hw turelor no va da o ideo do gustul -c"n al D şoarei Jouannet. Lâmră iatacul cucoanei, îmbrăcat numai n’a costat mai puţin de in matase şi care 13 725 franci, se află camera franceză stil Ludovic XVI, cu bogate draperii, şi carne- ei pentru a face ca oamenii să procreeze copii frumoşi, plin de inteligenţă, de putere şi de viaţă,—şi reţeta cu atăt mai uşoară de aplecat, cu cât este foarte eftiuă şi se poate da chiar prin corespondenţă, cu condiţiune ca scrisoarea sâ fiă francată. In fine, însăşi frenologia nu mai are mistere pentru densul : Allegre, cu aceeaşi facilitate cu caro vindică duieiile de mâsele şi face ca coşurile sâ nu mai futne, poate scăpa pe bărbaţi de muieri rele şi pe muieri de bărbaţi cartoiori, beţivi sau ciaidoni. Le vei ii membru al Academiei, rniuis - tru, deputat, inginer, architect, sau ori-ce vei’fi,-zice prospectul,-vei găsi totuşi in consil’iele şi in iecţiunile mele o mulţime de cunoştinţe folositoare, practice şi espeditive pe care le vei căuta in zadar aiurea . . . Cu toate titlurile sale la recunoştinţa publică, acest bine-fâeâtor al omenirei este dat in judecata Tribunalului corecţional sub prevenţiunea vulgară de eserciţiu ilegal al raedicinei şi de vânzare de medicamente secrete. El se află in colţul unei les-păntii trăgând pe tâmplă o cucoană bâtră-nâ pe care o apucase capul, in momentul când a fost surprins de un comisar de poliţie nemiiostiv, care i-a lăcut de graba jMi^————————a—qpsgi proces-verbal şi ’i-a secuestrat toate flaeoa-nele de apă magică sau „Vin de Alpi“ pe care le vindea 1 franc bucata. Allegre, deja condemnat de cinci ori pentru lapte de aceeaşi categorie, este inalt de statură, poarta o barbă lungă şi stufoasă şi priveşte cu siguranţă pe judecători. Preşedinţele: Ce mijloace de esistenţâ ai D-ta ? Frevenitul : Vând vinul descoperit de mine. „(Repede)" Dau lecţiune de fisiogno-mie, Lavater, sistemul lui Gali. Daca d. preşedinte imi dă voe, pot să ’i citesc că-te-va pasagie din prospectul meu. . . Preşedintele: Mâ rog, nu e trebuinţă. Prevenitul, citind repede : „De vei fi membru al Academiei, ministru, deputat, inginer..." Preşedintele: Destul ! destul ! Prevenitul, continuând: „Am mijloace pentru a evita femeile rele, bărbaţii viţioşi patronii ciudaţi, lucrătorii leneşi, slugile." Preşedintele : Taci din gură ! Prevenitul : Eacă că am tăcut. Cu fisigo-nomonia, descoper indatâ pe figura unui om sau po uă fotografie... Cine are să ’mi dea uă fotografie ? Domnule preşedinte, pot face esperienţa inaintea D-voastră. Preşedintele : Lasâ-ne in pace cu espe-rienţele Dtale ! Ai avut noroc că parque-tul nu te a dat in judecată pentru escro-querie, de vreme ce vindeai cu un franc uă sticlă de apă care nu făcea douâ parale. Prevenitul, necăjit : Care nu făcea douâ parale !, . Poftiţi, puneţi-mâ la încercare, sâ vâ vindec pe ori-cine. la minut. Auzi acolo, douâ parale !... încă uâ dată vâ zic: citiţi prospectul meu! „(Allegre depune un paquet de chiirtii pe masa Tribunalului.)" Preşedintele : Ţine-le la Dta ; n’avem ce face eu ele. Tribunalul incepe să delibereze. Prevenitul, citind un alt prospect : „Am descoperit un secret infailibil pentru ca cisme’e sâ nu mai ia apă, să fie cald, sâ nu mai bată la picioare ; am doctorii in contra moliilor, a puricilor, a...‘ Preşedintele, supărat : Ci tacă'ţi gura nă dată ! Cu toate prospectele iui, binefăcătorul omenirei a fost condemnat la trei zilo de inchisoare şi la 50 iei amendă. Prima societate română pentru fabricarea hârtiei In conformitate cu art. 46 şi 51 din statute, domnii membri fondatori şi acţionari ai primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei simt convocaţi in adunare generală pentru: Duminică 3/15 Aprilie 1883, ora 1 p. m. in sala Camerei de Comerciu din Bucureşti, (colţul stradelor Lipscani şi Smărdan). Acţiunile sunt a so depune până la 27 Martie a. c. la magasinul de librăriă Socec et Comp., calea Victoriei No. 7 in schimbul unei adeverinţe, care va servi totodată şi ca buletin de votare. Ordinea zilei şi uite amfinunte sunt comunicate in invitaţiunile adresate nominal D-lor Acţionari şi se pot avea şi dela Librăria Socec. Consiliul de Administraţie Banca Naţională a Românii Anunţă pe d-nii acţionari că, pe lângă cei 80 lei de fie-care acţiune, deja plătiţi in luna Decembre 1882. ca prim dividend, mai plăteşte ăncă lei 24. 45 de fie-care acţiune, cu începere de Luni 28 Fovruarie curent, in toate zilele de la orele 10 păuă la 8 d. a. atăt in Administraţia centrală căt şi in Sucursale. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curănd va apare de supt tipar o broşură intitulată : Faptele lui Radu Miliai de cănd s’a numit prefect de poliţie şi păn’azi, fapte necunoscute păn'azi. Preţul unui exemplar 1 leu. POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-nu A. G. Mavrus Preţul unui eseinplar 1 leu Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare şi Lu- mea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzânil şi douâ bucăţi de poesie preţul 1 leu. Se află de vânzare la Magasinul de mu-sicâ C. Gkebauer şi Ia toate librăriile. A eşit de sub tipar : Razele adevărului faţă cu Negura minciunii sau Surparea defăimărilor aduse Cărţii pastorale P. S. Sale Mitropolitului Iosifal Moldovei de eătrâ sycopbanţii dela „Deşteptarea" din Iaşi de Constantin K. Nicolescu Vecliiu student in theologie şi filosofie al universităţii din Berlin Se află de vânzare la librăriile V. Nico-escu, Socec. Ioaniţiu şi Ilaimann. Bugetul Statului, cuvântare ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioan lonescu (de la Brad) t Potropopu Teodor Economii fondatorul mai multor institute de bine-facere a incetat din viaţă, Luni 28 Februariu ia 2 ore dupe me-zul nopţi. Ceremonia funebră se va face d ţipe regulele speciale unor asemenea demnitari, in biserica Sf. George ve-chiu Marţi la ora 1, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă, Surora, rudele şi amici roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii a asista la această ceremonie. CURStfL BUCURESCI CASA DE SCHIMB ' TOMA ŢACIU No 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 28 februarie 1883. Cump. Veud 5olo Renta Amortisibilâ. . . . 93*|4 933/, 5° o Renta Români Perpetnă , 91 sl. 92UV 6°|,i Obligaţiuni de stat. . . 10CH/< 1003|, 6o[0 Oblig. Cailor f- Rom. regale 102* |. 103'/.- 5o/o » Monicipale . . . 86'/, 8(jU|* 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 225--- 230- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . !Xi3„ 91 q 7oio ^ Scrisuri Rurale. . . 103- 1031/., 5o[o Serianri fondare urbane . . 88q., 89- 6o|o , > > aS 99- 7o[0 » > > 102- I02«i. Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) 32- 33- Acţii Bancei Naţionale Român e 2501. 1300 1315 , „ Soc. cred. m"b. rom. 500 1. 210--- 215- , » , Rom. de con trucţii 5001. 525--- 535- , , » de Asig. Dacia-Rom 300 1. 410--- 415- , , , , , Naţionale 200 1. 240- 245--- Diverse Aur contra argint. . ... 1 3/, 2 - » , Bileta^de Banque . 1 3U 2 - Fiorini valoaro Austriacă. . . . 211- 2.12--- Mărci germane....... 1 23 1.25--- Rinfinol* funeste...... 99'|, lOO’/o [Boalele de găt, gură, uas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Sypliilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. ui. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărâţiei). DE ÎNCHIRIATULt!S din calea (Jâlâraşi ţVergu) No. 66 compuse din 5 Camere o sufragerie şi dependiuţi.— Doritori se pot adresa alături la No. 66 bis la proprietaru lor Grigore Ciupescu. A se vedea pe pagina 4-a amin-ciul magasinul ui (lu Printemps din Paris. A APARUT . Catalogul general ilustrat al Noutăţilor sesonului publicat de G R A N 1) S M A b A S I N S du PRINTEMPS DL> PAHI8 conţinfind desenele şi gravurele tutulor modelor noi ale S E S 0 N U L U I DE V A R A precum souri im : Rochii costume, pentru dame şi copii, Mantale, eonfaeţiuni, peignoirs, jupe, tru-Înveţe, lingerie, dantele, broderii, batiste, panglica, şaluri, cravate, măuuşerie. cămăşi.' imneterie, umbrele de ploae şi de soare, albituri, pasmanterie. flori şi pene. perdele, tapete etc. Spre a primi gratis şi franco acest măreţ Catalog in a r..u.. v. .................. .......o - limb* franceza sau (.ermană, e de aiuiis d a face cererea prin carta postula sau scrisoare francat», adresata la MM. «JULES JALUZOT et Cio Iii PARIS sau la BUCUREŞTI. Se trimite dc asemenea franco eşautiloanele tutulor ţesăturilor de mâtase. luna, fantasio, indiene, perdele, pauglice, pânze, bumbac, stofe pentru mobile etc. Se corespunde In tonte limbile Catalogul nostru coprinde conditiuuile speciale pentru trimiterea franco do port ?i dc vaiua. 1XFOKM AŢI UNI FIX A XŢIA11E Prin'emps se ins&rcincszA pe seama tutulor clienţilor sei, farâ alte cheltueli decât plata timbrelor şi curtajul agentului dc schimb, cu cumpărarea şi vânzarea nu comptant a orce va'ori negociabile la Sursa din Paris, precum şi cu ineasarea gratuiţii a orice cupoane eşeate. —Produsul acestor valori este dupe cerere păstrat m «mnptul curent la disponibilitate. ediicFiul o dobânda de 3o|o pe au.—Un carnet de cecuri se liberează depunătorilor cari vor face cerere. TINERE]^ FRESCUEŢA ŞIjPRDMUSETA A PIELITEI. examinată oficial,. COKIPOS IŢIE cu totul nevatamatoare I*ntru toaleta DAMELOR N E A P A R A TA pentru înfrumuseţarea Şi conservarea PELIŢEI INVENTATOR DOCTOR I EJOSSE, PARIS. Frumuseţea damelor depinde mai mult de o pieliţă a feţei delicată, albă gi curată. Damelor, cai i ţin la aceasta ţi yor si se apere de asprimea aerului, a soarelui, etc. se recomandă acest preparat cunoscut de mult, ce e neapărat pentru toaleta damelor elegante şi recunoscut ca nevătămător ţi n’are trebuinţa de a fi lăudat, căci iţi iudeplineste pedeplin misiunea de a conserva ţi infrumuseţa. Preţurile : Un flacon mare original in carton alb 8 fr. » » mic » » » roza, 5 * S-A-VOIsT E.AVISSA1TTE DE DOCTOR I.EJOSSE, PARIS. lo«>*t «ipun e ciutat de mulţi an, ptntra miroiul (4u plAcnt ţi freveheţa sa de ratifea ee di fe-ţ«>, corpului, nunilor ji braţelor. Toţi «unt unanimi in judecata Ier, ci intnin*»t« toate rslititile nune, c« trebue ti aibi on «Ipnn Gn de toaletâ. Freţa! cn bucata 2 fr.—6 buşiţi 11 fr. Depoul centri! «i Bndapejla; RatlihamplaU 0; Parfumeric Zum Rlumeiikorb. Fr, Scliwar». I «rţlrtoti in Hucurtstu la d liruts Farmacii Speranţa. Comisioane prin epietole so efectuează discret imediat. DEPURATIVUL UROZE SIROP DC COTI: DE PORTOCALE AMA EI CU IODUR DE POTASSIUM (Sjrj do iodlnâ). Preparat da J. P. LAROZE, Pharmaciat, PĂRU - 2. ruc des Lions-Saint-Paul, 2 PARTS Tdîft umra cuniSşn* proprieiăţ'le l.lmu lui *iu poiass nni. hocrnmi ItiCuHi», l>lăncii K, Tur us^b\u, Nur. aton. Fiohky, iioneit. au oluiuuiări fv e m;:i bune rfofic in uf'er-tiiwele au ro//f/Jv', limfatice, caucrrti e, tu-Uti;altist', caria tiselor, tumorile albe. holde peei,: (\ufjtOui. aedlmlele sifilitice, srciui-durii fi terţiare. Toţi medici cit;-ţi a.-ilea iirpai-riii Iod ut ui <1 potassium nsnciâiv 'I'UI Siropului L roz o d.* cdje de portocale amari, car* ie, prin acţiunea sa tififă ■ismjhm .«pi mi ui n j «ligi'stiv, lu-Icmm'şIc :iiv oiT'ţniin a In,Im Mini şi evitea^ă iritaţi m-u v.llănd'un! re | tîte resulta din intrpbiuiiţ roi !ui topii in npă numii. SIROPUL DEPURATIV LAROZE tfi g.Wţle lndi-|osi la l«Jt.i , Inrmaciile l uno unde >c mai | «Ji - pi i incit şi SIROPUL SEDATIV BROÎIURUL »e POTASSIUM fort. c Iz. «t iu eoni,a KpUrpeul, h,.uri.!. HUI. „„milă jocul Si-fliry. domniei copţilor (/i / ruj,,,! ltt,li(nitui, cio. nr. lt'P% ASTHME Caurrkult, clduralB, I «afoceaiuau ei Uu b6- | lele urfin.lorCi r.«p(r. Ion. aunU vindecai, finu Tebirlle Ltvui.Br. Jfr,, _________________ ___ In l'ruou. — Uvuhw f.rmaci.it-cbinii.ii 0. ollua t-al, lirvdv 1. ________________________Uwwetojhuamo!: U 4. Unu, |i in u)u Urmacuu NEVRALGIES V mdeetto la mom*» ifi ebiârt ca btpurlU . , _________ _ _ Antinevralgice, iii 4-roia] Cmnlnr. Pr«tul 3 fr., cutii, in Krtnciâ lionlc <1(* i»oi*vij Cc suni nervii ? clrui Acntimeu!; toate impresiile cfttcrioare *e *Unt mai intuit» prin clc. Pc cJU dc dif.rittf *unl C.iu »nlc, pc atAt >t fenomenele mn contrncţic * nervilor, sllbirt gv• u< ralA, unpolcnţl poluţii noc rne, illbirra memoriei, paliditfttc, ochi infumlaţi *i cu inurgini alb.utrc, mclanhoUe, invmnic, nu grcntl, dureri de mijloc *i in i'ira kpinBrri. ow vulsiuni ittorice, Crio&ti|>aţic. frică liră cvi* tarea socitlUţllor vedele, anemic, alBbiciunc, duT, r, reumatice fl podsgrBi trtinai in 1 ®ăni |S pld i ee, c»c. Toate malndiclc mi a mrnţii»tiatc nu ac vindecă t>* tigur >i pc deplin cu nici un remediu cunoscut pttnl acum, ca prin PKAFtL I'EKLIN Al. O-rului WRt’N (preparat din ierburi pcruvianc) Sc garantenză dl e inofensiv. Preţul unei cutii dimpreună cu iusfruc* iiinoa esai'tâ 4 franci. So alia in Ru-ureşti la : I. A, Ciura, farmacia naţionala, strada Lipscani. In Iaşi: R. Pete-lenti. farmacia la Ştefan cel Maro şi Iu Fraţii Konya. Io Brâlla: i; Ifaufmes farmacia naţionala. AGENT GENERAL Alei. Gischnei farmacist, Vienn 11. kaiser loscfstrasi*. 14 PAPIER WLINSI Marele succes al acestui remediu se datoresce proprietăţei sale de a trage afară din corp iritaţiunea care tot-d’auna a se fixa asupra organelor esenţiale a vieţei; se deplasează ast-fel rSul făcfind vindecarea uşoră şi promptă. Cei d’intâiu medici o recomandă cu deosebire contra guturaiului, br ort chitelor, durerilor de gât, rematisnidor, drumurilor. întrebuinţarea ei e f6rle simplă: una sau dou£ aplicaţiuni suni de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de cât o măncărime uşoară. Se găsesc, in toate farma-ciele. a sc feri de contrafaceri In Paris, la D. Wlinsi, rue de Seine 31. Deposit in Bucureşti la domnii farmacişti: Zflrner, Risdorfer, Bruss, Eitel, Dembovici şi in toate farmaciile; iu Iaşi la d-nii farmacişti Linde, Lbyszewski etc. Persanele atinsa da Guturala, Grip., Uran-chilu acută no chr.niea, Stinseră de voce, Bale de gAt, se uşurizi răpide sau se vindecă întrebuinţând SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALĂ de Vauquelin Paris, 31, ru» de Clăry, şi in tdte farmaciele şi drogueriele. — Au feri de contrafaceri. EAU ET POUVRES DENTIFRICES Dr. (le P I K H R E , ^onv.w iperulmente copiilor. f«,i«ilor deliratcf d7«*f«e°r n'rSt'‘ *Cf!or ,lal,it* dc boală an Adli. llETIIAN, fjrmtrmt. Fnb. St-Deni‘ 19 parj fi principal,.Ic for nuni djn rominia ţ. strâmiut A «o cre pc cticlietp Timbrul guvernului fran srz 51 «emnitur» J, F.vird. rreţul 4 fr rât1 AP TONICĂ DICQUEMARE CHIMIST ROUEN (Fhascia) GrJb.su rretcerea pArului, tmpcdec dc-coloratiunc. *1 i redă __ viaij. Pommada Epidermală ANTlPCLLICULAftX Opresc» cldcre* pArului. — Distruge mitreu. — AsiAmpcrA mânci-rimsle. v St ediţie in lilt Cattlr ctlt bunr dt Parf.mtrtt, 0 Institutoare din Nordil Germanifii. de buna familie, tr '*W‘J cănduşi esamenele Prusia cu distincţii^şi avfind cele mai b ne ceitificate de la familiele nobile şi la alte familii distinse, vorbind franţuze^, şi englezeşte studiate in străinătate, şi pij dănd asemenea şi lecţii de Piano demoiss lelor care n au atins un grad de perfecţiuni doreşte a intra intr’o familie distinsă, peil tru una sau doufi eleve bine crescute. Ifij ffltu 1/ î.WMI tl. 1 pi i TOPICULORIEirriL Dcslaurlcrs este superior tutulor fondantelor şi revultivHor întrebuinţaţi in contra Botelor Cailor. Acţiunea sa este sigură şi râpide; Nu face să cadă perul şi nu lasă neci ua urmă; reuşesce nu se note nun bine în contra liotelor de IVpt, Junshiurilor. Durrrilor do Kltt, l*nrn!y)dclor, §Iâbiriunpi piciorelor, ete. Amestecat cum trebue cu unt-dc-lemn, pe intr^buinţeză la tâte dobitocele nu numai la Cal TOPICUL VERDE fondării cu mult mai actîf.inlocuosce Cauterisa* tii/7i6