N ÎUNECA 27 FEBRUARIE 1883 Administraţia, Oalea "Victoriei FVr. 33. ABONAMENTELE ţar», pe an . . . pe 6 Innt. . . pe 3 InnT. . . iijnJtate pe »n . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei le se priimesc I» Administraţie- lială 10 bani mimăm iTicte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. r I \ L\ 'IU fft’a* litri, â ' i n si iresti, 26 Februarie 1883 trebue să dăm crezămănt a-or cari se trămit pe cale te-ă din Londra, duoă-trei moi Une mai despart numai de cum-esnodămănt al dramei dună-n care guvernul liberal a jucat voi de trădător al intereselor sale. r fi mai remas, spre inchiăie-ucrărilor Conferinţei, de căt •rea protocoalelor şi a conven-dintre puteri prescriind noul cmbzuit pentru Dunăre dupe piarea cererilor austriaco cu finise de către guvernul Ion nu. lucrul cel mai positiv, care lin documentele diplomatice icum cunoscute, abstracţie fă-ii despre mărturirile Românului iuniu 1881 că s'au făcut con-Austro-Ungariei, şi despre de-funea făcută in Senat de către erul Dumitru Brătianu că a facerea compromisă, este lu-: ositiv că, in această faşă din jt cestiunii Dunării, asistăm nu-i un joc de scenă, combinat de către guvern cum să aibe I de a-i atenua crima, daca nu late ea cu desevBrşire coco- căt pentru fond, pentru subiec-ţamatic in sine, ori antre-pro-austriac de la 1881, ori propu-Barrere de la 1882, daca le l tează cineva faţă cu contra-pro-propus in urmă de către gu-îl Ion Brătianu, fondul este ce-gnvernulni Român la pre-iunile austriaee iterile cele mari in hotărârea trebuit să se ghideze, nu nude trebuinţa de a face Austriei Jjfidesiune pentru consimţimentul Î5*"j prelungirea puterilor Comisiu-^<#9 iuropene de la Galaţi, dar şi de ce Austria a dobândit direct ii guvernul Romăn şi care este omisiunea mixtă din ante-pro-.[1 austriac si din propunerea Bar-botezată Comisiune de sule glii are in contra- proiectul rnului Ion Brătianu. epetăm aceasta şi astăzi pentru tă nu se scape din vedere esen-1, sub singura preocupare a fap-că România n’a fost admisă cu deliberativ la Conferinţă, de care osetti-Brătianu, remas cu lacri-|î pe buze, se prevalează spre a ma de la opiniunca publică a-t de bune purtări şi blestemul y asupra inchipuitei nedreptăţii! partea puterilor. fiind este să caute cineva respun a, când vrea să-şi dea seama de mri cu lealitate, precum se şi cere Psta de la oameni cari serespec nu decisiunea puterilor merită atâta blam, pre căt concesiunile ’ernului liberat-naţional (!) merită «lamnarea cea mai aspră. ! uvernul ţerei pentru aceasta con-nră in*_mănele sale toată puterea :ului, pentru ca să-i apere cu tă-interesele sale mari şi mici de d atingerile ce’i ar veni din ori-care parte. Apoi daca acest guvern, preocupat numai de posiţiunea persoanei sale ministeriale, işi uită datoriele către ţară, faţă cu o pretenţiune rădicată de vre-una dintre puteri, care nesatisfăcută ar putea la rândul ei provoca căderea lui; daca acest guvern cedează mai antei spre a-şi atrage bunele graţii ale puterii interesată, iar apoi, la implinirea inga-jamentului, se scarpină in cap ca să afecteze, pentru ochii administraţilor săi, mănţinerea drepturilor statului; ori căt de bine-voitor fie judecătorul care ar fi să se pronuncie in causă, nu va putea de căt să-şi dea sentinţa contra acelui guvern, chiemăn-du-1 la respectul ingageamentului. Am mai spus o, şi stăruim a lămuri bine acest punct pentru con-sciinţa noastră propriă : Puterile eu ropene, in Conferinţă, au făcut un act de arbitragiu faciă cu Guvernul Romăn şi cu cel Austriac in ces-tiunea Dunării, sciindu-le pe amăn duuă legate printr’o invoială, ce ’şi are originea, dupe cum a mărturit’o ministerul Dumitru Brătianu, la proclamarea Regatului, invoiala da şi da Austro-Ungaria consimţimentul pentru Regat, pentru ca in schimb România să-i abandone drepturile ei pe Dunăre.— Deci ca arbitru, urmănc să ţină ea compt de ingageamentul guvernului Romăn, condamnarea acestuia era o consecuenţă logică. S’ar fi putut evita negreşit acest nenorocit resultat; dar numai cu preţul sacrificiului personal al ministrului Ion Brătianu, numai prin tăria de caracter de a abandona posiţiunea din care şi a luat ingageamentul către Austro-Ungaria. Intr’adevBr, vin impregiurări, când un minister, prea grăbii d a atinge răpede un scop, este sdit a lăsa să se inţeleagă că va ceda şi el in altceva, daca i se va ceda la necesitatea sa ; şi ast-fel. pe cănd obţine el imediat un avantagiu, remâne dator ceea ce a promis in schimb. Insă acesta, neputând li de căt un ingageament individual, nici poate jti reclamat pe drept cuvânt de la altcineva. Deci acel minister, numai să dorească el a cruţa o nenorocire ce ar veni statului la momentul scadenţei promisiunii sale, un singur mijloc mai poate avea intru realisa-rea dorinţei sale, acela de a se retrage, spre a lăsa liberă Naţiunea să iea in mână afacerea şi prin alţi vechili să facă cu efect contestarea. Ministerul, in asemenea cas, cade blamat; dar blamul cade asupra greş* lei sale, pe cănd patriotismul sân il rădică. Departe de a fi urmat ast-fel, ministerul Ion Brătianu a stăruit să se mănţină la putere cu ori-ce preţ, şi, rezimat pe majorităţi de automaţi, a cătat să amăgească Naţiunea cu o prefăcută resistenţă, care in fond nu ’şi avea locul. Ast-fel, preocupat de sine şi de ai s6i, a pus cu ştiinţă Statul in situa- plitul resultat ce se anunţă dela conferinţă ; ast-fel o simplă culpă comisă pentru realisarea principiului proclamării Regatului, a tradus’o d. Ro-setti-Brătianu in crima de a perde o causă mare a Statului drept trebuin-a d'a se păuna la putere! Şi apoi mai cutează organele guvernului actual, împreună cu densul, să arunce vina pe Europa că dă Dunărea Austriei! A oi, voi aţi dat o, trădătorilor; voi şi acum, cănd va trebui să aduceţi înaintea representaţiunii Naţionale re-sultatul Conferinţei, nu veţi avea nici această postumă mustrare de cuget de a vă. înlătura de bună-voiă de la cărma afacerilor publice pe cari le conduceţi ca Phaetoni, ci vă gătiţi să daţi imediat şi asalt Constituţiunii, reapucănd propunerea de revizuire, pentru ca să dSrîmaţi şi restul de independenţă ce a mai rămas intr’o parte din alegători! Ţara să inţeleagă că existenţa acestui guvern este un pericul constant pentru dânsa, este o pacoste contra căreia trebuesc luate măsuri răpezi şi hotărîtoare. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 8 Martie — Ziarele engleze pu blică nişte ştiri din Madagascar care asigură că Malgoşi sunt foarte îndârjiţi din cauza venirei a patru bastimente franceze şi că se pregătesc de rezistenţă. Constantinopol, 8 Martie. — Poarta renunţat definitiv la mănţinerea lui Rusien-paşa in postu de guvernator al Libanului, conform vederilor Franţei. Acuma se ocupă de alegerea urmaşului lui. Londra, 9 Martie. — „Morning Post“ zice că toate silinţele Puterilor d’a face pe România să primească hotărîrile conferenţei din Londra in privinţa cestiunei Dunărei, n’au isbutit păn’acum. Paris, 9 Martie.—Franc Ryrn, secre-taru ligei irlandeze, arestat in zioa de 15 fevruarie la Paris, ca complice la asasina-tu lordului Cavendish, şi a cărui extrădare se ceruse de către Englitera, a fost liberat aseară. Noul proiect de lege asupra pensiunilor ţiunea care urina să-l ducă la cum- Avem păcatul de care nu ne putem desbăra să venim tot-d a-una la spartul târgului cu proiecte delege, uneori foarte complicate şi să cerem ca ele să fie studiate şi votate de urgenţă, pe româneşte in fugă. Ast-fel este proiectul de lege presentat de D. ministru financelor prin care pretinde că ameliore iză posiţiunea pensionarilor, dar care in realitate nu este de căt o fantasmagorie şi o iniclii-tate vădită. Sunt trei luni de zile de cănd comitetul casei pensiunelor a presentat D-lui ministru de finance budgetul casei, şi dumnealui nu s’a gândit pă-nă acum se-şi formuleze sistemul din vreme, ca să ne lase şi noă pensionarilor timpul de a ’l esamina şi de a ne putea apăra drepturile, precum să cuvine intr’un regim de discuţi- unc şi de control, să dea şi deputaţilor timpul necesariu de reflecţiune in o materiă serioasă şi complicată ca aceasta. D. ministru se preface că se interesează mult de posiţiunea preca-riă a pensionarilor şi ne încredinţează că voeşte să impedice inichităţile de care ne vede ameninţaţi de a ajunge la o scădere de 60 la sută prin sistemul actual de repartiţiune. In realitate insă noi nu vedem nici o îmbunătăţire. Domnia sa nu face alt nimic de căt să stabilească un sistem de gradaţiune in sens invers de acela adoptat, pentru profesori şi invăţători de toate gradele ; funcţionarii betrăni ai Statului, care prin singura împrejurare a continuităţei serviciilor in timp de treizeci de ani dovedesc calităţi ce tot-d’a-una sunt preţuite de un guvern serios, precum activitate, zel, onestitate, soliditate, capacitate, ştiinţă, aceea sunt supuşi de proiectul d-lui ministru de finance la reţineri mai mari şi mai împovărate. De exemplu: unui om im-betrănit in slujbă, care a putut ajunge se ese la pensiă cu 1000 fr., ceea ce dovedeşte că a perours toată ie-rarchia administrativă, este impus cu o reţinere de 30% ; iar cel ce a servit numai opt ani şi a ajuns la pensiă de 100 fr. după o funcţiune inferioară, nu este supus la nici o reţinere; ceea ce insemnează că cu căt funcţiunea este mai importantă şi cere calitate, aptitudini şi capacitate mai mare, cu atăt recompensa trebue să fie şi mai scăzută ; şi superiorul in ierarchiă in această privinţă ajunge se fie tratat mai rău de căt inferiorul său. O lege de recompensă in asemenea condiţiuni noi o privim ca o minciună şi ca o adevărată hipocri-siă; şi nu înţelegem de ce şi cu ce drept' D. ministru voeşte să ne desonoreze cu falşele dumisale solicitudini. Domnia sa, care a fost militar mai nainte de a fi financiar, foarte iscusit precum se vede, ar trebui să fie mai franc, şi să spuie pur şi simplu că consideră pensiunile vechilor funcţionari ca materiă impo-sabilă şi că voeşte să incerce pe spinarea pensionarilor sistemul de imposit „progresiv11 preconisatde radicalii liberalismului. Dacă situaţiunea casei pensiunilor este împovărată şi a ajuns a fi dificilă, precum afirmă d. ministru in espunerea sa de motive şi precum este in realitate, d. ministru ar fi avut un mijloc foarte uşor de întâmpinat şi mai cu osebire acela de a executa legea in litera şi in spiritul ei, şi a nu face arbitrarmente categorii de funcţionari privilegiaţi, şi să nu vină cu sofisme să ne spună că impiegaţii de la regia tutunurilor şi de la administraţiunea căilor ferate represintă societăţile streine care le au format. Aceasta este o ironiă, şi nu este nici demn pentru un guvern să se presinte ca representant al unor societăţi streine. N'avea deci guvernul deeăt să păzească egalitatea intre toţi funcţionarii ANUL AL VIIL—No. 46 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lini» 80 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 HO , . II .... 2 50 , Ananţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti , 1» Administraţia aiarnlnl ii Vlena, la bioronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Sfcnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprimate se ard. Statului de veche şi de nouă crea-ţiune, pentru că legea nu face nici o osebire intre ei, şi să’i impună pe toţi de o potrivă la taxa de reţinere cu care trebue să se alimenteze casa; dar pe de altă parte să suprime im-positul de 5% contribuţiunea de res-bel. Cu modul acesta n'ar fi avut nici o bătae de cap, nici o dificultate ; n’ar fi expus de loc, precum se teme, să uşureze cu resursele sale proprii, o stare de lucruri ce nu mai poate fiingăduită. Această stare de lucruri, o afirmăm, este creată de ănsuşi d. ministru carele nu voeşte să aplice legea, ci aleargă la subterfugii contrarii tutulor principiilor. Proiectul de lege presentat Adunării este o inichitate, o repetăm şi n’are nici avantajul de a uşura nici posiţtunea pensionarilor, nici sarcinile tesaurului. Din contră, ca să poată. achita, chiar cu parcimonia, datoria statului către pensionari, d. ministru cere să contracteze împrumuturi noi prin emisiune de rentă nouă afectată specialmente la plata pensiunilor; mai împovărează ăncă situaţiunea tesaurului cu crearea unui nou personal pentru acest serviciu. Dar ceea. ce este neînţeles pentru noi, este că in faţa unei disposiţiuni constituţionale, care ne recomandă să avem de normă descentralisarea administrativă, d. ministru ne propune să suprimăm singura instituţiune des-centralisătoare ce avem, instituţiunea administraţiei Casei pensiunilor care despovărează administraţiunea superioară de un serviciu foarte însemnat si care a funcţionat in timp de cinsprczece ani cu mult folos şi pentru pensionari şi pentru guvern. Daca casa pensiunilor a intămpinat greutăţi, aceasta o datorise pedicilor ce i se aduc in serviciul ei de rea voinţă a guvernului şi de persecuţiunea sistematică la care sunt supuşi vechii funcţionari in posiţiunea lor de pensionari. N’avem nici timpul astăzi şi nici voim să ne întindem a discuta căuşele pentru care guvernul liberal face o distincţiune injurioasă şi injustă intre pensionarii in retragere, vechi servitori ai Statului, şi pensionarii emeriţi, gratificaţi cu pensiuni de favoare fără serviciu, care nu sunt supuşi la reţineri. Dar suntem in drept a ne indigna cănd vedem asemenea distinctiuni nedrepte şi demoralisă-toare in faţa institutiunilor noastre fundamentale care pun ca principiu constituţional egalitatea tutulor înaintea legilor. C. N. Brailoiu vechiu pensionar in retragere. Informaţi uni Suptscripţiunile deschise pentru crearea liceului sf. George au atins ţi-fra de 200,000 lei. Intre cei ce au suptscris sume mai mari sînt şid-ni C. Zappa (6000 lei) şi A. C. Plagino (5000 lei.) Intre celc-l'alte dispoziţiuni, coprin- TIMPUL se in proiectul cel nou al pensiunilor, guvernul a sporit reţinerile la 12 la sută, aceasta negreşit ca măsură de „îmbunătăţire...“ Comitetul casei pensiunilor se desfiinţează şi atribuţiile lui trec asupra ministerului de finanţe. Pensionarii se zice că nu sunt de ioc mulţumiţi de „avantajele rele“ ce ii se oferă prin proiectul cel nou şi chiar pregătesc o petiţiune către Cameră. CRONICA In urma votărei legei de gradaţiune, care, in loc să amelioreze soarta profesorilor, o periclitează, corpul didactic din Iaşi a luat decisiunea, după cum află „Pactul Social" a se întruni şi a foi mula o protes- 3000 fr. pentru d-şoarele Beşliu ; votul e pentru a treia oară nul. S'a procedat prin capei nominal ia votarea proiectului privitor la recru-taţiunea pentru armată ; proiactul e votat cu 67 contra II voturi. La ora trei Camera a trecut in secţiuni, lucrând pană la 4 ore. Eedeschiz5ndu-se şedinţa publică, s’a votat bugetul spitalului Sf. Spiri-don din Iaşi şi al spitalelor civile din Bucureşti. ESTE REGELE 0 FICŢIUNE 1 Pe un munte al Pindului, pe inaltul 0-limp al căruia vârf se pierde in nori, cr6ş taţiune in contra acestei legi usurpâtoare. ^ 0 earba pe cari păstorii o numesc ear- Protestaţiunea se va trimete corpurilor le gislative Cu incepere de ieri, Cursele vapoarelor de postă se va intinde, pănâ la altă înştiinţare, pănă la Silistra. Dunărea, mai jos de Silistra, este tot ingheţată, de acea navigaţia pe Dunăre numai pănă acolo este deschisă. * D. M. Tănăsescu, este numit in postul de sub-eomisar la poliţia Capitalei, in locul vacant. Consiliul de miniştri a aprobat oferta făcută de d. I. Van der Laat in privinţa şinelor necesare la liniile ferate cu cale in-gustă. Preţul furniturei trece peste 2 milioane şi jumătate lei. Ministerul de răsboiu, ar fi decis sâ nu plătească Primăriei alimentarea cazărmilor cu apă, de oare ce starea in care se adă serviciul hidraulic, lasă mult de dorit. Procesul asasinilor de la Eadu-Vodâ, se va judeca de curtea cu juraţi din Ilfov, la 14 Maitie viitor. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri, Principele Gr. M. Sturdza a întrebat pe d. presi dent al Senatului, apoi pe d. ministru Sturdza, dacă se va mai prelungi sesiunea Oamerilor, căci are să adreseze d-lui prim ministru o interpelare. Atât d. preşedinte, căt şi d. ministru respund că aceasta nu se ştie. In urmă, Principele Gr. M. Sturza adresează următoarea interpelare : „întreb pe d. preşedinte al miniştrilor, cum a ajuns ca statul nostru „să fie isolat de cele l’alte state ?“ Şedinţa se ridică, Senatul a trecut in secţiuni. Camera Ieri, s a pus din nou la vot proiectul de lege privitor la bursa de ba uitării. De indatâ, zic ei, ce o rnănâu-că oile intru atăta ’şi perd memoria in căt uită pănă şi meluşei ce mai au âncâ. 1). Citind cele ce scriseră redactorii foaei ministeriale Românul, in numărul de la 18 Februarie, am crezut pentru moment că atot puternicului de la Florica i-a trăsnit I prin cap sâ’i prefacă şi in oi, fie chiar cu-^ ventătoare şi că in atare calitatemetempsi-cosicească, oile redactoare au măncat acum earna din fănul uitârei cosit astă vara pe coastele Olimpului, de vreme ce au uitat pănă la ultimul cuvănt toate cele ce au scris şi susţinut câud erau in oposiţiuue. Ne esplicăm. Timpul, in numărul de la 16 Februarie, zise: „In preocuparea de interesul cel mai mare al ţârei la Dunăre, Eomânii cer un singur lucru : inlăturarea de la guvern a d-lor liberali. Nică-eri in lume nu s’au văzut guvernanţi înţelepţi şi ţpatrioţi, să se milogească a li se mânţine puterea, cănd incapacitatea sau reaua lor deprindere sdrun-cinâ temeliele naţiunii. Şi mai departe Timpul adaogă : „Ţara stă înmărmurită văzănd că, nici in urma unei patente compromiteri a intereselor ei, capul statului nu se otâraşteausa de articolii 93 şi 101 din Gostituţiune pe care a jurat. In fine „Timpul" conchide că: „ministerul care convine situaţiunii, nu poate dară purta firma unui minister al majorităţii, fără să nu dea dreptul ori-cui a zice că s’a trecut puterea dintr’un po-zunar intr’altul ; ci trebue să fie luat din răndurile oposiţiunii, alegăndu-se oricine. “ Hei bine, s fost destul ca Timpul să vie la această conclusiune pentru ca pe bătrâna foaie din strada Doamnei s'a găsească un nou atac de nervi. După densa, a susţine o asemenea theo-riă este a cere desfiinţarea regimului constituţional, este a inaugura domnia absolută a câtor-va : a clasei guvernanţilor, care impărţită in facţiuni, ar parveni prin intrigi şi cabale pe lângă tron, a schimba puterea din mână in mănă fără 1). Cântece poporare ale Greciei, publicate de Martilios in Paris la 1851 tom. II p. 40. ca ţara să aibă ceva a vedea in modul cu care ar fi guvernată. Un ast-fel de guvern compas din ori-cine n'ar mai fi trăsură de unire intre tron şi ţară ; regimul nostru constituţional ar inceta de a mai exista de fapt, dacă nu şi de drept ; un ast-fel de guvern ar fi bun pentru a satisface poftele oposiţiunii : el insă nu va fi nici o dată guvernul situaţiunii şi incă mai puţin guvernul ţtrei. Aceasta este teoria „Bomânului" in anul de graţiă 1883, cănd are pâinea şi cuţitul in mână, asupra prerogativei coroanei de a 'i retrage permisiunea ce o are pănă acuma de a tăia de unde ’i place. întrebăm ănsă, tot aşa vorbia „Bomânul şi cănd era in oposiţiune, de la 1871 şi pănâ ia 1876 ? Avem tot cuvântul de a crede că nu. Şi acel care ne formează convicţia fermă şi nestrămutată, că nu vorbia astfel, este jin-suşi „Bomânul" de la 1872 şi 1875. Să schimbe numai cititorul numirea miniştrilor de azi cu ale celor de la 1875, să inlocuiascâ titlul oficioasei „Presa" de atunci cu al oficiosului „Bomânul" de astăzi, şi va avea inaintea sa icoana fidelă a ţârei, aşa cum a adus’o domnia Bosetto-Brătianu, earâ nu cum era la 1875 când „Bomânul" o exagera, şi făcea din ţinţar armăsar, pentru ca să provoace nemulţumire in ţară, pentru ca să abuseze de toate bunele credinţe, pentru ca să pue mâna pe putere cu ori ce preţ, (chiar cu darea Basarabiei, chiar cu impâmentenirea Jidanilor, chiar cu impâtrita şi incincita plată a drumurilor de fer, chiar cu înstrăinarea Dunărei şi chiar cu prefacerea in milionari a tuturor desculţilor cari, inainte de 1876, erau patru p’un cojoc). Să demonstram. In ziua de 15 — 16 Maiu 1872, „Bomânul", răspunzând oficioasei „Presa" dela 13 ale aceleaşi luni, defineşte in modul următor cari sunt drepturile şi datoriele unui Domn constituţional. „Pressa" de Sâmbătă este tare supărată pe noi. Adevărurile ce spunem miniştrilor, darea pe faţă a manoperilor întrebuinţate de ei, spre a amăgi şi tronul şi opiniu-nea publică europeană, nu le convine. Organul lor, in neputinţă d’a desminţi faptele, ne răspunde prin injurii triviali. Nu vom releva acele injurii, căci ele nu ne pot atinge intru nimic. Este insă o tactică delealâ la care partisanii Begimului ce ne guvernă de trei ani nu lipsesc d’a recurge, ori de câte ori sunt puşi in neputinţa de a combate prin argumente faptele ce li se opun — ş’aceasta li se intămplâ des, foarte des. Aceasta tactică este d’a da cuvintelor adversarilor lor un carater pe care nu-1 au. Cănd imputăm puterii esecutive faptele sale anti-constituţionali, cănd ii spunem că, dând convenţiunile Bleichroder, Oituz, Scu-leni, Vulcan, monopolul tutunului, ete. la Jtvreo-Unguri, comite un act vătămător intereselor economice şi naţionali ale Bomâ-niei , când zicem miniştrilor că. lovind pe magistraţii oneşti şi independinţi, injosesc magistratura iusâşi şi-i perd prestigiul şi autoritatea ce trebuie să aibă ; că calom-niând juriul, lovesc justiţia şi dau dreptul străirilor a interveni chiar in afacerile judiciare ale ţârei, adică ne pun p’uâ treaptă mai jos de cât Turcia şi Egiptul ; când ie zicem că făcând operaţiuni de bancă ne-ertate de lege, fac acte cari in nici uâ limbă de lume nu se chiamă oneste . că lăsând a se construi şi repara drumurile de fer cum se face la noi, aduc pagubă tesaurului şi se fac părtaşi unui lurt patent in/ietrimentul financieior ţârei; când le zicem că a fi tot-d’uâ-dată ministru şi asociat la uâ intreprindere ce trebuie supraveghiată şi controlată de minister este uă faptă care in toata lumea poartă uâ calificare nu prea linguşitoare pentru cel care o merită; când ie zicem, că prin alegerile cu bâta şi cu baioneta, prin vărsări de sânge ca cele de la Piteşti, prin uciderea sistematică a libertăţilor publice, prin toate acele acte ae violinţâ şi de neomenia in fine, cari de trei _ani bântuie ţara Eomanilor, sapă pământul sub paşii Dinastiei, pe care au juiat fi a o susţinea şi consolida, şi pun uâ prăpastia intre densa şi naţiune ; şi când atragem atenţiunea Gapului datului asupra aueveratei stan a lucrurilor, când * i spunem ca miniştrii săi n amagesc, ca nemulţâmirea şi desalecţiuuea este pretutindeni şi ca manifestările de cari sfe ’taca atâta parada nu sunt de cât opera poliţiei ş a administraţiunii, interesate a întreţinea îlu-siunea şi amagirea acolo unde u ar trebui să găsească loc de cât adevărul şi lumina ; când n spunem câ miniştrii, prin actele ior, cinaina asupra Tronului, daca nu uâ răspundere materiala cel puţin acea răspundere morală de care chiar acei ce greşesc tara ştire şi fără voia, nu pot fi scăpaţi ; când punem in fine supt ochii Doin-nitoriuiui adevărul in toată goliciunea lut, rugându 1 să vaza, se inţeleagâ, şi sâ pună un capăt răului, in interesul chiar ai Dinastiei al câni fondatore este; când ne facem datoria de publicişti şi de Bomâni, organele guvernului cu „Fressa" in frunte Capul constituţional al unui Stat şi o repetim, are uă iniţiativă ma ;, moaşă de esercitat in regimele p» re. Această iniţiativă s’a esere;i ori in ţările adevărat constituţioB > gii Ceorge III şi George IV in J Leopold I şi Leopoid II in Bei J esitat nici un minut da revoca * u nistere cari, de şi aveau maioriutiţl sentaţiumi considerată legale a ţ,jf dicasera contra ior maioniatea naţi * crâud ast-fel, zice d. Emile du acei regi n au voit de ioc a face domneasca voiinţa sau pontica ior.1 numai se scape demnitatea şi aup guvernului compromise prin greşeliş tabili ; ei au îndeplinit ast fel ofie I consiitue unul din cele mai certe aii ale regantaţu constituţionale. „-Nu cercetez," scria Eeopold { pieşediuie de consiliu pe care i c| din caUoa agitam ce provocase ua.:! .pusa UaiiibiTior, „mi cerceii legtJj „dai \uu seama U. u a luipresiuue t l „ptodus cu această ocasiune intr u ■ „considerabila a poporaţiumi. buut, i* „rile cari se ocupa ele insele de a, „lor, emoţium ,D cieo'1 ■ era u)f Atuiă ■: I1* rând i* . P* repezi, contag.oat .ii „se propaga c ua intensitate ce st » „mai lesne constata dB cât eip.ui „care este mai înţelept u lr»nsige „a raţiona." Tleacâ dear înţelepciunea unui Stat, inteliginte şi patriot, 11 corni ţinea seama chiar d asemeni emoţiuj câtoare, cu atat mai mult trebue s in consideraţiune sulennţele contra j ua naţiune întreaga protesta ntej şi supt toate termele de mai nil trei ani. | Nimeni, nici in Beigia, nici in tera, nici sub regi, nici sub regina L incep a striga câ suntem anti-dinastici, ca ! ria, care este şi ea ua femeia, nai punem in discuţiune persoana sacră a Capului Statului. Tot această imputare ni se lace ş’acum, adâogându-se câ atacăm şi pe Măria Sa Doamna, pentru c’am vorbit de epistola ce a adresat mai de ună-zi preşedintelui consiliului. N’avem nevoia a protesta contra acestei nedemne şi deleali tactice, conştiinţa publică, ţara intreagă care citeşte „Bomânul," protestă pentru noi. derat avisele ce se dau rega.ităţn * desastroaseior urmări ale unei poiiti tâcite, ca uâ ofensă pentru persoana lui statului. Citiţi, domni miniştrii, englese, şi cele belgiaue din toate i rile şi veţi vedea câ ele au cerut in toate imprejurârile ce se aseamâi cele de astâ-zi de la noi, şi in te mult mai virulenţi de căt noi, ca re£ puie capăt răului ce bântuia societatea tându-i responsabilitatea morale ce J Desfidem să ni se arate in revista noas- asupra lui, de va lăsa situaţiunea trâ de Vineri, ca şi in toate coloanele „Bo-mânului" un singui^cuvânt care sâ fie uâ oiensâ personală pentru Doamna sau Dom nul ţărei. Avem cel mai profund respect pentru înălţimile lor şi, ori cănd ni se va presinta ocasiunea, nu vom face de cât recunoaşte virtuţile infiididuali ce le pot distinge. Dar or cât de mare ar fi respectul nostru, el nu poate şi nu trebue sfi ne opreacâ d’a ne face datoria către ţară şi chiar către înaltele persoane ce preşed la conducerea destinelor ei, denunţând faptele cari compromit soarta şi unora şi altor. Dacă simpla menţionarea acelor fapte pare Pres-sei uă ofensă pentru capul Statului, trebue să se plângă de miniştrii cari le-au făcut, ear nu de noi cari nu voim de cât a preserva de efectele lor vătămătoare ] e Domnitorul ţârei, punându’l in posiţiune d’a cunoaşte şi indrepta răul. se prelungi şi agrava. Nimeni n’a cugetat a vedea intr mJţ menea limbaj ua lipsă de^respect, uţ cuviinţă, uâ ofensă pentru persoanei căror acte publice, oficiali se discutau» contra s’a ţinut compt publiciştilor di videle ce au adus prin sinceritateawiilBfîPCl s’au lăsat la uâ parte cestiunile de at propriă, spre a nu se lua in considera cât interesul ţârei. Bespectul, domni de la Pressa, est adevăr, nu da minţi pe oameni, mai pe cei sus puşi, d’a-i linguşi şi d’a le sinta acele oglinzi de copii cari măreai gurele, făcăndu-le se pară uriaşe, resp sincer, acel care este dovada unei ii ’eale şi devotate, este d’a spune adei in toate şi despre toate, d’a pune sub i tutulor oglinda care^reproduce lucrurile adevăratele forme, culori şi proporţ oprind ast-fel pe oameni da se face ridiculi sau odioşi. WlOâTi FOILETON CAPTIVUL/ Episod din Don Qnijot de Cervantes (Cap, XXXIXXL şi XLI Part. din Spaniolcste (Urmare). 1 ar căpitanul, care el insuşi des-poiase pe Zoraida mea iubită, zise că se mulţămea cu ceea ce luase şi că nu voea să se apropie de nici un port al Spaniei, ci să-şi urmeze drumul şi să treacă strimtoarea Gibral-tar noaptea, sau cum va putea, pănă la Rochelle de unde plecase. Ei se înţelesei a dar ca să ne dea luntrea corăbiei lor şi tot ce ne treimea penti u scurta navigare ce ne mai remănea. Aceasta o şi făcură a doua zi la vederea pămentului Spaniei. Bucuria ce simţirăm atunci, cu toţii, ne făcură să uităm cu desăvârşire necazurile şi sărăcia noastră, ca şi cum nu le-am avut noi. Atăt de mare este plăcerea de a dobândi liber- tatea perdută ! Era poate mează-zi cănd ne aruncară in barcă, dăndu-ne doue baler-ce cu apă şi puţini pesrnepi. Căpitanul, coprins de nu ştiu ce milă, cănd se suea prea frumoasa Zoraida, ii dădu patruzeci de scude de aur şi nu lăsă ca soldaţii să-i iee aceleaşi haine, pe care ie poartă şi astăzi. Intrarăm in luntre şi le mulţămirem pentru binele ce ne făceau, arStău-du-lo mai multă recunoştinţa, decât mănia noastră. Ei apucare pe intin-sul mării calea spre strimtoare. Ear noi, fără a ne uita la altă busolă decăt la pămentul ce se areta inaintea noastră, văslarihn cu atăta iuţeala, incăt pe la apusul soarelui eram destul de aproape pentru a putea, după părerea noastră, ca să ajungem inainte de a inopta prea tare. Bar fiindcă luna nu se areta in acea noapte, şi cerul era întunecos, ear noi nu ştiam in ce locuri ne aflam, nu ne păru lucru sigur de a debarca la mal. Totuşi mai mulţi din noi erau de părere să debarcăm, chiar de-ar fi pe nişte stânci şi departe de locuitori, căci astfel am scăpa de frica ce trebue să avem ea să nu treacă peaeolo vase de corsari din Tetuan,. care inoptează in Barberia, in zori de ziuă se află pe coastele Spaniei, pun măna pe ceva şi se întorc să se culce seara a casă. Bar intre aceste doue păreri contrare, noi aleserăm pe aceea de a ne apropia puţin câte puţin, şi dacă liniştea mării ne va invoi, să debarcăm unde vom putea. Aşa şi făcurăm, şi puţin inainte de miezul nopţii ajunserăm la poalele unui munte foarte mare şi inalt, dar nu aşa de aproape de mare ca să nu fie puţin spaţiu, spre a putea debarca cu inciemănare. Ne aruncarăm pe nâsip, eşirăm cu toţii pe uscat, sărutarSm pămSntul şi eu lacră-mi de nespusă bucurie mulţumirăm toţii lui dumnezeu pentru binele, fără seamăn, ce ne fac use in oăletoria noastră. Scoaserem din barcă merindele ce aveam, o .traserSm pe mal şi urcarem foarte bună bucată din munte ; căci deşi ne aflam acolo, to-tuş^ nu puteam linişti inimile noastre nici credeam in sfârşit că părnent creştinesc era acel ce ne ţinea deja. Zioa sosi, după părerea mea, mai tărziij de căt am fî vrut, Noi suirCm tot muntele spre a vedea dacă n'am descoperi de-acolea vre-un sat, sau niscaiva colibi de păstori. Bar ori căt de departe ne indreptarSm privirile, nu descoperirem .nici sat, nici fiinţă, nici potecă, nici drum. Cu toate aceste, ne fiotărirbm să intrăm mai înăuntrul pămentului, căci nu se putea să nu intălnim incurend pe cineva care să ne lămurească. Bar ceea ce me supăra, pe mine mai mult, era de a vedea pe Zoraida mergfind pe jos, pe acele locuri grunţuroase. Be şi uneori o pusei pe umerii mei, totuşi oboseala mea o obosea mai mult decăt odihnea odihna sa. Be aceea nici nu mai voi nici odată cu eu să-mi dau acest necaz, ci mergea cu multă răbdare şi bucurie, iar ea o ţineam tot-d’auna de mănă. Vom fi mers poate ast-fel ceva mai puţin de un sfert de leghe, cănd ajunse la urechile noastre sunetul unui mic clopoţel, semn sigur că se aflau pe acolo aproape vite. Uităndu-ne toţi cu luare aminte, dacă se arată ceva, vbzurăm la poalele unui stejar do plută un tOnCr păstor care cu mare linişte şi neiugrijire işi tăea un băţ cu cuţitul. Noi 01 strigarăm, şi el, ridicând capul, se sculă iute in cioare, şi (lupă cum aflarăm pe mă. cei intăiu care se iufeţoşarăj virii iui, fură renegatul şi Zorai V ezendu-i ei m haine de maur, CV' ca toată Barberia se luase după d1 sul şi cu o nespusă iuţeală apucă la goană prin pădure inainte. str căt il lua gura, zicOnd: „Mauri, Mauri sunt in ţară ; Mal Mauri ! la arme, la arme! fctifti “ Kti La aceste strigăte noi rentase* uimiţi şi nu ştiam ce să ne facci Bar gândind că strigătele păstorii au să pună in picioare ţara şi L: ■Hi Ţf;. j 1 iis im i'l r*f« • • Σj3 \ i 3 lâ, ii 3 XJ&Ui m. * sau Actul curtesanului. care linge mana Iui spre a capata ua bucată de pâ-f care, in ziua pericolului ’1 pâră- i ’1 injură, precum a părăsit şi in-l. Toii şi voi toţi pe Cuz«, a doua căderea lui, nu-’l vom av.a nici ia şi vom avea tot-d’auna respectul de onoare şi de consciinţa, care ’şi toria, cu ori-ce risc. Şi suntem si. deaca limbagiul aspru al verităţii «pâra astă-zi pe aceia pe cari i-aţi intr’un cerc de fer, oprindu’i d'a ’a vedea, va veni insa uâ zi in care recunoaşte singuri ca adeveraţii au erau cei cari i legănau şi adormia uiuni şi ilusiuni vătămătoare, ci cei ■ueau alarma, cari cu riscul d'a tur-somnul ucizetor in care ’i cufunda-le strigă necontenit se se des-J jă vază prăpastia la care sunt JiL i se va vedea unde erau adeveraţii a, Dinastiei, intre linguşitori seau oposanţii guvernului. Atunci se va ve-ude erau conspiratorii şi aginţii preoţilor la domnia, in rândurile oposi-sau chiar in giurul tronului şi foarte pe de treptele lui. boar din cei mai insemnaţi vorbind, iluz:.. cu unul dintre redactorii acestei care lupta cu energia contra tendin-•regimului de atunci, ii zicea: „Mâi, roi sunteţi copii, luptaţi pe faţă şi ntea descoperită; insa nu se res-u ast-fel un regim ; când noi’am dat r Vodă Ghica, ne-ain, grămădit .mai ii imprejurul lui, ne-am făcut umili i, ne-am plecat până la pământ ca ârutâm papucul şi, cănd el ne pri- Jin de încredere, l’arn apucat de pi-Si l’am dat peste cap. Ast-fel, tac nle oamenii cu cap.“l) :J boer, acel om priceput, este asta-zi •n favoraţii curţii. Pressa o scie si, tocmai fiind că se teme ca liinba-amenilor oneşti se nu deschidă ochii de sus, tocmai d’a aceia caută a da el or noastre un caracter ce nu-'i au, nu-’l pot avea. cum ănsă ar interpreta Presta cu-a noastră, ori sub ce formă ar pre> ! ea, rwi nu vom inceta d’a ne face l convinşi că spuind adevărul, cu itate şi fără cruţare, putem aduce si şi naţiunii şi tronului. Atât mai (intru cine nu va 'înţelege, pentru ci-se va descepta la timp. (Binele Public) • m este un Rege constituţional ? rj» le»* n broşura d-lui Ar bure repro-im ancă următoarele : ire a putea bine cerceta — zice maţii Arbure — dacă in adevăr. Oon-rnea este aplicata cu sinceritate şi aţe de către puterea esecutivă, cată ntăiu să ne întrebam: Ce este un fri adeverat Constituţional 1 el un tel de rege trândav (roi •nt), cum avea Francia in timpii de li ? Este el un domn asiatic, care, ce a dat afacerile ţârei in mânile u-uir, nu se mai ocupă de ţara sa pană la, când un capriciu produce schim-ministrului atât de puternic, precum t capriciu provocase numirea sa ? Este ml constituţional un fel de Mikado z, neavănd altă ocupaţiume de cât i. ca un idol, adorat şi tămaiat ? il in fine un fel de N’aude, Na-vede, „iipiiiif reul-pămentului diu bismme noastre ore'? bau, Domnul constituţional, este 0 raţiune, o inteligenţă, o voinţă. 1 drepturi şi prm urmare avăud şi ni? }i mai ’nainte de toate, susţinem că Hui constituţional nu este şi nu poate E un rege trândav, nici un Domnitor nici un mikado. Noi susţinem că le şi trebue să ne o raţiuue, o in-;enţă şi o voinţă; căci, daca n’ar fi acestea, căci, daca el n’ar avea sinr-intul drepturilor şi îndatoririlor iDonstituţiunea nu i ar cere, nu ’i-ar '■ uie un auume jurăment. adevăr, este admis, că de la cei ce lont nici raţiune, nici inteligenţă, de I fci ce n au voinţa, cari, prin urmare j uit fiinţe cugetătoare, nici o lege, Mitică, fie civila, nu cere jurămSnt. * in această ordine de idei, iată cum n'.d'f se exprima şi Hello in opera sa despre Reglniui Constituţional: •■lin. dacă un Principe sfarmă ori ce„ „legâmănt social, daca ucide pe muma sa,„ „daca otrăveşte pe fratele său, dacă pune„ „foc Romei, Roma este 6a ţinută de a lă-„ .,sa pe un asemenea monstru in capul,, „ei.?... In altă ordine de idei, dacă tradâ„ „Patria sa, dacă o dă pe mâna străinului,„ „sau dacă schimba cu violenţă Constitu-„ „ţiunea Ţârei, dacă se declară incompatibil„ „cu dânsa, daca face din Domnia sa o imposibilitate morală, datoria naţiuuei este,, „de a peri curat numai pentru acest Prin-„ „cipe ?....“ Aşa face azi partida d-lor Rosetti şi 1 IU/ I w Din Districte Crima din Păcurari. — Alaltăieri, Marţi, spune „Curierul" din Iaşi, a venit înaintea consiliului de răsboiu procesul pentru indo-tta crimă comisă de serjentu I. Dragomir şi soldaţi Iordachi Lupaşcu şi Oprea Mihai in ziua de 28 decemvrie anul trecut in car ciuma ovreiului Herş Aizenhendler, asupra propietarului ei şi a soţiei sale Hava Suia. Tribunalul militar a fost compus din d. lo-cot.-colonel Petrovanu, preşedinte, d-nii maiori P. Botez şi Gh. Ghenovici, d-nii căpitani Georgescu şi Daneovici, membrii, şi d. căpitan Botez-Diculescu comisar-regal. Apărarea era reprezentată prin d. avocat Nicu Ciaur Aslan, d-nii locotenenţi Cujbă şi Antipa, d. sub-locotenent Dimcea şi d. sub-locotenent de rezervă Ghica. Sala consiliului de răsboiu era plină de lume. — Seara la 8 şi jumătate ore s'a dat verdict condamnându-se serjentul Dragomir la 15 ani de muucă silnică, soldatul Lupaşcu la 12 ani închisoare, soldatul Oprea la 10 ani muncă publică. Două zile lipsea din văi sta sejentului Dragomir pentru ca să fie condamnat pe viaţă. Metamorfosarea Statuei eroului de la Yalea Albă continuă a escita curiositatea splenicilor Ieşani, spune „PactulSocial " După ce o dată fu îngrădită cu un za-plas de 3 stânjeni, astfel că nu se putea vedea de cât coroana statuei, fu apoi in-grăditura redusă la o treime, aşa că se vedea întreaga statue, atară de piedestal. După vr’o câte-va zile bronzul fu imbrobo-dit cu un ţuhal mare; dar iarăşi intr’o bună dimineaţă Ieşanii se treziră că şi ţuha-lul şi zaplazul lipseşte, şi Statua lui Ştefan strălucea in intregime, cu piedestal cu tot, la razele soarelui de iarnă. Două luni mai târziu un nou acoperiş de pânză fu aşezat deasupra Statuei.... şi pentru ce ?.... Pentru ca astăzi să vedem acea pănzâ spartă pe jumătate şi lăsând să se vadă de trecătorii de prin curtea Palatului. . , picoarele de dinapoi ale grăsuliului cal, cum şi spetele lui Ştefan.... Ba adică întrebăm pentru ce aceste invalid şi desvăliri ?.... Scandal preuţesc. — Citim in „Po>ta“ din Galaţi : Călugărul paraclisier Ghenadie, cel ce a fost hirotonit astâ-vară diacon in mod ilegal, n’a intărziat a'şi arăta stofa din care era ţesut. Săptămâna trecută a comis următorul scandal: După ce a băut in una din nopţi la o cârciumă până s’a inbătat, s’a dus apoi la o casă de prostituţie, şi d acolo a cutrierat mai multe strade inpreună cu nişte oameni Iară căpătai, cântând şi chiuind, până ce au căzut jos in apropiere de farmacia d-lui Osvald, unde a fost găsit de agenţii poliţiei şi dus la locuinţa sa. In-formându-se Chiriarhia, a fost silită a’l ex-pulsa d'aici. întrebăm acum pe Prea sfânta noastră Chiriarhie: n-am avut noi oare dreptate când am protestat contra protecţiunei dusă pană la ilegalitatea ce s’a dat aceslui călugăr, venit cine ştie de unde, şi care, pe lângă ignoranţa iutruneaşi imoralitatea? Când am protestat coutra ilegalei sale hi rotonii, am fost taxaţi de răutăcioşi, şi ni s’a dat comunicate prin „Monitor" şi prin un ziar local. Vadă acum pubilcul ce valoare aveau acele comunicate. ACTE OFICIALE S’a acordat derptul de a purta medalia „Virtutea militară" do argint, sergentului-inajor Lfeinnaru loan, din regimentul 8 dorobanţi, Buzău, pentru 12 ani de serviciu, in gradul de sergent, cu o pensiune viageră de lei 300 pe iîe-care an, ce se va plăti din fondurile casei de dotaţie a oastei. TIMPUL S’a acordat dreptul de a purta medalia „"Virtutea militară" de argint, sergentului-major Mocanu Radu, din regimentul 10 dorobanţi, Putna, pentru 12 ani de serviciu efectiv, in gradul de sergent, cu o pensiu ne viageră de lei 500 pe fie-care an. ce se va plăti cu începere de la I Martie 188 Rotatjunea in sistemul oereal Acest sistem cere ca caracter distinctiv de a cultiva pe o întindere de pământ cereale care trebue lăsate să ajungă la maturitate. In acest sistem hrana vitelor in timpul emei să baseazâ pe livezi permanente. Acest sistem după agronomul Schwertz diferă de cultura pastorală prin aceeâ că el nu are pentru acelaşi teren de cât livezi, şi pentru livezi acelaşi pământ; iar de cultura alternă se deosibesce prin furagiurile uscate, ca singurul mijloc de alimentaţiune pentru animale. Pentru de a apreţia până la un punct oare-care diferitele sisteme de cultură pe care şi le propune un cultivator, pentru a menţine fertilitatea pământului, avem trebuinţa de unele calcule relativ va suma fertilităţii care resultâ de laconsuma-ţiunea diverselor specii de alimente produse pe un hectar. „Unii agricultori nu zis, că fumegarul „care resultâ de la consumaţiunea 100 „klgr. făn dilerâ in cantitate după specia „consumatorilor. Aceasta este adevărat ; da-„că cineva nu judecă după băligarul umed „ci după cel uscat, atunci diferinţa se readuce la calculul următor : dijecţiunile in „stare uscată sunt representate prin 44 pen-„tru vaci, ele vor fi 42 pentru cal şi 40 „pentru oaie." Luând de basă calculele observaţiunilor, care au tost făcute asupra animalelor bovine, şi urmând pe Mayer, greutatea paelor îmbibate prin umiditatea escrementolor, trebue să fie multiplicată prin 2,7 pentru a avea cantitatea de fumâgariu care resultâ din aceaată imbibaţiune, suposănd bâliga-riul jumătate descompus. — A cunoaşte băligarul provenit din făn, trebue multiplicată cantitatea de făn consumată cu 1,8. Multiplicatorul lui Schwertzl este 1,75, fiindcă cifrele.multiplicatorului variază după modul de alimentare, după A. de Rowille cel mai bun este 2. — In sistemul cereai locurile eu o fertilitate mijlocie trebue gu-noite cel puţin la 3 ani şi cel mult ia 6 ani, pentru de a ţinea pământul in bună stare, şi de a căpăta o recoltă satisfăcătoare, şi pentru două recolte care sărăcesc pământul se ve pune pe pogon cel puţin 14 căruţe de gunoi. Asolamentele care se urmează la noi in sistemul cereai sunt biena-e, adică de doi şi trei ani, şi anume in asollamentul bienal avem rotaţiunea : 1. Ja-cera. 2. Cereale ; sau in cel trienal: 1. Jacera. 2. Cereale de toamnă. 3, Cereale de primăvară, aceste 2 asoiamente sunt basa la cultura noastră cereală ; de şi ele se baseazâ pe ingrâşâminte pentru a fi satisfăcătoare producţiunei, la noi se tnegligiazâ cu totul ingrâşemântul ca o substanţă otrăvitoare ; şi când se vorbeşte de bâligar, cultivatorii noştri care se ţin iscusiţi in ale agriculfurei. şi care văd cu ochi cum se ruinează din zi in zi, incep să-ţi vorbească cu oare-care naivitate, parca neam afla in ţara Zuluşilor. Se luăm un esemplu dupe A. de Rowille, se ne presupunem că avem un pământ mijlociu care cere pentru fie-care recoltă 9.000 kgr. de fumegariu, recoltând 3,000 kgr. de paie pe hectar. Adoptând multiplicatorul 2 n avem de cât 6,000 kgr. de iu-megariu, prin urmare avem un dificit de 3.000 kgr. de bâligariu. Va trebui ca pe lângă pogonul cultivat, se avem o întindere de livadă care se aibă cel puţin 1,500 kgr. de fân adică aproape 1 şi jum. hectar la 3 hectare cultivate, sau cu alte vorbe la o Întindere de 100 hectare arâtoare, asoia-mentul bienal nu se va putea susţinea de cât cu 25 hectare de livada, sau va turebui ca '15 din domen se fie consacrata livezilor naturale. Noi cari nu întrebuinţăm de loc ingră-şemăntul ; jacera (ogorul,! este o necesitate de şi este inproductivâ şi devine grea pentru cultivator, micşorând intr un mod considerabil beneficiul culturei sale. Tot-d'a-una ’acera ingreuueăzâ cheltuiala recoltelor care vin pe acelaşi loc, pentru că din venitul acelor recolte trebue să se plătească chiria pe 2 am, cheltueliie culturei, interesul capitalului angajat. Estimând toate chel-tuelile, in loc de beneficiu rămâne mai tot-d a-una perdere; cu o ast-fel de socoteală se nu se va putea face progres, şi ruinarea arendatorului sau proprietarului bate la uşă mai inainte de a fi sămănat. Cine cultivă numai cereale este espus, ca intr’o zi să-şi vadă toată speranţa sa nimicită printr’o fortuna inşoţitâ de grindină ; sau este espus la variaţiunea tuturor preţui ilor cu care se vinde grâul, care in mai multe rânduri sunt foarte scăzute, din causâ că bobul prin cultura gieşitâ 'şi micşorează gieutatea. Dacă preţurile cerealelor noastre se mâresce şi mai ales al grâului, trebue se vină ani cum a fost 1879 unde recolta intr’o zi de la maxim de producţi-une se reduce mai mult de căt la minim. Dacă noi aşteptăm ca nenorocirele se mărească preţul produselor noastre facem alt-ceva, de cât să ne omorâm noi intr’un mod cu totul economic, şi esistenţa noastră materială să o incredinţâm producătorilor streini, ca cu timpul să devenim sclavii lor. Acesta este drumul cel mai sigur pe care apucă toţi agricultorii rutinaţi ; insă agri cultorul luminat, conştiincios, activ şi econom se va şti feri tot-dea-una de acest abis al ruinei, de această sclavie economică ruşinoasă. Cerealele aruncate toamna sau primăvara in pâment se ştie că sunt atacate de o mulţime de insecte ; şi cu cât cerealele succed mai mult in acelaşi loc cu atât şi numărul lor se inmulţeşte ietr'un mod in-fricoşat, pentru că cultivatorul prin semănătură le procură hrana lor necesară. Dacă din contra pe acelaşi loc cerealele vor veni la intervale, insectele ne având ce mânca vor muri de foame, sau se vor depârti do pe acel loc. Acest adevăr au fost constatat in mai multe rânduri la noi in ţară de către invăţatul agronom domnul P. S. Au-relian şi asupra căreia a atras in atâtea rânduri atenţiunea agricultorilor, fără ca să fie ascultat. Astă-zi insă nouă ni se pare că acest adevăr ’şi are roadele sale vătămătoare in toată puterea cuvântului. In cultura trienelă jacera poate să fie in căt-va adoptată periodic, mai ales in pământurile acelea care sunt greu de preparat ; insă va presenta multe neajunsuri in pământurile uşoare care se vor lăsa neacoperite de recolte espuse la arşiţa soarelui. Răul assolament trienal se poate rege-genera, daca se va acoperi jacera cu o planta fui'âgerâ timpurie destinată pentru hrana vitelor, precum este măzărichea care dă un furagiu escelent, atât verde cât şi uscată pentru toate animaleF fie boi, cai, etc. ; şi in caşul acesta in loc se avem un assolament trienal bazat pe jacerâ, avemunasola-ment altern. Măzărichea pe lângă fânul cel bun, mai curăţă de burueni rele pământul, aşa in cât planta care va veni după ea, in acelaş pamănt, va găsi un pământ curat de ori ce murdărie ; şi de la recolta mâzârichei până la sâmănatul grâului este timp de ajuns spre a prepara pământul, ca grăul se poată fi sămănat in condiţiuni favorabile de vegetaţiune. Sistemul cereai ’şi-au jucat destul rolul său timpul său au trecut, ăl ’şi-a avut epoca lui atunci când populaţiunea era rară ignorentâ, şi trebuinţele sale puţine. Astăzi insă când civilisaţiunea ne impune o mulţime de trebuinţe, şi când ştim că agricultura este espresiunea civilisaţiunei, trebue să ne mişcăm şi noi in mijlocul progresului şi in mişcarea generală a Europei. Trebue să căutăm ca prin o bună combinaţiune agricolă, să ne punem in armonia cu trebuinţele noastre. Sistemele alterne sunt formele sub care trebue să nă manifestăm noi astâ-zi nouile tendinţe a- ea prim dividend, mai plăteşte ăncă lei 24. 45 de fie-care acţiune, cu începere de Luni 28 Fevruarie curent, in toate zilelo„ţle Ia orele JO până la 3 d. a. afăt in Administraţia centrală căt şi in Sucursale. „ NAŢIONALA “ Societate Generală de asigurare Bucureşti m Direcţiunea Generală, a acestei Societăţi are onoarea d’a aduce la cunoştinţa On. Public şi in parte On. sale clientele că D-lui Constantin D. Dimitriu demisionând, la 16/28 Februarie anul corent, din funcţiunea ce avea la Societatea „Dacia-Romania", s’a angajat in serviciul acestei Societăţi, cu incepere de la l-iu Martie stil nou a. c., in cuaiitate de Inspector General, pentru ramura asigurărilor asupra fieţei şi este autorisat a lucra in numele şi pentru comptul Socie-tăţei noastre. Bucureşti 3 Martie s. n. 1883. Direcţiunea Generală. ŞURI TEATRALE grieole. B. S. Moga. Societatea „Corpului didactic“ D. Gr. Tooilescu va face conferinţa anunciată pentru ISămbătâ, Duminecă 27 Februarie orele 2 p- m. in amlithcatrul facultăţii de sciinţe, şi va vorbi, despre Chronica lor Hur. D. G. Dem. Teodorescu va face acin-cea conferinţă, Duminecă 6 Mari ie; va vorbi despre Viaţa şi operile lui Eu-frosin-Poteca. Duminică la 27 fevruarie se va da un concert de d-nu Hubsch—cunoscutul nostru artist, cu graţiosul concurs al Principesei Elena A. Bibescu. —0 plăcută ocasie pentru publicul nostru bucureştean de a petrece o oră agreabilă—D-nu Hubsch este un artist cunoscut, şi apreciat de publicul cunoscător. Iată programa SALLA ATHENEULUI Duminică la 27 fevruarie 1883 la 1 şi jum. p. m. MATINEE MUSICALE Dată de d. Eauard A. Hubsch cu gra-eiosul concurs al Principesei Elena A. Bibescu (născută Manolachi-Kostachi) şi al Domnilor Ştefan Vlâdoiano, C. Dimitresco şi Schipek. PROGRAMMA Partea I. — 1) TRIO in Re minore. MENDELSSOHN. a. Molto allegro agitato b. Andanre c. Scherzo d. Allegro approvis-cionato... Pnncipi-sa Bibesco, Htibşch. Di-mitrescu, 2) SERENADA pentru quartete... HAYDEN. 3. ADAGIO ŞI FINALE din Kreutzer-Sonate... BEETHOVEN. (esecutate de Principesa Bibesco şi Hubsch) 4. QUATUOR IN FA majeur op. 18,... BEETHOVEN. a Allegro con brio b. Adagio etîectuoso ed appassionato e. Scherzo d. Allegro. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 26^februarie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . . 5°|0 Renta Români Perpetuă , 6°jo Obligaţiuni de stat. . . . 6oio Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 800 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7oio Scrisuri Rurale. . . 5o[0 Scrisori fondare urbane . . ă0[O , > » 7o[o > » > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) icţii Blncei Naţionple Român t 2501. > > Soc. cred. mob. rom. 500 1. > > > Rom. de con-trucţii 5001. > , , de Asig. Dacia-Rom 300 I. > > > > > Naţionale 200 1. Dancii Naţională a Romanii Anunţă pe d-nii cei 30 lei de leja plătiţi in luna lăngă acţionari că, pe fie-care acţiune, Decembre 1882, Diverse Aor contra argint. . » » Bilete de Banqtie Fiorini valoA-re Austriacă. . MUrci germane.............. Bancnote francese. . . . Câmp. Vdnd 93'U 91>/4 1001/, 102'ij 86i ( 225— 9(I3U 103— 88iio M-: 102— 32 1305 210— 530- 410— 238- 1 s/, 1 su 211— 1 23 99>|., 93»/ 92U 100»u 1031/2 86E, 230- 9li|, 103i/i 887[j 99'/,. 102 >i2 33- 1315 215- 532- 413- 242— 2 -2 -2.12— 1.25100'/, A se vedea pe pagina 4-a anun-ciul magasinnlui dn Printemps din Paris. TIMPUL vif c 'ţ $ A APARUT . Catalogul general ilustrat al Noutăţilor sesonului publicat de G li A N D S M A G A S I N S du PFtlNTEMPS DIN P UUS conţinând desenele şi gravurele tutulor modelor noi ale SESONULUI DE VARA prfcum ■ Rochii, costume, pentru dame şi copii, Mantale, confesiuni, peignoirs, jupe, tru-souri. lavete, Iingerie, dantele, broderii, batiste, panglice, şaluri, cravate, mânuşerie, cămăşi, boneterie, umbrele de ploae şi de soare, albituri, pasmanterie, flori şi pene, pei- dele, tapete etc. , „ ^ . Spre a primi gratis şi franco acest măreţ Catalog in limba francezi sau Germană, . de aiuns da face cererea prin cârti poştala sau scrisoare francată, adresata la J MM. JULES JALUZOT et Cie la PARIS sau la BUCUREŞTI. Se trimite de asemenea franco eşantiloanele tutulor ţesăturilor de initase, lână, fantasie, indiene, perdele, panglice, pânze, bumbac, stofe pentru mobile etc. Se corespunde in toate limbile Catalogul nostru coprinde condiţiunile speciale pentru trimiterea franco de port şi de vama. INFORMAŢIUNI F1NANŢIARE Prin'emps se însărcinează pe seama tutulor clienţilor sei, fără alte cheltueli decăt plata timbrelor şi curtajul agentului de schimb, cu cumpărarea şi vfinzarea an comptant a orce valori negociabile la Bursa din Paris, precum şi cu încasarea gratuită a orice cupoane eşeate.—Produsul acestor valori este după cerere păstrat in comptul curent la disponibilitate, aducănd o dobânda de 3o|o pe an.—Un carnet de cecuri se liberează de-punetorilor cari vor face cerere. i Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE BROMURULUI LAROZE SIROP SEDATIV de coje de portocale amari preparat cu BROMURUL DE POTASSIUM De câlre J. P. LAROZE, Pharmacist PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS medici pentru a combate, mai cu deosebire, şi de-uâ manierii sigură, afecţiunele nervdse ale Inimei, ale căilor digestive şi respiratorii, nevralgiile, epilepsia, histeria, maladia numită jocul St-Guy, insomnia şi con-vulsiunele copiilor tu timpul dentiţiuniei, Intr’un cuvânt t<5te afecţiunele nemţise. Bromurul de Potassium Laroze este de-uă puritate absolută, condiţinne indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedative şi calmante asupra sistemului nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este întrebuinţat In mod universal şi resomandat de toţi BROMURUL, LAROZE se află 1n peposit, In tdte pharmaciile bune unde se mai pdte găsi şi SIROPUL DEPURATIV I0DUR nS POTASSIUM fdrte folositor contra afec(iunelor scrofuldse, eancerdse, tumorilor albe, băle ale s&ngelui, accidentelor sifilitice secundarii ţi terţiare, etc. BOYVEAU LAFFEGTEUR Acest Sirop Depuratif şi Heconstituant de un gust plăcut, de uâ compositiune cu tOtul vetrplalâ st fn ct annrnKaf fn 1*770 A a mAldi a.n.iî d. __; „ vegetala, a fost approbat în 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un decret- din annul XIII. Vindeca tote bălele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecingină, Eczema, Psoriasis, Herpes, Lichen, Impetigo, Podagra, Rhumatism. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudoriflee, favorisăză desvoUa-rea funcţiunilor de nutritiune, întăresc© economia şi provoca espulsiunea elementelor morbide, fia ele virulente seu parasitare. ROB BOYVEAU LAFFEGTEUR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta este medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphilitice vechi seu rebele : Ulcere. Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-losa şi Tuberculosa. La Paris, la J. FERRt, pharmacian. 102 rue Riehelitu,ii Saceciior a lui BOYVEAU LAFFECTEUR SANTAL GRIMAULT & CIA Aceste Capsule conţin Essenţa de Santa! citrin din Bombay in tolă puritatea sea.^ Numerose esperienţe /acute in Spitalele din Paris, au demonstrat că Essenţa de Santa! cilrir. avea uă activitate^ mai mare decât Copaiul, Cubebul şi Essenta de lereben thină: Elle opresc in două seu trei ţiîle scurgerea cea mai dursroaa şi cea 11 Învechită, fără a communica miros urinelor; cile nu produc neci righiituri. urci col, ;i , neci diarrbeâ şi sunt aBSemenea forte eCficace in affrcliuuile catarrhale ale vesicei şi hematuriă. Deposit la Paris, 8, strada Vivienne si in principalele pharniacii din străinătate de Quinpina îeniginos n Briiault & Cie Medicament tonic, febrifug, reparatoriu şi reconstituant CU V Vinul de quinquina feruginos al lui Grimault & Cie, preparat „ , vecniu Şl generos de Malaga este întrebuinţat de preferinţă la persd-.., y-is... ... conţine phosphatul de fer, care este cel mai stimat dintre - | im. i *--''-r**'*"*** V4V , vjuicoatc oci meu auimu uniţi e 8 lte medicamente feruginose, precum şi quinquina galbena lr?, ' caie ,r'’18 cea ma‘ activă dintre cele la'lte specii de quinquinS, căci ea conţine uă mai mare cantitate de sulfat de chinina şi principiuri tonice. Acest vm, este lot-de-a-una prescris cu succes în tdte bolele datorate anemiei lipsei e sânge etc. Ol este tonic, reparatoriu şi reconstituant; combate aionia fH' "' a!,HestlneIor,. provenită sau din causa relei alimentaţiuni $*a,Te. PreIunS/‘ta în feri căldurose şi umede, precum şi din causa a dlareei rebele Si prelungite, a convalescentei, consecutive bălelor îndelungate, etc. In tdte caşurile, în fine, unde trebue să escităm pofta de mâncare, să prevenim accesele de friguri, să combatem su-doule nocturne, să rodam corpului bolnavprincipmrile alterate sau perdute, să susţinem forţele bătrânilor ş, copiilor slăbiţi, a femeilor delicate, etc. In loIn ceste caşuri, repetăm, acest vin reuşeşte în mod minunat. La MIIIS, caua 6RIHALLT ti O, 8, Ura da Viii «mc, ii io friatip.Ult Pharraaeii dm francii u Slreiialata. Boalele GATDLUI TOCI SI GURI PASTILELE DETHAIT CD SAREA LUI BKRTHOLKT Recomandate contra 1{oalelor gâtului, angine. extincţiimile vocii, ulcer aţiuni}le ,gnr ei, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriului, şi specialniente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a aci li ta emisiunea vocii. Ad. PET1IAX, farmacist, FnuU St-Î)eiiis 90 Paris şi principalele farmacii din Franj;v şi străinătate. A cere semnătură Adli. DEŢII AN ______________Preţ franco 2 fr «50 ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele 6labe de pept , de s omac sau atinse de gălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Racîi-hout (le Arabe^ aliment nutritiv şi reconsti!uaut, preparat de î)elre-llier dio Paris. (k se feri de con-faceri. Deposit in Romania la principalele farm. SARA CIA SÂNGELUI FRIGURI. BOALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QUINQUINA ŞI CQLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifngiu, antinervos vindecă afecţiunile scrofutoase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregularităţi a eăngelni; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatei^ persoanelor in vârstă şi acelor slăbite de boală sau de excese. Adli, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 Paris şi principalele farmacii din românia şi străinătate A se cere pe etichete Timbrul guvernului tranşez şi semnătura J. Favard. Preţul 4 fr. FAYARD*BLAYN cc contra reumatismelor, eatarelor, durerilor, rănilor, bătăturilor la piciore, arsurilor,etc. Deposit centraal la Paris, rue Neave-St.-Merri. 40, şi iu toate firmaciele. NOUA INVENTIUNE PARF6 IXORA ED. PIN AUD Săpun..................... de IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta........... de IXORA Pommada ..,. •............ de IXORA Oliu ..................... de IXORA 'Praf de orez............. de IXORA Cosmetio.................. de IXORA 37, Boulerard de Strasbourg, 37, Singurul Deposit allu ABpasinei Mignot J estm r «S.... g’-*bă . D(i pe i ? Caldin-a cusy* '"cut de ’r!l1 Un, ni", “ZE1* igwi S'S'ii..' p,°' o- ~ u a 0!1- O .SI Administraţiunea: PARIS, 22. bouliţv. Montmatre. PAS TILLE DIGESTIV fabricate în Vichy cu Săruri estrase din sor-ginţt. Ele an unC gusta plăcuta şi producă nâ efecta sicura contra acri-melora ş’a grelelora mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI Unfl sul ii pentru uă baie, pentru cel cari nn potfl merge la Vichy. Spre a ei’ita contrafacerile ti se ciră pe tite produsele marem Controlului Statului francese Depositu In Tii.curescl la DD. War-tanovitz şi 1 Ier L< < MAGAS1N fondat in 1879 dvn^.a-^.siăbTTJH, DE vi8-a-vu de Tetrnl Naţiei 1, Bncnresti ţ ----------f '/ y COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANl VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobili,ni, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de. la cele mai bune case următoarele Bcuturi fine. \ Amset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laţBayona. Benedictin-Bitter ue China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Cnartrenz alb, galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia. turaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la VimandFockin 1 ipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. tognac Ţienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri •/MUl«dx fUS,trnn de laMărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adev6-rate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac Rhum şi in Klrsch. Şliboviţă de Banat. 6 A / y VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungana, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăsrăşam şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MOCIANU. ,(#! iwV l\W - j| \f.\V vtt pin * * * * * * * X X r> *\ x X X X X X X X IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare deposit hi U-nii F. Brozzesi & C-ie Calea Victoriei 55 •4» i L ;ir0- ASTHME IN EVRALGIES CtUuTkalfi, nldafalt, ■ aufoc«tiaD«a ai tdU b6-lele organalopu reapirft- tone auaU vindecata prin TabarUe LavaiMV, I fr., , . . « Fraua«U« — Uhumt farmtciatfi-chimiatfi da clasa l-ai, ÎS rae d* la Mouala, PARUL ia Baearaa«I: U d, llnar, fi ia tdta Urmări da. Vmaectio ia m tft chiarQ ca ha __________ antinevralgic d-rulul Grăitori Preţul 3 fr.r outla, in Francii! .Oh '.-Dario ăl. a-r x^r. \ ASTHME CIGARETTE INDIENNE IV CU CANNABIS — INOICA De GRIMAULT & C,B, pharmaclştl la Farle Este d’ajjunsfi d’a aspira fumuia Clgaretelorfl cu CannaMa tndica, pentru a fiice se dispare aathmuUl celQ mai violenţii, fuesea nerohsai, răguşeala, atingem rocefr neurfr/gif/e faciale, insomnia gi pentru combatterea phthiafef laryngea, gi toate afTecIiunlla căiloru respiratdre. — Fie care cigareHi pMă semnătura 8RIMAULT A €**■ Depositu in principalele PharmacU. .rs i PETRACHE IOAN Mare inagasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dr, palatul ’al. A sosit pentru sesonul de iarna tot felul de conserve, din cele mai eseelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Crfime de Holande, Stilton, Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate, de Barbuni, Hiel. Aal-Fiseli. Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc uieren stridii proaspete de Ostandasi ConstantinopoL Icre proaspete, moi si tescuite ne morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesci. Vinuri şi liquernri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rnsesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In cnrfind sosesce peşte proaspăt de ConstantinopoL Tot la acest mngasin se află de văuzare cn ocaua vin roşn si alb de cnalitate superioară. Preţuri foarte moderate ca>'i desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin.fva române pe deplin nu numai de bunătatea şi cuaiitatea măriei dar şi de un serviciu prompt Şi satisfăcut, onest. Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Posaci