ş! % 1MBATA 26 FEBRUARIE 1883 Administraţia, Calea 'Victoriei INr. ANtîL AL VIII.—No. 45 ABONAMENTELE Imiţi ţara. pe an . . 40 lei , p« 6 lunt. 22 Iepe S Inul. 12 lei treina.ate pc an ■ 60 lei lentele *e priimesc la Administraţie. K apitală 10 bani uumăru pistricte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 80 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . ■ 1 50 , . II .... 2 50 "îti St inanţnrile ji inserţiile ee primele Bncoreştî , Ia Administraţia ziarului Îs Tiens, Ia biaronrile de ananţnri Beinril Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmane i A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprimate se ard. iuciiresti, 25 Februarie 1883 ivi in şedinţa senatului d. „erai Florescu a desvoltat in-5 Jrea anunţată guvernului rftvu despăgubirea ce se cuvine Lorilor giurgiuveni, pentru anele ce au încercat cu ocazia imului resboi. D. general Flo-pcu a sprijinit interpelarea sa joue mari principiuri : 1 u se poate admite ca in urma iui resbel să ai ba a suporta ie sarcinele şi pagubele nuli o parte din locuitorii ţărei Itru singurul cuvent că aua-t nenorocirea de a locui pe u'ginea stăngă a Dunărei, ear •’un alt loc mai la adăpost loviturile inamicului; 2 C ă nu > exemplu in istoria lumei o tară. eşind victo clamanţi din Giurgiu, şi de prin I împărtăşesc acea măreaţă idee de drep- cele l’alte oraşe de pe marginea stăngă a Dunărei, din budgetul statului, iar guvernul să se hotărască o dată de a formula ţifra exactă a despăgubirilor ce urmează a cere de la Rusia. La toate acestea judece ori-ce om imparţial dacă vre-odată interpelaţie mai serioasă şi mai justă s a desvoltat vre-o dată. Cu toate acestea insă, Senatul, dupe tradiţiunile sistemului liberal naţional, a trecut la ordinea zilei. Ce doreşte VIndependance roumaine de la opoziţie ? Să declarăm că con-ferenţa de la Londra e nedreaptă cu Romănia ? Că împărăţia vecină, ce-rend comisia mixtă pe Dunăre, pre- 1(1 mm _ ţtregi, ca o ţară, eşmd v: l|asă dintr’un resboiu să nu tinde ceva escepţional ce nu e preoţie si despăgubirea de resboiu văzut in tratatul de la Paris şi ’n care negreşit a şi intrat nu cel de la Berlin? Că jurisdicţiunea ijnai pagubele suferite de stat, esclusivă pe braţul Chiliei nu se poate şi acelea suferite de către lo- obţine decăt in contra tratatului de «utili suim ii i mm mau islu-.ffl Eforii expuşi la loviturile ina-icului. Întreb dar pe d-nu Mi-Lstru de externe: căt timp vor lai rămânea ancă in suferinţa icuitorii oraşului Giurgiu, şi, aşi ntea zice, locuitorii dupe malu ■ţăng al Dunărei, căci sunt 5 ţni de la resboiul din Bulgaria ; cănd acei oameni adresează uitinuu reclamaţiunile lor, şi arora nu se face de cat fă-jâdueli, care nu se ţin, şi inter-xjlări prin camere fără resultat. D. Ministru a respuns constând că pagubele cuvenite ace-or locuitori s’ar cuveni să fie ipărţite asupra întregilor locui-:ori, ă convenţiunea încheiata iu Rusia n’a primit guvernul Mlusesc a coprinde şi acea natu-•4 a de pagube ce au suferit «Pocnitorii dupe malul stâng a ••‘•Dunărei. Domnul general Florescu, ies punzend d-lui Ministru de externe, a început cu aceste ^ ex-pamaţiuni :Fost-am noi biruiţi sau biruitori! De am fi fost biruiţi, este evident că ţara întreagă ar ti urmat să suporte toate che -tuelile şi sarcinele de ori ce natură; dar am fost biruitori, şi u’am ^obţinut de căt resultate negative; ear in privinţa despă-gubirei de resboiu, d-nu Ministru face rău de-a se adresa a Rusia, de oare ce noi mi ne am bătut cu Rusia, noi ne-am bătut cu Turcii, am eşit biruitori, şi incă nu ştim dupe cinci ani ce parte am luat la inclieerea tractatului de pace, şi ce citi a am obţinut ca despăgubire, pe care a veam tot dreptul a o pretinde de la cei învinşi. In fine, pentru că d. ministru a vorbit şi de soluţiune practică, am onoare a propune Senatului, ceva care mi se P|ir® foarte practic, şi foarte equiţa i • Să se despăgubească locuitorii re la Paris, care pune toate gurile Dunării fără escepţiune sub autoritatea eomisiunii europene ? Asta s’o declarăm ? Dar cine se indoeşte despre asta ? Dar chiar acele puteri cari tratează acum in- conferenţă, se indoiesc ele un moment, că ceea ce pretind este mai mult decăt dau tratatele? Dar daca n’ar ti astfel, daca totul s’ar reduce la o simplă interpretare de text, fără sporire de drepturi, fără modificarea esenţei chiar a instrumentului de pace de la Berlin, ar mai fi fost nevoie de conferenţă, s’ar mai ridica discuţiuni ? Fără indo- ială nu. Din nenorocire tratatele nu mai au longevitatea pe care-o aveau inainte. Ui drept pozitiv şi codificat al ginţilor nu există şi chiar dac’ar exista nu ştim ce sancţiune ar avea. Tratatele se menţin in vigoare prin e-chitibrul real al puterilor europene, prin raporturi oarecum de greutate şi de forţă şi dreptul scris e mai mult arma celui slab şi un mijloc de-a trezi conştiinţa acelui echilibru Din punct de vedere mai innalt am putea zice : că adevărul remăne a-dever, oricăt do rău l’ar apăra cel care 1 susţine, că dreptatea remăne dreptate oricăt de puţin iscusit ar fi advocatul care luptă pentru ea. Tot din acest punct de vedere se poate zice că e fără precedent, ca despre o ţară pe deplin neatârnată, despre pâmăntul. despre apa, despre locuitorii ei alţii să hotărască fără s o întrebe, fără s’o primească chiar intre ei. Am zice mai mult. Oricăt de rău ar fi fost apărătorul cauzei noastre—şi tate, pe care cel slab inclină a o avea. Dar, cum am zis, toate aceste le spunem din punct de vedere al dreptăţii, ale cărei postulate n’au din nenorocire o altă sancţiune decăt cel muh generozitatea firească a celor mari, o generositate uneori alterată de interese. Dar nu aceasta vrea l lndepen-dance roumaine, ci mai mult : „Opo-„siţiunea n’a inţeles că, unindu-se „cu guvernul şi ajungem! prin acest „act deinalt patriotism să impiedece „dominaţiunea Austriei pe Dunărea „română, ea scăpa fără îndoială gu-, vernul, dar scăpa şi ţara. “ Care guvern, fie-ne permis a in- treba V Cel din 1881 care găsea că e prudent si la timp să admită comisia mixtă, participarea imperiului la ea. prezidenţia permanentă ? Cel de azi care nu vrea toate acestea ? Dar nu vrea ? Ştim noi sigur, ştim pozitiv ceea ce vrea sau nu vrea guvernu nostru ? Nu ştim mmic. In toate ces tium'e ne-am trezit cu surprinderi, ca şi cănd încrederea ţării acesteia ar rebue escamotată. Că aşa este, vom cita un singur caz. Manifestul,c urnit a tinerimei universitare din Bucureşti, pe care fam tipărit cu oare cari îeser ve in numărul nostru de ieri, e escamotat de la un număr mic de stu denţi de cătră un agent al partidului roşu, e revăzut, fără ştirea semnă torilor sperăm, de onor. Radu Miliaiu incăt majoritatea studenţilor a pregătit un protest in contra-i , pe care ’l comunicăm mai la vale, neputăndu-ne opri de a’i lăuda tonul serios şi plin de inteligentă linişte. Va să zică nici măcar inima tinerimei nu e cruţată de ademeniri ca să zicem aşa poliţieneşti; cu sinceritatea ei innăscută, ea să şteargă greşalele guvernului, ea să şteargă acel pasaj fatal din Romanul (iunie 1871) prin care e dedea tot, ce pretinde azi imperiul in conferenţă de la Londra ? Tot astfel nu inţelegem cum opoziţia poate fi chemată a împărtăşi res-punderea unei rele politici esteiioaie Să ne unim ? Dar care caz grav nea găsit vreodată desbinaţi? Cănd lucrurile ajung la o încordare estremă, de sigur că Romanii sunt uniţi, dar na de aceasta e de o camdată vorba. Ceea ce se cere c ca opoziţia, care de ani de zile, de pe cănd băla Epureanu ăncă, a dat alarmă in ccstiunea aceasta, să ajungă a împărtăşi până şi respunderea morală a purtării necorecte a guvernului Aceasta ni se pare o cerere prea e. Exemplul onor. d. Ionescu — indealtmintrelea nu fam Ţerile-de-Jos, sub care vedem sem- 1 Mnsurus-paşa şi Cavaleru Nigra au avut nătura preţiosului d. Mitileneu. In 0 Întâlnire cu loidul Granville inaintea şe- sine n’avem nimic de zis in contra din^0‘ de azi unei convenţiuni de estradare pentru Berlin, 6 Martie.—Se asigura ca gene-crime comune, incheie-sa ea cu Ţe- ral Bronsart de Schellendorf este desemnat ile de jos sau cu ori care alt stat; I ca urma? al Seneralului Kameke la miuis-cestiunea e cu totul alta : ca nu sub sub numele şi firma de estradare leru de resboiu al Prusiei ; numirea sa s’aşteaptâ in curend. General Bronsart a fost primit azi dimineaţă de împărat. pentru crime comune să se strecure I La a treia citire a bugetului, Camera a estradarea pentru delicte politice sau respins, cu 192 voturi contra 191, propu Dentru fapte conexe cu crimele po- nerea privitoare la Marele consiliu econo itice şi resultate din ele. mie’ car0 fu5ese reluati de dreapta după Nu Olanda este ţara care ne-ar >ce fusesP re3pinsa incâ d0 la a doua Cltire-inspira vre-o îndoială in privirea iu- 1 Yiena, 8 Martie „Oficiul Reuter“ din Lon terpretării convenţiunii. Există insă dra telegrafiazâ ca in şedinţa ţinută ieri de alte state in care stările de lucruri conferenţă, Rusie a primit transacţiunea pro- sunt departe de a fi atât de fericite, pusâ de Englitera in privinţa puntelor teh .. f , . nice a Cestiunei Chiliei, asupra cărora nu 3 mc de reSulă 91 soliditate, pre- | ajunsese jncă la 0 inţelegere. Conferinţa, cum sunt in harnica şi inteligenta regulăIld acum toate cestiunile, ne mai ra-Olandă ; se poate deci ca această con- vend de cat sa redacteze şi sa iscălească venţie cu totul inofensivă, daca pn- protocoalele hotârîrilor sale, va fine peste vim statui cu care se ’ncheie, să I Căte-va zile o ultimă şedinţa pentru acest devie esenţial alta, daca se va in-1 sfâr9lt" cheia cu alt stat in aceeaşi formă şi cu acelaş text Art. 11 al Constituţiunii zice : „Toţi străinii aflători pe pămăntul „României se bucură de protecţiunea „dată de lege persoanelor şi averilor „in genere Credem că nici o punere la cale internaţională nu poate şi nu trebue să zădărnicească acest principiu cons- Constantinopol, 8 Martie. — Said paşa fost ministru al afacerilor străine, va merge probabil ca ambasador otoman la Berlin. Protestul studenţilor Universitari Domnule Redactor, Am văzut cu surprindere, publicat in mai multe ziare, un manifest al . .. unui mic număr de studenţi uni-tituţional. Sub numirea de „sttăinii | Versitai.i cu privire la cestiunea Du-aflători pe pămăntul României11 se cu- năriJ Zicem că am văzut cu surprindere provinciile vecine, cari nu sunt ăncă I acegj. manifest-—care are pretenţia de impămănteniţi. L ar^a sentimentele, gradul lor de Pentru noi insă e just ceea ce Pe1-1 încordare şi forma in care ştiu stu-mit legile noastre injust, ceea ce ele {^enţjj şj je exprime—pentru că el opresc L’a făcut in familie cum s’ar zice, Dreptul de a caracteriza faptul, de 0 prealabilă inştiinţ-are şi intru-a'l numi delict politic sau comun, . nj,.e genei*al;l a studenţilor, ceea ce de-a recunoaşte că merită sau nu să l>a Qpj.jt pe onoraţii noştri colegi pro-fie pedepsit, trebue să apar ţi na justi- 1 testa,t0ri de a vorbi in numele intre-ţiei noastre şi nu interpretării stiăine. |gUiui corp servindu-se de aceste ex-Pe căt convenţia aceasta nu e | pregjUn}; jn numele viitorului Romă- de sigur că mai reu ca d. Brătianu n’a putut fi nimenea—nu pe apărător aveau a’l considera puterile, ci cauza ensăşi, care remăne dreaptă chiar daca cel ce-o apără e nedrept. Uneori ne vine a crede chiar că in conferenţă de la Londra unele din puteri ne apără, fără s’o mărturisească, mai bine de cum înţelegem noi s’o facem şi că in conştmţa Im mar pe care noi numit trădător — nu ne ademeneşte de loc, de şi d-sa trebue să fi ştiind ce face şi n’arc nevoie de in-văţămintele noastre sancţionată ăncă şi nici a trecut prin senat, ar fi de dorit să nu se primească de căt amendată şi anume : că faptul trebue caracterizat de justiţia statului, căruia in se cere es-traderea, reservă relevată şi de Franţa in ocazir analoge. N’am dori ca prin interpretări subtile, prin analogii etc. să se nimicească dreptul de asii de care se bucură refugiaţii politici in ţările noastre. Toate tocme-lele ţerii acesteia sunt prea slabe pentru că ’ntr-o zi sa n’avem poate noi ănşine nevoe de dreptul de azil al străinătăţii. N’am voi să vedem es-tradaţi de pe pămăntul României, sub pretextul poate a unor delicte comune, oameni politiceşte ori căt de vinovaţi, dar nevinovaţi şi in nţclesul legilor noastre şi după conştiinţa noastră publică. ŞTIRI TELEGRAFICE E curios cum legile cele mai im portante trec cu iuţeala fulgeiului prin conştiinţa votatorilor noştri. Vorbim de convenţiunea de estradare cu Londra, 7 Martie — Conferenţă Dunărei s’a întrunit la 3 ore ; toţi delegaţi se aflau de faţa. Se asigura ea Rusia a primit transaeţiunea propu-a de Englitera in privinţa Chiliei. Se crede că lucrările confe-renţei sunt terminate. In şedinţa viitoare, care s’a sorocit sămbâtâ, se va redacta pro-cesele-verbale ale convenţiunei finale. ni ei, noi tinerimea universitară romă lă etc. Dacă o asemenea sfătuire frăţească ar fi avut loc, de sigur că acea ciudată inşirare de cuvinte n’ar fi văzut lumina şi eacă de ce : Marea majoritate a studenţilor, ţi-năndu-se departe de luptele politice, nu are motive a eşi din reserva ce tot-de-una şi-a impus. Ea este incre-dinţată de inţelepciunea şi de patriotismul luminat al tutulor bărbaţilor noştri politici, şi deci, nu vede nevoie a i stimula prin energice manifestări populare şi nici crede folositor şi demn a mai spune Austriei şi Europei că Românii ţin la moştenirea strămoşească şi la interesele lor vitale. Avem viua credinţă că streinii au mai bună idee de noi şi că nu e trebuincios a le striga : Suntem patrioţi Domnilor din Europa ! Dealtmintrelea intru căt ne priveşte declarăm că, atunci cănd ţara va cere, vom şti să no facem datoria de cetăţeni valizi şi tineri. (Semnaţi) Din facultatea de drept Ion N. Iancoveseu Smeuret, Sava Lupes-eu, Th. Canari, C. Iiiescu, St. Vericeann, TIMPUL Nestcr Urei-biâ, Paul Peret, I. C. Uilâţea-nu, Oct Nacianu, G. P. Gârdâreauu, I. Leo-reanu, T. Rădvan, St. H. Pândele, I. I Coandă, AI. I. Liga, Gr. Procopiu. M. Ie-noscu, Teişanu, Al. Triandafil, C. I. Car-daş, Gr. I. Urlăţeauu. A. Bărseseu, C. Dia-nu. V. Carlova, M. M. Trişcu, I. D. Ma-vrodin, G. Corvin, G. T. Gancea, N. Alexiu, Sc. C. Moscu-Gilort, M. I. Dragomirescu-N. Iepure, I. Rubinşteanu, I. T. Isvoranu. C. I. Rădulescu, Gr. Panaeotescu, Alfons Biihl, P. Oocris, D. Marineseu, D. C. Sa-chelariu, G. Molânescu, Iuniu Talpianu, M. N. Ştergeanu, T. Rădulescu, Talian, I. I. Bercea, A. Sp. Atanasiu, S. Mladoveanu, C. .Spanopol, C. Protopopescu, G. Eădulescu, G. Docanu, A. Tomaşianu, C. G. Marines-cu, Victor, Al. M. Ramniceanu, C. G. So-lacoglu, G. Radovici, I. 0. Crasan, Mavru-si, B. Radu, C. Melisseanu. Din facultatea de medicina D. Constantiuescu-Teleor, Scurea, A. Cons-tantinescu, C. C. Oarda, D. V. Dumitrescu, A. Tătaru. I. Soiu. G. Pârvulescu, D. C. Ţincu, N. V. Savini. D. P. Gărdăreanu, I. Tonciu, I. G. Nanu, C. G. Calota, T. Cri han, N. Elian, N. Mussicescu, Iuliu Cons-tantinescu, I. St. Radian, G. Andreescu, N. I. Anghelovici, V. A. Stavar. G. Iovi-tiu, G. D. Andreescu, D. Cazacu-Stavreanu, N. Gioroceanu, M. Iorgulescu, Macovei, Din facultatea de ştiinţe N. Cioculcscu, M. Hergot, D. Poianariu, D. Pâunescu, A. Poltzer, G. Munt»anu, C. Thisescu, Mihalcea, Al. Teodorescu, P. Ba-laban, M. ■ Vlădescu. 1) Din facultatea de litere N. Bogdan. In privirea celor cinsprezece milioane d. Brătianu a dat in Cameră următoarele lămuriri. D. 1. C. Brătianu, preşedintele consiliului. D-Ior, nu pentru ânteia dată astâ-zi Camera a luat iniţiativa de a propune cheltu-eli nuoi pentru armata in afara de cele prevăzute in budget. Aceasta s’a întâmplat de mai multe ori, şi nu numai din partea ma-jorităţei, dar chiar opositiunea, in timpul ministerului d-lui general Florescu, a propus şi a votat opt milioane pentru armată. Prin urmare, nu ştiu de ce acum ridicaţi bânueli cum că gunernul ar fi fost iniţiatorul in secret, ca guvernul ar fi inspirat a-ceastâ idee autorilor aceastei propuneri. D-voastră intrebaţi pentru ce majoritatea a luat aceasta iniţiativă? 'Mi pare rău că onor. D. Cozadini nu este aici, căci d-sa v ar putea spune cum eu in comisiunea budgetarâ tot-d’a-una m’am luptat pentru economie şi d. Cozadiui ’mi zicea intr’o zi: cat vei fi d-ta la guvern nu este posibil ca să se facă cutare sau cutare lucru in ţară. Ei! D-lor. eu care sunt la guvern am mai multă răspundere şi mă tem ca nu cum-va să alunecăm a face cura se făcea in trecut, cheltuelile mai mari de cât le poate suporta ţara. (aplause). D-voastră insa, majoritatea, care nu aveţi răspundere personală şi cari cu toţii im- 1) Iscălit farâ ştirea sa in manifest. FOILETON CAPTIVUL1" Episod din Don Quijot de Cervantes (Cap. XXXIXXL şi XLI Part. un Rege constituţional ? ■fi’oşura. d-lui M. C. Arburo |i titlu, din care am reprodus Vute prefaţa, mai reprodu-ib.ătoare'e şiruri cari oglin- i i deajuns sitm.ţiuiiea actual.;: de „antidinastic" este o expre-i. sosita in România de o data |, dinastiei. Ideea insa exista de Jomania, şi mai ales, ca devenise Lb la instalarea domnilor regulaţi u se zicea: este „anti-dinasfie." cea: este in contra Ini Vodă!" tacea cea mai mica oposiţnune in miştrilor. se insinnia ca voeşte sa pe Vodă. Şi aceasta era natural, putea deveni Yoda.“ pUne cap la persecuţiunilo la i supuşi toţi acei ce se aeusau sau bănuiau cit sunt „in iele Ui ■ Ib fudl contra lui Romanii începură a se gir di cum ciue-va sa poata in tara sa, 3 . r ' fi lor *Ilfl L,- L. ba ,. lil J, ii îi tl i! »<* li* M * piu1 i0> A* actele guvernului, a opri reni, a binele, lara a fi învinovăţit, ca ,,vo-fcstnrna pe Vodâ.“ Romanii se ui-n vrejurul lor la ţările străine, şi ca acolo .Domnia" nu era data ca B|jn|jl de Republică" pe viaţa sau nuiuer de ani. că acolo „Donmia era iu{i ine stabdâ, permanenta, pusă mai M aspiraţiunile şi pasiunile tutulor, Bune misiune determinanta, aceea «labilitatea in mijlocul travaliului, cr şi p efacer'lor care caracteriza sau o soc-etate in progres, ţta fu mia din emisele, pentru cari inceput-.il acestui secul, părinţii jeepură a rosti cuvântul de „dinas-ăuta de a introduce această insti-(i in România. Tdeea, concepută mai mintea a câto'-va Romani mai începu puţin câte puţina se res si ast-fel la 1857. când Românii Jmaţi de areopagul Europei de a'şi iiinţele in privinţa viitoarei organi r. patriei lor, „dinastia" deveni un ii n Crezul politic adoptat de in-aaţiune romănă. de la Moina pânâ a. de la Carpati pănă la Marea cum se zicea şi se cănta pe atunci -ca, in Romănia nu exista o sin-ţmilie cu un trecut atăt de glorios iiţiune atât de inaltă, cu un presti-de stră'ueit. încât să poată domina jfiieeşte pe toţi concurenţii, pe toate rivale, Rouănii. in toată inde-|;i lor, in plina lo voia, „nebiruiţi cerura o „dinastia străină," cu ba chiar cu c-eiti: udinea, „ca cel acestei dinastii, că „principele va fi nu numai fundatorul dinastiei • dar că odată inălţat pe tronul lui şi a lui M'haiu, el va deveni şi pe romăn," precum Leopold gerrna-isit odată in Bruxelles, a devenit Jrt belgian, precum Bernadotte fran-nstalat odată in Stockbolm. a de-jrincipe suedez. mai in vederea acestui mare bun, multe alte bunuri care ni le pre-principele străin şi dinastia sa," Rose hotărirâ la cel mai mare sacri-poate face o naţiune, acela de a Sdâ de dreptul de a ti, ocărmuită de . fiu al ţârei, esit din sângele ei, nd religiunea strămoşească, crescut n. şi prin urmare, cunoscând fii, lu-şi interesele ţftrei. Sub asemenea fi şi in asemenea condiţiuni, Moldo: i inlâiu, işi formula cererea pentru i ele străin. să caracterisâm mai bine „dorinţa fala," vom cita in resumat propunerea l in zioa de 7 Oetonr.bre 1857. de la i ; tribună a ţârei. de către deputatul •j D -ohoiu Mihail Cogfllniceanu şi care 1 |iu aplausel- Adunării şi a tribunelor, 1 lată—afară de două glasuri, —de către , jga Adunare-muma, şi care, impreună 1 Mul pentru autonomia, pentru unirea T-surori, pentru regimul constituţional • entativ. formau acele patru mari do-ale Moldovei, cari. doue zile apoi, in • mbre, devenira şi dorinţele ţerei Rosti; şi ast-fel resultară „cunoscutele puncturi" ale catocliismului politic al i ii române. ■ r să lăsăm să vorbeascâ insăşi Pr°-tea : ((lâin in privire că. pentru ca unirea patelor să producă tot binele ce se j tâ şi înăuntru şi in afară, este tre-ii de a se institua un guvern mai sta-ospectat inâuntru de toţi şi sprijinit ară de marca (umili-* a casolor domni- toare ; că un asemenea guvern, nu '1 poate da regimul vicios al Domnilor electivi şi schimbători cari, istoria este martoră, „n au produs de cât anarehie prin rivalităţile şi ambiţiele deşilor şi mulţilor aspiranţi, slăbiciune şi corupţiune prin a-busurile şi nepotismul lor", mai ales năvăliri şi resbele, prin despărţirea {Orilor şi priu supunerea Domnilor la toate inriuri-relo străine." „Luând in privire că Prineipatele-Unite, însetate de legalitate, de stabilitate şi de unitate naţională, voind a trăi cu insăşi vieaţa lor, şi că acesto nu s« pot dobândi de cât reintorcăndu-se la vechiul principiu al „hereditatii tronului" care, in inteiele timpuri ale fundaţiei principatelor şi chiar in urma capitulaţiilor, au existat in l'ami-liele lui Radu-Negru şi a lui Bogdan-Dra-goş, şi puindu-se in capul priucipatelor-u-nite „un principe străin ales din dinastiele domnitoare ale Europei, afară de acele ale statelor vecine.“ spre a nu motiva străine inriuriri : Luând in privire că spre a intemeia cea mai grabnică şi mai intimă intre noua dinastia şi naţia romănă, este trebuinţă ca „moştenitorii Domnitorului să fie crescuţi 111 dogmele sântei noastre biserici a răsăritului ; . Luând in privire că, pentru ca principele străin să poată Împlini tot ce ar aştepta de la densul şi ţara şi Europa, este trebuinţă ca el să fie înconjurat de toate garauţiole de pace şi de putere, şi să fie asie urat iu contra perieulelor din afară şi in contra tulburărilor din năuntru ; „Că pericolele d;n afară se pot inlătura numai prin „neutralitatea" pământului principatelor, neutralitate recunoscută in principiu prin art. 26 şi 27 ale tractatului de Paris : „Că tulburările din năuntru se pot evita numai intru cat Domnitorul va avea puterea sa in insăşi ţara, şi va cărmui după legi făcute in insăşi fără ; „Luând in privire că, după vechiul 0-biceiu, pururea şi sub toate guvernele puterea legiuitoare in prineipace a fost încredinţată unei „adunări obşteşti" "care, mai mult sau mai puţin, a represintat ţara ; „Că această adunare, pentru ca să fie biue primita, pentru ca legile votate de ea să aibă toată puterea morala, ea trebue să fie ast-fel compusă incât să coprindâ in sânul ei toate marile interese ale naţiei : „Luând in “privire in sfârşit, că drepturile principatelor anume coprinse in capi-tulaţii, şi unirea ţărilor subt un principe străin şi dieieditai* asicuratâ prin neutralitatea pământului românesc şi sprijinită de o putere legislativă care să coprindâ toate elemeutele vitali ale societăţii, atunci vor 11 stabile, atunci vor contribui cu toată eficacitatea la desvoltarea naţională, morală şi materiala a patriei, când ele se vor pune sub „garanfia a tot puternică .şi sşîiiUrâ a marilor puteri ale Europei," etc." „Nu avem misiunea, iiu intră in inten-ţiunea noastră de a lace procesul dateloi istorice. Ne vom mărgini numai a zice că 11 Fevruarie proclama principiul „piinci-pelui străin," ba şi chiar proclamă pe principele străin in persoana comitelui de Flandra. „Iu urma refusului acestuia, prin alogena şi prin instalarea principelui Carol de Hobeuzolern ca Domn al Românilor, „pnn-cipe străin" şi, di dînsul, dinastia „romană," devenira ast-fel o instituţiune de sat in Romănia, făcând parte din clin „30 Iunie 1866. „Cei mai înflăcăraţi dinastici nu voi putea, suntem siguri, a găsi cea mai """" her'esiă in aceste linii ale noastre, in te afirmaţiuni ale noastre. Insă „Sdruncinată prin lupte interioare, naţiunea româna a alergat Ia principiul Unirii şi al principelui străin, ca la singurul liman de scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare şi prosperitate. Astăzi când această dorinţă este îndepliniră prin abne-garea şi persistenta Românilor ; astăzi in inslârşit când, prin Constituţiune, basele legilor noastre sunt fixate şi statornice, trebue să ne dăm mâna cu tofii, şi strâns u-niti, să menţinem, să desvoHăm şi să întărim aceea ce am dobândit, etc. „Ţara a intrat intr’o nouă stare normale. Un guvern monarchic constituţional este aşezat. Să stăruim dar cn toţii ca, „prin leala şi sincera aplicare a princi-pielor acestei Constbuţiuni, ea să poată produce bine făcătoarele ei roade. „Domni deputaii, străin la ori ce lupte trecutul pentru mine nu consistă de cat in faptele cele frumoase alo acestei naţiuni. C11 aceasta sacră avere, toţi intruniţi, vom putea merge cu inlesnire şi siguranţă pe calea ce este deschisă inainte ne." „Recunoaştem că, in Constituanta, vre o „şese voturi" s’au rostit in contra principelui străin : insă ne place a crede ca insuşi d. Vasile Roerescu va mărturisi, im-preunâ cu noi, că, o dată pactul fundamental din Iuniu 1866 jurat, principele străin, „devenit principe român," şi dinastia sa. menită a deveni „întâia dinastia romană," an fost primiţi, de către insăşi acea „fracţiune liberă şi independentă care, in Constituantă votase in contra ; şi desfidem pe adversarii noştrii să ne dovi deascâ că, o singură zi o „singura dată,* şi in toată lunga sa luptă parlamentară, corifeul cel mai ilustru al fracţiunii, d. Ni-colae lonescu, a negat sau a renegat pe Carol I „principele constituţional*al României" şi „viitoarea sa dinastia românească !“ „Noi mergem mai departe. Susţinem că pe „temeiul pactului fundamental," nici un român.in 1866. nu era anti-dinastie. ,Care dară este causa că. astăzi, Românii iar incep a’şi arunca unii in capul altora că sunt anti-dinastici sau, după vechia expresiune că „sunt in contra lui Vodă;" că aşa, naţiunea a ajuns a fi împărţită in „dinastici" şi „anti-dinastici că cei ce se împodobesc cu intăiul titlu se bucură de toate drepturile, de toate bunurile, că totul le este permis, că ei au devenit, iu această ţară, adevăraţi satrapi : şi că din contra, acei cari sunt calificaţi de anti-dinastici, sunt scoşi afară din lege, afară din cetate, furaţi de toate drepturile cetăţeneşti, prigoniţi in averea şi interesele lor, umiliţi şi batjocoriţi in persoana şi in demnitatea lor. trataţi in fine ca iloţii din timpurile antice ? „Aceste ne însărcinăm să le cercetăm in numărul nostru viitor. întrebările ce şi le-a pus in 1S76 d. M 0. Arbure. au format şi vor forma obiectul studiilor noastre ulterioare. Membrii Oposiţiunei-unite vor esplica cniar prin întruniri publice aceste întrebări, zice „Pactul Social" din Iaşi. Constituţiu- nea mica aces aceiaşi di nastici nu vor uita că „domnia principelui străin" suit pe tronul României, era „strâns le cată" cu misiunea, ba avea insâ-ş. mi siunea, de a face „un adevăr" din a patra dorinţă a „Adunărilor mume," de • fac din guvernământul „constituţional repre-sintativ" o realitate, o instituţiune tundă* mentală a Statului român, întocmai ş. pre cum erau şi „principele străin," şi noraia" şi „unirea" terilor romane. „Pe aceste condiţiuni şi in _ margine, se vota Constituţiunea din 1866 W! subscrise şi se jură de „principele Ca rol" pactul încheiat intre dinastia sa şi tre România devenită „ţara sa." „Spre dovadă, vom Domn priimi Constituţiunea dm “auto- asemenea in cari nou mânele nolaehe Lparoaim lui Dumnezeu şi mane : cita cuvintele pun du Ma n reşedinţei ui Constituantei. - şi o jură dinaintea dinaintea naţiunii ro- DTX TRANSILVANIA REPREZENTATIUNEA bisericei gr. or. române din Ungaria şi Transilvaia contra proiectului despre scoalele medie. Onorată Casă a rep esentanţilor In umilita mea reprezmtaţiune din 20 Februarie anul trecut 1882. Nr. 19 M. a-lăturatâ in copia aici sub ,j* mi-ain luat voia să desvolt posifiunea, ce biserica gr. or. română din Ungaria şi Transilvania, carea in privinţa patriotismului nici când nu a remăs inderet, o ocupa ca biserica autonomă şi organisată pe principiul do naţionalitate, faţă cn proiectul de lege subsfer-nut, din partea guvernului de stat, pentru rogularea invăţămăntubii in gimnasii şi iu scoalele reale; mi’am luat voie mai departe se indegetez di-posiliunilo vătămătoare ale aminţituhii proiect de lege, cari intenţionează a jigni in mod si ni ţi tor sfera dreptului fie autonomia garantat prin lege bise-ricei gr. or române, a restringe drepturile naţionalităţilor nemaghiare din patria, asemenea garantate prin lege, intr una din cele mai ponderoase Gestiuni de viată, şi presto tot a subtrage de la bisoricele nemaghiare din patria posibilitatea chiar de a-şi susţinea şcoalele medie corespunzătoare de opotrivă intereselor statului şi intereselor sale proprie, şi de a putea din cănd in când spori numărul acelora prin iniiin- ţarea altora noui ; in fine uii-am luat voia in numele bisericei române gr. or. din patria a ruga pre onorata casă, să binevoiascâ a inapoia amintitul proiect de lege domnului ministru de culte şi instrucţiune publică, pentru a-1 prelucra in armonia cu legile cari garantează drepturile cardinale ale confesiunilor şi naţionalităţilor. Precănd biserica română gr. or. aştepta cu atenţiune încordată şi cu interes viu, ca aminţita representaţiune a mea. înaintată in numele şi din incredinţai ea ei. se obţină o resolvire favoritoare: cu adâncă durere afiarâ in timpul re-ent autorităţile superioare ale acestăi biserici, şi peste tot credincioşii ei, cari se interesează de causa că c,omisiunea pentru instrucţiunea publică a onoratei case, cu ignorarea drepturilor de autonomie şi a intereselor de naţionalitate, basato pe lege, ale confesiunilor, au substernut onoratei case amintitul proiect de lege, intr’o ledactara nouă, şi ţesut astfel, incât peste disposiţiunile ce proiectul de lege ministerial le conţinea cu scop de a resturua autonomia confesiunilor, el scoate cu totul din competinta confesiunilor drep-tut do a califica pe profesorii scoalelor medie, apoi pe profesorii calificaţi deja ’i 0-bligă a se supune de nou la esamen de profesară, urcă peste măsură numărul sistematic al profesorilor, şi peste tot asigură organelor guvernului drept de dispunere in şcoalele medie confesionale, afară de acestea conţine mai mulţi §§. redactaţi defectuos, precum este d. e. §. 27 după a căruia constinire sintactică, dreptul de a denumi pe profesorii scoalelor medie, peste tot ar cădea in căpetenia ministrului de culte şi de instrucţiunea publică, fâcăndu-se escepţiune de la această regulă iu §. 30 mimai pentru institutele provezute de câtră ordurile monachali; tot asemenea sunt şi §§. 22. şi 24, cari împuternicesc poguvern ca să stabilească „instrucţiuni de esamina-re“, şi prin aceasta depun in manile guvernul o astfel de putere faţă cu şcoalele medie confesionale, carea nicairi nu este precisată, dar a cărei gravitate se va descărca negreşit asupra naţionalităţilor netna-ghiarn contra cărora este deja pornită per-secutiunea. Redicnrea la putere de iege a unui proiect ca acesta, dacă şi n’ar turburai liniştea sufletească a mai multor milioane de locuitori ai ţerei, la toată întâmplarea insă ar fi aptă de a deprima spiritele intr’un grad mare, ceea ce in interesul statului ar trebui evitat cu ori ce preţ : drept aceea satisfăcând cu plăcere recercârilor venite dela consistoriile gr. on. române ale diece-selor Sibiu, Arad, şi Caransebeş, in numele bisericei gr. or. române din patria, ’mi iau voiâ de nou a roga pe ou. casă repre-sentativâ : ca cu considerarea motivelor cuprinse in representatiunea mea presentată in anul trecut, şi a observărilor mele de mai sus, să binevoiascâ a respinge proiectul de leo-e pentru moalele medie, presen-tat din partea eomisiunei pentru instrucţiunea publica, si pus de mai deaproape la ordinea zilei, miodata să binevoiascâ a infirmau pe domnul ministru de culte şi {instrucţiunea publică, ca să substearnâ un nou pioiect de lege pentru şcoalele medie, corn pus după consultarea tuturor confesiunilor, care intru toate se fie in consonanţă cu autonomia confesiunilor şi cu legea de naţio nalitate. Dat in Sibiu, la 3 Martie, 1883. „In numele bisericei gr. or. române dii „Ungaria şi Transilvania, Miron Romanul m. p., Arehiepiscop şi Metropolit. „Telegraful romăn" scrie in privirea proiectului următoarele: şese cu toată energia in contra proiectului. Provincia metropolitană gr. or. ca a a depus vederile sale asupia proiectului in celo de mai sus. Dacă metropolia gr. cato lieâ a făcut ceva in direcţiunea aceasta nu ştiam, după natura lucrului insă credem că nu va sta nici ea cu manile in săn. Ii diversele municipii alegătorii au început a lua resoluţiuni in contra proiectului. Despre saşii din Transilvania ştiam uâincădin vremo au luat măsuri pentru a protesta contra proiectului. De asemenea ştim des pre eppnl rom. cat. din diecesa transilvană, că a intrevenit la deputaţii de confesiunea sa din Transilvania, ca să lucre in contra projectului. Protestanţii din Ungaria incâ nu sunt pretini proiectului Cu toate aceste nu ne indoim că projectul va fi votat de maioritatea casei deputaţilor! dl ministru presideni Tisza, cetim, că este interesat a vedea proejetul lege, fiindcă e-te favorabil ideei centralistice maghiarisâtoare de stat şi aceasta este motiv do ajuns să credem, că projectul va fi votat. Ca să’l respingă casa magnaţilor ar fi o minune. Primi va insă după toate aceste projectul sancţionarea preainaltâ ? eatâ o întrebare, care lăsăm se o respundâ timpul ! Popoarele nemaghiare şi o parte şi dintre maghiari, nu vor ca projectul se devină lege. Putem zice câso-viniştii maghiarisători sunt singuri sprigi-nitorii lui. Vom vedea ce trago mai mult in cumpăna, patriotismul din patria a cărei fii ţinem toţi a fi....? Ori cum va fi, curagiul nu trebue să’l perdem. Interesul nostru, întemeiat pe drept, să’l apăram cu toate mijloacele şi armele legale, acum şi totdeauna pentru ca dreptatea, in cele din urma, tot are se tri-umfeze. Ca să dam insă şi noi oare care avânt dreptăţii, se triumfeze mai curând, trebue să fim activi in tot momentul şi eu deosebire acum, când avem înaintea noastră un obiect care ameninţa viitorul culturei noastre. Să ne manifestam că nu voim să jucăm rolul de gladiatori, cari aveau destinul de a muri ] entru a face plăcere privitorilor lor. încă e timp până la eventuala sanţio-nare a proiectului ; deci folosit trebue timpul !_______________________________________ ŞTIRI TEATRALE Duminică la 27 fevruarie se va da un concert de d-nu Hnbsch—cunoscutul nostru artist, cu graţiosul concurs a! P ’nc pesei E'o. iaA. Bibescu. —0 p'ăcurâ ocasie pentru publicul nostru bucjrestean de a petrece o oră agreabilă—D-'iu Hflfoscli este un ari'st cunoscut, şi ap "ornat de publicul cunoscător. Iată programa BALTA ATUENEULUI Duminica la 27 fevruarie 1883 la 1 şi jum. p. m. MATINEE MUSICALE Dată de d. Eauard A. Hub eh cu gra-ciosul concurs al Principesei Elena A. Bibescu (născută Manolrebi-kostacbi) şi al Domnilor Ştefan Vlădoiano, C. Diinitreseo şi Schipek. PROGRAMMA Partea I. -.1) TRIO in Re minore.. MENDELSSOHN. a. Molto allegro agitato b. Andante c. Scherzo d. Allegro approvis-cionato... Principesa Bibesco, Hiibşch. Di-mitrescu, 2) SERENADA pentru quaitete... ITAYDEN. 3. ADAGIO ŞI FINALE din Kreutzer-Sonate... BEETHOVEN. (esecutate de Principesa Bibesco şi Hiibseh) 4. QUATUOR IN FA majeur op. 18,... BEETHOVEN. a Allegro con brio b. Adagio effectuoso ed appassionato e. Scherzo d. Allegro. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipscani No. 60. Pe ziua de 25 februarie 1S83. Bairp. Vfci’o 5o'o UenU Adio ti a Vilii. . . « 93‘k 933/4 5°|o Renta Romană Terpetoa , 91»/. 92U., 6°jo Uii'isaţim’i de s.ut. . . . 100- 1003(4 6o,o Utilij. Căilor f Uom. îejalf 102'u 103' j 5o/o * Alo*i ici pale ... - Sfii/, 86 ip 10 fr. , Casei Pensiurrlor 300 1 225--- 230- Solo Scrisori lunciare rnrale. . , 9fl3|, 9H| 7o,o Scrhuri iiu.aîe. . . 103- 103i/i 00,0 Scrisori fondare orfane . . 88t[2 89- 60[0 • » » 98'|2 99'/, 7o|o » » » 1013/* 102*i. Impr. cu p ime Cuc. (20 1 b.) 32- 33- Acpi llăncei Niqionele Român e 2501. 1300 1315 , , Soc cred. mob. rom. 500 1. 210--- 215- » , » Rodi. de coiAtruc^ii 5001. 525--- 530- » * * de Asig. Dacia-llom 3001. <08--- 413- . » » » » Nojiona'e 200 l. 240- 245- Oiverse Aar coiura nrginL . . . 1 3/4 2 - » » lii’ete de Banqne 1 3,4 2 Fiorini valoare Austriacă. . . - 211- 2.12--- Mărci g.-rmane....... 1 23 1.25- Bancnote francase...... 90'|*. lOO'/s DE ÎNCHIRIAT JWSrtt ria de pe Calea \ âcăreşti No 9. (supra-nu* mita Ochi Albi). Doritorii sa se ac'reseze la D-na Elena Nicoleanu in acea proprietate in etajul de sus. Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brutaru, No. 1. * 4 v************************* ^SUNTCELE MAI BUNE DIN LUME Garantă sigură dală înscris. oh- SINGER C 9 poarlâ marea j1 latină de cusut new-york. de sus a s lut Fabricai. C. NEIDLINGER, A§ent general MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER u ii Ml IIIII ni 11 ,T,7i77r.' Fm mr.. ■ i.'T IHJECŢIUfiE GRÎE31AULT & G MATIGO EţOInalrmant* prcparnt» cu fotite Matlconlnl cruvia. acostă injecitune’şi au căşt(i*ntu tn pulinu arini ui rcputnpuno universalii. Ea cura* rcbuMe pu,ln“ UmPa »culamentole celle mal Dtponua u Carii, uiu Miaiutt « f, *. nu VMtnm, şi in principalele Pherrrticll O r.~rr MAGASIN fondat SPECIALITATE de MACHINI cu VAPOR SEMI-FIXE ŞI LOCOMOBILE Horizontale şi verticale de Ia l-5o cai Maşină orizontală Maşină verticală Maşină orizontală locomoOilă sau pe patine. de la 1—20 cai [Căldare cu flacără directă dela ; 3—50 cai _ _ f£]fiL{c A i locoraobilă sau pe patine. Căldare cu intoreerea flacă-rei, de la 6-50 cai. I. HERMANN LACHAPELLE trâmitc franco prospecte detailate. I. BOULET Al Comp SUCCESORI. Ingineri mecanici. tParis RUE BOI NOD 31—83 (BULEVARD ORNANO 4-6) fosta stradă 1' uubury Poissonnicre Paris AYIS CIHCULAH Onorate domnule . Ne grăbim a vG înştiinţa, că la „ CAVALERUL DE MODA" cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbaţ şi Bieţi, a soi sit pentru Şoşonul corent, un bogatu Asortiment de Costu- me eu şi fără Talie,din stofele eele mai moderne, confecţionate aupa noulu Jurnal. Pardessiuri hanţe novenută pena la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisio , nuanţe bine alese. Cos- tume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Provien veritabil deBrOnşi Drap de Sedau. Un enorm Asortiment de Paltoane line şi elegante, de stofe Hat in trise. Şepekin floconat, Montagnac laine-douec, Aiderdon şi KHaistic veritabil. Blftni de lues şi \ o-yage, do Scoug, Astragan, Biber la gulere şi maniei. Blânuţe scurte depanatoare, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ilo sunt destul de convenabile spre a putea invingo vereonciireuţu leală. LA CAVALERUL DE MODA - 2 Strada Solari 2 şl colţul Stradel Covaci timpul INJECTIUNEA RAQU1N din Copahivate do Sornlc vindecare sigură şi repede INJE'^ŢIUNEA RAQUIN e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât timp căt e necesar, fără frică de vreun r-'U, ce’l produee alte producte similare. Această injecţiune e de -juns singură spre a obţine o vindecare complectă a Maladieior Secrete PARIS 78, Faua St-Denis. 78-PAR18 unde se află şi hârtie şi vizicătoare de Âl-bespei/res întrebuinţate in spitalele Franţei. Se mai găseşte şi in Bncurcşti la linii F. Bnis farmacist şi J. Ovessa dro-gulst. DESFACERE TOTALA Fostul Magasin al repausatului Luca Pană argintar, firma Şearpele d’aur sa mutat Strada Poetului No. 17şi se află de venzare, cu preţuri foarte moderate, felurite objecte de artă lucrate Feligrand in sârmă de argint, precum : Uă tavă, uua Casetă, două candile, mai multe perechi brăţări, ace de cap in formă de săbii, pusei şi păsări, cercei, deosebite modele, colete, călimări garnite in pietre de smarand, robin, mărgăritar şi diamant, precum şi zarfuri şi mai multe lucruri de argintărie şi bijuterie. Rugăm pe onor P. s6 bine voias-că a ne onora cu presenţa d-lor spre a vizita acest Magasin, de oare ce se ivesc rare ocasiuni pentru objecte de o asemenea artă. Membru al Academiei da Medicină din Pari^ Medic en şef al Spitalului Saint-Louis. Vindecă neapărat şi radical Rhumatismele, ma» iad iele de pele ceh mai vechi, JJartrele, Scrofulel*, Ulcerele, Viciurile sângelui şi t6te accidentele provenind din maladii contagidse nuoi seu vechi, şi cari au reaistat ori cărui alt tratament. Resultă din experienţele făcute In spitalele din Paria. Londra, Rio-de-Janeiro, etc., că acest sirop, approbat de Academia de Medicină din Paris, esi© cel mai bun, cel mai actif şi cel mai economic din dopurativele cunoscute. El convine ambelor sexe, tutor verstelor şi tutor temperamentelor. A se păzi de contrafaceri şi a exige pe învelişul pecetluit, timbi’u! (imprimat în albastru) guvernului francez, şi semnaturile de mai gios cu cer-nâlă rojie • Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 3i, MJE DE Cl.FRY, HUE P0ISS0N.MF.nE, 2 H <• tite pharmaciele si irogueriele cele bum. PETRACHE IO ATS Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dr. palatul regal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai esceler brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Pi du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Crei de Holande, Stilton, Crema Regali, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de gâscă. Diferite rinate, de Barbuni, Hiel. Aal-Fisch, Aai-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostanda si Constantinopol, Icre prot| pete, moi si tescuite ne m*run; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si 1 felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceainri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din c« mai renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constnntinopol. Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocana vin roşu şi alb enalitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasm,fva rSmăne pe deal satisfăcut, nu numai de bunătatea şi egalitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt onest. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ; MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Brozzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Tipografia N. Miulescu, sala Theatrulu* Bossei. VII-l-TI» do Tetral Naţionali] Bucureşti DE COLONIALE SI DELÎCATESE D. G. MOCIANU VIS-A-VIS DE TffEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. f^Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martmique. Banane de lajBayona. Benediclin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Frcres din Francia, Cognac vienx, Cognac fln champagne. din Cognac. Liqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Natnrală. Romuri adevărate din Jamaique. Annnas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnm şi in Klrsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul constiineios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. ol) D?GIBERt