\ VINERI 25 FEBRUARIE 1883 ABONAMENTELE 40 i*>î 22 lol 60 lol /< Vdministrada^ Oa.lea "Vic^toviei CVi«. t J ANUL AL VIII.—No. 44 TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRREI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > , II . ... 2 50 1 Hi,-; mbtitt ţiltr. ai MtA» *l!mp Bucureşti, 24 Februarie 1883 AnHnţnrile ji inserţiile se primesc «ncnreştî, Ia Administraţia ziarnlnî ia Viena, la biuronrile de anunţuri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppeiik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nclmprlmate se ard. Mu este şarlatan care să nu vor-iscă in numele sincerităţii, nici ftt^tut 'care să nu proteste dedesinte-sare şi devotament amical. Am putea oare zice alt-fel despre !verii, care, prin organul seu prin- J"[ial Românul. îşi propune a face rs de sinceritate politică, luând ept punct de plecare atitudinea o-isiţiunii faţă cu purtarea guvernu-! iu Gestiunea Dunării ? Este ciudat lucru a vedea că, pănă recurgă Opositiunea la maxime litice spre a biciui ncsinceritatea nvernului. se acaţă de densele însuşi care păcătueşte contra sincerităţii i mod vădit. A.st-fel jurnalul Romanul, cu data t 24 februariu curent, aplică la nprcjurările noastre eăte-va exem-•. cari osebit de aceea eă denotă «onfusiune in spiritul autorului, dar ioi nu pot fi aplicabili de cât pur • 'ii guvernului. El aduce exemplul nesineeritătii gu Inmlui franci» din 1870. care a ns imperiul la catastrofă pentru că a arătat adevărata sii naţiune. ci a Bruiat, spre a obţine votul Camerei I ntru declararea resboiului cu Ger nuia. eă oştirii francase nu-i lipsea i a măcar nn nasture : şi cu aceasta tea să probeze că Opositiunea din ■"mânia, in ajunul rosbclului din susţinem! I România nu poate lua [tarte isbel. Mai ăntâiu să desluşim aci că n a st de loc vorba atunci despre pre-'■tirea armatei, lucru in care Opo-liunea nu ar fi putut spune nici-un ivănt. pe eăt timp magasinele ar-/ atei şi controalele ei nu pot li cu- noscute, in tot. amănuntul lor. de cât de către guvern. Atunci singurul lucru ce preocupa pe ori-care bărbat politie era numai, daca ar fi fost in interesul nostru să intram in resbel, fără nicl-un căpătîiu, precum o propunea conducătorii Regimului actual, şi precum au făcut'o chiar, neingrijind să-şi ia garanţiele cuvenite pentru mai la urmă, încât la sfârşit am dat de mal. n'am fost nici recunoscuţi ca aliaţi ai Rusiei, nici admişi a participa la yichiăiarea tractatului de pace. şi ni s'a pretins şi retrocedarea Basarabiei. Dupe atâtea nenorociri cari au decurs din nechibzuinţa oamenilor guvernului actual, a mai face şi reclamă politică din faptul intrării in resbel, este intr'a,dever a recurge la ne-sinceritate, a căta să scape Regimul acesta de respunderea resultatului funest ce s'a obţinut, printr'o tiradă de şarlatan, aceea că s'a pus Încercare bravura ostaşului român ! Apoi este nn ecuivalent al tutor pagubelor morale şi materiale, ce a încercat tara prin acţiunea politică a guvernului, bravura adusă Ia iveală a ostaşului român şi pe care nimeni din noi Românii n'a pus’o vre-odată la indoială. Nu ; o asemenea, constatare pe eăt poate satisface este numai ca don-cliişonadă. Omul matur, bărbatul de stat caută foloasele practice, in ori care întreprindere politică, şi acestea lipsesc la inchiăierea socotelei faptului cu care se laudă d. Kosetti-Brătianu. Să urmărim insă mai departe exemplele ce ne aduce Romanul. El ne mai zice. venind acum la lupta Opositiunii in contra guvernului in cestiunea Dunării, că actualul conducător al destinelor marelui popor engles. d. Gladstone. a spus cănd-va adevărul : ..Nimic nu e atăt dedemoralisator .,pentru o tară de cât o mare ces-„tiune tractată fără sinceritate. Si aceste cuvinte cearcă a le îndrepta iarăşi in contra Opositiunii. pe basa unor cuvinte ale d-lui N. lonescn din 1881. căruia i plăcea a atribui unei inspiratiuni din partea guvernului de la Bucureşti atitudinea delegatului nostru din Oomisinnea de la Galaţi contrariă ante-proicctului Austriac: cum şi pe basa eă. intr'un raport, su|ius Delegatiunii ungare in 1881. ouvernul anstro-maghinr constata că bicercărilo unei înţelegeri cu guvernul Homăn erau pănă atunci „zădărnicite ..prin conceptiunea ce domneşte in „România, care 'şi declară propriele „salo interese primejduite, daca se „va acorda monareliici aiistro-iingare „in II nunta ce i se cuvine la, Dmiârea-„de-jos." GJe are a face in cât pentru noi cuvintele d-lui Iouescu şi declararea din senul delegatiunii ungare, făcută intr'un mod vag. care. departe de a acusa intontiunile guvernului nostru, deploră împrejurai-» că România, adică Naţiunea, se opune a ceda drepturile sale Austro-Uiţtariei! In ce raport stăm ţioi Oposiţiunea cu d. Nicolac Iouescu ? Domnia sa comptează cu oposiţiunea pe atăta eăt şi cu guvernul, şi este singurul barbat politic care are darul de a vorbi şi pentru şi contra in aceeaşi cestiune. Ast-fel i se poate găsi d-lui Nicolae Iouescu căte două opiniuni, ce se lovesc in cap, m:i> -ui toate Gestiunile in care 'şi-a exercitat domnia, sa talentul de orator. — Apoi scăpaturele acestei celebrităţi care comptează in toate părţile fără a fi stabil imde-va, cuvintele produse in vagabondagiul spiritului său, ni se pot opune noă. Oposiţiunii stabile şi necontrazise, Opositiunii care se leapădă de d. lonescn, precum d. Io-nescu se leapădă de densa? Pentru noi induoială nu este că delegatul Român in Oomisinnea Dunăreană a vorbit din propria sa inspiraţi une contra ante-proicctdui austriac, şi dovadă avem tot protocoalele zisei comisiuni. in cari se vede că delegatul nostru, lăsat fără instrucţiuni de la guvernul din Bucureşti, a fost observat de către delegatul anstro-nngar că nu spunea o părere a guvernului Român, ci numai o părere a sa personală. Altă dovadă şi mai convingătoare sunt actele publicate de către fostul ministru Român % la Paris, de pe timpul aceia, repo-satul Callimachi Catargi, din cari se constată că, pe când Austro-Ungaria, prin ambasadorii sei. punea cel mai mare zel n-şi pleda causa înaintea cabinetelor puterilor color mari si a le câştiga in favor, guvernul Libera-lisim din Bucureşti ţinea pe miniştrii săi din străinătate cu manele in sen; iar când dintre aceştia vre-unul, precum a, fost reposntul Callimach-Oa-tnrgi, desolat de curentul contrariu noă ce se forma in diplomaţia europeană, venea de la sine să ceară instrucţiuni, cabinetul din Bucureşti ii respundea .pipăie terenul!" sau „apără te. dar nu ataca!.“ nisce respunsuri derisorii. cari umple de scârbă şi de indignare toată cons-ciinţa de Român şi care a determinat triumful Austro-Ungarici înaintea Cabinetelor Europene. Iată despre sinceritate! Aci se aplică cuvintele marelui Gladstone, la sinceritatea cu care se tractează de către guvern o cestiune mare. Avu-ta-ţi dar voi sinceritate, de când lăsaţi [ie Austro-Ungaria să câştige in favoarea, sa opininnoa Europei iu ces-tiimea Dunării, pentru ea voi in timpul acesta să pipăiţi terenul! Încetaţi cu şarlatan ia. căci nu trece! Ceea ce aţi penlut, prin nesince-ritate aţi perdut şi nu se va găsi nimeni care, cunoscând bine faptele ca şi propriele declara ti uni ale Regimului înaintea corpurilor legiuitoare ca şi prin presă, in Romanul din Ci junin 1881 , să vă scusezc şi să» vă absoalvă. Înaintea alegătorilor zice insă Românul că se va resolva dreptatea guvernului, cestiunea bunei sale conduite ! A borbi cu atăta siguranţă ştim astăzi ce va să zică: este a avea majoritatea colegielor in jiosimar, a comp- ta pe supunerea oarbă a celor [orbi ti de interesul lor privat, avănd o funcţiune sau un profit in perspectivă de la guvernul Liberal, care fa ec liberalităti cu punga Sfiitului. Cu toate acestea noă tot ne place a crede că, in facia unui interes a iui de mare ca Dunărea, compromis de către acest Regim, acei ce pănă acum n'au urmărit la alegeri de căt o slujba sau o căpătuială, vor sci sa se rădice pănă la înălţimea demnităţii personale, şi intr'un elan patriotic să vină a da contingentul lor la formarea unei majorităţi contrarie d-lui Rosetti Brătianu. Ast-fel se va cruţa multe alte nenorociri şi evenimente ce le poate atrage intemeiarea unui guvern gene-ralmente scârbit şi condamnat pentru trădările sale. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 6 Martie — Camera doputaţilor. —După un discurs nou al d-lui Jules Fer-ry, prin care prezidentul consiliului a pus cestiunea de încredere, Camera a votat cu 307 vontra 182 o ordine de zi exprimăn-duşi încrederea in cabinet şi respingând luarea in considerare a propunerilor .de revizuire. Atitudinea împăciuitoare a d-lui Gladstone tata cu Franţa, afirmata prin discurs seu de Luni in Camera comunelor, va contribui Ia îmbunătăţirea relaţiunilor actuale a celor doua cabinete, dar nu este exact că negoţierile in privinţa afacerilor din Egipt s’au inceput iar. In tot căzu Franţa nu va lua iniţiativa negoţierilor celor noi. Berlin, 6 Martie.—Gazeta naţională anunţa că generalii Blumenthal, comandantul actual al corpului 4 de armata la Magde-burg s’a numit ministru de rfisboi in locul generalului Kameke. Imperaiul Vilhelm a numit pe prinţul de Gallcs feldmarşal general prusian. Londra, 7 Martie — „Morning Post“ zice ca instrucţiunile pe care ambasadorul Rusiei le-a primit de la guvernul seu in privinţa chestiunei Chiliei, nu este aşa cum Ie presupuneam cei-l'alţi plenipotenfiaii din conferinţa. Se crede ca, prin urmare, nici o hotârire nu se va lua asta-zi asuDra a-cest.ei chestiuni, afara numai de nu va primi contele de Mohrenheim noi instrucţiuni de la Petersburg, înainte de 3 ore. Pesta, 7 Martie.—împăratul Francisc Io-sef a dat un decret de amnistie pentru toti supuşi ungureşti care s’au sustras de la serviciu militar şi care locuesc acuma in Roman ia. #ii formaţiuni „Fosta” al'lă eă actuala, administraţie comunala din Galaţi a rămas geamia lisată de destrăbălarea in care se află [lână acum serviciile publice ale comunei. Nici un respect a le-gei comunale şi de comptabilitategenerală, nici o regulă in incasarea veniturilor şi ordonantarea eheltuclilor, nu se observa pănă azi. Totul se face in bobote şi după bunul plac a celor ce pe rând au fost in capul comunei. Era d-ajuns ca cine-va să să se presinte cu o cerere zicând că a făcut cutare lucrare in cutare mahala, şi fără nici o constatare dacă acea lucrare c făcută sau nu, dacă e făcută cu învoirea celor in drept sau in fine dacă e credit bu- getar sau nu, pentru aseminea chel-tueli, se ordonanţa plata şi se pri-mia paralele. 0 droaie de funcţionari s au creat apoi fără nici o necesitate şi fără nici un rost. Din a-eeasta cauză casa comunală a ajuns la colosalul deficit de aproape 400,000 lei num ii de la aprilie trecut şi pănă azi. In urma acestora, actualii cărmui-tori comunali au decis d'a pune ea-pet acestei stări de lucruri şi a, lua severe măsuri ca să stabilească legalitatea, onestitatea, şi economia in afacerile comunei. Se zice că Camerile se vor prelungi până la 15 Martie. CRONICA Repetifiunile operei d-lui Gaudela „Fata răzeşului" sunt deja atât do înaintate in eăt iaşănii vor avea deosebita plăcere de a o vedea reprezentată pe scena teatrului naţional pe la începutul lui martie. — Această operă e admisă de comitetul teatral din Bucureşti, unde, din cauza cheltuelilor ce necesitează, nu s’a reprezentat. D-nii A. Simionescu şi N. Gavril s’au numit in funcţiunile de mijlocitori de mărfuri la bursa de comerţ de pe lingă camera de comerţ a circumscripţiei .V, cu reşedinţa Ia Bucureşti. * Monitorul de ieri publică concursul pentru ocuparea, in mod provizor, a catliedrei de drept natural şi internaţional public şi privat de la facultatea de dr pt din Bucureşti, pentru zioa de 10 Iuuie anul corent. Această publicare este o plăcută suipriză ce ne face ministeriu, cănd ştim câtă luptă s’a pus din partea d-lui Tocilescu, Direc-torele acelui minister, pentru a căpătui pe fratele d-sale Iorgu Tocilescu, caro abia sosit din streinâtatc, i s’a păstrat onoarea unei cathedre, ne avănd ca proponimonte nimic alt de căt calitatea de frate cu poreclitul numismatic director al ministerului — Consiliu permanent al instrucţiune! publice n'a rămas surd la insistenţile puse de d-nu director, pentru a ’şi căpătui pe fratele său — Majoritatea compusă de d-nu Davila şi alţi doi membri ejusdem Lrinae, a opinat in interesul faeulfăţei de sigur, a se da eathedra d-lui Iorgu Tocilescu. — Minoritatea ănsă csre n’aude cu aceleaşi urechi cale majorităţei, a respins cu tărie propunerea ce li se face, privind’o ca pernicioasă instrucţiunei publice. — b-nu ministru Aurelian or cât de mare dorinţă ar fi avut să nu strice hatârul directorului său, a urmat ănsă avisul minoritâţei respectând şi de astă-dafă opinia susţinută de venerabilul d. Zalomit, care de 30 ani de cănd se află in capul instrucţiunei publice n’a fost condus de cât de o singură dorinţă, inllorirea instrucţiunei publice. — Aducem omagiile noastre veteranului profesor caro ştie şi in zile de grea cumpăni să lupte pentru instrucţiune, şi sa nu lase ca profesoratul si fie şi el un mijloc de eiracla-diseali pentru influenţii zilei. Ieri seară, pe Ia orele 0, un lănăr grec Fotino ’şi-a tras un glonţ de revolver in gură, lingi zidul bisericii Sf. Visarion. Pacientul a fost transportat in dată, inci in viată, Ia spitalul Filantropia. * Comisiunea de anchetă aleasa de primărie pentru a cerceta diferitele servicii s’a complectat prin alăturarea unei comisiuni de oameni tehnici, compusă din d-nii ingineri Manovici, Gapuţineauu , Olănescu, Duca şi Zeuceanu. * La 10 Iunie viitor se va tino concurs Ia universitatea din laşi pentru ocuparea TIMPUL catedrei de drept natural şi internaţional public şi privat de la facultatea de drept din Bucureşti. La 15 septemvrie se va ţine concur peutru trimiterea la studiu in străinătate a 12 tineri cu bursele lăsate de Iosef Nicu-lescu. Condiţiile sunt publicate in Moni torul de ieri. D. Gr. Tocilescu va ţine Duminică, 27 curent, orele 2 d. a., la Universitate, o conferinţă asupra cronicei lui Hur. •-"Aflăm ca d. Ureche va depune iar de-misiunea de membru al comitetului teatial Ni se spune că se va institui şi in Suceava o Bancă de credit agricol. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul ieri, după ce a lucrat aproape o oră in secţiuni, a trecut in şedinţă publică. S a votat indigenatul d-lui Constantin Barbescu. D. ministru Sturdza a comunicat proiectul de lege relativ la emiterea rentei de 15,000,000 pe seama ministerului de resboi. Camera D. ministru de finanţe Lecca a depus in şedinţa de ieri proiectul de lege pentru modificarea legii casei pensiunilor. Proectul s’a trimis de urgenţă la secţiuni. D. V. A. Urechiă a citit proectul de lege relativ la convenţiunea consulară intre Statele-Unite şi Bomănia. Proectul s’a luat in consideraţiu-ne fără discuţiune — S’a votat in total cu 52 voturi contra 4 şi 7 abţineri. S'a primit apoi fără discuţiune cu 53 voturi contra 3 şi 7 abţineri proectul de lege relativ la anularea creditului de 1,016,000 lei, al ministerului lucrărilor publice. S’a votat fără discuţiune, cu 61 voturi contra şi 5 abţineri proectul de lege relativ la acordarea unui credit de 108,125 lei, pe seama bugetului datorii, publice, pentru plă-tirea cupoanelor rentei amortisabile din 1882. S’a luat in discuţiune proectul relativ la acordarea unui credit suple-mentar de 50,000 lei, pentru plata cheltuielilor de comision, schimb şi agiu şi pentru plata titlurilor rentei amortisabile 5 la sută. S’a votat cu 50 contra 4 voturi. T* U S I A Cetim intr'o foae berlineză : Iţe mult se ştia, că o persoană din familia imperiala, rusă se afla permanent in lipsă de bani, in căt numai energica intervenire a Ţarului a înlăturat o ruină complectă. Din Stutt-crard se scrie, că in vara trecută sumele mai apăsătoare din datoria cea marc au (ost achitate din caseta im penală, dar tot-o-dată acel unchiu a fost pus sub curatelă şi departament de apanaje a fost pus ca tutor. De atunci acest departament dispune de cele 150,000 ruble, ce i se cuvin anual acelei persoane după lista civilă şi plăteşte o sumă fixă lunară pentru întreţinerea casei Maitre d hotel este responsabil, sub pedeapsă de a fi gonit, ca acea sumă să nu fie depăşită cu nici o kopeică; restul listei civile servă la achitarea datoriei, din care o parte e prea neplăcută. Ou toate acestea, cu ocazia unei călătorii in streinătate, s au dat acelei inal-e persoane 1300 ruble, peste suma ficsată de 5000 ruble]dar s’a trecut cu vederea de astă data şi sa plătit. Sinucidere Galaţii ne spune că in ziua de 19 curent pe la orele 4 şi jumătate p. m. s’a găsit sinucis cu un revolver, in camera unui birt de de lăngă gara de la Galaţi, un tăner al căruia nume şi pronume nu se ştie, ce sosise cu trenul din Bucureşti in seara de 18. Lovitura a fost dată drept in inimă, de aproape, şi moartea a fost instantanee. Signalmentele lui sunt: ca de 18 ani, blond, slăbănog, sprăncene ntari, păru castaniu, tuns mărunt, barbă şi mustăţi n’are, talia de mijloc, după aparenţă se crede a fi austriac. îmbrăcămintea lui este : surtuc, pantaloni şi vestă neagră de stofă cam groasă, căciulă neagră imitaţie, că-maşe albă murdară şi ismene de olandă groasă curate, ghete in picioare ; afară de aceasta mai avea şi un gheroc negru de previan subţire, care nu părea a fi al lui. Lăngă dănsul s’a găsit un levol-ver nou. avănd 5 cartuşe pline şi unul deşert. Asupra lui nu s’a găsit nimic alt de căt o hărtioară mică pe care era scris cu creionul: „Al. Meidlinger. Icoana strada No. 8 Bucureşti. “— In Bucureşti se zice că acest tănăr ar fi fost in serviciu d-lui Milo. REVISTA ZIARELOR Românul ne spune, că mai ales in luptele politice se cere sinceritate şi dovedeşte prin exemple, că amar plătesc naţiunile căderea in cursele in-şelăciunei politicianilor. Aşa este ! Dai- cea ce foaea oficioasă voeşte, este să facă pe opoziţie a nu mai lupta geaba contra guvernului actual, cu care este naţiunea! ? România liberă, analizând întreaga cestiune dunăreană, spune streinilor, că in asemeni ocasiuni Românii sunt uniţi. Nu ne supunem—zice organul independenţilor, de căt la restricţi-unile impuse de tractatul din Berlin. Atăt şi nimic mai mult ! Raţiunea, vorbind de starea in care se găsesc profesorii, îşi exprimă speranţa, că daca aceşti cultivatori de oameni nu se vor mai teme că vor muri de foame şi că familia lor poate ajunge pe drumuri, atunci şi ei vor lucra mai cu inimă şi curaj. Poporul, devenind mai luminat, va fi mai recunoscător cătră educatorii lui. Un IuClU să nu uite profesorii : Ştiinţa fără moralitate este ca lumina fără căldură. Caracterele ne lipsesc, deci profesorii să caute a da oameni de inimă, caractere bune, căci numai aşa îşi vor asigura pe viitor o situaţiune mai strălueită. Binele Public este ingrijat de mişcarea socialistă, ce a inceput a se arăta şi in societatea noastră. D. 0. A. Rosetti a spus’o. că tre-buesc revoluţiuni, întrebarea este numai : de unde să inceapă ? De sus in jos sau de jos in sus ? D. Rosetti zice, că de sus in jos, pentru că d-sa şi ai sei se află astăzi sus. Se ştie, că şeful demagogilor noştri tinde la tulburări ; că a intărîtat pe săteni contra proprietarilor; că vrea să şteargă şi idee de religie şi Dumnezeu. Dar mai grav este, cănd ideile socialiste se traduc in legi ! Camera română a hotărît să pună Ia ordina zilei legile socialiste, propuse de d. Rosetti. ABUZURILE DIN GALAŢI Raportul comisiunii de anchetă parlamentară Sâmbătă s’a inceput in Cameră discuţia asupra resultatului anchetei ce se instituise in urma denunţărilor că Ia comuna Galaţi s'a comis abuzuri. Raportul este destul de elocinte pentru a mai fi trebuinţă d'a-1 însoţi de comentarii. Domnilor deputaţi, Prin legea din 16 Decembre 1881, comuna Galaţi a fost autorisatâ a se impru-muta de la casa de depuneri şi eonsemna-ţiuni cu suma de 2,500,000 lei, spre a plăti vechea sa datorie către această casă şi alţi creditori, iar restul să ’1 întrebuinţeze in pavarea stradelor principale cu piatră cubică. Prin art. 2 din această lege s’a înfiinţat o comisiune care să constate datoriile comunei, să incuviinţeze rădicarea banilor de la Casa de depuneri şi să aprobe Îmbunătăţirile de făcut. Această comisiune s’a intrunit pentru prima oară in ziua de 3 Aprilie la Galaţi, -compusă din D-nii : Nacu C. Opranu, Ra-coviţs, Constantineseu, Gheorghian şi delegatul guvernului, inspectorul financiar Con-stantinescu. Comisiunea s’a ocupat mai ănteiu cu lichidarea datoriei către Casa de depuneri, care se urca la suma de 1,245,161. bani 78, capete, plus procente păuă la achitare, şi a auterisat pe comună a converti acest împrumut. In al duoilea rând, a esaminat datoriile comunei către diferiţii creditori a căror plată se cerea imediat şi care se află consemnate pe larg in procesul-verbal al comisi-unei din 10 Aprilie 1832 in sumă de lei 222.481, bani 89. In această sumă intra diferite mandate rămase neplâtite la 31 Martie 1882, din eserciţiele trecute in sumă de lei 186,753, bani 7. Comisiunea incuviinţat a se rădica de la Casa de depuneri această sumă de lei 222,481, bani 89, cu condiţiune insă ca rămăşiţele de venituri din anii trecuţi pe cari comuna ’i prevede ca resurse budgetare ale anului 1882 — 1883, să le verse la Casa de depuneri in comptul acestui avans, până ce comisiunea va lichida întreaga situaţiune a comunei. Această lichidare definitivă a tuturor datoriilor comunei, comisiunea na putut o face atunci, din causă că dosarele şi comptu-rile fusese inaintate la Curtea de compturi, de la care s’a cerut înapoierea lor. La 14 Ianuarie 1883, eomisiunea^s’a intrunit in a doua şedinţă in persoana T»-lor: A. Gh orghian, Sefondache, sub-semnatul şi delegatul guvernului D. Constantineseu, şi a voit mai ănteiu să constate modul cum se esecutase precedentele sale de-cisiuni. In privinţa convertirei imprumutului de la Casa de depuneri, comuna a presintat recepisa acelei Case constatând plata sumei de lei 1,319,724 bani 88, ce datora. In privinţa intrebuinţărei sumei de lei 222.481, baui 89, comisiunea a con-tatat cu părere de râu că s’a nesocotit intr’un mod absolut decisiunea sa. Mai ănteiu, ve-rificăudu-se mandatele in suferinţă presin-tate de comună la 10 Aprilie 1882, s’a vezut. nă parte din ele fusese plătite inca din anul 1881, ast-fel că se ceruse de la comisiune plata unor datorii fictive. Dintre sumele ce urma a se plăti dina-cest fond, unele nu au fost achitate precum: fonciera proprietăţilor comunei şi de 5 la Sută de la funcţionari, ş sume, in loc de a se afla in casa lă, au fost intrebuinţate in cheltuit nare. In căt priveşte obligaţiunea impi munei de a restitui la Casa de i avansul făcut,-comisiunea a constat şi de la 10 Aprilie pănâ la 14 fu L se încasase rămăşiţe in suma de lei bani 5, totuşi nu se vârsase nici la Casa de depuneri şi se întrebi» choltueli de pavaj, aceasta in conţi iărei comisiunei, şi fără aprobarea ti va la aces'e lucrări. Este de observat mai ales că to te cheltueli s’au făcut chiar indî plecarea comisiunei din Aprilie, fi se fi pus măcar in vederea acestei1 ţa şi necesitatea lor. Comuna voind a justifica intrel acestor fonduri, a căror destinaţii» schimbată de densa, a presintat 5 lucrări de pavagiu pe care comisie. crezut datoare de a le esaraina, sp stata daca fondurile acordate de Cs sese iutrebmnţate in folosul aceste: ne şi in conformitate cu legile esi:J Prima lucrare este contractul dea sionare de piatră. Comisiunea s’a că de mai mulţi ani se afla in port îţ siunei parlamentare, dar chiar o le cialâ conform art. 40 din Igea co lităţei generale a Statului. Cu toate se procede la licitaţiune şi de şi er: de un material care urma să se adi strâinâtate, şi care necesita conform şi 50 publicaţiuni atât in ţară că străinătate, in termen minimum de tolu-i cu o repeziciune inexplicabil blicaţiunile nu se pot face de cât in in termen de 28 de zile. Intr’adeV au r-şit de la primărie la 13 Februari sub No. 898—902, iar licitaţiunea fixată pentru zioa de 8 Martie. Ci nile de aprovisionare nu era nici io nici aprobate de minister in un facerei publicaţiunilor, căci ele se v mulate in zioa de 27 Februarie, in mini-terului la 3 Martie, şi aprobate dinul 3 457 la 4 Martie. a iceiaţi ne siste t care na , Din dos de adj : a concui Uni» al fi in aude insa isae'teii t ii ieris tillţi' * Silit Iş ţ * * L 1). FOILETON CAPTIVUL Episod din Don Quijot de Cervantes (Cfip. XXXIXXL şi XLI Part. din Spanioleste (Urmare). „Ce-i aceasta, fiica mea ? Eri, pe la inoptate, inainte de a ni se întâmpla această grozavă nenorocire in care ne aflăm, te-am vâzut cu hainele ce obicinueai a purta in casă, şi acum, fără să fi avut timp să te îmbraci, şi fără a-ţi fi dat vre-o veste plăcută pe care s o poţi serba cu podoabe şi găteli, te ved îmbrăcată cu cele mai bune haine ce eu am ştiut şi am putut să-ti dau, cănd soarta ne favoriza mai mult. Respunde-mi, căci aceasta me miră şi me uimeşte mai mult decât chear nenorocirea in care mă aflu. Toi ce maurul zicea fiicei sale, renegatul ne spunea noue, şi ea nu-i respundea nici un cuvSnt. Dar cănd el vezu la o parte a corăbiei sipeţe-lul in care ea avea obiceiu să-şi ţină juvaerurile şi pe care el ştia bine că-1 lăsase in Alger, şi nu-1 adusese la grădină, remase ăncă şi mai nedumerit, şi o întrebă cum venise acel sipet in măinele noastre, şi ce cuprindea el. Atunci renegatul, fără a aştepta să resp undă Zoraida, ei răspunse el : — Nu-ţi da osteneală, domnule, să Întrebi pe Zoraida, fiica ta, atâtea lucruri, căci singur eu te voi satisface in toate. Vreu deci să ştii că ea este creştină, că ea este pila lanţurilor noastre şi scăparea noastră din robie. Ea se află aici de bună voea ei, tot atăt de mulţumită, după cum inii in-chipuesc, de a se vedea in această stare, ca şi cel ce ese din întuneric la lumină, din moarte la viaţă şi de la durere la glorie. — Este adevărat, fiică, ce spune acesta ? zise maurul. „Aşa este, respunse Zoraida. — Că in adevăr, respunse bStrănul, tu eşti creştină şi că tu ai pus pe tatăl tău in mâinile duşmanilor sei ? La aceasta respunse Zoraida ; „Eu sunt in adever creştină, dar nu te-am pus eu in acesta stare, căci niciodată dorinţa inea n’a mors pănă acolo ca să te las şi să-ţi fac rău, numai să-mi fac mie bine. — Şi care-i binele ce ţi-ai făcut, fiica mea ? „De aceasta, respunse ea, întreabă pe Zela Marien, că ea-ţi va spune mai bine de^ ăt mine. IVabia auzi aceasta maurul, cănd cu o iuţeală necrezută se arunca cu capul in marea, unde s’ar fi inecat negreşit, dacă haina largă şi neîndemânatică ce purta nu Iar fi ţinut puţin deasupra apei. Zoraida ne strigă să-l scoatem, şi astfel cu toţii alergarăm indată şi apucăndu-1 de bur-nuz, ăl scoaserăni pe jumătate inecat şi fără simţire. Zoraida fu atăt de adânc mâhnită, incăt ca şi cum era*-deja mort, ăl plângea cu multă înduioşare şi durere. Noi el întoarserăm cu gura in jos. El vărsâ multă apă şi-şi veni in simţire după două ciasuri. In acest timp vântul se schimbase şi noi trebuirăm să ne in-dreptăm spre uscat, dănd mereu din văsle, spre a nu fi loviţi de mal. Dar norocul nostru făcu să ajungem in-clinat pe coasta unui mic promon- toriu sau cap, pe care maurii ăl*nu-mesc „Cava Rumia,“ ceea ce in limba noastră vrea să zică „femeea rea creştină. “ Este tradiţiune la mauri, că in acel loc e ingropată Cava ţi), pentru care se perdu Spania, căci cava in limba lor insamnă femeea rea, şi rumia. creştină. Ei privesc ăncă ca rău augur de a sosi acolo şi a se opri. cănd nevoea ei sileşte, căci altfel nu se opresc niciodată.-Dar pentru noi, locul acesta nu fu numai un adăpost de femee rea, dar şi un port sigur de scăpare, fiindcă marea era foarte turburată. Aşezarăm străjile noastre pe uscat şi nu lăsa-rem nicidecum văslele din măni; măncarăm din merindele ce strănsese renegatul, şi ne rugarăm lui Dumnezeu şi Sfintei Fecioare din toată, inima, să ne ajute şi să ne favorizeze ca să ducem la bun capăt, un inceput atăt de norocos. După rugămintea Zoraidei se dădu ordin ca să se lase pe uscat ta- ţi) Ambii numesc Cava pe Clovinda, li-ca contelui Iulian guvernatorul Andaluziei, dosonorată de regele Eoderic. Tatăl ei spre a o resbuna dădu drumul Maurilor iu Spania, la anul 710. tăi ei şi cei lalţi mauri ae or! ga ţi, căci ea n'avea curagiul. i ninn ei duioasă nu ingăduea | dă dinaintea ochilor pe tatăl ei re .şi pe compatrioţii săi prinşi făgăduirem ca le vom da drug momentul plecării ne fiind nici mejdie de a-i lăsa in acel loc, era ne locuit. Rugăciunele noasj fură aşa de zadarnice, ca să u auzite la cer : in curend. v o ut schimbă in favoarea noastră, i se linişti şi ne indemnA, sa ui inainte voioşi călătoria începută,' zend aceasta, deslegarăm pe n şi unul căte unul ci sooăsem uscat, lucru de care ei remasei miţi. Dar cănd ajunserăm să sc< pe tatăl Zoraidei, care-şi venise j in toată simţirea, el ne zise.: _ „ Pentru co credeţi voi, creşti} că se bucură această ţolină v< că-mi daţi drumul ? Credeţi o mila ce are pentru mine? Nu, gur. ci de turburburea co i-ar na presenţa mea, cănd va voi s nă in lucrare dorinţele sale cele (Va urni , htl * \ TIMPUL a- li- ii fiind a se do date dovedesc îndestul cu câtă ţă se trata despre interesele atat de t, comunei şi couiisiunea se abţine |co comentariu. La 8 Martie, ziua *,uei. primarul observa că s a omis ouvoca consiliul comunal spre a licitatiune şi dispune amânarea tai peste 10 zile, in ziua de 18 Mar-landu-se şi cu această ocasiune dis-inele art. 47 din legea comptabilita-18 Martie, in lipsa consiliului cose deschide licitaţiunea. Se primeşte U din partea unui concurent serios ti imposibilitatea in care se găsesc \entii ele a oferta pentru piatră de la-jeanică, din causă că Serial ce urmează ■ tate. termenul publicaţiunilor lUc.ent. Aceasta petiţ.iune "' lolu la dosar. Se adjudică ' D-lui Poujeolat cu preţul de 9 lei ai metru pătrat. Ace e a ^ juiinistraţiunea comunala, comisiunea a voi, iii esamine modul de întrebuinţare a Ibr-alte venituri ale comunei şi m gen «secutarea budgetului seu. Şi aci : jii el mai intunecos. Alocaţiunilo Iu cedat aproape pentru toate alocuţiunile budgetare, fără autorisaţiunea consiliului co munal şi fără a se prevede resursele din care urma să se plătească aceste cheltueli. Casierul comunei, ingrijat de această situa-ţiune, pune in vederea primarului la 25 August 1882, starea deplorabilă a casei, aretând că de la drumuri s’a incasat 64,679, bani 8, şi că s'a cheltuit 105,509, bani 63 adică un plus de 40,830, bani 55. Primarul se mulţumesce de a aproba această si-tuaţiune şi d’a incuviinţa urmarea cheltue-lelor reservând pentru un timp mai fericit restituirea din venitul ordinar al budgetu-tui pavagiului. Ca specimen de compatibilitatea acestei comune, comisiunea a mai constatat că atât suma de lei 222,481 avansată de la casa de depuneri, căt şi suma de lei 146,725, bani 9, din reraăşiţe nu se alocase la nici un capitol budgetar spre a se ordonancia cheltuelile ; că reţinerile de 5 la sută de la Aprilie 1882, in sumă de 8,777, bani 60, nu s’a versat la Stat, ci a fost întrebuinţată in cheltueli ordinare. Comisiunea a mai fost sesisată şi de o mulţime de alte denunciâri contra adminis-traţiunei comunale, pe cari insă din lipsă de timp nu le-a putut cerceta. Ou toate acestea, cestiunea relativă la darea in intre prindere a publicărei procesolor-verbali de şedinţe ale comunei ’i-a atras atenţiunea şi a constatat că această intreprindare fest dată concurentului cu preciul cel mei urcat, in căt Însuşi ministerul prin ordinul No. 11.177, din 1882, s’a re-fusat de a da aprobarea sa, aietând că se prejudiciează comuna cu o sumă de 6,800 lei. _ Acestea sunt, d-lor deputaţi, constatările ce comisiunea d-voastră a putut face până astăzi. Misiunea sa nu e sfârşită, şi numai dorinţa esprimatâ de onor. Adunare a făcut o să vă presinte această lucrare incâ.incom-plectâ. Ar fi dorit să vâ vorbească cu dea-rrânuntul despre multe alte cestiuni cari apasă asupra acestei comune, precum : cestiunea canaturilor, veniturilor plaţurilor vin- dute, venitul de >[s V Porhllui restul de rămăşiţe datorit Statului. Considera-ţiunea insă că unele din aceste cestiuni sunt pendinte înaintea autorităţilor judecătoreşti, şi mai ales lipsa de timp, ‘ impedicat’o de a’şi implini această însărcinare. . Din cele de mai sus v’aţi puţin convinge d-lor deputaţi, că representanţii comunei Galaţi au răspuns la solicitudinea Repre-sentaţiunei Naţionale prin cea mai corn plectă nepăsare pentru decisiunile delegaţi-unei sale, care erau luate in scop de a scoate din nomolul de datorii şi desordine financiare pe această comună. Era de crezut că esperienţa trecutului ar fi trebuit să lumineze pe o altă cale noua administraţiune. Din nenorocire, aţi putut constata impreună cu comisiunea, că s aur mat pe acelaşi făgaş nenorocit, ast-fel saerificiele'lâcute nu vor putea produce proape nici un bine, şi că intrun apropriat comuna va fi nevoită să recurgă la nuoi Împrumuturi şi prin urmare la noi im se se intereseze mai de aproape de o ces-tiune alai de importanta, să se coboare de la inălţiinea unde marea majoritate a cetăţenilor i-a ridicat şi să observe bine, mai de aproape, cum stăm cu localurile de şcoală şi se vor convinge că nu putem să mai mergem nici de cum inainte cu o ast-fel de stare de lucruri. „Să cităm un cas spre a se convinge şi cel mai optimist, in ce raport stăm cu localurile, relativ cu populaţiunea şcoalelor noastre; fără să exagerăm căt de puţin, vom zice, că in toate clasele I, atat de bâ-eţi cât şi la şcoalele de fete, numărul elevilor trece peste sută. Ei bine, ce saloane oare trebue ca să coprindâ acest număr de şcolari, ca fie-care să aibă numărul necesar de metri cubi de aer? Cu destulă păiere de râu trebue să o spunem că Diei unul i in localurile noastre de şcoală nu corespunde cu aceste regule de hygienă. E trist să vezi câte 100 mici creaturi stând ca sardelele, dacă ne e permis să ne servim de această expresiune populară, şi după o jumetate oră cel mult, aspirănd un aer destul de infect. Am declarat deja, că nu voim a ne constitui in critici, dara spre a proba cele ce avansăm, am citat un exemplu, Atăt zice de o cam dată. „Noi credem că actualii părinţi ’şi vor incorda toate puterile spre a remedia acest rfiu. Se ştie, că in ţitVa de 2.500.000, împrumutul autorizat de corpurile legiuitoa re a se face de comună, intră in con-truc-lunile localurilor a diferite servicii depeD-linţi de comună şi anume; 500,000 sunt destinate numai pentru ao st scop, rămânând 2.000.000 pentru pavage. Acum când fondurile un vâ lipsesc nu vă rămâne de căt bună voinţă. Ar trebui să preparaţi din timp planurile necesare pentru construoţiu-nile ce veţi face chiar in vara acestui an. „La facerea planului ar fi de dorit a se consulta şi oamenii cari ’şi au sacrificat toată viaţa in şcoală, cari, deşi poate nu vor fi având cunoştinţele trebuincioase unui architect, totuşi prin experienţa ce au făcut intr’un timp aşa de lung, vor putea contri bui-şi dânşii căt de puţin, spre a se putea face un ce cât se va putea mai complect". UN BUCHET COSMOPOLIT 15. Portarul chiar neamţ. Numele ne scapa. 16. Starcc//, supus englez, până dâunâzi constructor de zidării, acum cap al depo-sitului tutunurilor cu 750 lei pe lună, plus casă, lemne, trăsură, iluminat servitori etc. 17. Forbes, neamţ, fost, se zice, militar, acum contabil cu 500 lei pe lună. 18. Anton, ungur supus • austriac, fost tâmplar, acum magasiner cu 200 lei pe lună. 19. Clarici, slovac, supus austrie, acum director al manufacturai Iaşi, cu 1100 lei pe lună, plus casă, iluminat, incâlzit, servitori etc. 20. Huhert, neamţ, supus austriac, fost telegrafist, sub director cu 600 lei pe lună. 21. Cherer, neamţ, oficiant cu 400 Iei pe lună. 22. Adolf Stegler, evreu oficiant cu 350 lei pe lnnâ. 23. Carot Cliner, evreu, oficiant cu 350 lei pe lună. Carol Vapke, evreu, oficiant cu 280 lei pe lună, Şi alţii cari ne scapă din memorie, toţi străini, mulţi cari nu ’şi cunosc nici patria, nici părinţii, nici religia, nici meseria, fiind de toate şi nimic ! antreprenorul nu ractu-din valon-mgineiu-în-reso inginerului că că an- atât de posite in greutatea contribuabililor, aceia, in faţa unei asemenea stări de lucru r comisiunea nu poate esprima altă dorinţă de cât ca să se cheme la răspundere toţi aceia a căror administraţiune a dat loc la atâtea prejudicii in sarcina comunei, iar pe viitor să se inaugureze o nouă era de economii şi administraţiune inteligentă sub un control permanent şi riguro * al putere, esecutive. Raportor, I. Vaillacrose. labirintul budgetar- ™ ei mai lumuocus. —•- . iiierespectate, aproape toate ere ite e ihite, sume ordonanţate asupra unor res ' li'ictive, intr'un cuvânt, perturbaţie şi -ordine financiară. Ca esemplu punem in derea onor. Caineri că asupra creditulu jpavagiului de 125,160 lei, s a 133,490, bani 84. La capitolul lor de 5,500, s’a ordonanţat 7,2o5. La cu ditul pentru serbări naţionale de lei -s’a ordonanciat 8,654. La creditul pentru mobilier de lei 6.000, s’a ordonanciat 9,985. La creditul eestra ordinar de ' g'a ordonanciat 25,600 Şi ast fe' s’a pre ordonanţat imprimate că a-viitor De sunt ale oficerilor, iar de posturile lor dispune guvernul, s'a -idicat ducele de Audiffret-Pasquier şi prin asprele sale acuzări, adresate cabinetului, a piovocat o marc furtună in rondurile republicanilor. In fine senatul a trecut la ordinea zilei, dar numai cu 154 contra 110 voturi. 1 talia Foile bisericeşti publică alocuţia ţinută de Papa ca respuns la felicitările cardinalilor. El sa plăus, căre-clamaţiile sale in privinţa intereselor sacre ttle Bisericei şi a drepturilor sfintului scaun violate in mod nedemn, au fost primite cu baijocuri şi silinţele sale pentru restabilirea păcei religioase sint combătute cu mii de artificie, iar dacă nu pot fi combătute, ele sint restălmăcite reu. Obiec-ţiunile sale contra obstacolelor ce se pun repedei instalări a noilor epis-copi italieni, sint privite ca nein-dreptăţite. Ou toate acestea biserica va continua să’şi îndeplinească misiunea morală şi de educaţie ; numai ei are să mulţumească societatea umană că nu e căzută cu totul. ACTE OFICIALE Consiliul judeţului Fâlciu esto autorisat ca, in sesiunea sa estra-ordinarâ de la 24 Februarie 1883, să se ocupe şi eu obiectele următoare : a) Să observe şi aprobe lucrările licitaţiei ţinută de comitetul permanent pentru antreprisa eonstruirei pe traseurile judeţia-ne a 20 podeţe şi canaluri ; b) Să auto-rise facerea necesarelor viriraente de fonduri in budgetul drumurilor de eserciţiul 1882-1883. Consiliul judeţului Covurluiu este autorisat ca, in actuala sesiune estra-ordinarâ să se ocupe şi cu cestiunea privitoare la construirea palatului autorităţilor judeţului ; D, Teodoi Berea este numit in postul de controlor şi agent de urmărire, rămas vacant prin trecerea D-lui N. Apostolescu in altă funcţiune. Localurile (le şcoala in Brăila Cetim in „Echilibrul" (din Brăila): „Nu se poate tăgădui de nimeni că localurile de şcoală nu sunt şi ele unul din factorii principali, cari concură la respân-•ea instrucţiune!. Or,şui nostru este, pu n zice, aproape cu desăvârşire lipsit de ■te asemenea edificii. Cu foarte puţine excepţiuni, toate şcoalele noastre primare de fete, sunt plasate in case particulare, unde numai saloane »n A pătoare nu sunt şi pentru plăteşte o sumă destul d chilie. Nu voim să ne constituim in "această privinţă; poate că imprejurăr involuntare au făcut ca lucrările să ast-fel. Nu ne este insă permis s continuăm tot «şa. Noii părinţi ai oraşului trebue, credem şan comuna bunicica ca ca critici stea mai Se vede că nu mai sunt români in ţara româneasca, căci altminteri „Binele Public" n’ar avea prilejul să ne descrie acest buchet cosmopolit de la Regia monopolului tutunurilor ■ 1. W. Raddewic, supus german, fost bu-c-halter la spălătoria de la Dobroteasa cu 150 lei şi in urmă cu 200 lei la d-na Briol, iar acum contabil general la Mono pol cu 1200 pe lună, mai mult cu lei 500 de căt chiar directorul contabilitâţei generale a Statului. 2. hmile Keil, supus german, fost profesor de piano, meserie cu care murind de foame, o schimbă cu aceea de ţiitor de registre la Regie, cu 650 lei pe lună. 3. E. Eichenbaum, evreu, supus austriac, copist, cu 350 lei pe luna 4. Marcus Lasarus sau Lazăr Mărcu-lescu, evreu neimpamăntenit, fost dascăl la şcoala evreiască, actual ţiitor de registre la vânzări, cu 450 lei pe lună. 5. Sig. Lauffer evreu, neimpământenit vânzâtor de vax şi chibrit, actual numâră tor la Casierie cu 200 lei pe luna. 6. L. Schoendorf, evreu, supus englezesc — fără câpetâiu, fără patrie şi fără meserie,—actual cumulard: 450 la tutun şi 200 la sare. 7. lanchel Braunştein, evreu neimpâmân tenit. fost vâDzâtor de vax şi chibrit, actual copist la Regie eu 1&0 lei pe lună. g Ciap, morav, supus austriac, fost din mica copilărie şi până la bătrâneţe militar austriac, actual director al manufacturi Belvedere cu 1750 lei pe lună, plus casă, ncâlzit, iluminat, servitor etc. 9 1. Robert sas, supus austriac, buchalter, actu Iul corespondent cu 600 lei pe lună. 10. Şmil, evreu tinichigiu tinopol, actual contabil la 600 lei pe luna. 11. F. Ciap morav, supus austriac, fără meserie, actual econom cu 400 lei pe lună. 12. Litman, evreu neimpământenit, fost tinichigiu, poreclit mecanic, cu 300 lei pe lună. 13. lpcar, evreu neimpământenit, argintar, actual comis lună. 14. F. Sift, neamţ supus austriac, copist cu 300 lei pe lună. SERICICULTURA ROMÂNĂ Mai mulţi domni intre care Sena-ori şi deputaţi, dorind a reinvia industria naţională a sericiculturei, creşterea gândacilor de mătase, şi voind a se consulta asupra acestui sfârşit, au hotărât a se intruni Duminecă 27 Februare cur .nt orele 2 din zi in sala bibliotecei din localul Senatului. Persoanele particulare care poartă, nu ne indoim, interesul unei asemenea întreprinderi sunt rugate a veni la această întrunire. fost din Constan-manufactură cu fost lei pe D-nii I. Niculescu şi C. Macedon, pe lângă funcţiunile de mijlocitor de schimb ce au la bursa de oomereiu de pe lângă camera de oomereiu a circumscripţiei XI cu reşedinţa la Iaşi, se numesc şi mijlocitori de mărfuri. ECOURI STREINE Anarhiştii in Spania Anarhiştii din Andalusia, a căror „bandă a manei negre,, se zice că numeră 40,000 membri, sunt impar ţiţi in 190 federaţiuni şi 800 secţi uni, dirijate de cătră un comitet cen trai cu reşedinţa in Geneva tatea bandei e formată din mici pro prietari şi din oameni, cari au o po-siţiune oarecare in Madrid şi prin oraşele din provincie. — Căpitanul sau guvernatorul general al Andalu-siei a sosit in Xeres şi a crezut de cuviinţă să inmulţiască trupele, mai ales cavaleria şi jandarmeria călare, precum şi a da autorităţilor puteri extraordinare, spre a extermina banda neagră, In zilele din urmă s’au şi aiestat 38 afiliaţi ai bandei, cari ţineau întruniri secrete la Malaga. Pretendenţii din Franţa într una din ultimele şedinţe ale senatului francez generalul Robert şi-a desvoltat interpelarea in privinţa aplicării legei din 1834 relativ la rangul oficerilor. Generalul a căutat să demonstreze, că aplicarea legei din 1834 aupra oficerilor din familia Orleans a fost abusivă. El a apărat pe cei isbiţi ca oficeri, nu ca prinţi. Oficerii Chartres şi Alenţon, a zis generalul, au meritat să fie inaitafi după raporturile superiorilor lor şi numai in urma aceasta puteau fi puşi in disponibilitate. In numele intereselor oştirei şi ale ţorii generalul Robei! a adresat ministrului de resboiu întrebarea, ce inovaţiuni are degând să introducă in regulamentele oştirii şi dacă se crede îndreptăţit a estin de şi asupra altor oficeri decretele din 23 Februarie. După ce ministru de r6sboiu a respuns, că CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 2i februarie 1883. 5olo Renta imortisibilâ. . . . 5"|0 Renta Români Perpetuă , 6°jn Obligaţiuni de stat. . . . fiojo Oblig. Căilor f. Rom. regale oo/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7oio '» Scrisuri Rurale. . . 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 6o{o , » > 7o[0 » > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bâncei Naţionale Român e 2501. > , Soc. cred. mob. rom. â00 I. > > , Rom. de con-trucţii 5001. > , , de Asig. Dacia-Rom 300 I. > > > > » Naţionale 200 1. gradurile Diverse iar contra argint. . ► * Bilete de Banqae Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane............... Bancnote francese. . . . (Jnmp. Veud 93>|2 947|b 910/e 92U, 100- 100*1» 102'iî 103i/2 85 e/4 86i[2 225--- 230- 90*1» 9 lip 103- 103‘Ij 88U2 89--- 98'h 99'/, 101*/* 1020, 32--- 33--- 1300 1310 215--- 220- 525--- 530- 415--- 420- 240- 245--- 1 s/» 2 - 1 3(1 2 - 211--- 2.12--- 1 23 1.25- 99i|2 100'/, Boalele de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ruI J. BRAUNŞTEIN fost aspirant de medic secondar in Vienr. in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a Iui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). A. KIBRICK CHIItURGIEN DENTISTE Dents artificielles, plombages, oriiicalion perfeetionnee. Extraction et guerison des dents, suns aucune douleur, d’spres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. DE ÎNCHIRIAT «L'hă fis din calea Călăraşi (Vergu) No. 66 compuse din 5 Camere o sufragerie şi dependiuţi.— Doritori se pot adresa alături la No. 66 bis la proprietaru. i I TIMPUL ' " SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME < u |50 fliedaile prime rate lunare Gr.ranfâ sigură dat; inscris. ŞINGER € Ori w MilGER C = poarlâ marca Maşina de cusut new-york. de sus a 0 ^u' Fabricci. G. NEIDLINGER,A§enl general MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A IUI ■pinare lancolie l» g: Strasbou tosit alin A«pa«inoî Mipiofi ■mgurui o BUCUREŞTI şi fără JNe grăbim a .m ■ me eu v6 înştiinţa, că , Talic> din stofele la „ CA VALE- V5 V-t x.ţafc. % I cele aiai moder- RUL DE MO- j — | ne, confecţiona- DA“ cel mai dis- r\ ' fi)l te aupă noulu tins şi renumit A • I Jui'nal Magasin de hai- i ^ ^ f I Pardessiuri ne confecţionate |j cXivcXDO^£Xxr<>-------« c cxr<2A>vAsV-^, I liaute novenuto ?ieBs“ti Bfsoi sPRIMA CASA de CONFIENTAjn TERÂi £* > «*»» şi naeţi, a soi j * „ —r—, AAă«sx I superioare. Ma- sit pentru Seso- j /?-■ :WjK\ j re Coleţiune de md corent, un I / vC.,Tj/*v/ I Pantaloni fan- bogatu Asorti- ' m _V taisie , nuanţe ment de Costu- bine alese. Cos- tume negre de Salon. Fracuri şi GFheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap de Sedam Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Pati’n frise, Şepekin nAnn.icil |n,'n« ,1» AM.. 1. • II1 i ■ i ■ • , î • î im.. . , . TX E- W ŞI IARNA TiNKKK’JA FRKSCHEŢA ! şi F»ni ihjh A PI* examinată oficial. COMPOs IŢI I eu totul nevatamatoare pentru toaleta DAMELOR •an-ţin la acea, , si vor să ,e apere de asp-• " ' *** ,,e lcatîl « t curată, «rat cunoscut de mult. ce e neapărat pc„t?u?*?',! ’f'' f soa,re!ln- ftc 80 "comanda ur Şjt n are trebuinţă de a fi lăudat, căci nd Rudenii,Ifî ^mfior rdegant- şi p runoscut ca NEAPAR pentru înfrumuseţai şi conservare ___^ __ PELIŢEI INVENTATOR doctor le josse, paris. o Cî NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI Păcate secrete ale tinereţfei 51 dbojeri le. PRAFUL PERUIN al D-rului Wrun (preparate din erburi. peruviane). Pr.vful Peru in e singurul ct înlături ori ce slăbiciune a păr j etc. Ireturiîe : Un flacon maro * * inie curaţi 7)n •pcomaiidă a cm -Si iodeplinesto ^ ^u,nf originii in carton alb 8 fr. * » » roza, 5 , s.A_vo:isr ţiîor genitale, impotenţa la bJtr br.ţi şi la femei Îl- cari mi c cep. Praful Pcruin e inf.ilibii ir slăbiciunile produse prin percLrt de sucuri şi sănge şi mai aU, hi urmările deboşiriilor, onr.nit M ale populaUunilor (căuşele neputinţei); a^oi con tuturor boa lei os de nervi, ca : slăbiciunea sim , ameţeală, debilitate, dureri de mijlor • , de cap şi piept, migrenă, oboseală, m. con stipa ţie tremură tură nervoasă dc mă ni picioare, anemic, etc. Toate boalele sus menţionate nu se vindecă aşr r şi bine prin nici un mijloc cunoscut păniil m, ca prin praful Reruin a D-rului Wrun; (s rnntează eă e neofensiv). eful unei cutii dimpreună cu instn.c-esactă 4 franci. Se află iu Bn-i la : I. A. Cinni, farmacia naţio strada Lipscani. In Iaşi : K. JVt,> ti, farmacia la Ştefan cel Maro şi I; i Konya. In Brăila: G. Xauimrs acia naţională. A GEL T GENERAL Alex. Gisciiiu*i Viena II, Kaiser Iosefstrase. 14. î^AVISSAHT]! Kee.l vipnn e r.i„tat de mulţ, a,„ pwilrn k!,:„ TU. m,’ lniinil°!; S> braţelor. To{. aont DL DOCTOR LE.JOSSE, l'.A IMS. nrirotn! «e i pliUut şi fresclicţa sa de catifea i'une, ce treime să'iiifă‘„n'săpnn Cde'Ya'etâ!"1îudecata’ lor- ci intrun7sl.t-"toatc oaj' Preţul cu bucata 2 fr—G busăţi 11 fr UlDAIl in in..i... ii* . . *. , - - - . . v, .yuouu I ii ir. 'YYrYrlYYV I A » Md.- M..... Veritnbd m Bucurată In <2 I rUM I ,rmaC\* ;hi ........... Gnmisioane prin epistole se efectuează discret imediat. ' •• unu Blnmenkorb, Fr, Scliwarz. PRODUC TE SPECULE IIUW“ Aceste IIAPUUILE convine contra: Afeetiuisile HrrofiiIâHc, Ciu.«a, ISjtchitisimj, Aiiacinie, CoriMtiiiKîunile Irnipliatice, etc., etc. A- Jl — Trebne observat Semnătura nostru alaturata aci pusă in josul etic hei ei. PETRACHE K IA N Mare magasin fie coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. brmzefuri P£in iarM ,0t feluI de dia «ele mai esoelent,: U s'.i f 2 ..F''eeilŢ : Hoquefort. Brie, Caniembert. Port .ie ..Sidfsiiţsr Li»>taner’chester-ci-- Du bogat fiMirtiment de cărnuri afumate, pîepţi de găscă. Diferite ma-Aal-Iiscli Aai-Fiscli cu gelatină. _in. ien stridii proaspete de Ostaudaşi Conslantiiiopol. Icre proas-' ?!;t(‘N vin roţiu si alb de Onor. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. satisfteutUbnii’ bl,Iie'v'01 sa visit(;,ze aeest magasin,[va rfimăne pe deplin cut’ 1111 de bunătatea şi cualitatea mărfei dar ' ’ şi de un serviciu A SE FERI DE CONTRAFACERI. t PARFUMERIE m HOLETÎES DE PAmi ED. PINACD SaPun.........DE MICSIUNELE OE H Eenenca pentru batiste......DE MICSIUNELC DE PI Apa de toiletU. .DE (UCSIUNELE DE PI Pommada ......DE MICSIHNELE DE PA 01iu..........DE MICSIUNELE DE PA Praf de ore* .... DE MICSIUNELE DE PA Cosmetic......de MICSIUNELE DE ■ţjt 37, Boulevard de ,i O F Jiatr® iesp^^ ne a iPtu Je Bt« /cLidiiCti *. mm [tcsidlii Marele succes al acestui remediu se datoresce proprie'ăţei sale de a trage afară din corp irilaţiunea care lot-d’auna a se fixa asupra organelor esenţiale a vieţii; se deplasează ast-fel r^ul făcend vindecarea uşoră şi piomptă. Cei d’inlâiu me dici o recomandă cu deosebire contra guturaiului, bronchitelor, durerilor de gât, rematismelor, drumurilor. întrebuinţarea ei e forte sim-)lă: una sau doue aplicaţiuni sun-de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de efit o măncărimt uşoară. Se găsesc, in toate farma-eiele. IBoaIel«? S oorote a- sc feri fie contrafaceri Paris, la D. Wlinsi, rue de Seine 31. Deposit in Bucureşti la domnii farmacişti: Ziirner, Risdorfer. P’uss, Lite], Dembovici şi in toa e farmaciile ; in Iaşi la d-nii farmacişti Linde, Lbyszewski etc. este superior tutulor fondatelor şi revuU inlrobmiRaţi in con^n Bnielnr Cailor. aJ fa est»^sigurii şi răpiite Nu fana să «a.Iii pă nu laşa nani u.7 ui'niii: ri.nsus. o nu n<5io bine în coiUrii Stolelor ,1,- iV|,(. ,I„na!iioi Itorrrilor ilr *nt. INtioivsM-lor. Rlăbirl pîriorrlor, t-tr. Amnsl«rai umil Iroljin . Ue-iemii, se inirăbuinţeză la tolc HobiU-ci mifîiai Ia ( a! I.OS •■ tPMT.ES DUOUUT sunt singurele .ap-sule cu Gluten aprobato de Academia de medicină dm Praecia, care le-a declarat superioare tutulor colo rlalte preparaţiuiu de Copalui, NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie frauduloasa orice flacon care nu va fi conform cu modelul dp mai sus. Ac-şste capsule sunt întrebuinţate in tbte spitalele mihtars din Francia. * l'n Flacon de Gf capsule 5 f_______Uu Flocon de iO capsule, 3 f. 50 Depositul la Paris. 78 j,i 80 Faub. St-Deni» ft m toate far manele unde se găsesc asemenea HART1A si 7ESICAT0ARE lalliespoyres lîoalele Stoniaonlui DlCIESTIUNl GRELE PR.AFLIb I si FaSTJLE >3f mai eficace guturaiului, catarului. gripei bronclii-telor şi iritaţinni-lor de pept, pectorale recunoscute cele medici sunt tofdauna Si- niev'A T,J’asta (le Nafd a b»i Belangre mei din Ians, nu conţin nici opium, nici iTconit oL1 eoilei!ie’poate fi datftr& fric* ide contra feferh (a se teri _ faceri) tar mac iT.1 Romania la Principalele Tipograful y. Miu!r