\ OI 24 FEBRUARIE 1883 Administraţia, Ca 1 ea Victoriei 32. ANUL AL VUT.—No. 43 abonamentele Itv ţar», pe an . . . pe 6 lnnl . pe 3 Innt, . . ,,reinitate pe an . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ifale ie priimeac la idminiitraţle MPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. I 20 Reclame pag. III . . . ■ 1 S0 , , II .... 2 50 ipitală. IO bani număru stricte 15 bani număru curesti, 23 Februarie 1883 ShJiflo din urma foile franceze işi fţ Lk osteneala de-a reprezenta Franţei faţa cu noi ca cea REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. laanţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnl la Vlena, la binronrile de annnţnri Heinrir Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tdi Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. (ei de-a refusa, „vom da o probă in micile state dunărene şi toate ten-1 mulţumită proiectului Barrere, va tre- HierJ rn b %■ Inia '££ P ni St jrea FJj, «bună din lume, spunBndu-ne că ‘ bun amic decăt d. Barrere ma nu poate avea şi că situară se crează prin proiectul d-admis de conferenţă, e căt se 5 de bună, dăndu-ni-se a inţele- 6 la urma urmelor tot^ trebue să ijhotftrîm pentru una din vasali- f Cea rusă, fi cea austriacă Ji, titlul „Amicii adevăraţi ai Ro || it.i“ d. Edouardplarbeau, cnnos-' pentru scrierile sale atăt de fa-[biie poporului nostru, publică in ranţais, un articol polemic, care H pe scurt toată importanta ce lărea o are pentru noi şi combate multă logică curiosul chip de-a ea al compatrioţilor săi. Lăsăm să teze acel articol, mulţumind autoru pentru sprijinul sincer pe care ni i felicităndu-1 pentru cunoştinţele line şi exacte ce le are asu-cestiunii Dunării şi asupra râturilor noastre cu vecinii. Iată ar-blul : UmA i urnii IBS .1 iSJ'L. “1 - Există o nouă teorie asupra anne-uilor. 0 aflăm in ziarul Paris de 24 fevruarie. Românii, cari nu e-decăt 5 milioane vin, la 1877, ajutorul Ruşilor, cari erau 88 de ilioane şi-i scapă de un desastru minent. In schimbul acestui servii Ruşii cerură de la aliaţii lor una a cele mai avute provincii, locuită Români. Principele Carol invoacă nvenţiunea, prin care Ţarul se an ijase a respecta integritatea tei i-iului principatului. Rusia nu viea cedeze nimic din pretenţiunile ei tă pentru Paris un motiv indca- ms, şi’n loc de-a se pune pe teremul „de înţelepciune politică, făcend par, tea focului“ (Textual.) Iată unde ajunge Paris, voind să susţie in ruptul capului proiectul unuia din amicii sei ; proiect care , upă acest ziar, c o transacţiunc abilă intre resoluţiunea de mai nain-te luata a Austriei şi ’ntre intransigenţa României. Toată economia proiectului Barrere, după chiar mărtu-isirea ziarului Paris, se ’ntemeiază De următoarea bază : a da Austriei ot ceea co ea are ferma resoluţiu-ne de-a obţine. Acest proiect nu ţine seamă de nici un principiu de drept public din cate s au stabilit prin tractatele succesive asupra navi-gaţiunii riurilor, pe cari mai multe state sunt ţermurene. După darea de seamă pe care Paris o face despie proiectul Barrere, resultă că, in comi-siunea mixtă care e vorba de-a se stabili pentru o regulare a navigaţiunii pe Dunăre, influenta ga ma lă va fi cea care trebue să predomineze Dar ce ne pasă1 Austria are resoluţiunea fermă de-a nu merge mai departe pe calea concesiunilor. Pare iusă că nu tocmai acesta a fost cel din urmă cuvănt al plenipotenţiarilor aus-triaci. pentrucă conferenţă de la Londra, găsind că partea făcută Austriei era escesivă, a introdus oare caii amendamente in proiectul delegatului francez pe cari Austria le-a admis. Pentru a '1 angaja in chip irevocabil pe d. Barrere, plenipotenţiarii străini au avut abilitatea de a'i lăsa d-sale grija să propuo fusuşi aceste amendamente. Amorul seu propriu de autor era scăpat; dar de ce oare nu i se impusese Austriei aceste condiţiuni in proiectul primitiv ? Din toate aceste reiese ea proiectul francez prea era favorabil intereselor germane, pentrucă plenipotenţiarii engleji, ruşi, italiani să fi con- otestatiunilor până la estrem, ai fi ■ . ist, după el, un act de patriotism | simţi a Paris continuă pledoaria sa : „Pro-;ctu ,a luat Al- I Bn’au -a primi de bună voie această des-. " " , Barrk.e> dupi publiciştii cari embrare. D. de Bismarck nu ne-ar | ^ studiat de căt superficial ees- v»*1 altfel. -e.11- f' ( jl* ¥ tai kine intemeiate, cu cSt Franţa | „de ^.’Ţ'ŢdLcuUMle ce pu- Times a a- insă, pe cănd Românii dedu- retat pi Dunărea ca drum urma zece ani importaţiunea . cabinetului din Viena de-a nu î enu „la dreptul ce pretinde a avea de *' 1Bonlănia s a îndoit, a ipraveghia navigaţiunea îiuui >e „la „supraveghia navigaţiunea nuiui^ir— Austriei S*8 >•»>...... Portile-de-Fier pin» I» Bl i- «»« ..........* C*'“ „este tot al.u de fim» c» ™sol"tl“; | '".1 .......lioâ pentru tmnapor nea Rusiei de-a reiua ..^ I, , t,r0duselor ger iată toată argumentarea şi 77;»is co F „Compania de navigaţiune chide că România trebue să ^ ft| căi ei sediu iena; şi de astă-dată. Aşa dar toat^ş | .,duce in provinciile dunărene o pai dreptului internaţional contlllt-| ie'considerabilă a produseior toate de industria germana aU Germaniapropriuzisăcătşi >np^ ciile germane aleimpeiiulu Păn’acum această concurenţă an- piedicat stabilirea oridn, mdaatn, discerne, care dintre cei niteresaţi are resoluţiunea cea mai fei mă. ‘ curtea de la '.Berlin să ne ceară o rectificare a frontierilor noasta • despre resărit ; daca resoluţiunea ei de-a obţine e mai fermă decăt a I ran- tativclc de-a crea o marină romană ce Porţilc-de-Fier şi’şi va întinde in-sau bulgară, n’au isbutit la nimic, fluenta păn’la Brăila şi eă Rusia, in-Interesul Austriei de-a asigura aces- curajată de pretenţiunile Austriei, va tei companii germane monopolul na- avea din parte’i libera dispunere pe vigaţiunii e atăt de mare, incăt el braţul Chiliei, care va fi sustras con-este chiar principalul argument pe trolului direct al Europei. Comisiunea care ’l invoacă pentru a justifica pre- europeană e redusă şi Romănia e tentiunile sale de supremaţie asupra încleştată mai mult de căt oricând Dunării de jos. „Dar e probabil că între cele două puteri ostile; Austro-„vorbindu-sc cte pericolele influenţei Ungaria, care ţine deja sub domi-„gerinaiiice, se ’nţelege influenţa po- naţiunea sa trei milioane de Români, „litică şi nu cea comercială" — §e va întinde de-acum înainte de-a zice Paris. Această refleeţiunc deno- lungul Dunării pe toată frontiera metil din partea autorului tocmai acel I ridională a T§rii româneşti; Rusia, studiu superficial al Gestiunii Dunării, care posedă deja un milion de Ro-pe care ’l impută detractorilor pro- măni in Basarabia, va ocupa una din iectului Barrere. Interesul politic şi gurile Dunării. Acestea sunt resul-intcresul comercial sunt aci strins le- ţaţele diplomaţiei pe care o laudă gate. Daca germanii caută a intinde Paris. I se face o glorie d-lui Bar-supremaţia lor politică asupra intre- rere de-a nu fi inraormăntat cu to-gei văi a Dunării, e tocmai pentru a tului tot Comisiunea europeană. In obţine monopolul transitului, a inclii- adever, asta e mai mult decăt se de micile state dunărene in zona de putea aştepta, după ce-am v&zut grija consumaţiune a industriei germane, guvernului pe care el 1 reprezintă, a le impune cele mai oneroase trac- pentru interesele Franţei in Orient, tate de comerţ şi a drena, prin mij- E de notorietate in Romănia, că locul unor bănci germane, economiile d. Waddington, curtier oficios al d-ţeranilor. E indealmintrelea e eroare . iui de Bismarck, a insistat pe lângă gravă de a confunda aci interesele reprezentanţii români să obţie de la austriace cu interesele ungureşti. ei, la 1878, cesiunea de bună voie Ungaria sufere ca şi Romănia de a Bassarabiei cătră Rusia; nu e cu predominarea negoţului german in neputinţă, ba e probabil chiar, oa d valea Dunării şi zilnic Ungurii se Challemel-Lacour, ale cărui idei nu plâng, ca şi Români’ că nu pot crea p0t fi altele de căt cele din Rcpubli-cea mai mică industrie, in urma sis- qUe franqaise, să facă intr o zi ace ternului vamal pe care Austria a leaşi demersuri pe lângă curtea, din reuşit a li-1 impune in profitul pro- Bucureşti, pentru a obţine adesiunea duselor provinciilor sale germane. e\ ja noul sacrificiu, pe care con-In fine, daca contele Andrassy nu ferenţa de la Londra 1 impune Ro-mai e ministru al afacerilor străine, mămei. D. Challemel-Lacour va me-nu resultă de-aci că influenţa ger- rita in acea zi, ca şi d. Waddington mană declină in Europa centrală, titlul de sincer amic al Românilor Politica pe care-a lăsat’o moşteni-! nn titlu pe care, terminând, 1 rere succesorilor sei, se impune astăzi | damă şi autorul articolului din zia-monarchici austro-ungare şi o prefă- rill Paris. ce pentru mult timp mtr un satelit al curţii ele la Berlin. Nici odată mersul Germanilor spre miază zi n a fost mai repede Prin St. Gothard ei invadează Lombardia; e de ajuns să numerăm pe bancherii germani din Genova, pentru a vedea că influenţa lor sporeşte in fie ce zi in Italia su-porioară. Tot ast-fel in Triest. Slovenii si Croaţii declară că sunt pretu-tindenea in sfadă cu Germanii. Bosnia e infestată de Evrei germani. Proiectul Barrere deschide aemn acestei invaziuni calea Dunării. Ba se află chiar că e reu că Românii caii sunt de rassă latini, resistă d n toate puterile la invasiunca aceasta. Acest proiect,, căruia Paris ’i face cea mai pompoasă apologie, departe de-a pune, precum se pretinde, România sub protecţia Puropei, departe de-a întări Comisiunea europeană la gurile Dunării, creează prin Corni si unea mixtă un organ nou la poziţia politicei germane şi care, la ’nceputul funcţionarii sale, se va găsi in conflict cu comisiunea curo poană. Scriitorul din ziarul Paris re cunoaşte că Austria şi Rusia ameninţă perpetuu existenţa comisiunu europene şi a României ; dec., ce resultă păn'aci din rezoluţ.umle con- tt-ra; d-sa a constatat câ situaţia Engliterei faţâ cu Franţa este delicata in aceasta ces-tiune. Discursul primului ministru e considerat ca prevestind o apropiată înţelegere intre cabinetele din Londra şi Paris pentru sta biliroa unui „modus vivendi“ in Egipet. dis de Paris, 5 Martie — Azi a venit înaintea camerei deputaţilor raportul făcut in nume-e unui comisiuni de iniţiativa parlamentara asupra revizuirei legilor constituţionale. D. .Tules Ferry, preşedintele consiliului, a respins formal luarea in consideraţie a conclusiunilor raportului, zicend că revizuirea constituţiunei e o cestiune intârită-toare şi inoportuna ; a declarat ca va incerca o transacţiune amieabilâ cu senatul asupra acestei cestiuni, dar nu mai înainte de alegerile legislative din 1885. Discuţia va continua mâine. Viena, 5 Martie. — „Politische Corres-pondez" publi- a un comunicat oficios co-ţinend ca materialul de resbel desliuat a complecta urmarea fortificărilor de la Prze myd şi pentru cari delegaţiunile a votat in ultima lor sesiune sume destul de cou-siderabile, este azi cu totul gata; va incepe dar in curend a le transporta la Pizemysl şi in cele alte depozite militare ale Ga-liţiei. Aceasta mesurâ e cu totul normală administraţia armatei, zice comunicatu. ferenţei de la Londra ? Câ Austria, Londra, 6 Martie — Camera comunelor a votat creditele suplimentare cerute pentru espediţia din Egipt. In discursul pronunţat cu ocasia votării acestor credite, d. Gladstone a vorbit de oare-cari alte naţiuni cari au in Egipet tot atatea drepturi şi interese ca şi Engli- I> L NAREA Pe când, septămăna trecută, membrii influenţi ai conferinţei, intre cari şi contele Karolyi, asigurau câ intr’o singură şedinţă conferenţă işi va termina lucrările, se ivesc dificultăţi, greu de inlâturat, cari vor necesita mai multe şedinţe. Ştirea câ conferenţă ar fi sfârşit lucrările ei, nu se confirmă ; pan' acum nu s'a votat nici propunerea Barrere, modificata. Conferenţă a admis inse prelungirea mandatului comisiunii europene după unii pentru optsprezece după alţi pentru douezeci şi unul de ani) cu stipulaţiunea ca mandatul ei si se prelungească de sine, din trei in trei ani, daca nici o putere nu va denunţa invoirea. Afacerea Chiliei nu e terminată, Reprezentanţii Rusiei oferâ concesiur' in privirea indatoririi de-a se înţelege prealabil cu comisiunea europeană asupra lucrărilor ce sunt a se executa, dar nu s’a stabilit ăncâ nici un acord asupra cestiunii peajului, incăt protocoalele sunt departe dea fi semnate. Poarta a Însărcinat pe ambasadorul ei din Londra de-a se inţelege cu reprezentanţii celor lalte puteri in privirea raderi cetâ-film do pc Dunăre din Bulgaria, căci, in contra kotâririlor congresului din Deniu, Bulgaria pune aceste cetăţi in stare de a-perare. Informaţi uni D. G. Reşcanu, prefectul judeţului Covurlui, a demisionat, in urma in-putărilor aduse in Cameră de D. deputat Fleva, cu ocasia d:scuţiunei raportului comisiei parlamentare pentru comuna Galaţi. In urma intrunirei de la 14 Februarie corent, care a avut loc in casele D-lui C. Bobeyca, din Botoşani, subsemnaţii, consfătuindu-se, a crezut că este oportun de a se tace o întrunire, pentru a rezolvi următoarele chestiuni: 1. Numirea unui Comitet politic, pentru a se pune in comunicaţiune cu Comitetele centrale din Iaşiv şi Bucureşti şi pentru a dirigui toate chestiunele de oposiţiune din localitate. 2. Pentru autorizarea acestui Comitet de a forma un program politic, in înţelegere cu Comitetele centrale. In vederea insemnătăţei chestiunilor puse şi a urgenţei lor, in consecinţă, subsemnaţii roagă pe concetăţenii lor, din partidele : conservator şi liberal-independent, se 'oine-voiască a veni la întrunirea, care va. avea loe in casele D-lui deputat C. Bobeyca, la 25 Februarie, 8 oare seara. T. Ghcrghol, I. Varnav. George Miclescu, 1. Hcrmeziu, 0. Bobeyka, N. Boldur, I. I. Cocota, I. Metz, D. Soroceanu, I. Miclescu, 1 Stamatin, N. Caimacan, C. Henţesco, A. Ena-covici, A. I). Holbau, Ioan Ciolac, N. Fotty, Orest Buzdugan, C. Co-drcscu, in A S. R. Ducesa de Connaught, fiica A. S. R. Principelui Frederic-Carol al Prusiei, socia A. S. R. Principelui Arthur Duce de Connaught j TIMPUL şi de Strathearne, a dat uasccre nui Principe. u- Roparaţia liniilor ruseşti Bender-Ecni şi Rasdelna-Elisavetgrad s'a in ceput deja şi treime să iie gata in luna lui Mai. Personalul liniei Ben der-Reni se zice că se va recruta din arma saperilor, CRONICA Pentru a veni in ajutorul locuitorilor in lipsă de hrană din judeţele : Tutova, Te-cuciu şi Vasluiu, ministerul (mancelor este autorisat a contracta un imprut de 350,000 lei, de la casa de depuneri, consemna(iuni şi economie din Bucureşti, cu dobânda cel mult de 5 la sută pe an. Această sumă se va restitui casei de depuneri, cu dobănda cuvenită, prin anuităţi semestriale de căte a 12-a parte din capitalul imprumutat, cu incepere de la 1 Aprilie 1884. In acest scop, ministerul de finauce va prevede prin budgetul de chel-tueli, in fie-care an, sumele necesarii. D. ministru Lecca a comunicat Senatului proiectul de lege relativ la gradarea profesorilor şi cel relativ la transacţia dintre adm. Domeniilor şi moştenitorii lui Mirza-Said-Paşa. Interpelarea d-lui general Florescu s’a amânat şi de astă-dată. In urmă a votat mai multe inde- genate. Camera S’a pus la vot in şedinţa de ieri legea relativă la bugetul ministerului Locot.-colonel Ivanovici Mihail, comandantul regimentului 9 dorobanţi, Râmnicu-Sărat, s’a mutat, in interesul serviciului, pe zioa de 21 Cebrnarie 1883, in aceeaşi calitate la regimentul 4 dorobanţi, Argeş. D. M. Drăgoescu este numit in postul vacant de comisar clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei. lucrărilor publice pe exerciţiul anului 83—84. Bugetul e votat cu 59 bile, contra 2 şi 4 abţineri. După cererea d-lui Locusteanu, Camera a trecut in secţiuni pentru se ocupa cu proiectul de lege relativ la cele 15 milioane cerute pentru complectarea echipamentului imitai1 şi ridicarea fortificaţiunilor. Şedinţa rcincepe după o oră, la 4 p. m. Se votează apoi proiectul de lege prin care ministeriul de resboiu se însărcinează cu construirea liniei Ti tu-Târgovişte. Proiectul s’a admis cu 65 voturi contra 7. şi de nul efect cele trei căsătorii contractate in comuna Montrouge, din Franţa despre cari am vorbit inir’una din cronice-li noastre precedente. Se ştie că motivul invocat de ministerul public, care ceruse această anulare, era ne regularitatea delegaţiunei date de primarul comunei unuia din consilierii sâi. Tiibunalul a decis totuşi ca aceste casa torii, conform art. 183 din Codul civil, vor produce efectele lor civile atât iu privinţa socilor, căt şi in privinţa copiilor născuţi sau numai concepuţi in momentul de faţă De alta parte, el a reservat dreptul păr ţilor de a cere daune-interese (ia de la ficiărul de stare civila care a celebrat cununiile, fia de la ori-ce altă persoană vor crede ele de cuviinţă. in locul d-lui maior Borănescu Nicolae, din regimentul 3 artilerie. La judeţul Dâmboviţa, p d. maior Tu doriu Gheorghe, din regimentul 6 doro banţi, in locul d-lui locot.-colonel Menşescu Constantin, din regimentul 4 linie. La judeţul Vlaşca, pe d. maior Anasta sescu Ştefan Magheru, din regimentul 24 doiobanţi, in locul d-lui maior Rudean Constantin, comandantul batalionului 1 vâ nători. La judeţul Dolj, pe d. maior Bengescu Dimitrie, din regimentul 1 linie, in locul d-lui colonel Algiu Ioan, comandantul re gimentului 21 dorobanţi. Din Districte OMORU DELA COTEŞTI S’a declarat urgenţa pentru luarea in posesiune a terenurilor necesarii la construcţia căilor ferate Râmnieu-Valcei Piatra-Co-rabia, Titu-Târgovişte, Bacau -Piatra, Bâr-lad-Vaslui, Fălticeni Dolhasca şi Docolina-Huşi-Prut. Aflam că după ultimul proiect, gara linii ferate Bucureşti-Feteşti, se va clădi in gradina Eliade (Obor) şi se va lega cu gara Târgovişte. Desfiinţarea porturilor france atrage după sine o mulţime de măsuri pentru a im-piedica frauda şi a evita in neplăţi timp ţiuoiinico cumersanţilor. D. Gr. Olânescu, directorul general al vămilor, a plecat la Brăila, Galaţi şi Constanţa, spre a lua dis-poziţiunile necesare pentru aplicarea legei celei noi. Locuitorii tătari, care emigraseră din judeţul Constanţa, au început a se întoarce iar la căminele lor. Ei se luâseră după po-veţile unor speculanţi care profitau de uşurinţa lor spre a le cumpera vitele şi bunul pe preţuri de nimic, spuindu-le că in alta parte vor trăi mai bine. Acum insă văd c’au fost înşelaţi. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul, complectăndu-se ţinut şedinţă. S a ocupat cu votarea indigenatului d-lui Anastasie Carianopol, re-mas din şedinţa trecută. ieri, a Aflam că d. Dimiu, judecător de instrucţie la trib. Riranicu-Sârat, făcând investigaţiile necesare asupra acestei crime, a reuşit a descoperi pe îăptuitori. Ei sunt : bă nuitul Giurgea, —despre care am dat deja amănunte asupra altor crime de care a fost isculpat,—şi un cârciumar al seu, împreună cu un argat. Cărciumarul a făcut mârturi siri depline, in vreme ce Giurgea (gineri le d-lui Mihăescu asasinatul,) sfărueşte a tăgădui. Câte-şi trei, intrând la d. Mihăescu şi asasinându 1 cu cuţitele, il aeoperiră cu stofe diferite şi ’i puseră toc, ca doar, arzând casa, să se piarză urma crimei. Mobilul a foot numai rfisbunarea. D. Dimiu, confrontănd pe Giurgea şi pe soţia sa, fiica asasinatului, cu cadavrul, aceasta din urmă declara că soţul ei este asasinul, şi că a mai ucis nu de mult pe un vizitiu al seu, pe care l’a îngropat, de ’i a dispărut urma, ameninţănd’o pe dansa că o va ucide dacă va vorbi ceva. Indicând densa locul unde cadavrul vizitiului era îngropat, el s’a găsit. S’a găsit apoi cămaşa lui Giurgea, la el acasă, supt un pat plină de sănge, insă spălată in pripa de el insuşi. Asasinul şi complicii sunt arestaţi. De astă dată, el va oxpia şi cele-l’alte asasinate (a văduvei lui G. Mititelu, fiicei şi fiului seu) pe care le-a comis in zioa anului nou 1872, şi pentru care fu achitat de juraţt. Curtea supremă din Oliio (Statele-Lnite) va avea să esamineze şi sa resolve in cu rând o curioasă controversă de drept. Acum căte-va luni guvernatorul Poster ; graţiat pe un convict, care fusese condamnat la munca silnică pe viaţă pentru omorul fratelui sâu. Guvernatorul se holărise să facă acest act de milă in urma afirma-ţiunei medicilor că osănditul ajuns la ultimul grad al ftisiei, mai avea numai câteva zi ie de tiăit. Adevărul este că oamenii penitenciarului fură siliţi să’l scoată pe braţe spre a’l sui in birjă, de oare ce nu se mai putea ţine pe picioare. Abia eşit insă din închisoare, graţiatul incepu să’şi revie încetul cu ineetul in simţiri şi, ajuns acasă, işi recâştigă puterile ca prin minune. A doua zi şi zilele următoare nimeni n’ar fi jurat că e bolnav, şi incă de o boală atât de neinduplecatâ. El avu insă imprudenţa să se laude că şi-a bătut joc de doctori, de oare ce boala lui era prefăcută ; ba incă profită de o-casiune spre a ’şi ride cu cinism de actul de clemenţa al cărui obiect fusese. Supărat, capul provinciei puse să ’l aresteze din nou şi revocă decretul de graţiare pe motiv că ’i fusese smuls printr un abus de incredere vădit. Această măsură a dat naştere următoarei cestiuni de drept : guvernul are el dreptul să revoace o graţie acordată cu formele legale,—sau graţiarea, o dată acordată, scoate ea pe acela care a profitat de dânsa de sub juridieţiunea guvernatorului ? Opiniunile sunt foarte impârţite. Caşul nu e insă cu desăvârşire nou, căci se citează douâ afaceri in cari s’au întrebuinţat manopere frauduloase aproape analoge. A-măndouâ au fost duse înaintea Tribunalelor, cari au decis că culpabilii puteau să fia urmăriţi pentru mijloacele viclene de cari se serviseră, dară că graţiarea pentru prima condemnaţiune era irevocabilă, din momentul in care actul de liberaţiune fusese vestit cu marele sigiliu al Statului. 2 Tăiat de Dnaşină. — Luni jum. p. m. maşinistului Rubin la oarele i s-a tăiat picioarele de către o maşină din gara Bărboşi, remăind pe loc mort. manile şi Accidente. — Din Cernavoda cu data de 12 Fevruarie se scrie „Poştei" că: In ziua de 10 a curentei o copi lâ in etate dş 4 ani a unui mahometau s’a aprins «le la un chibrit pe când se afla singura in casă şi a fost imposibil a o scapa. Peste căte-va ore a încetat din viaţă." Din Constanţa se scrie următoarele; „In ziua de 9 a curentei pe când manevra trenul, a apucat pe trei oameni frân gându le picioarele şi manele. Tot in acea zi conductorului R. Ionescu intre Mangalia şi Constanţa i s-a răsturnat trăsura in Constanţa şi ş-a frânt o mănâ.“ A CTE OFICIALE D. Farcaş Dimitrie s’a numit in funcţiunea de registrator şi ârehivar, pe zioa de 21 Februarie 1883, la vacanţa ce este in serviciul intendenţei divisiei IV militară te-itorială, prin încetarea din viaţă a D-lui Bălâceanu Nicolae. înaintări in armată re- OFIŢERI EECRUTORI GAZETA TRIBUNALELOR Tribunalul civil al Senei, in şodinţa sa de la II Februarie curent, a declarat nule S’a numit oficiări recrutori, membru in conshiul revisie al judeţului Suceava, d. maior Arabu Ioan, din regimentul 16 dorobanţi, in locul d-lui maior Condiescu Ioan, din regimentul 16 dorobanţi. La judeţul Muscel, pe d. maior Iarca Constantin, din regimentul 21 dorobanţi, S a inaintat la gradul de sub-locotenent: Caribolu Mihail, din îegimentul 5 călăraşi sub-oficiăr de la 1 Maiu 1879, in regimentul 8 călăraşi. Cernâtescu Petre, din regimentul 1 călăraşi, sub oficiăr de la 21 Octomvrie 1880 in regimentul 4 călăraşi. Braboveanu Ioan, din regimentul 1 roşiori, sub-oticiăr, de la 19 August 1880, in regimentul 2 roşiori. fel in această privire de cu in; Dar — ca şi cu ocazia adrese întinate d-lui Clemenceau — m doini de rcsultatele practice alei tei manifestări. E poate rtu provoca ironia sorţii şi de sigu ronie e, ca immediat după Tui î rea acelei adrese, d. Barrere V inaintat la rangul de secretar d de cătră guvernul seu. Oare t mea noastră e convinsă, că o rea oamenilor ce ne domină a oasă in cestiunea Dunării, că e nevinovaţi ca copiii noi născuţi ‘ terile fac ceea ce se face in li fală scrupule escesive ele uruî po socoteala noastră şi a oricui iu sele lor politice şi economice; i dinea noastră ar trebui să fie nu ne face complici vinovaţi ai cederilor lor. In privirea aceasta nu avem nici un cuvent de-a k vemului de la noi nu absolutoriu’ ci edem că merită sprijinit, fie c prin manifeste ale tinerimii. Ti tul ne iuvaţă că el un sar folii acest sprijin, de căt pentru m complicitatea sa deja dovedită > cea -tă cestiune r. .,#• iJi t \ L,.,ceiat :ic>- #18 1 um' a of In aceste Manifestul Studenţilor Universităţii din Bucureşti CĂTRE PRESA ROMÂNĂ momente grele pentru cercata noastră patrie, când sufletul ii jat al tuturor Romauilor e coprins legitimă nelinişte in privinţa celor ce se hotărî de către Conferinţa de la Lor am lipsi unei sfinte datorii, dacă ______ presa Românească, in faţa ţârei, cari pliveşte, in faţa Europei, care va trebi asculte glasul unui popor — nu ne-am nifesta sentimentul nostru de profundă dignare contra încercărilor Austriei d robi economiceste şi politiceşte prin n rea Dunărei. In numele viitorului niei, noi tinerimea universitară n protestăm sus şi taro in potriva hutăr Conferinţei de a nu primi statul romaD vot deliberativ, când e vorba d’a se ti o cestiune eminamente românească. Ci diplomaţia Europei ar ratifica pretenţii)] impeiiului habsburgic, va săvîrşi o cri strigătoare la cer, pentru că s’ar comp mite viitorul economic al unui intreg j por, care nare — poate — alt păcat căt că e prea blând, prea răbdător. Di ani de zile imperiul Austro-Angar lujjL prin toate mijloacele, ca să ne facă să cof simţim a ne omorî înşine. Ei bine, dipf maţia austriacă sa ştie că Românii, bog şi săraci, bătrâni şi tineri, guvern şi pi tide, nu vor piimi sarcina tristă de a injuga la carul cererilor nedrepte ale vec nilor noştri. Da ; Dunărea e a noastrJ A noastră, căci am aparat’o cu sânge nostru ; a noastră, pentru că e un hot natural ; a noastră, fiind că de densa e 1 gat viitorul României 1 Titlul cu care :sre iii iW fii1« ,W i mai teeunt ^fltareo '■ 0furt ar” *,i di h D» tMJliu ; an iii Publicăm mai la vale manifestul tineri:! iii universitare din Bucureşti, — adresat presei romane, in cestiunea Dunării. Fără îndoială preţuim sentimentele patriotice ale tinerimei noastre şi nici am dori ca ea să li o alt- FOILETON CAPTIVUL" Episod din Don Quijot de Corvantos (C.ip. XXXIXXL şi XLI Part. clin Spaniolestc (Urmare). Aceste strigăte ne puseră pe toţi intr o foarte mare şi grozavă confusi-une. Dar renegatul, vezend primejdia in care ne aflam, şi inţelegend căt era spre folosul lui de a sferşi această întreprindere, inainte de a fi descoperiţi, se sui cu cea mai mare iuţeală unde sta Agimorato, şi impre-ună cu densul se duseră din noi. Eu nu . ^ __ Şi câţiva îndrăznii să părăsesc pe Zoraida care, ca şi leşinată, căzuse in braţele mele. fnsfărşit acei ce se suire fure atăt de harnici, incăt intr’un moment se coborără cu Agimorato ce era cu măinele legate şi avea o basma in gură, care-] impe-dica să spună o vorbă. Ei 61 ameninţau că dc va vorbi un cuvânt, 61 va plăti cu viaţa. Căud fiica lui 61 vezu, işi acoperi ochii ca să nu-1 mai vadă, şi tatăl ei romase încremenit, neştiind căt de mult ea, de bună vo-ea ei se încredinţase in măriile noas-tre._ Dar atunci picioarele fiindu-ne mai trebuitoare ne inturnarăm cu sirguinţă şi iuţeală la barcă, unde cei ce remaseră ne aşteptau, temSn-du-se să nu ni se fi intămplit vre-o nenorocire. D abia trecuseră dou6 ceasuri de noapte, când noi ne aflam deja cu toţi in barcă, unde se scoaseră legătura de la măini şi basmaua din gura tatălui Zoraidei, dar renegatul ăi lepetâ sa nu vorbească un cuvent, că-i va curma viaţa. EI pe fiica sa acolo, incepu cu multă jale, mai cu seamă cănd văzu că eu o ţineam străns imbrăţo-şată, şi că ea, fără a se apăra, fără a se plânge, nici a se retrage, sta liniştită. Cu toate aceste el tăcea ca să nu împlinească renegatul ameninţările ce-i făcea. Deci, Zoraida, ve- zăndcă f'ra deja in barcă văslele aven să fie aruncate uftăudu-se la tatăl ei şi hi rnaiui ce stăteau acolo ne presintăm naintea Er i’opel diplomatice, noi popor eminament de ordine in Orient, e dreptul istoric dacă - fiind vasali — am păstrat ace^ rîu pentru noi şi vecinii noştri, cari fie zis in treacăt — p’alunci erau su jugul turcesc, nu astă-zi, când. fiim independiuţi, dorim cu toată ardoarea a n desvolta in pace, fără a atinge intru ni mic interesele nimănui, vom primi pro- i ftll s raite, eiud 3 s uşoarei. - : istoria iiu ealegor iu-,., moredsre «fî’fji, tar **•' itifani * -iSfMrei) fii ti L “ţ™ ta. Ja - %alej i f:i; . cum zări a suspina şi că in apă, ceilalţi legaţi, zise renegatului să-mi spue mie să-i fac hatârul de a deslega pe acei mauri şi a da drumul tatălui ei; căci ea s’ar arunca mai degrabă in mare, decât să vadă dinaintea ochilor ei şi din pricina ei dus in robie pe tată-seu, care o iubise atăt do mult. Renegatul imi spuse, şi eu ei respunsei că eram gata să fac aceasta ; dar el imi zise că nu se cădea, pentrucă dacă i’am lăsa acolo, ei ar chema indată in ajutor pe locuitori, ar rescula tot oraşul, şi ar face să easă cineva eu căteva fregate uşoare, spre a ne urmări şi a ne inchide marea şi uscatul, ca să nu putem scăpa. Ceea ce se va putea face, va fi de a ie da libertate căiul vom sosi la cel ântăiu pământ de creştini. Toţi ne unirăm cu părerea lui, şi Zoraida, căreia i se dăduse samă de motivele ce ne Îndemnau anu face ni-dată ceea ce voea, remasc deaseme-nea mulţumită. îndată, cu o voioasă tăcere şi cu o veselă hărnicie, fiecare din voinicii noştri vâslaşi luă lopata şi reeomandăndu-ne din toată inima lui Dumnezeu, incepur6m a pluti spre insulele Mayorca, pământul creştin cel mai apropiat. Dar fiindcă sufla puţin ventul de nord şi marea ; cat. Ţara ni se păru pustie şi nu vii era cam umflată, nu fu cu putinţă de | znrCm pe nimeni care-să ne desco- a urma calea spre Mayorca şi furăm siliţi sa mergem de-a lungul coastei cătră Oran pere. Dar cu toate aceste ne puserăm! puterile ca să intrăm ceva mai pai t sPe marea noastră supă- marea, care acum era puţin mai li-rare. Ne temeam să nu fim desco- niştită. După ce merserăm astfel cam periţi de la Sargel, ce se află in a- la doue lege, se dădu poruncă casă cele părţi, la o depărtare numai de remăe la vesle căte un sfert numai şaizeci mile de Alger. Ne temeam din numeral vâslaşilor, ca să putem deasemenea să nu intălnim pe-ncoio manca ceva, căci barca era bine in-’ vre-o corăbioară de-acele care obiş- zestrată cu merinde. Dar vâslaşii zi--nuit veneau cu marfă din Tetuan. Ou sere că nu era ancă timp de a se toate aceste, fie care avea incredere odihni, să se dea demăncare la cei in sine şi in ceilalţi toţi, şi nădejdea ce nu vâsleau, căci ei nu voeau ni-ca dacă am intălni vre-o corabie ci intr’un chip să lase vâslele din mă- ue marfă, care să nu fiie de-acele ni. Astfel se şi făcu, şi in acel mo- de corsari, nu numai că n’am fi per- ment sufla un ve-nt tare, care ne si-1 duţi, dar chiar am p ine măna pe Ii indată să desfăşurăm pauzele, să un vas cu care am putea, cu mai lăsăm vâslele şi să ne indreptăm mare siguranţă, să isprăvim călâto- spre Oran, ne fiind cu putinţă o al- ria nostră. In tot timpul căt navigarăm, tă calc. Toate se facurâ cu multă Zoraida stătea cu capul pus intre iuţeală, şi astfel cu pauzele naviga-înăincle mele, ca să nu vadă pe ta- râm mai mult de opt mile pe ceas, tă-seu. şi auzeam că ea chema pe fără a avea vre-o altă frică decăt de Zela Marien ca să ne ajute. a intălni vre-un vas de corsari. Dă- Navigasem ca la treizeci de mile, durem de mâncare maurilor bagari-cănd in zori de zioă ne aflam la trei ni, şi renegatul 6i măngăâa zicendu- bătăi de arcabuză (1) departe de us- le că nu erau duşi robi, şi că Ia cel (1) Teche armă de foc ce se purtă pe|hităiu prilej li se va da libertate, urnâr ca şi puşca de azi. | Tot aceasta o spuse şi tatălui Zorai- 1 ^ TA fim, Ai iT ■:o % H % !iî * * 1 *< ■ 13 tf ijj Jar*.] fris iUliîi :| S'iTS J im li.i| «tai /} di« II IT5 l!t jAt fat.'jf teii *■; MU W! ■i de i t sie n s i»q ei s.1 e is -li foi j şirete şi primejdioase ale Aus- $ut cu mare mâhnire ca aceasta care doresce a 'şi realisa visul ■ la Dunăre, a reuşit se mistifice o data iubita uoastra sora lati-(la masa verde a diplomaţiei se ■j;a proiectul de nenorocita inspi-lui Barrere. Paharul amârâciu-roiectul Barrere — ni se apropie ţjde nisce pretinşi fraţi; iată. culmea 1....................Cu asemenea llie sigura Franţa ca iubirea — pe inia in toate ocasiunile ’i-aarăta-a care din nenorocire de mai a platit-o scump ; iubirea noastră ca transforma, daca nu cum-va s a ut, intr’o receală meritata. Franţa i-a uitat trecutul. Sa i’l punem ina-sa se judece singură. La 28 Septem-(i, călarimea franceza fu chemata Domnul României Mircea cel bâ-inţelegera cu Sigismund, regele . sa lupte conţi a lui Baiazet. Ţerrnii au fost stropiţi lângă cetatea Nico-sangele acelei viteze şi nerăbdă-lânini apărătoare a camei creştine, __ atunci — era invâluită causa fm noastre naţionale. De mult mtunentid naţional in privinţa Dura in noi deşteptat, şi ceea ce a fa-ţoieon III la 1856, era Îndeplinirea pom de onoare, cu care se legase jinoţii romani emigraţi după 1848. 'i„nţa regalista şi imperialista s’a w de darnica, negreşit e cu nepu-eredem ca Franţa Republicana ititirJIansivă, mai umanitară, mai dreaptă oare, se va face instrumentul fatal ii noastre ! In caşul prin urmare anţa ar rupe cu trecutul său, siliţi le a nu ’i mai recunoaşte dreptul numi apărătoarea latinităţei. mlă şi indurare cerem Eropei, căci ri am trăit prin noi inşiDe; ci drep-recunoaşterea suveranităţei noas-vnale. ae jertfele din trecut, cănd singuri it am făcut se resune puternic nu-citinilor de la Dunăre; tari — mai pe simpatia ce a provocat in oi publică europeana causa romaneasca e imprejurări dureroase, cănd ori-udentâ alusiune la fapte regreta-poate — ar fi de natură a provo ţii o resbunare vătămătoare intere-pastre politice, când gracul cuvinte uie sa se măsoare intr'un patriotism şi inţelept, datoria noastră de ti-ă afirmăm categoric manifestarea raţiunei şi incredârei ce purtam tu-uterilor Europei, cari — ne măgu-rede — vor înlesni realisarea mi-'loastre civilisatoare in Orient. rebue sâ pearzâ din vedere diploma-peană faptul câ, dacă ar consfinţi unile nedrepte ale Austriei, atunci 'ieri lumei spectacolul mâreţ, cum eg popor va eşi pe ţărmul Dunărei lUtămpinarea invingetorului de la pentru a-i da acest rîu intr’o veci-nanire. - un frumos rol de indeplinit, şi da eacurile trecute am fost stânca ne înaintea valurilor cotropitoare ale barbarilor, acum mai mult de ori când vom căuta — fara a supără pe nimeni — a ne continua nobila noastră chemare, căci ştim bine ca intr’un viitor mai mult ori mai pu-in apropiat vom fi un element etnic de c-chihbru intre interesele tot-d'a-una gata a se ciocni ah popoarelor vecine. Causa noastră e causa Europei, care trebuie sa dorească pentru Orient linişte, ordine, prosperitate şi pace neintrerupta. Acesta e cugetul nostru............. . N. Mai maro lu (drept), Gr. S. Alexan-drescu (drept), G. 8. Dambeanu (ştiinţe), I. Niţulescu (medicină), I. 0. Panaitescu (drept) Al. M. Nieolau (drept), Ioan Dimitriu (ştiinţe), G. Papadopol (poduri şi şosele), D. Ern. Nieolau (ştiinţe), Al. Schaabner (medicina), G. Gornan (litere), I. I. Botez (drept), P. G. Bujor (ştiinţe), Al. Popp (litere), I. A. Ionescu (ştiinţe), I. Nicolescu (litere), D. Mardan (litere), A. Gheorghiu (ştiinţe), A. Grainic (litere), Em. Dimitres-cu (ştiinţe), P. (nedescifrabtf) (medicină), P. J. Stroiescu (ştiinţe), C. Ursu (ştiinţe), P. Popa (drept), M. Vladescu (ştiinţe), V. P. Samurian (litere), C. Miculescu (ştiinţe), M. Pretorian (ştiinţe) C. D. Valerian (ştiinţe), D. D. Rain (litere), Diac. D. Georgescu (litere), I. A. Popovici (litere), Victor Cup-pa (drept), Al. Ghirgiu (drept), G. N. Fra-toştiţeanu, (drept), 8. (nedescilrabil) (ştiinţe), V. Ignatu (inginerie), 1. Bibiri (ştiinţe), P. Stânescu (drept), C. (nedescilrabil) (litere), I. G. Saita (drept), G. P. Samurian (litere), Al. I. Hodoş (drept), V. Calalbu (medicina), C. Dobrescu (drept), N. Pâtraşcu (drept), G. T. Frâncu (poduri şi şosele), C. I. Al-dulea (drept), D. I. Stroici (medicina), C. Simon (inginerie), C. Nieolau (poduri şi şosele), Al. Savovici-Baranga (poduri şi şosele), D. Cereşanu (inginerie), I. Nedescifrabil (medicina), G. I. Veleanu (poduri şi şosele), D. N. Daniilescu (poduri şi şosele), Stef. Nicolescu (inginerie), P. D. Bildires-cu (poduri şi şosele), A. Ionescu (inginerie), N. Jippa (poduri şi şosele), V Burki (poduri şi şosele), W. Kuchnovski (inginerie), T. H. Cernea (poduri şi şosele), I. Pâslă (inginerie), Venert (poduri şi şosele), Patron (medicina), I. Marioţeanu (poduri şi şosele), N. G. Ştirbei (inginerie), Gr. Georgescu (poduri şi şosele), G. Maior (litere), G. M. Nieolau (inginerie). Paul Teodor (drept), N. I. Vladescu (medicină), C. D. Drugeanu (medicină), Eug. E. Vincler (drept) Bucureşti, 17 Fevruarie 1883. jire spuse: „Ori ce alt lucru ea eu aştepta şi crede de la sitatea şi politeţa voastră, creş-i dar să ’mi daţi libertatea nu mtiţi să mi-o inchipuesc. Ni-nu v'aţi fi expus voi la pri-de a-mi răpi libertatea, pen să mi-o inapoiuţi cu atăta ga-ue, ştiind mai ales cine sun; e câştig ve poate aduce lifta mea. Dacă voiţi să fixaţi un icestui căştig, ve ofer de pe a-H't ce voiţi voi pentru mine şi această nenorocită copilă ;au mai bine, pentru densa sin-care este cea mai mare şi cea mnă parte a sufletului meu. înd aceste, incepu a plănge a-amar, incăt ne aduse pe toţi pătimire şi sili pe Zoraida să-«sca. VEzSndu-l plăngend ea se s>â atăt de mult, incăt se sculă picioarele mele, se duse să im-«■ze pe tatăl ei şi, lipind faţa a lui, incepure amSndoi să plăn-atăta iubire, incăt mulţi din ne aflam acolo, Ci insoţirfim îind tată-său o vezu gătită ca de sărbătoare şi cu atătea ju i pe dănsa, ei zise in limba (Va urma). Jt-; ^ A Assolamente si Rotatiuni Prin rotaţiune înţelegem schimbarea plantelor de pe o tarla pe altă in fie-care an in acel assolament. Agricultura sub punctul de vedere al artei şi practicei, depinde de la o mulţime de împrejurări locali şi de la exigenţile timpului; ) roprietatea ce o are arta agricola de a se transforma după imprejurări, ’i causeazâ o mulţime de dificultăţi aceluia care eserciteazâ această profesiune, fiind că nu are de a face numai cu o procedare mecanică, ci trebue să se familiarizeze cu o seria de procedări, care variază de la o localitate la alta, cu o mulţime de combinări care toate trebue sâ fia studiate, şi in fine de la puterea de a aplica cele care i convin mai bine intr’o împrejurare dată. Formele diverse ce convin agriculturei se disting unele de altele prin caractere sig-nifieative ; şi toţi agricultorii cari s’au încercat a grupa formele care au intre ele mai multă analogia, fia pentru natura de produse, fia pentru mijloacele de producţi-une, au dat acestor grupe numele de „Sistem de cultură. “ Grupa este, după A. de Eaville, o cate-o-orie care ’şi are fisionomia sa particulară, simbolul său caracteristic, prin definiţiunea sa: sistemul este reunirea mai multor forme care se reapropie printr’un punct pon-tru a constitui giupa, şi se depărtează prin -un alt punct spre a forma asolaraent. Precum in Istoria naturala şi Botanică genurile se unesc prin caractere generale şi comune pentru constituirea familiei şi se de-păitează ptiu caractere secundare pentru a forma fie care o specia deosebită, tocmai acest principiu se poate observa şi in agricultură intre rotaţiuni şi asolament după cum vom vedea. Dacă genul inşusesc caracterele. unei familie oare-care, aşa şi aso-lamentul face tot-d'a-una parte dintr’â grupa sau sistem. Mai mulţi scriitori pot se aibă aceiaşi cugetare, dar modul pe care ei ’l vor pre-senta formele pe cari ei le vor cerca, vor fi tot-d’a-una diferite, urmând spiritului lor, şi disposiţiunile lectorilor la cari el s’a adresat. Mai mulţi practicanţi pot se aibă aceiaşi cugetare agricola, dar pusa in lucrare diierâ pe teren. . Doi agricultori cugeta câ ar fi mai bine ca cu capitalul de oare dispun sâ se ocupe cu crescerea oilor, amăndoi avănd acelaşi idei negreşit ca vor se urmeze sistemul pastoral, inse vor difere unul de altul prin combinarea recoltolor ; cu alte cuvinte lio-caie din aceşti doi cultivatori vor avea un asolament deosebit. „Asolamentul este dar una din formele sub care sistemul se traduce şi se manifestă, prin urmare nu este altă deosebire de cât raporiul care esistâ intr’o porţiune ce ocupă pe suprafaţa unui domen diferitele recolte pe care cine-va le cultivă şi care se suced intr’o ordine determinată, şi aceasta succesiune a recoltelor care consti-tue asolamentul este acea ce numim rotaţiune, şi de multe ori ace-tea două cuvinte se confunda unul cu altul, pentru aceea noi piintrun exemplu voim a da oarecare lumină in această privinţa. Să ne presupunem o moşie in care se urmează un sistem altern şi care e împărţită in modul următor : 8 pogoane ocupate cu grâu, 7 » „ „ ovăz 8 „ „ „ mâzăriche 7 i „ „ tnfoiu 7 cartofi raportul numeric de suprafaţă ce esista intre porţiunea ocupată a acestor diverse recolte formează asolamentul, insă asolamentul nu ne face să cunoaştem ordinea in care acestea plante se succed, şi aceste ordine aperţin rotaţiunei care poate fi următoarea : In anul 1 cartof sau alte plante prăşitoare. „ „ 2 ovez. „ „ 3 trifoiu. „ „ 4 grâu. „ „ 5 mâzăriche. „ „ 6 grâu. Pentru a cunoaşte şi mai bine diferinţa ce esistă intre assolament şi rotaţiune vom arata câ un asolament poate să fie bun şi rotaţiunea rea. Assolamentul pe care Para citat deja poate sâ ofereascâ intr’o mulţime de împrejurări avantagele ede mai mari şi rotaţiunea plantelor este bună ; dacă cine-va in loc de această rotaţiune ar voi să adopte altele conformăndu-se unor regule de experienţe, rotaţiunea cea noua care inlocueşte pe cea dintaiu poate sa fie vicioasă. De exemplu dacă ar adopta rotaţiunea următoare : In anul 1. Cartofi. „ „ 2. Trifoi. „ „ 3. Mâzăriche. „ „ 4 Grău. „ „ 5. Ovez. „ „ 6. Grâu. Iată dar un asolament bun şi o rotaţiune cu totul rea, pentru că succesiunea plantelor va aduce tot-d’a-una o micşorare in producţiune, şi o încurcătură in e.secu ■ ţiunea lucrărilor. Cu acest asolament cine-va poate să adopte un număr nedeterminat de rotaţiuni, care pot să fie departe d’a avea aceiaşi valoare relativă la masa produselor obţinute, şi care va favoriza mai mult sau mai puţin menţinerea proprietăţii pământului. Assolamentul poate să fie vicios ! şi ro-taţiunea bună. Nimeni nu va putea să constate că in rotaţiunea următoare sâ afle ceva râu : In anul 1. Cartofi. „ „ 2. Grău de primăvară. „ „ 3. Trifoi. „ „ 4. Ovâz. Acest assolament este vicios, pentru că toate lucrările se grămădesc primăvara când timpul in cele mai multe caşuri este foarte schimbător şi semănăturile intărzie foart» mult şi recoltele sunt compromise. Din cele zise pană aci deducem câ : regulele de as-solament sunt diferite şi distincte de regulele de rotaţiune. Regulele pe cari trebue să se baseze o bună rotaţiune provine din esaminarea de simpatie a plantelor, şi de epoca naturală a vegetaţiunei lor ; aceste regule sunt nişte consecinţe şi depind de la legile naturei ; ele trebue să fie prin ele insă-şi universale şi constante. Legile asolamentelor sunt dependente de sistem, şi subordinate împrejurărilor timpului, locului şi a persoanelor. __Aceste legi participă la mobilitatea tuturor lucrărilor umane prin natura lor, precum şi scopul ce trebue să atingă ; ele sunt locale şi variabile, şl se schimbă cu fie-care sistem, prin urmare regulele asolamentelor nu pot fi espuse intr’uu mod general ca regulele rotaţiunei. B. S. Moga. un invEţător nărăvit Următoarea petiţiune s’a înainta; d-lui ministru al instrucţiunii publice de mai mulţi locuitori din Muscel : Domnule ministru, Numeroase abuzuri şi abateri se comite mai in tot timpul do către d-nu Ion Ne-delceanu invâţâtorul şcoalei rurale din comuna Pucheni plaiu Dămboviţa judeţul Muscel; purtarea acestui funcţionar cu cetăţenii este nesuferită şi iată abaterile sale. I. In loc ca numitul invâţâtor sâse ocupe cu progiesul elevilor in şcoala, din contră numitul se ocupă cu şederea in stabili nieiit de cârciumă ocupându-se cu jocul cărţilor de noroc şi al băuturi. II. Numitul d-nu invâţâtor de trei am au ocupat funcţiunea de notar al acestei comuni Pucheni până cănd şi acuma îndeplineşte şi acest serviciu pârâsindu-şi cu totul serviciul de invâţâtor, deşi in aparenţă se numeşte un mic copil de notar ca de 14—15 ani, dar in realitate este cu conducerea serviciului de notar numitul d. invâţâtor. Aceasta se poate constata nu numai din arhiva cancelarii comuni dar chiar prin martori daca cere trebuinţa III. In zilele de la 1 până la 12 sep teravre anul 1882 şcoala a fost vacantă din lipsa d-lui invâţător. Asemenea in zilele de 10, 11, 12, 13 şi 14 octomvre şcoala a fost vacantă pentru câ d-nu in vâţător au fost dupe interese familiare in oraşul Târgoviştea. In zilele de 19, 20 22 octomvre 1882 asemenea au fost vacantă fiind d. invâţâtor in serviciu de notar chemat la tactul subprefecturii in oraşul Cămpu-Lung. IV. Numitul d. invâţâtor votează tot contra guvernului la întrunirile ce s’au făcut de mai mulţi învăţători şi alţi oameni particulari la mai multe comuni destinate de ei pentru asemenea intruniri. D-nu Revizor şcolar de doi ani nu ştim dacă au avut ocaziuue de a face o rr.icâ in-specţiune acestui invâţâtor. V. Numitul d. invâţâtor in loc a da moralitate poporului ca profesor răspindeşte in societate diferite intrigi spre a se isca di sordinea intre popor şi altele mai multe care nu le putem descri cu deamănuntul aci. Pe aceste motive şi in numele legi cerem d-lo ministru ca acest d. învăţător să fie revocat definitiv din acest post lăsând locul altei persoane care sâ fie demnă de asemenea misiune sau a face de a fi permutat din această comună şi nouă veţi bine-voi a ne trimete alta persoană de unde veţi bine-voi, ca părintele ţârii. Nu ne indoim cătuşi de puţin d-le ministru că d-voastră veţi lăsa ca numitul d. invâţâtor sâ’şi bată joc de această frumoasă şi sacră funcţiune căci dela ea să începe lumina şi deşteptarea poporului intreg. Pe lângă cele de mai sus vâ rugăm bi-ne-voiţi d-le ministru a primi stima, respectul şi devotamentul nostru. Prea plecaţi şi supuşi servitori. Anton N. Voica, Niculae N. Voica, Al.-I. G.-şi T. Codrenescu, G. N. Udrescu comuna Pucheni pl. Domboviţa, judeţul Muşcel. NB. Tot d. Ioan Nedelceanu invâţâtorul acestei comune şi in calitate de notar in ziua de 12 Septemvrie a dat in primirea lui Gh. Ioan Suică o ţidulă de pe arteac de judecata a judecătorii comunale in ajunul zilei zisa mai sus şi in faţa d-lor Anton Cozeanu şi Alexandrn Codrenescu care se găsesc subscrişi ca martori in proces. In zioa de trei septemvrie 1882 partea câştigătoare Anton Niţa Voica, viind la d. Nedelceanu a cere relaţiuui cum trebue sâ facă a’şi aduce la îndeplinire sus menţionata carte, i-a luat procesul vorbit şi prin dibăcie i-a falsificat data notând zioa de trei Octomvrie in loc de 12 Septemvrie. Rugăm dar autoritatea administrativă sâ ia măsuri contra acestui domn care se găsesce învăţător, face pe notar şi pe advocat. (Urmează aceleaşi iscălituri). Societatea „Naţional«ă“ (le Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public asigurător, că am infiinţat in Bucureşti, deocamdată penă la Sfăntu Gheorghe viitor, in strada Dorobanţilor No. 11 o Agenţie Principală, pe care am incredinţat-o D-lui M. Emmanudle, care va primi si incheia in numele nostru ori- ce asigurări de Incendiu, de grindină şi de Viaţă, in toate coinbinaţiunile usitate. Rugăm, cu această ocasiune peO-nor. Public se bine-voiască a acorda Representantului nostru, aceiaşi incredere şi simpatie cu care ne-a onorat phnă acum Direcţiunea Generală. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curănd va apare de supt tipar o broşură intitulată : Faptele lui Radu Mihai de când s’a numit prefect de poliţie şi pân’azi, fapte necunoscute păn’azi. Preţul unui exemplar 1 leu. A eşit de sub tipar : Bazele adevărului faţă cu Negura minciunii sau Surparea defăimărilor aduse Cărţii pastorale aP. S. Sale Mitropolitului Iosifal Moldovei de eâtră sycophanţii de la „Deşteptarea" din Iaşi de Constantin K. Nicolescu Vechiu student in theologie şi filosofie al universităţii din Berlin Se află de vânzare la librăriile V. Nico-escu, Socec. Ioaniţiu şi Haimann. Bugetul Statului, cuvântare ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioan Ionescu (de la Brad) POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-nu A. G. Mavrus Preţul unui e-emplar 1 leu Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare şi Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi două bucăţi de poesie preţul 1 leu. Se află de vânzare la Magasinul de mu-sicâ C. Ghebauer şi la toate librăriile. Vechile iustituţiuni ale României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei romaneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. A eşit de sub tipar in Iaşi Elemente de Agricultură Ştiinţifică, partea VI lucrată de Alexandru N. Grecianu, Agronom titrat de academia reg. Hohenheim si Inginei forestier tit. de Academia reg. Tharaud. Editor Th. Codrescu preţul 10 I. n. Boalele de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). CpAOTIA doctor in medicină şi . I HO I In chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele ii — 12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. A. KIBRICK CHIRORGIEX DEXTISTE Dents artificielles, plombages, oritication perfectionnee. Extractinn et guerison’ des dents, sans aucune douleur, d’apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avSnd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se inchiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujiea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. icjticiciLicjcjcycj&cycicytjcick.iclclckickJc, \icJcicicickicX*X*Jacic**X*.iciciclc1c1cJc1cick.*} IPSOS DE CAM PIX A CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLII) A SI MAI EFTINĂ TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposît la D-nii F. BrnzzeBi & C-ie Calea Victoriei 55 **}pppf**}pppppppfc ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R ICO R D ® FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă acţiunea antiblenoragicâ de Copuhu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici grejâ ; constituescu medicamentul prin escelenţă in tratarea botelor contagiose a ambelor sccse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze-rea îara voie aurinului. * s Pe la (inele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECTIUNU RICORD tonice şi astringente, este mijlocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita mtercerea. * ADEVERAT SIROP DEPURATIV ICO R FAVROT tru a^fîrsiXtSniVAe;,pa-'t P?lr," a vin decac“ deseverşire maladiele pelei şi pen _____. _ 1 !7 1 , ".tM UH tratamentu anti-sifilitic. El feresco de totc . , . ....ujj.i uh tratamentu accidentele ce pot resulta din sifiiis constituţională. DTPnnn"' trebue a lepâda, ca contra facere pcriculosă KKjUKU, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. El feresco de tote tâte medicamentele GEKnElilALri~ F‘ Fawnot’m- slnda Richelieu, in Paris ; In 1s" . .. / Koma, Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil • Galatz Tatu- ™ch, M*nno Kurtomch;Braila, Petsalis, Kaufmes- CrajovaF P, Plojestl, Schuller ; Barlad, Brettner, şi in tâte farmaciile. Pohl: FERULU doctorului GIRARD . ,, , , Academia de medeclna din Pan* i conaupajlunee 51 curarlssea in putinii timpfl. Cnlorosa, Anemia, Insârlclrea Săngeluf, Durerile de stomachă Perderea forJelorO, Hysterla, Irregularltâţlle Men-struatlunei, Trlnşile. Elii fortlfioioonvaleicentl r li persdnele d’unfl temperamentfl debila. Depot,ta m principalele Phtrmoct. TIMPUL I. HEKTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după systemul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea toarte tină. Onor. public care u’aavut iută ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de eăt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ee lucrare atingătoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt iu toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi pictură originale de vânzare. MAŞINGLG DG CUSUT ORIGINALE A IUI SINGER tablouri in Par la jpresente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d'apres le sysleme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’a nous honorer de sa prăsence et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peut poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME, premiale eu 150 jţiedaile prime PARIS I 8 T 8 (( V MEDALIE ET DIPLOMA DE ONORE ^\\S-DE FOIE or •vo 1 Uvrier, ALBEI BLONDU SI FERUGINOSU V I • H h A rate lunare a c ^ “ -r 5^ - --- ---• 7. 6 Ti- ~ --- -y, ~ 7. ~ pi __" /. X LC ’S- ■< CÎ 2; c i: P ^ cc /. cz W »JU > ~ --- ~ M lylll1 [T^.rvi‘1 A se feri de Imitaţii Garanţă sigură datfij inscris. o H SI 01 SINGER C *= poarta marca Maşină de cusut new-york. de sus a a lui Fabricei. X © — O u. G. N EIDLINGER, A£ent general o © , Şld fiiiI I1 1 ,,11;! fi*' 'irf irtf'" Firmuiilu de CI. 1*. Cbtvalier 1 Ltgiinei d’Oobri UNTDE-LEMNULU DE CHEYRIER este desinfectat prin ajutorulii gudronului, substanţa tonică şi balsamica care augmentează mult proprieteiile sale. UNT OE LEiYINULU DE FICATJ DE MORUN FERUGINOSU est* unica prcparoţiune permeţănd a administra ferulu Tara costipaţiune nicT oboseala. T0N1QUE, STIMULANT, NUTRITIVU preciosâ pentru gcrsonele delicate, copii debilii, este întrebuinţam cu succesli pentru digestiu-nîle penibele si necomplecte, pentru durerile de stomac, găsirile, etc. dk?ositu genkralu: Pli16 CREYRIER, rus du Faniiourg Monlmarire, SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII I, Inni ,lid PETRACHE IOAN ’ Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. ' .iitiflhu ii" '■ iiilro-lnir iţii fomisinii ii itleS# -tine ştie-M eouc ttjik MtrmreiiH |ţ Medalia Societătei Sciintelor Industria le din Paria. PERU ALBU Melanogen Tine tura cea mai bună a lui DESTU D1C-QCEMARE AiniS, Chimist ROUEN (Francia) Pentru a vopsi pe data I U 1 un tote nnanoiele, perul 6i barba . tara primejdie pentru pele ai fără n«ci un miros- — AcăsU tincturâ este superiori tutor oelor întreba nt&te peni &di. Se găsesce în tdte casele cele ăune de Parfumtrie. ELANOCQC XQUQIAK A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai eseelei brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, P du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Crâ de Holande. Stilton, Crema Regală etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite ni riuate, de Barbuni, Hiel, Aal-Fiscli, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostanda si Constantinopol, Icre pr» pete. moi si tescuite oe morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi şi ■ felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din c mai renumite fabrici străine In curfcnd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. _ Tot la acest magasin se află de v&nzare cn ocaua vin roşu şi alb cnalitaie superioară. Preţuri foarte moderate cari de$fid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visîteze acest magasin,[va îAmâne pe dep satisfăcut, nu numai de bunătatea şi egalitatea mârfei dar şi de un servicii prompt ŞÎ onest. ;fe tyrlat; i» iiume , $;î nu Miim * oare at prin îşi R piei CD d BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI uiem Mei SITTT^.TXTJAnTE.A SXJ3VLjAX?.^- 13 februarie 1882. A c t i v 5 februarie 1883 12 februarie 23437008 p (Monedă metalică 25106334 25495100 17215700 " (Bilete liypotecare 24658020 24660265 8001084 Portofoliu^0? r"mânei?ti 7996098 8657287 (Efecte streine 5327272 5393636 18286489 Tmpr. garant cu Ffec. de Stal 21246787 21417487 6125562 Fonduri publice 12191469 12191469 Imobil 824700 824700 227993 Mobilier & maşini de imprim, 227297 227297 Deposite Libere 15200970 15733670 84079 Clieltueli de Administraţie. 60312 63579 Bontă Fond de reservă 288933 288933 17771019 Diverse 25654308 30094067 91149654 138782500 145047492 I’ a s i \ 12000000 Capital. 12000000 12000000 Fond de reservă. 288933 288933 60272590 Bilete de bancă în circulaţie, 82924400 83769170 2164667 Profit & Pierdere I semestru 1848844 1848844 139306 Dobân. şi Benefici div. II semes. 135076 164634 Deposite de lîetras 15200970 15733670 16573091 Diverse 26384277 31242241 91149654 138782500 145047492 1 Tipografia If. Miuleacu, sala Theatruhn Bossel.