tlERCURI 23 FEBRUARIE 1883 A cliniiiîMtr ABONAMENTELE TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII 4 to»U ţara, pe an . , pe 6 lnni. , pe 3 lnni, streinktate pc an 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 i Inanţnrile ji inserţiile Be primeBC “ocăreşti, la Administraţia ziarnlni ii Vlena, la biuronrile de annnţuri Heinril Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbet-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. mentele se priimesc la Administraţie. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-V0DA Nr. 2 Capitală 10 bani număra Districte 15 bani număra tară ca şi in străinătate că este o chibzuire leală şi matură, făcută numai in scopul aperării interioare ; căci , să nu se scape din vedere că procedarea la fortificare poate fi o cabală politică, menită numai a face neajunsuri şi a le atrage din partea vecinului ingrijat; ceea ce se intămplă atunci cănd sar lăsa descoperită o parte a fruntariei spre a se acoperi numai cealaltă. Un cas ca acesta poate fi interpretat drept o intentiune ostilă, ia care se poate res-punde asemenea cu ostilitate. Iată pentru ce cu idea fortificării nu este permis a se juca represen-tantul naţiei, iată pentru ce noi de-saprobăin proiectul de lege ivit in şedinţa de alaltă-ieri a Camerei : nu se intinde increderea in guvern, in cestiuni de aşa delicată natură, ca aceea a apărării naţionale, pănă a nu cere guvernului să indice leal-mente punctele unde socoteşte că tre-bue să ridice fortificaţiuni. Noi facem respunzetor pe guvern votul ce l’ar da automaţii săi, şi re-servăm de pe acum simţimăntul ţă-rei, pentru caşul cănd acest vot ar avea vre-o neplăcută consecuenţă ; să se ştie căperturbaţiunea, sauori-ce de aci, este opera exclu-rnului actual, in care tara 0 parte alta, de căt ne-omentană d’a trăi sub e a falsificat voinţa naţi-ntemeiat asup rirea. entru ţinta ce se atribue 1 proiectului in cestiune, de in semnal de resistenţă iriei, sau decisiunii Con- la Londra in afacerea efectul S a acordat d-lui căpitan Buescu Vasile din arsenalul armatei, inalta autorisaţiune pentru a putea primi şi purta însemnele ordinului St. Stanislas, clasa II, conferit de M. S. împăratul tutulor Rusiilor şi crucea de cavaler al ordinului Legiunea de onoare conferit de d. preşedinte al Republicei fran-cese. * Prea Sănţitul Episcop al eparhiei Râmnic şi Noul Severin, face cunoscut că d-nii Petroniu Ioan, Păun Stanciu Mazil, Mateiu St. Cismariu, Radu Şurlea, Dumitru Sanfir, Mateiu Opran, Radu M. Ganea, Sandu Co-jocaru sin Ioniţâ Ganaa, Ioan M. Croitoru, Marin Răduţoiu şi Mihaiu Bumbariu, din comuna Dolţeşti, plasa Olteţul-de-Sus, judeţul Vâlcea, bine-voind a dona bisericei cu hramul „Cuvioasei Paraschiva,“ din zisa comună, 17 gogoano pământ pentru intre-ţinerea acelei biserici, ministerul le exprimă viuele sale mulţâmiri, pentru această lăudabilă faptă. ¥ Studenţii facultăţii de teologiâ au înaintat, ieri, atăt d-lui Ministru al Instrucţiunii cât şi Corpurilor Legiuitoare, o petiţiune cerând ca să se voteze chiar in această, sesiune proiectul de lege pentru infiinţarea facultăţii de teologie. ❖ Ieri fiind ziua hotărâtă pentru alegerea unui sindic şi a unui membru Ia bursa de comerţ din capitală, alegerea s’a amânat lipsind cu totul alegătorii. ŞTIRI TELEGRAFICE biurou pentru un proiect de lege relativ la băuturile spirtoase. D. Cogălniceanu presentă un proect de lege privitor la votarea unei pensiuni de 300 lei, pentru nepoata ilustrului patriot C. Negri d-şoara {Margareta Romalo. S a votat urgenţa. S’a anunţat interpelările d-lor Ver-nescu şi Cogălniceanu. S’a votatat ca recompensă leafa pe un an d-lui profesor Ruptureanu. din T.-Severin. S’a luat in considerare proiectul de buget al ministerului agriculturii, comerciului şi lucrărilor publice pe eserciţiul 1883-84. Roma, 4 Martie — D. Mancini a împărţit deputaţilor şi senatorilor colecţia de documente diplomatice relative la despăgubirile pentru pagubele suferite de supuşi italieni in ultimele evenimente din Egipt. Londra o Martie — „Times" anunţă că Conferinţa Dunăreană se va intruni Miercuri şi că Englitera va prezenta, in privinţa cestiunei Kiliei, o moţiune acceptabilă de către Rusia. Conferinţa va putea ast-fel să termine lucrările sale in această şedinţă. După informaţiunile ziarului „Daily News“ turburările se intind mereu in Arabia > fostul Mare-şerif al Mecei ar fi lost arestat. Se telegrafiazâ din Constantinopol către acelaşi ziar, că Sultanul are intenţiunea d’a numi pe Edhem-paşa Mare I cu im trasnei o pi opunere ciin I ţiativă parlamentară, de a se da ■ jvernului un credit de 15 milioane, atru ca dintr’ănsul 10 milioane să !}lj afecteze la rădicare de fortificaşi: in ţară şi restul de 5 să-l in-*â^i dinţeze spre complectarea echi-' nentului militar. Votul majorităţii —^ i a se cerceta creditul de urgenţă urmat indată şi, ce este mai ciudat, intămplat tocmai că, pe cănd se m asemenea vot, voinicul ce con-i afacerile armatei astăzi, minis-de Resbel improvisat in derîde-de instituţiune, nu era presinte in «săli îieră. ■ s fe interpretare poate da -fui lucru ? i Fost-a el o pornire din inimoşia , ărlăgenilor-Dimancilor, etc ? Dar DE PESTE CARPATI vizir. Din Braşov, se telegrafiazâ : Alegătorii români de aici s’au Întrunit alaltăeri in conferenţă, pentru a se consulta asupra ţinutei faţă cu noul proect iu causa şcoalelor. Se ştie că pe masa parlamentului din Budapest s’a pus un proect de lege, care ieri Luni in 5 Martie se pune la ordinea zilei. Fiecare roman cu inimă curată trebue se fie ingrijat, vezend sforţarea guvernului maghiar pentru contopirea tuturor naţionalităţilor in una singură, carea pretinde se fie cea magheară. In faţa încăpăţânări ungureşti, pusă in scenă de cei chemaţi a se îngriji de binele poporului, românii de aici in conferinţa amintită mai sus au ales o comisiune de 5. care se elaboreze o resoluţiune — protest faţă cu noua nedreptate intentată asupra limbei noastre, şi a culturei in genere. Tot odată comitetul electoral a conchiemat pe Vineri o adunare a tuturor alegătorilor din acest cerc. pentru a se declara, respective a subscri această resoluţiune şi a protesta in faţa lumei contra injustelor atacuri îndreptate asupra noastră. I ii forimiţiiini Comercianţii angrosişti din Galaţi au închis prăvăliele lor, fiind opriţi indirect de vamă a vinde mărfuri pe la detailişti fără a plăti taxele drepturilor de vamă. Nu ştim ce măsuri va lua ministrul respectiv, dar ceia ce putem a-fiirma este că mari perderi va suferi întregul cornerciu. B cineva a- ■Iii, (ii Ungurii concentrează trupe către fruntaria ţărei despre Dorohoin si pe linia Oltului in Transilvania. Ştirea asta o găsim in Rom. Liberă. D. comite Corti, ambasadorul Italiei, la Constantinopole, a sosit in Bucureşti. “j ite, sau trasă de aţă, o face, de către maestrul carele if.ompus o din elemente necugetă-■re. Ast-fel, cu toată lipsa ministrului Resbel din Cameră, propunerea e invederată a guvernului, insu-tă de către însuşi absentatul mi-ştru, care presidă la soarta majo-âţilor parlamentare şi le umple de iteria budgetară ce ucide conştiinţa. A căuta să ştim acum ce insem-[ late poate avea faptul acesta. | untru şi in afară, ni se pare, oste- ex- un Dunării, noi nu-i prea găsim practic, fiind că nu se sperie lupul cu pelea oiei, nu fortificaţiumle opresc aventul armatelor in resbel. Daca ţara are interesul de a resista, momentul acesta ar sosi mai nainte de a se fi executat ideea fortifica-ţiunii, pe măsura bine inţeles a creditului cerut care înţelege clădiri solide şi stabile ; căci Austro-Ungaria ori Europa n’ar aştepta de sigur să li se sporească piedicele de a-şi ajunge scopul in cas de a voi o executare cu măna armată. Căt pentru fortificaţiuni improvisate, pasagere, pe acelea le exclude chiar insemnătatea ţifrei creditului acordat. Credinţa noastră este, cănd gu vernul nu procedează cu francheţă, cănd nu vine să declare linia de fortificări ce are in gănd să întreprindă, că se profită numai de împrejurările de faţă spre a lua creditul ; apoi exe-cuţiunea se va face mai tărziu şi independent de afacerea apărării Dunării, sub vre-o inriurire oare-care. Dea Dumnezeu cel puţin să nu fie şi aceasta o nouă donchişonadă, ca toate aerele de vitejie ale acestui Regim, sfărşite cu capitularea fără bătălie, sferşite cu resultate deplorabile ca retragerea de la Arab-Tabia şi dureroase ca retrocedarea Basarabiei, cu perderea despăgubirii de resbel de la Turci şi cu scăderea Silistrei din teritoriul propus ţărei de I Rusia in schimbul Basarabiei. In Giurgiu a apărut o nouă foae Deşteptarea Naţională. In primul seu număr se ocupă de noul consiliu comunal al urbei Giurgiu şi'cere socoteală fostului şi actualului primar Rose Stefănescu: ce a făcut cu banii văduvelor, moşnegilor şi orfanilor cărora pentru o datorie de câţiva lei le-a vândut pe nimic, nu numai velinţa şi căldarea, ci şi bordeiul in care suferia zile întregi de foame, fiind sărăciţi de birurile grele puse asupra lor. Urăm îndelungată viaţă noilor confraţi. * O altă foae hebdomadară a ieşit in Focşani. Ea poartă frumosul nume Sinceritatea şi are următorul scurt dar... coprinzător program. „Misia noastră este cu totul imparţială; vom esprima tot ce este franc pe temeiul virtuţilor de bunul simţ şi conştiincios. Vom demonstra şi da pe faţă laptele misteie ale şarlatanismului. Vom explica pe căt se poate situaţia politică din lăuntrul ţărei, pe lăngă alte trebuinţe ce ar fi foarte necesare şi priincioase publicului român." Viaţă lungă şi succes urâm noului născut pe arena publicităţii. • D. Gh. N. Rădulescu, directorul prefec-turei judeţului Prahova, este autorisat a asista la şedinţele consiliului acelui judeţ, ce se află convocat in sesiune estra-ordi-nară, in locul d-lui prefect, care urmează a lua parte Ia lucrările consiliului de al recrutaţiei. D. D. Rotta, directorul pretecturei judeţului Putna este autorisat a lua paite 1; lucrările consiliului de revisie al recrutaţiei, in zilele in cari d. prefect va fi reţinut de serviciu la reşedinţă. in ÎNCERCĂRI DE MAGHIARIZARE nlă zadarnică, fiind că el nu imă nimic şi spune cele mai ciute lucruri. El este şi gogoriţă şi pare serioasă, el pune la indoială confirmă; este in fine un sphinx, enigmă. ! Oel ce voeşte a-i da in p cum să privească fapta i a şcoalelor secundare diu Ardeal Un proiect de lege, datorit ingeniului franco-maghiar al d-lui Trefort voieşte nu numai să impună in şcoalele secundare limba maghiară ca studiu obligatoriu c’un nuni er enorm de ore pe septămănâ, dar cere mai mult: ca toţi profesorii de licee confesionale de ex. profesorii de chemie, fizică, mechanică, zoologie, botanică, mineralogie, geologie etc. să aibă, pe lăngă cunoştinţele cu greu câştigate in ramura lor la Universităţile europene şi cunoştinţa preţiosului idiem maghiar. Scopul e fără îndoială de a’i obliga pe profesori intr’o bună dimineaţa să şi predee obiectele in limba maghiară. Aceste atentate in contra institutelor de cultură ale Românilor ardeleni şi din ţara ungurească se repetă in ori ce an, de si atât constituţia semnată de împăratul, căt şi legea naţionalităţilor, garantează tuturor popoarelor aliate sub aşa numita coroană a sf. Stetan cultura in limba lor proprie atât in învăţământul primar cât şi in cel secundar. E de insemnat că pentru institutele de cultură română, statul unguresc de şi percepe regulat dări de la unsprezece milioane de nemaghiari, nu cheltueşte un ban roşu, căci banii statului nu se cliel-tuesc de cât pentru institute de acele unde se predă ungureşte. Cu budgetul unui stat in care nici a treia parte a locuitorilor nu vorbeşte ungureşte, se face incer-carea desperată de-a largi incăperile cubice ale craniului ungurecc, ceea ce se vede că nu prea merge. _ alegători ai d-lui Cariagdi ! * V De Ia 6—12 fevruarie au fost in Bucureşti 131 naşteri, intre care 9 israeliţi, şi 122 morţi din care 12 israeliţi. Cei mai mulţi au murit de boale de plămâni şi de stomac. * D. D. Vladescu este numit in postul de sub-cnmisar la poliţia Capitalei, in locul vacant. a ur i CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul nefiind ieri in număr, n'a ţinut şedinţă. Camera S a declarat vacante in şedinţa de ieri colegiele electorale IV din R.-Sărat, (prin demisionarea d-lui Plai-no), şi III din Ilfov, (prin demisionarea d-lui C. A. Rosetti). D. Eliade a cerut ca Adunarea să ia căt maicurănd in discuţiune proiectul de lege relativ la cârciumi şi la datoria ţăranilor. D. P. Buescu a insistat pe lăngă revizie p TIMPUL Noul atentat va da loc la proteste noui din partea Românilor, Găsim pân acum in „Gazeta Transilvaniei“ douâ proteste a alegatorilor români din Braşov şi a celor din Cluj. Alegatorii din oraşul şi ţinutul Braşovului s’au adunat la 18 februarie in număr de opt sute. Resoluţiunea votată de ei are următorul cuprins: Avfind in vedere, că un’a dintre basele vecbei constituţiuni transilvănene a fost biserica liberă şi autonomă in stat, şi că confesiunile in puterea deosebitelor legi fundamentale şi ale tractatelor inclieiate cu înalta casa domnitoaria au fost şi sunt penă acum in dreptul de a administra in sfera lor autonoma nu numai trebile bisericeşti dar şi pe cele şcolare ; Având in vedere, că in puterea acestui drept sancţionat prin usu secular şi devenit sucul şi săngele poporaţiunei, deosebitele confesiuni au inaintat in trecut esclu-siv şi inainteazâ şi astăzi in mare măsură şi cu bun resultat cultura in popor, purtând astfel, in locul statului, sarcina considerabilelor jertfe împreunate cu invfiţă-mentul public; considerând că acele măsuri, cari in state cu unitate de limbă sunt folositoare, nu sunt aplicabile in state poliglote şi că in state poliglote şi in specie in Ungaria unde naţionalităţilor nemaghiare, conscie de dreptul esistinţei lor individuale, pentru desvoltarea lor in cultură şi activitatea lor intelectuala, nu le a remas alt teren decât biserica şi şcoala, este nu numai recomendabil, dar chiar in interesul culturei româneşti de necesitate, câ prin şcoalele doosebitelor biserici autonomă să se dea posibilitatea ca deosebitele naţionalităţi nemaghiare se inăinteze in cultura pe cale naturală, adică să se cultiveze in limba lor propria; Având in vedere câ proiectul de lege despre şcoalele medii şi despre cualificaţi-unea învăţătorilor la acele şcoale, ce se a-flâ astăzi in ajunul de a deveni lege, nu se mărgineşte in a precisă dreptul de supremă inspecţiune a statului faţa de şcoalele medii confesionale, ci atingând autonomia şi dreptul de proprietate al confesiu-nelor asupra acestor şcoli, concede amestecul străin in trebile strict administrative ale şcoalelor confesionali, espunănd aceste şcoale şi inveţâmentul in acele şcoale la şicane, earâ esistinţa acelor şcoale la dis-creţiunea organelor statului; In fine având in vedere că susnumitul proiect de lege ameninţă a confiscă ultimul rest de drepturi acordate naţionalităţilor nemaghiare prin Art. de lege XLIV. din anul 1868 despre ega'a indreptăţire a naţionalităţilor, privit până acum ca lege fun-mentalâ in statul nostru, câ pune prin mai multe disposiţii in locul interesului de cultură ţinta de maghiarizare şi prin aceasta amârăşte sufletul acestor naţionalităţi, perpetuă agitaţiunea intre cetăţeni spre cea mai mare daunr a intereselor vitali ale popoarelor locuitoare in acest stat; Având in vedere toate aceste impregiu-rări alegătorii români din cele patru cercuri electorale ale oraşului Braşiov şi comitatului cu acest nume, adunaţi astăzi in conferinţa declară: Câ susnumitul proiect de lege pentru şcoalele medii şi cualificaţiunea invăţâtori- lor dela aceste şcoale, ce ameninţă a ni se impune, nu numai câ nu corespunde referinţelor actuali ale statului nostru polyglot, dar că acel proiect neţinănd cont de îe-ferinţele istorice ale Confesiunilor din patrie şi călcând in picioare drepturile şi autonomia deosebitelor confesiuni, drepturi garantate prin legi de stat atingea profund simţul de dreptate al locuitorilor acestui stat şi atinge cele mai sănte drepturi ale civilisaţiunei şi ale libertăţii, că mai dopai -te punând in loc de interesul Învăţământului şi al culturei, scopuri străine şi anume scopul de a maghiarisa, nu numai că nu inainteazâ cultura poporului, ci agitând temerile naţionalităţilor nemaghiare in continuu jignesce buna inţelegere intre cetăţenii aceluiaşi stat şi prin aceasta periclitează cele mai vitale interese ale statului şi subminează buna stare a popoarelor, pentru aceea alegătorii din aceste patru cercuri e-lelterale, vezând acest pericul ameninţător protestează contra atentatului ce se n-teuţionează prin proiectul (le lege. Adunarea gem ralâ a clubului electoral din comitatul Clasului, intrunitâ iu oraşul Clusiu Joi in 1 Marte a. c., a primit, după propunerea membrului Iul iu Coroianu in unanimitate următoarea resoluţiune: „Adunarea consimte cu toate decisiunile adunârei generale a representanţilor alegătorilor români, ţinuta in Sibiu la 12 — 14 Mai 1881.“ „Consimte intru toate cu cele espuse in Memoriul edat de comitetul central permanent ; primeşte ca punct de plecare programa naţională română statorita in acea conferenţa; esecutarea ei pe toate tărâmurile ’i se încrede biroului : se esprime solidaritate in realisarea ei. Comitetului din Sibii şi in deosebi distinsului George Baii-ţiu ’i esprime mulţumită şi recunoştinţa". Mai incolo : „Adunarea işi esprime părerea de râu şi îngrijirea faţa de nisuinţe-le de maghiarisare forţată, in dauna naţi-unei noastre; faţa cu proiectul de lege privitor la şcoalele medie se cere Archiereii, ca in cercul lor de influinţă să se intropu-nâ pentru schimbarea pasagielor pernicioase, totodată se roagă că pentru lucrarea mai eficace in această direcţiune se consulte pe fruntaşii naţionali in conferenţâ prealabilă.“ Confirmări de primari S’au confirmat primari şi ajutoare, la comunele urbane notate mai jos, următoarele persoane : • _ La comuna Herţa. — D. Vasile Erinov, primar. D-nii : căpitan Teodor Gheorghiu şi Gh. Tazlâoanu, ajutoare primarului. La comuna Urlaţii.—D. Cănuţă Ionescu, primar. D-nii ; Constantin Ginculescu şi Tase Anastasiu, ajutoare primarului. Din Districte Un incident nenorocit s’a petrecut, in ziua de 14 ale curentei, la moara de abur din comuna Storeşti, plasa Coşuloi, judeţul Botoşani. Esplodănd căldarea, a isbitpeopt lucrători săteni, aşa câ unul din ei a şi murit imediat. I). medic primar al judeţu- FOILETON CAPTIVUL” Episod din Don Quijot de Cerv.antes (Cap, ~XXXIXXL şi XLI Part. clin Spanioleste (Urmare). Aşteptam cu nerăbdare ciasul in care mă voi folosi fără frică de odorul ce soarta imi oferea in persona frumoasei şi drăgălaşe Zoraida. In sfărşit timpul trecu, şi sosi ziua şi momentul atăt de mult dorite de noi. Toţi urmară ordinul dat şi planul ce formaserăm de mult cu o chibzuită băgare de seamă şi lungi convorbiri. Eesultatul fu astfel precum 61 doream. Vinerea care urmă după zioa in care eu vorbisem in grădină cu Zoraida, renegatul, pe la inoptate, aruncă ancora vasului seu aproapo in faţa locului in care se afla prea frumoasa Zoraida. Creştinii care aveau să fie la vSsle fuseseră incunoştinţaţi deja şi toţi erau ascunşi in deosebite părţi prinprejur. Toţi mă aşteptatau cu nerăbdare şi bucurie, plini de dorinţa dea a taca deja vasul ce se afla ina-aintea lor Ei nu ştiau înţelegerea mea cu renegatul, ci-şi inchipueau că prin puterea braţelor lor aveau să-şi câştige libertatea, ucigând pe Maurii ce se aflau in barcă. Astfel deci, indată ce mă arSlai eu şi tovarăşii mei, toţi ceilalţi ne văzură de pe unde erau ascunşi şi venire la noi. Era ciasul cănd oraşul se închisese deja, şi o singură persoana nu se vedea in toaţă această câmpie. Cănd ne aflarăm la un loc, stăm la îndoială dacă _ar fi mai bine să ne ducem la Zoraida mai intăi, sau să punem măna pe Maurii baqarini (1) care erau văslaşi la Barcă. In vreme ce ne aflam astfel, in nedumeriră, veni la noi renegatul nostru zicăndu-ne de ce ne opream, că acum era ceasul, şi că toţi Maurii săi stăteau fără grijă şi cei mai mulţi din (1) Bagariui de la bahar-raare, in ară-beşte, se numesc Maurii de pe la munţi eare-şi câştigă viaţa, mai ales servind ca văslaşi pe la Turcii sau Maurii cei bogaţi. lui, ajuns indată la faţa locului, a dispus îngroparea mortului şi transportarea la spital a altor trei nenorociţi, foarte grav răniţi; căt pentru cei-l-alţi patru, lesiunile lor fiind mai uşoare, au rămas a se căuta pe la locuinţele lor, prescriindu-li-se tratamentul şi medicamentele necesare. Hoţi. — Locuitorul Vasile Ciobanu, diu cotuna Ipoteşti, comuna Cooorani, intorcen-du-se, cu nevastă-sa Marghioala, in seara de 16 ale curentei, din Botoşani, cu mai multe tărgueli, au fost intimpinaţi in drum, nu departe de cotună, de vr’o şease făcători de rele, care maltratând grav mai ales pe bărbat, ’i-au despoiat de tot ce aveau asupră-le, obiecte şi bani, după care dispărură, lăsăndu-şi victemele in cea mai crudă desperare. Medicul plâşii fu sesisat pe dată spre a da îngrijirile necesare maltrataţilor, iar autoritatea administrativă s’a pus in urmărirea şi prinderea hoţilor. Arsă (le gaz.—In seaia de 5 a curentei, femeia Paraschiva, soţia locuitorului Dumitru Aftioi din comuna Bucecea, vărsând un şipuşor cu gaz, s’a aprins, şi, in lipsa bărbatului de-acasă, nefiind cine sâ-i dea ajutor, nefericita a devevenit victima flăcărilor, murind peste căte-va zile. Mişcarea populaţiei oraşului Iaşi de la 6 pănă la 13 Fevruar 1883. S’au născut 54 prunci vii, ceia ce re-presintă pe anul iutreg 36,0 la miea de locuitori ; din aceşti 54 prunci, 38 au fost legitimi şi 16 nelegitimi, 32 au fost băeţi şi 22 fete, 25 au fost din părinţi creştini şi 29 din părinţi israeliţi. Naşteri de prunei morţi s au inregistrat 2 băeţi şi 1 fată. Numărul deceselor se suie la 57 adică 38,0 la una mie locuitori socotit pe anul iutreg, 44 au murit pe la locuinţele lor, 11 in diferite spitale civile, un copil găsit in Institutul Gregorian, 24 au fost de sex bărbătesc şi 33 de sex femeesc, 21 au fost creştini şi 36 israeliţi. Căuşele principale ale deceselor au fost: Phthisia pulmonară 12 cazuri, Pneumonia 7 cazuri şi Peritona 3 cazuri. Iar dintre boalele de infeeţiuni s’au ivit : Anghina dyphterieâ 1 rcaz, Febra thyfoida 1 caz. Croup 2 cazuri şi Variola 1 caz. Turnul de la Golia in Iaşi ruinat cu de-săvîrşire şi crăpat in mai multe părţi, ameninţă a cădea dintr’o zi in alta, nu insă fără a cauza nenorociri in jurul seu, care este un centru foarte populat al oraşului. Scările din lăuntru care duc spre foişorul unde veghează de foc pompierii, abie-abie să ţin, grinzile toate sunt putrede, erâpâ-turele zidului mai in toate cele patru laturi ale turnului formează exeavaţiuni enorme. Ştim câ nu de mult s’a rînduit o comi-siune compusă din bărbaţi competenţi cari au constatat starea de ruină a turnului şi necesitatea ce este de a se repara cât mai urgent spre a se evita o catastrofă. Totuşi, dupre cât ni se spuDe, constatarea a remas simplă constatare şi nimic mai mult. ’vCe are de gând se facă autoritatea in drept faţă cu acest pericol care ameninţă o mare şi deasă parte a populaţiei oraşului Iaşi, intreabă „Liberalul." Incendiu.—Vineri noapte pe la orele 12 a isbucnit un incendiu violent, in Galaţi consumând in totalitate baia lui Haim Leib Jurist, din strada Cojocarilor. Edificiul ars era asigurat. Perderile se urcă aproape la 8 mii lei. Focul ar fi provenit de la ho-geacul bâei. Cadavru găsit.—Individului cu nume necunoscut găsit mort la cantonul No. 1 a şoselet Galaţi-Bârboşi i s’a făcut autopsia la spitalul comunal din Galaţi şi s’a constatat câ moartea a provenit din doi vermi ce-i avea in stomah, şi eare-1 mâncau. Mortul găsit s’a ingropat. Până azi incă nu se ştie cine e. Semnalmentele sale sunt : statura mijlocie, etate 32 — 35 ani, barba rasă, musteţele negre, părul mare (pletos) negru după aparenţă pare a fi ţigan, imbrâcat cu surtuc scurt, pantaloni negri vărgaţi, cu cisme, cămaşă de pânză colorată, eăciulâ cafenie inchisă imitaţie şi un baeder de lână colorată. Camera de arbitragiu şi con ci-liaţiune Am anunţat in numărul trecut infiinţa-rea unei instituţii particulare aşea numită Camera de arbitragiu şi concihaţiune. Ni s-a părut straniâ această creaţiune care nu tinde nici mai mult nici mai puţin de cât a anihila ori ce autoritate a tribunalelor române in mâterie de comerdu. Un cetăţean din Galaţi, mişcat ca şi noi de această pre-tenţiune, trimete]„Poştei“ următoarea energică protestaţiune pe care cu toate aprecierile relative la unele persoane şi de care nu ne preocupăm, o dăm pub'icitâţei ca conţiind cousideratium foarte juste, Promitem de altmintrele a reveni asupra chestiunei. Sub acea-dâ denumire s-a format o aso-ciaţiune dintre comercianţii streiui din acest port, in scop de a sustrage de la cercetarea şi judecata tribunalelor române, diferendele ce s-ar isca in coraerciu. Subscri-itorii la această întreprindere, s’au şi grăbit a pune in fruntea ei, persoane de a căror sentimente anti-romăne nu ne am indoit nici odată; căci in'mintea cărui Român dacă nu in a unui renegat putea se nască ideia de a arăta intr-un mod mai făţarnic neîncrederea şi dispreţul pentru tribunalele acestei ţeri ? Ceia ce ne surprinde şi mâhneşte este de a vedea lângă asemenea fiinţe, persoane onorabile care n-au putut să aibă vre o dată motiv a se plânge contra ţerei române spre a respunde in acest mod la averea ce unii au găsit aici şi la ospitalitatea ce cu toţii au in modul cel mai larg; nu putem se ne esplicăm alt-lel procedarea lor, de căt inchipuindu-ne câ nu şi-au dat bine samă de pasul ce au tăcut . Să nu se zică că asociaţiunele sunt libere ; ele sunt libere intru atât, intru cat nu vatâmă ordinea publică şi interesele gpne-rale a ţerei . Să nu se zică că arbitragiul voluntar este ehear reglementat de lege; in aşa caz , nu se n . incape dar Înfiinţarea" unei asociaţi-uni d^ persoane care se reglementeze arbitragiul fiu voluntar ci forţat; zic forţat, căci, care mic sau mijlociu neguţitor având vre un diferend căt de mare, va indrâsni a se ei dormeau. Noi ăi spuserem ce ne oprea şi el ne zise că lucrul cel mai însemnat era de a pune măna pe vas, ceea ce se putea face cu cea mai mare înlesnire şi fără nici o primejdie. îndată după aceea ne puteam duce la Zoraida. Părerea lui ne păru hună la toţi ; fără a ne mai găndi mult, ajunserăm, sub conducerea lui, la vas, şi el sărind intăi înăuntru, puse măna pe iartaganul seu şi zise in limba maură : „Nime diu voi să nu se mişte de-aci, dacă nu vrea să-şi peardă viaţa. “ In acel moment deja mai toţi creştinii intraseră înăuntru. Maurii care n’aveau multă inimă, vezănd pe capul lor că vorbeşte astfel, rentaseră împietriţi, şi fără ca vre-unul din ei toţisăpue măna pe arme, de care aveau puţine sau mai de loc, şi fără a zice un cuvănt, se lăsară a fi legaţi de creştini. Aceştia ăi legară cu multă iuţeală, ameninţăndu-i că dacă ar ridica glasul ori cum, toţi vor lî pe dată căsăpiţi. După aceasta, o jumătate din noi rentase spre a-i păzi, ear ceilalţi tot sub conducerea renegatului, ne duserăm la grădina lui Agimorato. Noro- cul nostru făcu că ajungend la poartă spre a o deschide, ea se deschise cu atăta uşurinţă ca şi cum n’ar lî fost incueată. Astfel cu mare linişte şi tăcere înaintarăm pănă la casă, fără a fi simţit de nimeni. Prea frumoasa Zoraida ne aştepta la o fereastră. De indatăce auzi oamenii, întrebă incet dacă suntem Nizaiani, ca şi cum ar fi zis şi ar fi intrebaţ de suntem creştini. Eu ăi respunsei că da, şi să se coboare. Cănd ea mă cunoscu, nu se opri nici o clipă, ci fără a-nti respunde un cuvănt se cobori intr un minut, deschise uşa şi se arătă la toţi atăt de frumos şi de bogat îmbrăcată, incăt nu pot is-buti să o descriu. Îndată ce o văzui o apucai de o mănă pe care începui a o săruta, şi renegatul făcu tot aşa, precum şi cei doi tovarăşi ai mei. Ceilalţi care nu cunoşteau intămpla-rea făcură ceea ce ne văzură pe noi făcănd, căci se părea că noi ăi mulţumeam şi o recunoşteam ca stăpâna libertăţii noastre. Renegatul o intrebă in limba maură dacă tatăl ei era in grădină. Ea res-punse că da, şi că dormea. „Va lî dar nevoe să-l trezeşti, sustrage de la judecata aşa poreclitei rn de arbitragiu şi conciliaţiune?? (c siune!) când vede in capul ei pe du Bancei Naţionale din Galaţi; alături., şedinţele Camerei de comerciu, di: Bancei României şi floarea marilor b şi neguţitori; nu se aşteaptă el bie{ gant la toată resbunarea acectei sfii anţe, de va indrâsni a se adresa lt câtorii săi naturali ? Dară oare, abstracţiune făcând de ce se aduce judecătorilor şi tribunalif mâne, simţitu-s-a necesitatea unei as creaţiuni; oare comerciul a suferit vi te fie prin străgâniri, intărzieri, nes< ţe, neindependenţa, incapacitatea, ig judecătorilor şi tribunalelor române îl lumea ştie eu câtă repezeciune şi m se caută atacerele comerciale . Dar chear asemene motive de pj de ar esista, cine se gâseşce să le c re şi să se pună in revolfâ vădijg instituţiunelor ţerei? Acela ce de â fost primit cu braţele deschise intre rei, încărcat cu onoruri şi aşezat irî celui mai insemnat institut de c ii toate câ singura recomandaţie ce pentru acest post de încredere, era ştiut să-şi administreze avutul seu 1 şi câ s a lepădat de patria sa, care < Ju trebue să se felicite de asemene pag '3 Dar noi cetăţeni Români vedem pi'i ce ameninţă din partea streinilor in. unele noastre ; ne mirăm cum reprer tul guvernului aice n-a luat nici o i n-a avizat guvernul central despre se petrec aici; cum se formează Stat de către streini şi administraţia:!) de ochii ? nu ne ajung ingerinţele tli lor din afară, trebue oare se mai şi aceste ? Ce zice D-nul miniştru de justiţ : pre această ofensă ce se aduce tribu noastre ? Ce zice D-nul ministru de finance pagubele ce ameninţă fiscul cu supi tuturor taxelor de timbre şi inregisti Ce zice D-nul ministru de comerch prin această creaţiune vede trecând tatea comerciului in mânele streinilc scopul acestei creaţiuni nu este al căt a anihila autoritatea sindicatului Camerei de comerciu şi tribunaleh măne. Cerem dar o intervenţiune energic partea guvernului contra acelor rebelh nesocotesc suveranitatea ţerei ; guvefl re mijloace ne îvnuărate pentru a op şi la estrem chear legea asupra strl va pune capăt unor asemenea veleit nesocotire a autoritâţelor ţerei Dacă in viitor, ceia ce nu dorim, simţi necesitatea de tribunale ari ele se pot constitui pe lângă Camei comerciu dintre Români ear nu strei re sunt in această ţară oaspeţi ear n 1*1 fi tP"1' 00 V ■ ;sliiisc'ii 1 «• ivrfclic fi i ţtf*. a rţii lii-fcv. : dumi ms . i. Si ia t ». kra/jjoi |y-,j lisţim ..ba term •■Jar ti p( tii'east, uni pâm. A bon entendeur, salut. Societatea Olimpică romi Alaltăieri, duminecă, deşi s’a ini un număr destul de mare de £ >ari iu localul de gimnastică, au zut de cuviinţă, cu toate aceste ăi zise renegatul, şi să-l Iuăn noi împreună cu tot ce are pi in această frumoasă grădină. — Nu. zise ea. pe tatăl med trebue să-l atingeţi de loc. Nu e mic in aceasta casă decăt acoe^ iau eu, dar e de ajuns atăta, pt ca voi toţi să vă faceţi şi bogaţ mulţumiţi. Aşteptaţi puţin şi , vedea. Zicănd aceste, ea intră ear in să, spuuănd că se va intorce f< curănd ; noi să stăm liniştiţi, fă) facem vre-un sgomot. întrebai pe negat ce vorbise cu dănsa, şi el povesti. Eu ăi zisei să nu facă i nimic mai mult decăt va voi Zori Ea venea deja incărcată cu un i ţel plin cu atătea scude de aur căt dabia ăl putea ţine. Din nenorocire tatăl ei se trell acest timp şi auzi vuetul < e se fi in grădină. Uităndu-se pe ferea) el cunoscu indată că toţi cei dini dina erau creştini, şi scoţănd m> mari şi furioase strigăte, incepj răbeste : „Creştini, creştini, hoţi, hoţiru (Va urmai Ane alegerea comitetului, pena o asemenea lucrare să fie ţ şi mai mulţi membri din ijil cel mare al persoanelor in-Intruuirea viitoare va li la 6 ora 1 p. m. in s da Ateneului. D’ale scoalii ţl. Stoureanu se numeşte provisoriu cţiunea de profesor la catedra de lirn-leani de la şcoala fiilor de militari b, pe ziua de 15 Februarie 1883, şi ariul de 140 lei pe lună. bheorghe Zorifopolu se numeşte pro-i in tuncţiunea de profesor la cate-ştiinţele fisico-chimice de la şcoala de militari Iaşi, pe zioa de 20 Fete 1883, şi eu salariu de 200 lei pe soi 4 1» >3ki 1*11, ' J 31 acte oficiale suri estraordinare şi neusitate. Nimic nu merge pe calea naturală şi constituţională. Evenimentele parlamentare se produc nepregătite şi prin surprindere. Guvernul nu are o politică clară, vedită, pe care s'o urmărească in intru şi in afară. Nu mai avem nici o busolă politică după care vasul Statului să se cârmuiască. El este prin urmara expus la toate fluctuaţiunile momentane ale evenimentelor zilnice. Resboiul W. reproducem! inani-iestul studenţilor adresat presei române şi respectând simţiinintele patriotice ale junimei, nu crede a li folositor pentru ţeară, ca toţi să facem mult sgomot şi chiar să ameninţăm pe Europa, ci mai bine este a lăsa pe cei chemaţi să'şi facă datoria. < Proces-vertoal U. Nichit'or, actual ajutor al casei de ;omie. la casieria generală a judeţului ■an s’a numit in funcţiunea de verili-f c.asa I, la acea casierie, in locul d-1 (oudrea demisionat, loimliul judeţul Neamţu este autorisat Ji actuala sesiune estra-ordinară, -â se | şi cu obiectele următoare : Să aleagă pe supleanţii comitetului per-Şuţ ; Să verifice titlurile unui membru ales nou consiliu. Ioan C. Zamfirescu, actualul sub-pre-de la plasa Rămnicu-de-Siis, judeţul i.icu-Sârat, s’a numit director al pre-irei acelui judeţ, in locul d-lui S. Vara. : G. Ghimpa e numit comisar poliţie-la gara căei ferate Bărboşi, judeţul îrluiu, in locul d-lui N. Strajescu. per- ik Dnsiliul judeţului Dolj este convocat in me extra-ordinară, pentru zioa de 12 tie 1883, spre a se ocupa cu obiectele ătoare : ). Să cerceteze şi să aprobe compturile ii acelui judeţ pentru anul 1881 — 1882; fia autorise facerea necesarelor viri-ste de fonduri in budgetul judeţului pe reiţiul 1882—1883; c). Să se pronunţe Ara modului construcţiunei palatului de «ie; dl. Să ia cunoştinţa de ordinul isterului lucrărilor publice, sub No. 681, 1 care s’a respins votul consiliului pen-prelungirea termenului de perceperea ei de trecătoare pe podurile de pe apa , la punctele Breasta şi Jitanu. Exposiţhmea internaţională de electricitate in Viena 1883 REVISTA ZIARELOR Romanul constată, că sărăcia liselor muncitoare are de causă prin->ală consumarea nemesurată de uturi spirtoase. Care să fie remediul acestui râu ? Dacă intr'adevăr monopolul căr-..melor in favoarea comunelor ru-.le, ce există in Austro-Ungaria, a it de efect respăndirea instrucţiu-i şi inavuţirea poporaţiunilor, a-nci e bine să se introducă şi la )i acest monopol. domănia Liberă crede că face ne aplaudând iniţiativa luată de iiament, cerând 15 milioane pen-ŢH fortificaţiuni şi pentru echipamen-p! armatei. Cu cine ne batem? Oricine ar fi acest duşman, e bi-Jle să tim gata a da peste laba ce joi care ar veni să ne răpească pepturile noastre. In mai multe rînduri am avut o-iitsiune d’a observa zice „Naţiunea1* t de stranii sunt procedemintele iitrebuinţate de guvern şi de amicii iei. atât in conducerea afacerilor Sta-• iluicăt şi in aplicarea formelor con- lituţionale. In mai toate Gestiunile de cea mai mre insem uitate se procede cu • nesocotinţă şi cu o grabă care ar a-ăta că ne găsim intr o stare anormală in care este trebuinţă de mâ- Auunţârile la exposiţiunea din Viena curg din toate părţile, aşa că aceasta esposiţiune capotă din ce in ce un caracter adevărat internaţional, pentru că, pe lângă espunâ-torii din monarchie, s’au inştiinţat repre-sentanţi ai electrotechnicei din America. Belgia, Anglia, ;Franţa, Italia, Germania. Rusia, Svedia şi Elveţia. Până acuma s’au anunţat din toate grupurile electrotechnicei lucruri foarte interesante. Mai ântâiu s’a anunţat Societe Anonyme d’Electricite din Paris cu o colecţiune din toate grupurile electrotechnicei. Această societate se pre-sentează cu maşini diverse dinamoelectri ce, electromotori, lampe de sisteme diverse, microfoane, telefoane, baterii secundare, telegraţe de o nouă sistemă, un regulator pentru fare, etc. Societatea va trâmite o maşină dinamo-electricâ spre a servi la 100 lampe arcuate sau 1000 de lampe jaratice. Prof. C. W. Zenger din Praga va trâ mite o colecţiune bogâtâ de instrumente şi aparate ştiinţifice, intre ele un reometru universal, un electrometru universal, şi un nou acumulator. E. Haramann din Wuerzburg, care tace instrumentele pentru profesorul Kofitrausch care este o celebritate fisicală, va trimite o mulţime de instrumente şi aparate fisi-cale. Charles Forster din Birmingham pe lân gâ aparate didactice şi motori de gaz in miniatură, baterii pentru lampe electrice şi jucării electrice. Din sfera iluminaţiunii electrice se va presenta Piette şi Krizik impreuna cu firma de maşini Scoda din Pilsen, care, afârâ de o maşina cu abur de 60 forţe de cai, ; maşini dinamice regulatori de curenţi, etc., va espune şi 60 lumini arcuite poate , o lumină arcuită cu putere de 20,000 luminări normale. Tot in acea branşa vor espune Buss, Sombart et Comp. in Magdeburg, Gregor Tihmenev in Bender, Compagnie continentale Edison şi Societe electrique Edison din Paris. Societatea din urmă voieşte să trâmitâ o instalaţiune completă a unei maşini di-namo-electrice spre a lumina 500 lampe jaratice. _ Societatea piivată telegrafica din Viena va lega opera cu edificiul esposiţiunii prin telefon, aşia că visitatorii esposiţiei vor auzi tot-deodata şi opera. Mai incolo se va lega prin telefon Tulln, Rotunda şi Baden, astfel că spre esemplu in Baden (depărtare de mai multe ore dela Viena) se va cânta la clavir, in Tulln se va cânta din gură, şi in edificiul esposiţiu-nii se va auzi deodată cântarea şi jocul la fortepianu. Telefonia va fi represontată prin H. Ma-chalski din Lemberg, care a făcut la espo-siţiunea din Paris mare sensaţiune legând prin telefon Paris cu Le Mans, cuie est» 500 chilometre departe de Paris, apoi prin Zellweger şi Ehrenberg din Elveţia, cari au instalat telefoane in multe oraşe, Mourlon şi Comp. din Bruxela şi Ştefan Ilorner jun. din Pesta va espune nofoane de mu-ică, de cântare şi de D-nii Memelas Ghermani, N. N. Mândrea, Stancu R. Becheanu, Ioan Pencovici, Petre Enciulescu, N. Ioanide, C. Porum-baru, Ştefan Ioanide, D. M. Bragadiru, I. G. Mânu, Râducanu Ioan, D. Alexiu, delegaţi din partea adunării generale a comercianţilor şi industriaşilor Români, ţinută in ziua de 8 Februarie in localul Camerei de comerţ, astăzi joi zece februarie intru-nindu-ne in localul camerei de comerţ am hotârit. 1) . „Se va da un bal, care se va anunţa ca bal dat de comercianţii şi industriaşii Români in folosul institutului de bine-fa-cere Provedinţa. 2) . „Balul se va da in sala teatrului Naţional, sâmbătă la 19 martie 1883, sâmbetă din septămâna a treiă a postului. 3) . „Comitetul diligent al balului va fi compus din : D-nii Ioan Cămpineanu, Me-nalas Ghermani. Stancu R. Becheanu, Ioan Pencovici, C. Porumbarii, Derusi, Dimitrie Alecsiu, N. Ioanide, N. Mandrea, Ştefan Ioanide, I. G. Mânu, Petre Enciulescu, D. M Bragadiru, Cari M. Miiler, Râducanu Ioan, şi E. Eftimiu. 4) . „Comitetul dirigent va avea un preşedinte de onoare, care va fi domnul I. Cămpineanu. 5) . „Comitetul dirigent va anunţa ţinerea balului, va protege, va indemna, şi va susţine in ori-ce mod pentru-ca balul să fie dat şi pentra ca baiu să fie asigurat. 6) . „Comitetul dirigent se va intruni fără nici o convocare joile la 3, 10 şi 17 martie in sala camerei de comerţ la 8 ore seara. Afară de acestea comitetul dirigent se va mai intruni de câte ori comitetuFde executare ar crede de trebuinţă, in rare caz preşedintele comitetului de executare ’i va incunoştiinţa ne d-nii membri ai comitetului dirigent. 7) . „Se alege un comitet de esecutare compus din d-nii C. Porumbaru ca pre şedinţe, N. Moroianu, A. Nedelcovici, M. T. Mandrea şi Ştefan Dumitrescu. 8) . „Comitetulde esecutare va avea cele mai intinse atribuţii in privinţa organizării balului, in privinţa propunerii şi realizării tutulor mijloacelor pentru pregătirea şi ree-şita baluiui in modul cel mai splendid 9) . „Toate măsurile adoptate de comitetul de esecutare pentru pregătirea şi ree-şita balului se va supune cunoştinţei corni tetului dirigent, care va putea ale modifica a le complecta sau a le aproba intocmai 10) . „Hotăririle cuprinae in acest act se vor comunica tutulor d-lor membri ai comitetului dirigent şi ai comitetului de esecutare care vor avea i le subscrie In urma subscrieri, acest proees-verbal se va publica şi prin jurnalele principale şi se va conserva de d. C. Porumbaru păna in ziua de 19 martie, iar in urmă se va da spie conservare arhivei institutului de bine-fa-cere Provedenţa: D-nii Ioan Cămpineanu Petre Enciulescu,, C. Eftimiu, N. Mandrea, Menelas Ghermani, Ioan Pencovici , C. Porumbaru, Stancn R. Becheanu, Ştefan Ioanide, N. D. Moroianu, M. T. Mandrea. A. Nedelcovici, D. Alecsiu, I. G. Mânu, Cari M. Miiler, Nicolae Ioanide, C. Derusi, Ştefan Dumitrescu, Râducan Ioan, D. M. Bragadiru. citaţie un quart de oră după alergare. Prisosul peste preţul fixat aparţine fondului Curselor. Intrarea 100 lei. Distanta 2000 m. înscrierea penă la 15L? Aprilie 12 ore din zi ; eu indoită intrare penă la 28 Aprilie (10 Maiu), 12 ore din zi. Premiul I.—2500 lei. „ II - 500 „ Alergări de Călăraşi, pentru Călăraşi din toate regimentele din ţară. cu esclusiunca angajiaţilor voluntari de doui ani. Trei reprise trase la sorţ. Călăraşii vor presinta un certificat de la şeful corpului constatând că caii pe care voesc a alerga sunt cei cu care ’şi fac serviciu la escadron. Distanţa 1500 metri. pentru fiecare reprisâ fo- vor- bire Foarte mult vor fi representate elementele galvanice, bateriile, acumulatorii şi ba teriile termo-electrice Premiul I. 300 lei f „ II.-150 j Premiul Tribunelor, pentrn caii de ori-ce verstă şi ori-ce proxeninţă Toţi caii sunt de venzare pentru pre-ul de 4000 lei. C iii puşi de venzare pentru 3000 lei, vor priiini o descărcare de L/a kilogr.; pentru 2000 ei 3 kil. Caii născuţi şi crescuţi in Romania, inscrişi in Stuud-Bookul -Jockei Clubului, vor priimi o descărca suplementară de 2 kilogr. Declaraţia preţului de venzare urmează t fi făcută o dată cu inscripţia calului Intrarea 75 lei. Distanţa 2500 metri trierea penă la 15/27 Aprilie ; cu indoită intrare penă la 28 Aprilie (10 Maiu) 12 ore din zi. Premiul 1—1500 lei „ II — indo tă intrare Alergarea Premiaţilor, pentru călăraşii cari vor fi sosit ăntâi sau al doilea in cele trei reprise. Distan ţa 1500 m. Premiul 1—3^0 lei „ II -150 „ Premiul Jokey Clubu’ui, pentru armăsari şi epe de pur sânge d ori-ce proveninţă. — învingătorul de reclamat pentru 4000 lei daca apar ţine unui proprietar străin nestabilit in România.—Dreptul de reclamat pe învingător prevăzut de regulament este un drept esclusiv al (proprietarilor români, şi se csercită incepâni de la cel d'ăntăi cal, aparţinând unui proprietar romăn, care va fi sosit intre cei trei d’ăntăi. Caii streini de reclamat pentru 4000 lei port gre utatea reglementară, pentru fie-care adaos de 1000 lei iau o supragreu tate de P/2 kilogr., osebit de supra-greutate prescrisă la art. 21. Intra rea 200 lei Distanţa 3000 metri. In scrierea penă la 7i3 Aprilie 12 or din zi; cu intrare indoită penă la 28 Aprilie (10 Maiu) 12 ore din zi Retragerea pe jumătate dacă este de clarat inainte do 15/-jt Aprilie 12 or diu zi. Premiul I - 5°00 lei. „ Ii — 500 „ SOCIETATEA DE 1NCURAGEARE pentru Inliuuătăţirea ra ei cailor din ţea ă. ALERGĂRI LA BUCUREŞTI (HIPODROMUL SOCIETAREI) ÎNTRUNIREA DEPRIMAT ARA ZIUA ANTĂIA Duminecă 1 (A?) Maiu 1883 Premiul de Primăvară, pentru armăsari şi iepe de ori-ce verstă şi ori-ce proveninţă — învingătorul de vânzare pentru 2000 lei daca aparţine unui proprietar strein ne stabilit in Romania—calul aparţinând unui proprietar romăn sau străin stabilit in România, care in caz de a câştiga, va Ii declarat de vânzare pentru acelaşi preţ, se va bucura de o descărcare de 3 Va kilogr. Aceastădeclara-ţiune urmează a se face o data cu inscripţia calului.—învingătorul, daca este de vânzare, va fi pus in li- ZIOA A DOA Duminică 8 (2 ) Maiu 1883 Pr< miul Societăţii de i uuragia re, pentru mănzi (armăsari) şi măn ze numai de teri ani, născuţi şi crescu ţi in ţară şi inscrişi in Stuud-Booku Jokey-Clubului. Intrarea 200 lei. Dis tanţa 2000 metri. Înscrierea păna la 8/20 Aprilie 12 ore din zi; cu intra re indoită până la ®/18 Maiu, 12 or diu zi. Retragerea pe jumătate daca este declarată inaiute de 22 Aprilie (4 Maiu) 12 ore din zi. Premiul I.—4000 lei. „ II.- 500 „ Premiul Damelor pentru caii de ori-ce verstă şi de ori-ce proveninţă aparţinând proprietarilor români sau străini domiciliaţi in Romania şi in călicaţi de gentelmen riders conform art. 15 din regulament. Este esclus învingătorul premiului Jockey-Club din anul curent. Greu tate comună 80 kilogr. învingătorii unei alergări in 1883 sau calul sosit al doilea in alergare Jokey-Club din acelaş an, va purta o supragreutate de 5 kil. Caii care nu au alergat nici o dată in curse publice vor priimi descărcare de 5 kilogr. Distanţa 2000 metri. Intrarea 100 lei. Costum -lockey. înscrierea penă la 6/i8 Maiu 12 ore din zi. Prem. I — Un Obiect de Artă şi juni intr. „ II.—jumătate intrările. Premiul Subscriptorilor, penam armăsari iepe şi jugani de ori-ce verstă şi de ori-ce proveninţă. învingătorul devine de drept proprietatea subsciptorilor in scimbul celor 4000 ei, afectaţi pentru această alergare. Sorţii vor decide in urmă pe proprietar. Intrarea 50 lei. Distanţa. 3000 puetri. înscrierea ,până la 22 Aprilie (4 Maiu) 12 ore din zi; cu intrarea indoită până la 6/ls Maiu 12 ore din zi. Premiul 1.—4000 lei. „ li.—Intr. până la concur. de 300 1. Premiul Oficerilor pentru caii de serviciu militar, de ori-ce vârstă şi de ori-ce proveninţă, aparţinând ofi-erilor armatei române, incălicaţi de oficeri români. ■ Caii care până in zioa alargărei vor ti c; stigat o alergare sau uu pariu public nu sunt admişi a concura. Greutate comună 78 kilogr Iatrararea 40 lei. Constu-mu, uniforma sau ,blusă de cursă. Înscrierea penă la 6/18 Maiu 12 ore zi. Distanţa 2000 metri. Premiul 1—1500 lei II— Intrările Premiul M S. Regele, Steeple-Chase, pentru armăsari, iepe şi jugani, de ori-ce verstă şi proveninţă, aparţinând proprietarilor români sau streini stabiliţi in Romănia. Caii puşi in venzare, in caz de a câştiga, pentru 4000 lei, vor priimi o descărcare de 2 kilogr. pentru 2000 lei 4 kilogr. Gentelmen riders şi ofleerii vor priimi o deosebită descărcare de 21/-2 kilogr. Greutate comună 73 kilogr. Oondiţiunile venzărei ca pentru premiul de Primăvară. Declaraţia urmează a se face o dată cu inscripţia calului. Distanţa 3500 metri, 6 garduri de 4 picioare înălţime, o gărlă, 2 barieri, 1 şanţ. Intrarea 150 lei. înscrierea până Ia 22 Aprilie (4 Maiu) 12 ore ; cu intrarea indoită până la ®/J8 Maiu 12 ore din zi. Premiul I - 4000 lei daţi de M. S. Regele „ II.—Intr. pănă la conc.de 500 1. Notă. Premiurile pentru Călăraşi şi d-nii Oficeri sunt date de d-nu ministru de resbel. Pentru toate cursele societăţii, afară când menţiune speciale sunt făcute in condiţiu-nile publicate, caii poartă greutatea reglementară după verstă. Nici o reţinere nu se face asupra premiilor când un cal singur se presinta pentru a alerga; premiul al doilea este dat chiar atunci cănd aleargă numai doi cai, cu condiţiune inse ca calul sosit al doilea să nu fie distanţat. Pentru Steeple-Chase stâlpul de distanţare este depărtat la 300 metri. Conform cu art. 21 din regulament, tot calul care de la inceputul anului şi pe o distanţa mai lungă de cât acea pe care are să alerge, a câştigat o sumă de 4000 lei, ia o supragreutate de 2 kilogr. pentru fiecare 1000 lei suplemenfari, o nouă supragreutate de 1 şi jum. kilogr., fără insă ca suma totală a supragr* utâţilor să poată întrece 4 şi jum. kilogr. Prin caii de serviciu militar in premiul d-lor oficeri, se inţelege caii inscrişi in controalele corpurilor. înscrierile cailor se primesc pănă la datele măi sus fixate, la secretariatul comitetului alergărilor la Jockey-Club. calea Victoriei, 100. Pentru toate comunicaţiunile a se adresa la secretarul comitetului alergărilor, calea Victoriei, 100. Preţurile locurilor : Loje 30 lei ; Tribuna 6 lei; Trăsura 20 lei; Călăreţii 0 lei; Pietoni pe pistă 1 leu. A. K1BRICK CHIilUnUlEN DENTISTE Donts artiticielles, plombages, orification perfectionnee. Extrădăm et guerison dea deuts, sans aucuue douleur, d’apr&s Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 c6t6 dB passage roumain. TIMPUL MAGASIN fondat Tetrul Ni Bucur* COLONIALE SI DELICATES < )noraie domnule Nr ţrrăl.im a ' \ ^ lani v<‘ înştiinţa, ca \ w f* * alie.din stofele la „ CAVA LE- t ___Arfe %\ eele mai moder- BOL DE MO- J ^oonfecţionar i^Snfeotionatc haut^' novenule jrCtiT:i Oprima casa de confientaiiiM1 sit pentru Seso- /oR2n) re Coleţium; Sinrym\cs lex PitUBides. V* APĂ TONICĂ fDICQUEMARE ROUEN (Francia) Grăbeşte creecerea perului, Impedecă de-coloratiunea ai i redă Pommada Epidermală ANTIPELLICU LARĂ Opreace ciderea părului. — Distruge mătreta. — Aalămpără mâncă-nmele. Se găsesc în l6le Casele cele 6un«r de Parfumerie, £ ... , ~ -ar mm ■ ■ . - IUI ti CUtieSCUl 1 IU ^i^e^e^eveb^d^de^l^rnbru^hn albastru ce represintam mai gios. — Si in lole Pharniaciete. Ik sWceleWbune Ppime de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L'OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea r mare obţinută de dentifrices. Un Ayronom român cu theoriă şi practică mare, cu bune recomandaţii, care au administrat mai multe moşii mari, caută un loc de administrator comptabil cu leafă, provision sau in tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Redacţia acestui ziar. Garanţâ sigură dată înscris. , S 1 N G E R C = poartă marca lijinâ d'f cusid new-york. de sus a * * u* Fabrice!. G. WEIDUINGER, A$cnl Jcner.il infailibilă p gipnină „i | |— — ^ n i | ^ | 1 şT ■'1 I servativă. Singură vini | k |« al III cătoare fără ai adăc nimic. Se găsesce in t la Paris la JULE FFRRE farmacist, No. 2 in magesintt tpografiu N. Miuloacu, sala Thoutrulut Bosael, VINdeG.SEGUIIV MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE !A LUI * SINGER