\ 'S MARŢI 22 FEBRUARIE 1883 Administrata, Cal ea Victoriei INv. 33. ANUL AL Vm.—No. 41 ABONAMENTELE fontrn to»tk ţara, pe an . . , > pe 6 lanl. , . pe 3 lan!, •ntrn «treinitate pe an . I 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Abonamentele ie priimeee la Adminiitreţle. timpul ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 R0 > . n .... 2 50 In Capitală 10 bani nnraărn In Districte 15 bani nnmărn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. inanţnrile ji inserţiile ie primele Bncnregtl, la Administraţia ziaralnl li Tiena, la binronrile de annnţnri Beinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppeiik, Stnbeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Mannscrlsele neimprimate se ari. Bucureşti, 21 Februarie 1883 « Camera a primit cu mare majo-.ev" Iritate proiectul de lege al gradaţiunii tolffj pălăriilor profesorale, un desiderat'pe Ni licăre corpul nostru didactic ’l mani- **ii Ifi Sla ' l testase de mult şi in deosebite rânduri. Principiul gradaţiunii e just nu numai pentru această ramură, ci pentru toate serviciile publice de la in-deplinitorii cărora se cer cunoş-tir ţe speciale cu greu şi in mult finip câştigate, fără a li se da cu trate acestea perspectiva inaintării. Spre deosebire de statele antice, statul îodern e sărac. Societatea, in mişcarea ei industrială şi economică, desclii e o sumă de’ramuri de activitate bine plătite şi atrage tinerimea inteligentă la ele, incăt statul, care din parte’şi pre asemenea o sumă de lucrări tech-inice şi speciale de indeplinit, e >rea ades in pericol de-a fi servit urost, pentru-că plăteşte prost. In ţerile din apus titlurile şi decoraţiile formează un surogat ăncă jrespectat pentru resplătirea meritelor |)e cari statul nu e in stare a le re-ompensa băneşte; onorile pe cari el le gradează după insemnătatea serviciilor aduse, ţin locul ukri sporiri udestulătoare a salariilor şi lucrul 10 lîninw 'Vestii' ţtiirl* nu este tocmai nepractic, de vreme te pentru amorul propiu al oamenilor din apus o distincţiune e adesea mai preţioasă decăt o recompensă bănească. La noi risipa şi abuzul ce s’a făcut cu aceste semne, le-a luat ori-ce ’ aloare in ochii publicului, incăt cei mai mulţi oameni privesc conferirea lor mai mult ca un fel de jignire, decăt ca o distingere. Odată insă ce aceste semne sunt lipsite de chiar raţiunea lor de a fi, odată ce nu se conferă pentru a distinge şi măguli meritul, ci după plac şi pentru cauze electorale, purtarea Iov incetează de-a fi o onoare si nu mai pot fi intrebuinţate ca un mijloc legitim, pentru a resplăti muncă şi meriţi meci statul e pus in necesitatea de-a r ecurge la alte mijloace mai reale, spre a o face fată acestei trebuinţe. In privinţa profesorilor o şi face de astă dată prin legea gradaţiunii. Remăne numai ca şi membrii corpului didactic să se convingă că aceasta e tot ce se poate face pe cale budgetară pentru îmbunătăţirea •sorţii lor materiale şi de-acum ina-inte să evite ocupatiunile, străine sferei lor de activitate, lin profesor, cu I1* o fi mai bun, cu căt se ocupă mai îndeosebi cu obiectul său şi se va specializa, cu atăt terenul altor ocupaţiuni devine mai străin pentru el, cu atăt mai apt va fi pentru catedra ce-o ocupă, dar tot de o dată mai neîndemânatic pentru ori-ce soiu de alte ocupaţiuni. In ştiinţă va înainta, căci nu este una din ele care să stea pe loc. Pe toate terenele se fac in fie ce an descoperiri nouă şi chiar numai datoria de-a remănea in curentul ştiinţei contimporane e îndeajuns pentru a i ocupa profeso- rului tot timpul seu desponibil şi puterea sa desponibilă de muncă. Şi cu căt cineva se adânceşte mai mult intr’o ramură de ştiinţă, cu atăta ea devine mai interesanta, cu atăt setea de-a şti se măreşte. Prin chiar natura spiritului omenesc nici una din ştiinţe nu poate avea sfărşit, de aceea prafectibilitatea fiecăreia e infinită. Fie care din ele merită ca o inteligenţă omenească să i se consacre ei viaţa intreagă, dar se’nţelege că din momentul acela inteligenţa destinată ştiinţei trebue pusă la adăpostul luptei pentru existenţă, la adăpost de vicisitudinile celor lalte clase ale societăţii. Păn’ acum profesorii erau condamnaţi la un fel de stagnaţiune, căci o înaintare pe scară ierarchică nu există pentru omul special, iar munca sa, ori cat s’ar fi perfecţionat prin esperienţă şi studiu, remănea retrbui-tă pururea in'aceeaşi măsură, După legea nouă timpul de serviciu e măsura după care se judecă şi se remunerează progresele in ştiinţă şi metod de predare, ce se presupune că profesorii le-ar fi făcut, şi, daca nu există in-naintare pe cale ierarchică, cel puţin un spor al retribuţiei la anume pe-riode de aui, asigură profesorului o existentă, lipsită de griji, liberă a se ocupa cu cercetarea şi propagarea adevărului. Dar tocmai asupra cercetării şi propagări adevărului cată să insistăm. Daca in corpul nostru didactic există multe şi onorabile excepţiuni, nu putem tăgădui pe de altă parte că o seamă dintre profesori de liceu, mulţi dintre cei de Univer-itate nu sunt in curentul ştiinţei moderne. De cănd au eşit de pe băncile şcoalei nrau mai pus măna pe carte. Erori de mult invalidate prin esperienţă şi argumente, foiesc pană astăzi atăt in prelecţiunile căt şi in cărţile lor didactice. Mulţi dintre coi mai bine văzuţi chiar, nu au sentimentul onestităţii literare ; o sumă de cărţi, puse in măna elevilor, sunt plagiate neruşinate de pe cărţi străine, cu atăt mai scandaloase, cu căt plagiatorii s’au dispensat pănă şi de cunoştinţa elementară a limbei romane, dănd textele străine intr’o formă nemistuită şi necorcctă, proprie a nimici simţul logic al şcolarilor. Mulţi se ocupă cu lucruri cu totul străine de sfera activităţii lor. Vreun text vecliiu, compilat acum douăzeci de ani, le serveşte şi azi pentru proiectiuni şi toate orele in afară din şcoală le consideră ca ore libei e, pe cari le, consacră negoţului, Întreprinderilor, politicei ş. a. m. d. Prin provincie mai cu seamă i vedem, nu numai luănd parte activă la politică, dar devenind şefi ii facţiunilor pto-viimiale şi combătănd pe adversari cu un venin şi cu " răutate, caie-a devenit proverbială tocmai pentru profesori şi care le-a atras «lin parteapublicului multe epitete, ie căt timp se zicea că corpul didartie p, uitat de Dumnezeu, n am fi crezut noate s’avem dreptul de a releva de-care el le are in ţaţa noastră. Dar din momentul in şi pentru el se deschide calea înaintări continue, măsura care care unei vom pune-o, va fi neapărat mult mai exigentă, do căt in trecut. Profesorii trebue să se specializeze de acum inainte. Din simpli absolvenţi ai facultăţilor, din simpli licenţiaţi, ei trebue să devie cu tim -pul învăţaţi adevăraţi in ramurile lor şi să facă de prisos emigrarea tinerimii noastre in străinătate. La noi, unde cultura a fost de secole inţe-lenită, nimeni nu are scuza că antecesori iluştri nu i-ar mai fi lăsat nimic de lucrat; din contra, tuturor li se prezintă posibilitatea de-a câştiga prin muncă o reputaţie respectată. Cele din urmă ştiri din Londra ne spun că mandatul comisiunii din Galaţi se va prelungi pentru cinsprezece ani. Cu redigerea protocoalelor conferentei s'a insărcinat un comitet, din care fac parte : d. de Mohrenheim, reprezentantul Rusiei, contele Karolyi din partea Austriei şi d. Bar-rere din partea Franţei, iar secretarul acestui comitet e d. Crowe, ataşat comercial al legatiunii engleze din Paris. Se poate ca astăzi, Luni, lucrarea acestui comitet sa fie terminată şi depusă înaintea eonferenţei. Delegaţii puterilor-arata intre ei opiniuni deosebite in privirea resultatelor conferen-te\ Rusia, Franţa şi cu oarecari reserve Anglia, dedara cft aceste resultate sunt pe deplin mulţumitoare. Rusia a obţinut in adever ceea ce-a pretins in privirea braţului Chiliei. E adevărat ca comisia europeană din Gala(i işi păstrează dreptul de supraveghiare de la gura Prutului de-a lungului Dunării, păna unde malul drept este al României, dar gura Oeiacof remăne es-clusiv sub jurisdictiune rusească, contrariu tractatului de la Paris care punea toate gurile, fără eseeptiune, sub autoritatea acelei coraisiuni. — Celelalte puteri, deci Austria şi Germania iu linia ăntăia, cari par a fi cedat cu oarecare preget pretentiunilor Rusiei, sunt de părere că foloasele practice, câştigate pe braţul Chiliei, nu sunt atât de însemnate, precum şi le ’nchipneşte Rusia, căci Comisiunea europeană din Galaţi ar fi posedând mijloace indeajuns pentru a împiedeca ca braţul Chiliei să zădărnicească circulatiunea vaselor pe celelalte căi de apă. Afară de asta nu e nici in chiar interesul Rusiei de-a da o desvoltare mare braţului Chiliei, care curge in mare parte pe teritoriu român, căci prin asta s’ar favoriza es-portul României şi ar erea o concurentă propriului esport din Grimea şi din Rusia de sud. E probabil aşa dar, că Rusia nu va intreprinde acele lucrări mari şi costisitoare co se cer pentru a face navigabil braţul Chiliei, incăt in c.. stiunea aceasta s’a satisfăcut mai mult amorul ei propriu, fără a se păgubi interesele europene. In sfeişit protocoalele se vor insărcina a dovedi, ca Rusia n'a voit să ia Dunării caracterul de fluviu internaţional, căci chiar asupra gurii Ociacof comisia europeană va păstra un fel de supraveghiare morală(?) Mai notăm că d. Worms a anunţat in camera comunelor că va atrage atenţia parlamentului asupra pericolelor ce pot resări din modul cum s’a tratat cestiunea dunăreană ; dar acest membru al parlamentului a fost rugat de guvern să renunţe Ia interpelarea sa, pentru a uu primejdui opera conferentei şi a nu-i face dificultăţi guvernului. următoarea propunere, pentru care s’a admis urgenta : „Avnnd in vedere împrejurările actuale şi trebuinţele tării, sub-semnatii avem onoare a supune votului onor. adunări, următorul proiect de lege : „Art. 1.—Se autorjză guvernul d’a emite rentă amoitizabilâ 5 la suta, in condifi-unile legilor existente, pentru o valoare de 15 milioane lei. „Art. 2.—Aceasta sumă se va intrebu-inta : „Lei 10,000,000 pentru lucrări de forti-ficatiune in tară şi lei 5,000.000 pentru completarea echipamentului armatei." Ara dori să ştim cari sunt imprejurarile actuale şi trebuinţele terii, ce neeesiteazâ aruncarea a 15 milioane in va^ul Danaide lor ? Au guvernul o sătul de laurii finan ciari cu cari se laudă atat de mult şi are nevoie de-un mic deficit ? ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 2 Martie, — Nişte ştiri sigur desmint telegrama din Lontra adresata ieri ziarului „Le Temps“ şi care pretindea că conferinţa ’şi-a terminat lucrările. Mai rămas ceva de votat din proiectul Barrere modificat, dar primirea lui pare a fi si gură. In şedinţa sa de joi, conferinţa a pre lungit puterile comisiunei dunărene penti un period de 12 ani, cu clauza prelungirei ulterioare din 3 in 3 ani dacă nici o pu tere nu denunţă această conventiune. Afacerea Chiliei incă nu e isprăvită. Ru sia a făcut concesii mari, in privinţa obli gatiunei unei înţelegeri prealabile cu co misiunea europeana din Galaţi pentru lu crârile ce sănt de făcut in braţul Chiliei Dar păn’acuma nu s’a stabilit intre pleni potentiari înţelegerea asupra cestiuni taxelor de navigafiune ce se vor percepe pe braţul rusesc. Din cele de mai sus rezulta eăprotncoa lele conferinţei inca nu s’a iscălit. fectele, pe In lipsa d-lnl prim-ministru un număr de patruzeci de deputaţi ai majoritâtei a făcut sămbâta, prin gura ti-lui Locusteanu, Paris, 3 Martie. — Senatu a primit pro ectul de lege pentru organizarea juridie-tiunei franceze in Tunizia. D. Challemel-Lacour, ministru afacerilor străine, a zis ca toate puterile sănt favorabile desfiin-târei regimului capitulatiunilor in regenta Ziarul „Le Tempt“ anunţă că d. Ba rrere s’a numit director al afacerilor comerciale la ministerul afaceiilor străine. înmormântarea d-lui N. Lahovari Vineri 18 Fevruarie la ora uni., a avut loc, cum am anunţat in numărul de eri, inmormăntarea răposatului Nic.olac Lahovari in mijlocul linei adunări foarte mare de rude şi de prieteni. înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Primat, asistat de Prea Sfinţia Sa Episcopul Eparhiei Rîmnicu, au celebrat serviciul funebru in casele răposatului din calea Victoriei, de unde cortegiul a pornit către cimitirul Şerban-Vodă unde s'a făcut inmormăntarea. Dohul era condus de fii săi d-nii Alexandru, Ioan şi Lt.-Colonel J. Lahovari, de ginerii săi d-nii Petre Mil-lo şi Constantin Bengescu, şi de fraţii săi d-nii Grigore şi George Lahovari. D-nul General Dimitrie Lecca, Preşedintele Adunărei Deputaţilor, şi d-nii C. Costescu-Comăneanu şi Poroinea-nu secctari erau delegaţi din partea Adunărei Deputaţilor spre a o re-presenta la ceremonia funebră. Panglicele dricului au fost ţinute pănă ia cimitir de d-nii General Dimitrie Leca, Preşedintele adunărei Deputaţilor, Dimitrie Brătianu, fost Preşedinte al consilului de Miniştri, General Ioan Em. Florescu şi General George Mânu senatori, Ioan Ka-lenderu, General Savel Mânu, Grigore Grădişteanu, Ştefan Bellu şi Alexandru A. Niculescu vechi amici ai răposatului. Semnalăm in asistenţă pe căt ne putem aduce aminte, presenţa d-lor Whitte, Ministru al Engliterei, a d-lui Baron de Bing, Ministru al Franciei, a d-lui Dimitrie Sturza, Ministrul afacerilor streine, Prinţul Dimitrie Ghica, Preşedintele Senatului, d-nii Lascar Catargi, Mihail Cogâl-niceanu, George Cantacuzino, Theo-dor Rosetti, Prinţul George Bibes-cu, Prinţul Al. Bibescu, General Da-vila, C. Schina, Radu Mihai, C. Ro-bescu, C. Boerescu, Dimitrie Franck, Nicolae Racovitză, Cernătescu, Tache Letzu, VasileHiotu, Genelas Mherman, Panait Sevescu, Prinţul Ferdinand Ghica, Mihail Vladimirescu, Gr. Cantacuzino, Gr. Păucoscu, Al. Pen-covitz, Mihail Schina, G. Fărcă-şanu şi Vilacros deputaţi de Vâlcea, C. Ghica. Peleanu. Edrnond de Herz, Ştefan Falcoianu, C. Exarcu, Costică Mânu, Dimitrie Mânu, Leon Halfon, Solomon Halfon, Gr. Păucescu, Ioan Ciuflea, Grigore Ventura, Al. Ste-riadi, Mişu Văcărescu, d-nii Coloneii Dunca, Maicanu-Dimitrescu, Arion, Horbascki, Macca, Varthiadi şi Ar-getoyanu şi alţii. Domnul Mihail Vladimirescu, fost Deputat şi Prefect al Judeţului Vâlcea, a depus in numele amicilor Vălceni o frumoasă curoană cu inscripţiune. Numeroase Doamne din Societatea bucureşteană, amice ale familiei, au asistat la ceremonia religioasă. Răposatul Nicolae Lahovari s’a născut in Rîmnicu-Vălcei in anul 1817 ; el era fiul d-lui Ioan Lahovari şi a d-nei Paraschiva Socolea-nu dintr'o veche familie din Oitenia.— Se ştie numeroasele funcţiuni şi demnităţi publice ce densul a ocupat; mai amintim aici că răposatu la făcut parte căt-va timp din prima oştire Românească formată la 1830 in care a servit pănă la gradul de Locotenent. Numeroasa adunare de amici ce a insoţit pănă la ultimul lăcaş, arată simpatiile şi amiciţiile ce Nico-ae Lahovari a ştiut să’şi câştige in-tro viaţă intreagă plină de fapte bune. 1 nforiuaţi uni Generalul de divizie I. Rufino Bar-rios, a făcut cunoscut că Adunarea naţională a Republicei Guatemala nevoind să primească renunţarea sa la prezidenţia Republicei, a reluat exerciţiul funcţiunilor sale. Prinţul Urusoff, ministru plenipotenţiar al Rusiei, a cerut din nou d- A lui I. 0. Brătianu extrădarea refugiaţilor politici din Basarabia. Aseară, la orele 9 jum. s'a celebrat in biserica Creţulescu cununia religioasă a d-lui căpitan Chr. Arge-şianu cu domnişoara Elena 0. Ro-setti-Bibică.—Urăm tinerei perechi viaţă fericită şi indelungată. Primim din partea tinerimii universitare din Bucureşti un manifest in cestiunea Dunării. Ne reservăm plăcerea de a-1 publica măne in intre-e;ul lui in coloanele foii noastre. o CRONICA Falsificarea mandatelor, in valoare de J 0,590 lei de la ministerul lucrărilor publice, s’a constatat. Oomisiunea experţilor caligrafi a declarat că iscăliturile d-Ior Ior-ceauu, Zeuceanu şi Sinescu au fost contrafăcute. * Zilele astea a nins toarte mult in toată ţara, şi mai ales dincolo de Milcov. Trenul de la Predeal a suferit intărzieri din cauza zăpezei. $ Aflăm că ministerul lucrărilor publice a numit o comisiune care să examineze lucrările făcute la palatul administrativ din Iaşi, lucrări ce se afirmă a fi defectuoase şi slabe. # Emigrarea musulmanilor din Dobrogeni continua mereu. Mai in toate zilele emigrează câte 2—3 familii. Cănd va lua oare măsuri guvernul pentru a face pe musul mani să uu’şi părăsească patria. * La 2 Aprilie stil nou, se va ţine concurs la gara Tirgovişte pentru admitere in şcoala de impiegaţi pe drumul de fier. & Alegerea sindicului bursei din Bucureşti va avea loc azi luni, orele 2 d. a. in localul Primăriei unde sunt convocaţi d-nii paten-tori de clasa I. şi II. * Aflăm că pe la iriceputul lui Martie va incepe să apară periodic in Bucureşti Cooperatorul Bomăn, foaia societăţii cooperative romăne, sub direcţiunea d-lui Butculeseu. # Ni se spune, că duminecă seara, birjarul cu No. 428, intorcfindu-se dela o nuntă pe strada Bis.-Antim, in dreptul casei cu No. 47 a călcat pe un copil de 8 ani, strivin-du’i o mâna şi un picior. Birjarul s’a oprit mai departe, s’a dat jos şi a inceput să chiue şi să joace, iar sergentul de stradă privea şi făcea haz 1 Ce este un om pentru agenţii poliţiei '? Ţuica să trăiască 1 CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul sâmbăta nefiind in număr, n’a ţinut şedinţă. Camera D. Locusteanu a citit sâmbătă o propunere a 40 deputaţi, de cuprinsul următor : Avănd in vedere împrejurările actuale şi necesităţi, e ţfirei subsemnaţii avem onoare a supune votului onor. Adunări următorul proiect de lege : Art, 1. Se autoriză guvernului d’a emite rentă amortisabilă 5 la sută in condiţiuniie existente pentru o valoare efectivă de 15,000 000 lei noi. Art. 2. Această sumă se va intre-buinţa : 10,000,000 1. n. pentru lucrări de fortificaţie in ţară şi 5,000,000 pentru completarea e-cliipamentului armatei. — (Semnaţi 40 deputaţi). In urmă s’a continuat discuţiunea asupra gradaţiei lefilor profesorilor. Relativ la propunerea sa, d. Oo-gălniceanu consimte se i se transforme propunerea in o lege despărţită de aceea a gradaţiunii lefilor profesorilor. Dar cere ca proiectul sSu să fie trecut la ordinea zilei de urgenţă. D. Chiţu a promis aceasta. S'a pus la vot cu apel nominal proiectul de lege şi sa primit cu 64 voturi contra 5 şi 12 abţineri. Legea prin urmare e in total adoptată. ÎNCORONAREA ţarului Din Petersburg se scrie: „După parada strălucită in faţa palatului de iarnă, la care au participat ca la 25,000 oameni, Ţarul a mulţumit şefilor, de divizii pentru luna ţinută a trupelor adăogend că se bucură a tace in curănd la Moscva o revistă peste toate trupele de gardă. La Moscva vor pleca 800 oameni din fie-ce regimănt de gardă. In convoiul solemn de incoronare vor merge 36 carete de aur in stilul de la începutul secolului 18, trase de 188 cai. Caii cei mai buni s’au cumpărat in Hanovra. Afară de familia imperială, mari duci şi prinţi streini, vor locui in Ereml trei mitropoliţi şi 12 clerici superiori, cari vor oficia la ceremonia de ungere. Pentru toţi aceşti prelaţi se fac veşminte noi lucrate in aur. In mijlocu pieţei So-kolniki se ridică o rotundă pentru 3000 persoane. In faţa intrărei in apartamentele imperiale se fac estrade pentru 1000 muzicanţi şi cântăreţi. Supt arbori din piaţă se intind mese pentru 10,000 soldaţi şi pentru 100,000 persoane din popor. Serbarea populară va fi pe piaţa Sokol-nizkaia Roşcea. Consiliul comunal din Moscva a votat 100,000 ruble pentru petrecerile poporului. Oraşu va fi iluminaat trei nopţi pe rănd.“ Un corespondent din Petersburg scrie : „In timpul încoronării preţurile din Moscva se vor urca aşa de tare, in căt credem că vor satisface şi pe avuţii ruşi din guverna-mentele orientale, care sent tobă de aur. De pe acum se plătesc sume enorme pentru căte o cameră. Ast-fel o persoană, care avea intr'un otel patru camere mici pentru 250 ruble lunar, este foarte mulţumită dacă le va putea ţine pe viitor plătind „numai 60 ruble pe zi.“ Ziua inco-ronărei nu e incă fixată şi deci timpul incoronărei incepe deja de la 1 Maiu. De aceea otelierii din Moscva nu primesc propunerea ministerului Curţei ca să 'i cedeze otelurile pentru o frumoasă chirie. Aşa proprietarului oteluluiLoskutneu i s’au oferi 1000 ruble pe zi, dar el a refuzat. Ohel-tuelile de incoronare, ce se socotesc pănă acum ca la 10 sau 11 milioane ruble, se zice că s’au urcat deja la 16—17 milioane in zilele din urmă. “ O e este UN REGE CONSTITUŢIONAL STUDII EXTRASE din' „Alegătorul Liber11 Organul Coaliţiunei de la Mazar-Paşa de M. C. Arbure Iată titlul unei mici broşuri ce primim prin poşta, şi care conţine 03 pagiue. Pentru ca cetitorii noştri să poată cunoaşte şi aprecia conţinutul acestei broşuri, nu putem face mai bine de cât sa ’i pu blicâin prefaţa. Memorie politică, şi iar memorie politica : pe tine, sublima facultate sufleteasca , te-am invocat şi te vom invoca ne’ncetat 1 lata cum se exprimă autorul „M. C. Arbure" ia prefaţa sa : „CoaJiţiunea de la Mazar-Paşa, in rândul câriea so aflau oamenii de la putere de astă-zi, şi anume d-nii Ion Bratianu, G. Ghiţu, E. Stâtescu, 1). Sturza, etc., sus- ţineau că un Domn sau un Rege constituţional nu este o ficţiune, că iu faţă. cu ţara şi cu guvernul seu, el este şi trebue să fie o raţiune şi o voinţa ; ca acolo unde sunt drepturi, sunt şi datorii. Ei mai susţineau că un suveran constituţional are datoria nu numai de a nu călca jură-rucntul sâu, de a respecta Constituţiunea, dară incâ, şi mai ales de a priveghia, şi de a face ca miniştrii sfii să păzească Constituţiunea ca e el a jurat’o ; că astfel, cănd regele permite miniştrilor sfii de a călca Constituţiunea, el, prin insaşi aceasta, calcă jurământul sâu ! „Mazariştii mai susţineau adevărul constituţional, că de vreme ce Domnul constituţional are dreptul (le a disolva came-rile legiuitoare, ol este dator a disolva aceste Camere, când majoritatea acestora sprijină pe un minister, care calcă drepturile naţiunii, şi prin urmare a se despărţi de un aseminea minister, chiar având acesta o imposantă majoritate in camere. „Patru ziare ale coaliţiunii mazaristesusţineau aceste articule ale Catechismului constituţional : Alegătorul Liber, Românul. Telegraful si Ghimpele. Ghimpele şi Telegraful susţineau aceste adevăruri cu injurii şi cu personalităţi, cari nu cruţau nici chiar familia Domnitorului, nici chiar pe soţia sa. Românul ameninţa cu revoluţiunea, cu exemplul lui Cuza-Vodă, pe marele Căpitan de astăzi, dacă va întârzia mşi mult a nu chiăma la putere frăţia Rosetto-Brâ-tienească, şi trecând de la teorie la practică, spre a pregăti spiritele pentru revo-luţiune, redactorii acestui ziar erau tot odată şi inspiratorii injurielor din Telegraful şi Ghimpele. „Alegătorul Liber", din toate ziaiele mazariste, era cel mai moderat in limbagiul sâu. El se mărginea a consilia pe Domn a fi nu numai el constituţional, dar a face ca şi miniştrii sâi să fie constituţionali, şi da de exemplu al adevâratului regim constituţional pe Leopold I, regele Belgilor, modelul adevăraţilor regi constituţionali; şi ca ultim consiliu, arâta adevărul istoric, că aluncea când miniştrii c lcă Constituţ.iunea jurată, şi că regele ’i lasă să tacă, in a-emenea caz regele plăteşte şi pentru el şi pentru miniştrii. „De aceea Alogetorul Liber, prin o serie de cinci articule publicate in nume-rile de la 15, 19, 22, 24 şi 26 Februarie 1876 cerea de la Domn, astăzi Rege al României: 1) Ca el să fie o raţiune şi o voinţă faţă cu miniştrii sei : 2) Ci el să oprească pe miniştrii, de şi susţinuţi de a introduce şi intemeia regimul bunului plac. 3) Că ip cele din afară, guvernul să se povăţuiască de drepturile şi interesele ţârei eară nu de o politică personală dictată din străinătate. 4) Ga, in cele din lăuntru, e' să adreseze miniştrilor sei o scrisoare tormală publică, prin care să le ordone, şi apoi, să privegkeze, ca ei să respecte libertatea alegerilor. „Toate aceste adevăruri s’au uitat astăzi de d-nii miniştrii Ion Brătianu, G. Chiţu. D. Sturza, E, Stâtescu şi oratorii lor Fleva. Costineseu, etc. Ei astăzi susţin tare prin-cipiele opuse: 1) Că este o eresiă constituţională ca regele să controleze şi să impedice pe miniştrii de a-şi bate joc de Constituţiuea ţerei; 2) Că este o state de lucruri cu totul constituţională, ca d. Ioan Brătianu, ajutat de concursul automaţilor sei şi de majoritatea mamelucilor sei, să întemeieze in Ro-mănia nu numai guvernul bunului plac, guvernul personal, dară chiar dictatura, calificata de insuşi capioldaşii sei cu numele de viziriat: 3) Că ar fi o monstruositate constituţională ea regele să adreseze vizirului seu o epistolă , prin care sâ’i recomande de a lăsa pe Romăni in deplina lor libertate de cetăţeni in timpul viitoarelor alegeri ! 4) In fine, că aceea ce cer, ca regele să fie credincios jurământului sâu , adecă să facă ca Constituţiune să fie uu adevăr, nu numai pentru el, dar şi mai ales pentru miniştrii sei, sunt conspiratori şi prin urmare supuşi penalităţilor prescrise de codul criminal . „Eatâ cum astăzi vorbesc d-lor la tribună, in cluburile, in comitetele lor naţional-liberale şi in presa lor . „Ceea ce ei vorbesc astăzi când să afla la putere, n’avem dar nevoia să repro fueem noi; ei vorbesc iudestul de tare şi pretu-tindenea. „Dar socotim de datoria noastră de a arăta naţiunii ce ei vorbiau eri, adică atunci când nu erau la putere . „De aceea, lăsând la o parte cele scrise de d-lor in Romăiml in Telegraful şi Ghimpele, ne mărginim a publica numai ceea ce d-lor scriau in ziarul lor cel mai moderai, cel mai bine crescut, in Alegătorul liber . „Reproducfiunea noastră cuprinde textual studiile, de care am vorbii mai sus şi care se găsesc in insaşi colecţiunea Alegătorului . „Ori-ee comentar este de prisos; rugăm numai pe cetitori să bine-voiascâ, ca acolo unde vor găsi numele lui Lascar Catargiu, să’i substitue numele D-lui Ioau Brătianu ; astfel cele scrise in 1876 vor deveni trista actualitate din anul 1883, cu singura deosebire, că abusurile şi nelegiuirile imputate regimului conservator de către roşii maza-ri.şti, astăzi ajunşi ei la putere, s’au împătrit dacă nu s’au şi înzecit." I'actul social . Catechismul politic (Conferinţă ţinută de d. Meitani in sala conferinţelor Societăţii didactice duminică la 13 februariu 1883) (Urmare şi fine) Domnilor, Doamnelor, In art. 32 din legea instrucţiunei publice se prescrie şi catechismul intre cele l’alte materii, ce se predau in şcoalele primare. Ei bine, du-pe cum chatechismul este cuvântul lui Dumnezeu, tot ast-fel şi constituţiunea este curentul ţerei. Nimic mai abstract, mai depărtat de inţelegereea mărginită a copilului de căt catechismul ; şi cu toate acestea, această carte religioasă este curs obligatoriu pentru şcoalele primare. După cum dar catechismul ne zice : „sunt zece poruncile lui Dumnezeu, “ şi copilul învaţă, şi reţine, şi păstrează in memoria sa acele zece porunci ale lui Dumnezeu ; tot astfel şi Constituţiunea ne zice : „sunt zece libertăţile publice şi anume : libertatea individuală, libertatea presei, libertatea cugetului, libertatea inveţămSntului, libertatea întrunirilor, libertatea de a-sociaţiune, inviolabilitatea domiciliului, dreptul de proprietate, dreptul de a petiţiona, egalitatea inaint a legii. Respectarea fidelă a acestor libertăţi este ceia ce numim suveranitatea poporului. “ 0 ! căt bine am fi făcut poporului. şi căt de preschimbată in zile albe ar fi fost misera lui posiţiune de astă-zi, dc am fi putut să inculcăm in spiritul copilului aceste adevăruri mărefe, căci Tam fi crescut, cum zice Thicrs, in spiritul constitu-ţiunei, pe care s’ar fi obicinuit a o observa, a o respecta şi a o iubi. In privinţa acestei iubiri, ce neapărat trebue se avem către pactul social al ţSrei, uu mare bărbat al Fraudei şi publicist ilustru, Hello, iată ce ne zice : „Que ceci vous soit un enseignement, jeunes hoiumes, ă qui appartient Tavenir; aimez Ies lois de voire pays; ce sont encore. â tont prender, Ies plus belles que se soit jamais donnees une nation grande et librar. Vous allez recevoir notre heritage, connue nous avons reţu celui de la Constituante. Comprenez bion la question de la liberte au point ou nous vous la reniettons; tous Ies fondements ont ete posds et ils ne l’ont pas ete par une maiu hu-maine, n’y touchez pas, si VOUS 11C voulez faire a travaliului, capitalului şi a individului chiar. 1 ceste toate nu fac de căt se slăbeai că respectul, ce trebue se datori: instituţiunilor publice, să deslege gămentul ce trebue să ne aprop de lege, fără care uu poate fi nit stat nici patrie". Acum de ar remănea cea mai m că indoială , in privinţa introducei catechismului politic iu clasele pr mare, această indoială dispare cu ti tul iu privinţa introducerii studiuli elementar de noţiuni constituţionale i invăţăm eu tui secundar. Aci mintea copilului, şcolarului putem zice a bărbatului, este destil de deschisă. Un şcolar la 16, 17, lj ani, mai are trei ani ca să ajung la majoritate; inteliginţa lui dar est desvoltată, credinţa iui adese est deja desăvârşită asupra multor ques tiuni ce sunt in desbatere publici Nu mai departe de căt astăzi ckia s’au ţinut, aflu, conferinţe la lyceu Sf. Sava, sub direcţiunea unui pro fesore competiute şi lumitat, in car mai mulţi şcolari din clasele inaintl te a vorbit cu taient şi pricepere d reforma lui Luther şi de inrăurire; ce avură asupra civilisat-iunii şi pro iW l J-l»,r. \ 1 * ,.f pŞ' 1 • t ■ ’,,rlll 1 ;.ffi ’ ,l an jf1 ' citi .4 b Li*»1, Li*' •v-.mâQdi flit ,a " ; »if sistem dai- gpn ci )0l 0 Uf splfS i * ■[terni (i greşului in genere cugetările acestu1 mare moralist din secolul XVI. Cânt dar şcolari, bărbaţi, sunt de talie cerceta, aprecia şi liotări asemeni questiuni spinoase ca influinţa opi nii lui Luther asupra civilisaţiunii cum să nu fie in stare asemene şefi ' ' se inveţe şi să inţeleagă el& tiia că pr& leresuitiin l «i riuri, s Uit ast-fel ■J trebue tefi: fie-ci - -L'-eseutat. citare si I» *ţwl se Mi târzi sa] ; ‘Ţiul set *"*®trese. •iţ'.V "ftari ian mentele dreptului nostru constituţional ? Dar se intrăm din intemplare m-tr’uă clasă lyceale, să visităm clasa VI: să asistăm la cursul limbei franj cese. Acolo vom auzi vorbindu-se df] literatura francesă. Gorneille. Racine. Voltaire ce au produs aceştia-, întreabă profesorul; au creat limba franca za, răspunde şcolarul ; ei au scria Cinna, Athalie, Zaire, şi a ridicat literatura in genere pănă la o înălţime abia atinsă mai înainte de So-pliocle şi Euripide.“ Dar iată ce găseşte şcolarul zi-căndu-se de Gorneille in Cinna , actul II. Scena I : t ■ H.; Maia quand le peuple est maître, on n'agit qu'cn tumulte ; La voix de la raison jamais ne se consulte ; Les lioniieurs sont rendus aux •plus ambitieux, L'autorite livree aux plus se-ditieux. Ges petits souverains, qu’il fait pour line annee, Voyant d’un temps si court leur puissance bornec, ........- • - - 'mama TIMPUL jsjeureux desseins font avor-j ter lo fruit, ■Mele le laisser â celui qui Ies suit; ţ.'ls ont peu de part au ' en ciont ils ordonncnt, j^iamp du public largement s moissonnent, ue cliacun leur pardonne aisement, a son tour un pareil traitement. des Etats, c’est l’Etat po-pulaire i I ■I K I ■-«Ji'l W nuU ® ţ i 3 Usţ: ti M ii domnilor, ca şcolarul pe ? idei falşe, ce întâmpină unor autori, alt-fel iluş-netul de vedere al perfec-J-ii, dar amăgiţi sub pune-ere al credinţei ce au in .JLl'ii mai bun sistem deoi-Uiljliic ; voiţi, domnilor, ca i,laturi cu asemenea scrieri, Jjţ ocasiunea de a citi şi de o dată şi un compen-i plicaţiune elementară a in-ior noastre constituţionale ? u ţgrile luminate, guvernul . t^ută să crească pe copil d si direcţiunea legilor fun-statului. Aşa, in Fran-R,ul republican de acolo a liprime dintre cursurile o-a inveţămăntului secundar Lbei latine pentru că intre i mai însemnaţi, ce au ilu-5tura romană, Ovid, Virgi-iliu, toţi au trăit in timpul toţi au lăudat şi afirmat Xi bun sistem de adminis-ublică, este sistemul impe-te noţiuni dar, inculcate de n spiritul şcolarului, France-pzut că ar fi format in vii-ţeni ai republicei o credinţi contrarie de principiile ne. ' i-fel şi noi trebue să ne si-mia credinţa viitorului cetă-îăn in spiritul şi vederile sis-nostru de guvernământ liber-onal. dar profesorul din inveţă-(econdar să nu vorbească şco-je un mare orator al Frânţi zice Mirabeu? k arăta că precum o hartă :ă represintăin miniatură şi i văi, şi rîuri, şi câmpuri, şi i sate, tot ast-fel şi represen-poporului trebue să fie ima-jelă a ţârei; fie-care element a fi representat, fie-care in, urotit, fie care strat social ă pe deputatul seu. Şi atunci . devenit mai târziu cetăţean te reminiscenţe salutarie ş ar I pir in cugetul seu : e vorba ■ite straturi sociale, ngreşit; de diferite interese, asemenea. i r in ţar ăproprietari mari, proniei, inteligenţa oraşelor şi stra-anilor. Fie care din aceste represintă un alt cerc, alte alte trebuinţe. i dar urmează a fi consultată e diferite cercuri in parte, tarea naţională, după cuvăn-( Mirabeau, ca să coprinză in ( | pe trămişii poporului veniţi aci f e unghiurile ţării, aceştia tre-1 > aleşi in fie care strat soI parte, in fie care colegiu, Corectă dar este Constituţiu-|ii, ş'ar zice şcolarul, devenit urmă cetăţean, corect este nostru social din 1866, care nă un asemenea principiu şi o asemenea stare de lucruri, i'-ut in asemenea vederi şi crc-iitorul cetăţean, de s’ar fi in-tt mai in urmă să vază unele ostenite, rătăcite, invocând iul universal şi pluralitatea vo . ş’ar fi adus aminte de adveraţul jiu că voturile se cumpănesc tar numiră : şi, ast-fel, naţiunea ită şi poporul deşteptat, instruit adevăratelor sale interese, s ar cat, ar fi combătut şi ar fi s cu hotărâre şi gi'abă tendin-■lor ce nu caută de căt a tur-iiniştea publică spre a şi as-ast-fel debila lor posiţiune şi limentele lor culpabile. Qieille a definit bine in patru versuri celebre, pericolul unei asemenea stări de lucruri, creată de asemenea tendinţe a unor asemenea bărbaţi siniştri. Iată ce zice Corneille : Un tas d homnies perdus de dettes et de crimes Que piessent de ines lois Ies ordres legitimes; Et qui, desesperant de Ies plus oviter, Si tout n’est renversâ ne sauraient subsister. Ca să vindecăm dar o asemenea stare de lucruri ce ne-ar putea veni, urmează neapărat să luminăm poporul, se răspândim pretutindeni cunoştinţa dogmei noastre politice, se creăm in şcoală un curs special de catechism politic. Copilul va invăţa in catehismul religios că sunt zece poruncile lui Dumnezeu; el va invăţa asemenea in catehisml politic că sunt zece libertăţile noastre publice. Cănd această credinţă va fi inculcată in spiritul copilului, cănd acest copil va creşte in asemenea direcţiune politică, candel va cunoaşte, va iubi Constituţiunea ţârei, atunci el va lupta mai târziu, devenit cetăţean, cu tot curagiul ce dă o adâncă convicţiune, pentru sincera aplicaţiune a pactului nostru social, pentru neatin-gerea legii noastre fundamentale. Duceţi dar, vă rog, domnilor, fie care in cercurile d-v. obicinuite, propovăduiţi aceste adevăruri. Fie bărbaţi de stat consomaţi, in-teleginţe superioare, funcţionari mai, funcţionari mici, proprietari, bărbaţi retraşi din trebile publice; sau membrii ai corpului didactic, preoţi ai acestui scump sacerdoţiu, meniţi a da continuu toţite ostenelile lor copiilor noştri, fără nici o altă răsplată de căt numai satisfacţiunca lor morală, mergeţi toţi şi spuneţi celor com-petinţi, şi cereţi şi stăruiţi ca noţiuni cel puţin elementare din constituţiunea ţării să fie răspândite, predate atăt in învăţământul secondai- căt şi in inveţămăntul primar din tot co-prinsul pământului României. ' Iar d-v. doamnelor, inimi corecte, nobile, generoase, ale căror stăruinţe continue sunt pururea îndreptate spre măngăerea familiei, îmbărbătarea soţului, cultivarea 'caracterului copilului, d-v., sex frumos, care ridică, inobilează caracterul bărbatului, reintraţi in cercul familiei, spuneţi soţilor, fraţilor şi fiilor d-v. că e-sistă o carte mare, Constituţiunea, unde se văd adevăruri puternice; că există o legătură tare, Pactul Social din 1 Iuhu 1866, care apropie, uneşte şi strânge pe toţi fii aceleiaşi Patrie pe tărămul comun al patriotismului, al 1 imunelor şi al cultut ei poporului. Spuneţi lor să deschidă aicea carte mare, să ducă, să împrăştie pretutindeni acele adevăruri măreţe ce vor găsi intr’ănsa; spuneţi lor să atingă şi să studieze acea legătură comună ; căci întocmai ca gigantul din fabulă, cere atingea pământul ca să recapete forţe, atingând acea legătură comună, studiind constituţiunea invăţănd-o, iubtnd-o, imprăştnndu-1 pretutindeni adevărurile ce coprinde, ţara va căpăta noi forţe, căci toţ vom cunoaşte Constituţia ţării, toţi ne vom obicinui să o rGSpB(Iftlll România, astfel, va înflori, va pro-cede şi va prospera. Numărul morţilor e egal eu al născuţilor. Morţile cele mai multe se observă Ia copii pănă la 5 ani, la oamenii maturi şi bătrâni. A fost şi un sinucis. Numărul căsâtorielor in aceste 15 zile e cel mai mare ce s’a văzut in aceşti din urmă ani, ceea ce ne inveseleşte toarte mult. ECOURI STREINE Se confirmă ştirea, că nihilişti au imitat foarte bine, falsificând un manifest de încoronare al Ţarului, in care se promit pământuri poporului sărac. Se mai zice, că poliţia a dat de urma unei crime plănuite din afară contra incoronărei. — Corniţele Tolstoi tinde să desfiinţeze Ohrana, garda oficială a Ţarului, in fruntea căreia se află generalu Cerewin. Tolstoi vrea să ’şi justifice această măsură, zicând a fi necesar, să se creeze o poliţie uniformă. E intrebare dacă Tolstoi va reuşi. * In privinţa răului tratament la care sunt expuşi germani din guver-namentul Chiev, au avut loc explicări intre Berlin şi Petersburg. Consulul german din Chiev a călătorit prin district şi in urma plângerilor primite dela germani a raportat guvernului. Raportul s’a notificat guvernului rus, care apoi a respuns pe basa raportului guvernatorului generalul Dren-trelen, că consulul german se poartă necuviincios şi in loc să potolească, intărită pe germani contra Rusiei. * Fugarii bochezi au primit dela Mun-tenegru libertatea de a purta arme, pământ de cultivat, ajutor de traiu pănă la recoltă, dar nu drepturi cetăţeneşti. Zilele trecute a fost o in-eăerare sângeroasă intre Albanezi şi Muntenegrni din causa reocupărei satelor Matagos şi Vladnia. Din Districte căuşelor Un cadavru. - Lângă cantonul No. 1 de la soşeaua Galaţi-Barboşi, in aprop.ere de podul Ţiglina, s’a găsit astă noapte .un om mort cu nume necunoscut, El e ca de 35 ani, Îmbrăcat cu haine de stofă veche cisme vechi şi cu căciula in cap de imita ţie. S’a procedat de cei in drept la constatarea identităţei mortului şi a morţii. Mişcarea populaţiei oraşnlui Galaţi ,je ]a i _ 16 Fevruar a. c. este : „aşj teri.“ 89 din care 43 bâeţi legitimi şi 5 nelegitimi, 41 fete legitime ; „Căsătorii : 56: „Morţi" 89. Morţii au fost pănă la 1 an, lo bâeţi ei 11 fete; de la 1 - 5 ani, 8 băeţi şi 2 tete; de la 5 - 10 ani, 1 băeat şi 1 fată; de la 10 - 20 ani. 2 băeţi şi 2 fete- de la 20 - 40 ani, 24 bărbaţi şi 4 temei; de la 40 - 60 ani, 8 bărbaţi şi 3 femei; de la 60 ani in sus, 18 bărbaţi şi 5 temei. Foile franceze anunţă, că s a arestat la Havre un Irlandez, care a lu at parte la omorul lordului Caven-dish. * Din Heres in Spania vin ştiri, că anarhişti vor să îndemne la grevă pe toţi lucrători de la ţară, spre a im-pedica adunarea recoltei. * Se telegrafiază din Varşovia, că acolo s’au lipit prin oraş afişuri, in cari un „Comitet al lucrătorilor“ îndeamnă pe aceştia să fie gata pentru caşul unei revoluţiuni. Poliţia a reuşit să înlăture cea mai mare parte din aceste afişuri. * Poliţia din Londra lucrează cu mult zel spre a aduna probe contra ligei ucigaşilor fenieni şi speră să pună măna pe misteriosul „Numărul Unu“, şeful ligei. * In Petersburg incep să se mişte nihiliştii din nou. S’au făcut arestări intre studenţii forestieri şi din ^ corpul tehnologic. La Oharchow s a arestat fosta amantă a nihilistului Kwatkowski, spânzurat la 1880, ba- roneasa Fiegner. Ea fusese condamnata deja la 1880 la 15 ani muncă silnică, dar dispăruse in mod mi- sterios. Titus Istrate subprefect şi posesoi a trei moşii şi Nicn Gingir primar, pentru atrocităţile exercitate de ei asuprâ’mi in cancelaria comunei Bâraasa la 14 Ianuarie trecut pe cănd mâ aflam in rolul fuucţiunei mele de agent-perceptor şi După ce am cerut d-lui ministru de justiţie suspendarea din funcţiuni a acestor doi eniceri pe timpul căt va dura procesul ca să nu facă inrâuriri cu autoritatea lor printre marturi; (v’am trimes copie şi d-v. după reclama mea adresată ministerului,) Drept, ori-ce satisfaceri a legitimilor mele plângeri, am fost in seara zilei de 7 curent victima altor noi atacuri şi maltratări. Primariu Gingir a trimes la domiciliul meu pe la orele 8 din noapte şeful de gar-nisoanâ cu un vâtăşel .al comunei şi doi miliţieni inarmaţi, chemându-mă să merg la arest. Cedând forţei căci alta nu putem face, am fost luat intre baioueţi şi dus astfel ca cel mai vaşnic hoţ pană la cancelaria primăiii. Aci ejuns fuiu imediat incarcerat şi pus sub paza acelor miliţieni şi vâtăşel, câtrâ mezul nopţii apoi după ce se aşezase oamenii, vine d. primar Gingir cu notariul seu Cucu vestit in tot soiul de blâstemâţii şi şeful de garnisoanâ şi incepu a m6 insulta cu cele mai triviale cuvinte, poate că mă şi bâtea norocul de părintele meu, un bătrân de 70 ani care sta plângând la u,a arestului, ameninţându-me că mâ impuşcă dacă nu voiu părăsi comuna Băreasa unde d-sa este primar, zicând că de ce am reclamat torturile suferite de la d-sa şi d-subprefect Istrate, şi a mai locui acolo este ca cu timpul sâi dau la lumină toate nelegiuirile ce zilmc comite in prejudiciul bie ţilor comunişti, de atunci de groaza acestui baş-buzuc primar mi’am părăsit căminul pâ rintesc, locul natal şi umblu rătăcind prin lume peritor de foame, lâsind in urmă familia in prada celor mai crude suferinţe marturi despre toate ce narez sunt: D-ni Gh. Duca, Niţâ Timofte, Grigoraşu Bariu Ilie T. Spiridon şi Dumitru V. Rusu. Aceste fapte revoltătoare ce se petrec in o ţară constituţională şi sub un guvern liberal trebuind inferate, vâ rog d-le redactor ale insera in stimabilul d-v. ziar pentru ca justiţia nepărtinitoare luând cunoştinţă de dânsele să le reprobeze după cum merită Cu stimă, 1. Moşuleţ. Societatea „Naţională" de Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoş-inţa onor. Public asigurător, că am înfiinţat in Bucureşti, deocamdată pănă la Sfântu Gheorghe viitor, in strada dorobanţilor No. Îl o Agenţie Principală, pe care am incredinţat-o 3-lui M. Emmanuelle, care va primi şi incheia in numele nostru orice asigurări de Incendiu, de grindină şi de Viaţă, in toate combinaţiunile usitate. Rugăm, cu această ocasiune peO-nor. Public să bine-voiască a acorda Representantului nostru, aceiaşi încredere şi simpatie cu care ne-a onorat pănă acum Direcţiunea Generală. in Ministru de resboiu francez, Thi-baudin, pare a fi decis să fie grozav faţă cu orice manifestare antirepubh-cană in armată. Ast-fel a dispus pedepsirea cu 30 zile arest a colonelul Lamorelle, fost adjutant al lui Mac-Mahon, pentru că in ziua înmormântării lui Gambetta deduse un bal, la care au participat toate cei cuiile an ti-republicane din Brives. SBIRII GUVERNULUI ROŞU Vaslui, 1883 Fevruarie 15(27), Domnule redactor, După ce am intentat la tribunalul Vaslu acţiune contra sbirilor care guvernează as tăzi plăşile Mijlocu-Crasna din acest judeţ CURSUL BUCURESCI flS CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua 'de 21 februarie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . . 5"|0 Renta Română Perpetnă . 60|0 Obligaţiuni de stat. . . . 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale bojo > Uonicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisori funciare rurale. . . 7oio Scrisuri Rurale. . . 5o[o Scrisuri fondare urbane . . 6o[o » > » 7o;o , > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bancei Naţionale Român f 2501. , , Soc. cred. mob. rom. 5001. , , , Rom. de con trucţii 5001. , » » de Asig. Dacia-Rom 300 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . - , > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Lomp. Vdud 93>l2 94- 913/4 920, 99*u IOOid} 102'u 1033/2 «SE/, 86Ţ, 225--- 230- 903,, 9H,. l023/4 103Wa 881,4 886/4 973/4 98'/„ 1013/4 1021,, 32- 33- 1310 1315 215--- 220--- 525--- 530- 412--- 415- 240--- 241 --- 1 3/4 2 --- 1 su 2 - 211- 2.12--- 1 23 1.25--- 99fl2 lOO'/j NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curând va apaie de supt tipar o bro şură intitulată : , Faptele lui Radu Miliai de când s’a numit prefect de poliţie şi pân’azi, fapte necunoscute pân’azi. Preţul unui exemplar 1 leu. A eşit de sub tipar : Razele adevărului faţă cu Negura min ciunii sau Surparea defăimărilor aduse Cărţii pastorale i P. S. Sale Mitropolitului Iosifal Moldovei decâtră sycophanţii de la „Deşteptarea1* din Iaşi de Constantin K. Nicolescu Vechiu student in theologie şi filosofie al universităţii din Berlin Se află de vânzare la librăriile V. Nico-escu, Socec. Ioaniţiu şi Haimann. Bngetul Statului, cuvântare ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioan Ionescu (de Ia Brad) POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-nu A. G. Marrus Preţul unui esemplar 1 leu. Scarlat C. Moscu.—Lmnea Mare şi Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi douâ bucăţi de poesie preţul 1 leu. Se află de vânzare la Magasinul de mu-sică C. Ghebauer şi la toate librăriile. Vechile iustituţiuui ale României (1327 __1866). cu un apendice relativ la chrono- logia domnitorilor Ţârei româneşti, de dornnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. A eşit de sub tipar in Iaşi Elemente de Agricultura Ştiinţifică, partea VI lucrată de Alexandru N. Grecianu, Agronom titrat de academia reg. Hohenheim si Inginei forestier tit. de Academia reg. Tharaud. Editor Th. Codrescu preţul 10 1. n. PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1872 SAMUELA, MARCTTS No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpârări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, ara aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpârări şi vânzări in numeraiiu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informatiuni şi ori-ee detalii speciale se pot da atăt personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţâ a biuroului meu mâ face a crede şi iu reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră dc flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujlea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brutaru, No. 1. TIMPUL MAU A SIN fondat I i ni leeasta am onoare 11 i < "nor. public ulelieriil meu artistic aranjai Muci a nu tipografia Js. Miulsscu, a ala rulai toanei. MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A IUI SINGER rob boytead iaffecteur ROBvBOYVEAP IAFFECTEUR UJIMmflWIIWIillMilIMlIIPi