t îi %)UMINECA 20 FEBRUARIE 1R83 A(1 iiiinistra ţi a, Calea ^ictoi'iei .rVe. 152. % ABONAMENTELE ţ|rc to«tă ţara pe an . . . . , pe 6 luni. . . , pe 3 luni. . . n streinitate pe an . . . ■10 Iei 22 lei 12 le! 60 lei ^ imPntele se priimesc I» Administraţie. Capitală 10 bani mimării Districte 15 bani număru REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Bucureşti, 19 Februarie 1883 Trebuc să constatăm acest ciudat ţjA-u, că guvernul a întrebuinţat a-t talent intru a obţine aprobarea biblică pentru purtarea sa in cesti-ica Dunării, căt n'a depus el intru ap6ra faţă cu străinii acest mare iteres romănesc. Am văzut pe organul său principal. hopiănul, dupe ce însuşi a mărturit, jn 1881 iuniu 6, că guvernul a făcut x( ncesiuni nemeritc şi la timp" li >ă acele concesiuni erau : I inii tarea unei comisiuni-mixte pentru ■ funăre, II admiterea Austro-Unga- H: •|iC4l ; t aii j ■V Sui) tltr irit B ulii inii (firi !(«!’ feri- ţlK >y ei in Comisiunea-mixtă, III presi-enţia Comisiunii-mixte să aparţină dedatului Austro-Ungariei; l'arn văzut, j, em, pe Românul, sucind şi resu-ind lucrul, cătănd să-şi retragă vor-să-şi tăgăduiască mărturirea, şi unănd discuţia pe terenul drepturi-pr netăgăduite ale Statului Romăn 0 a-şi face el singur poliţia in a-ele sale fără amesticul Austro-Un-,riei, in căt ar ti zis cineva că 0- osiţia n are dreptate de a face a-usări guvernului, căci el a lucrat ;u toată inima la apărarea suverani-ăţii noastre teritoriale. Să ne înţelegem. Nu noi, oposiţiunea din Camere şi lin presă, am comis a asemenea naivitate, nu noi am putut aluneca cu sentimentalismul păuă a traduce trădarea patentă in patriotism. Posedând noi datele cum s au petrecut lucrurile, atăt in Gomisiunea Europeană de la Galaţi, unde, cănd s’a pus pentru prima oară in discuţie pretenţiunea austriacă , venită printr'un ante-proiect pentru infiin tarea Comisiunii-mixte, delegatul României a fost combătut, in încercarea de a combate această pretenţiu-ne, de către delegatul Austro-I nga-Kei, baronul de Hahn, că vorbea numai de la sine, de oare ce numitu baron ştia bine, de la guvernul său că nu era la Bucureşti părere con rariă ante-proiectului austriac ; căt ii cum, dupe ce afacerea ante-proiectului in cestiune. a trecut din dis cuţiunea Comisiumi Europene in a-\ ceea a Cabinetelor, guvernul din Bu cureşti a lăsat fără instrucţiuni pe ambasadorii români din străinătate pe cănd ambasadorii Austro-maghiai 1 pledau cu foc interesul Statului loi i dinaintea ziselor cabinete ; cunoscăm asemenea cum atunci, cănd unii din tre ambasadorii români, precum ie-pausatul Callimacli Catargi, a intrebat la Bucureşti cum să proceadă a pi imit respunssă pipiiie numai terenul, să caute a nu ataca pe Austria ! cunos cănd, zicem, toate acestea date. şi altele ce nu putea fi aduse la iveala, nu puteam cădea in laţ facia cu întorsăturile guvernului şi organeloi sale Dar multă lume de bună-credinţă, in simplitatea ei, a dat in acest laţ, uitând sau neurmărind cu atenţiune datele. Pentru aceste spirite slabe jurnalul Romă ml işi desvoltă toată perfidia, spre a le mănţine in credinţa că se depune tot zelul şi patriotismul la apărarea drepturilor ţerei, până ce in fine acum, in numărul său de la 17 februarie, iată-1 şi cu o disertaţiune filosofică despre neexistenţa sentimentalismului in politică, dând dovadă cum Francia a fost ingrată către devotamentul ce-i a arătat Romănia la 1871, cum tocmai ea a venit in ajutorul Austro-Ungariei cu propunerea Barrere, şi altele asemenea. Să auză petrele, ar plănge chiar ele de aşa vorbe, care alt-fel au re-mas să ungă la inimă numai pe babe ! Dar oare aceşti politici, cari pretind că fac marţ pe Bismarck: şi pe ori-care geniu din lume, acum află dumnealor că sentiment nu poate exista in afaceri de stat, unde se cere numai cugetare matură şi ra-iune rece ? Târzie le este desceptarea; iar noi nici nu o admitem ca produsă de acum, căci ar fi să credem că Staul Romăn s’a condus un număr însemnat de ani de către copii imberbi. —- Considerăm aceasta numai ca mod de a vorbi, spre a insinua, iarăşi pentru bieţii creduli, că dacă, până acum a fost cum a fost, de aci nainte a să se vază ce-i plătesce )elea acestui Regim, numai să-l mai ină Dumnezeu la putere ! Este de remarcat, atară de aceas-a, modul cum disertaţiunea Romanului stabileşte ingratitudinea Franciei cu propunerea Barrere. Se pomeneşte ca act de devotament al Romăni-or pentru Francia scandalul de la Sala Stătineanu, din 1871, cănd un număr de şcolari, încurajaţi de către poliţia ministerului Ion Ghma, a mers să arunce cu cărămizi in geamuri, la banchetul ce ţinea colonia germană din Bucureşti serbătorind onomastica Imperatului Germaniei. Românul mărturescc că „orbirea „iubirii pentru Francia a fostimpin-„să penă a risca să ne alieneze sim-„patiele unui alt popor, mai mare şi ..mai luminat poate de cat Iran- „cesii .li Aşa dar, toate bărfirile ce arunca acest jurnal Românul, asupia ministerului Conservator,, care a primit sarcina, a doua zi dupe acel scandal, să potolească legitima indignare a guvernului puternicului imperiu ; toate acele insulte că ministerul Las-car Catargi ar fi eşit din pulberea rădicata prin bătaia (lin picior a Consulului de Radovitz, iernau astăzi şi ele capitol al oibirii partidului Liberal-National, care se constată el însuşi că n a tăcut bine ceea ce a făcut atunci 1 Cănd insă văzut’a ceva limpede oamenii partidului acestuia şi cănd au făcut ei bine ? Astăzi chiar, cănd opune ca imputare ingratitudinii Franciei orbirea de la 1871 a tinerimii noastre, vede oare mai bine aceşti orbi declaraţi? Ce folos a adus Franciei un scandal de stradă? Recunoştinţa se dă numai pe un bine simţit, iar cu scandalul acela nu se făcea nicj-un bine Franciei, căci nici i se aducea vre-o uşurare in posiţiunea ei umilită, nici se împuţina dureroasei -fccte ale învingerii sale. Nu vS poate fi recunoscătoare Francia pentru ca v’aţi făcut d-voas-trS gustul, urmând deprinderilor turbulente ce aveţi. Dar apoi, in ce poate fi vinovată către guvernul iiberal propunerea Barrere? — Ea nu face Âustro-Un-gariei nici o concesiune, care să n'o li făcut guvernih Brătianu de mai nainte : ci din contra, cu spiritul său de advocat, delegatul Franciei a cătat numai un cleneiu care să împace asupra formei două părţi ce erau inţelese asupra fondului. Asta e tot ce a făcut propunerea Barrere şi dorada este, că însăşi o propunere, făcută de către guvernul actual in urma propunerii Barrere, păstrează fondul acesteia, schimbând numai termenii in ceea ce priveşte numirea Comisiuuii, zicend adică „Comisiune de supraveghiare1 in loc de “Comisiune-mixtă.,, Ou disertaţiunea aceasta Românul n'a isbutit să probeze că guvernul liberal s'a purtat bine şi că n’a trădat un interes nare al României. Dar a isbutit in alt-ceva: să acopere de bale şi pe Francia, astăzi cănd pare asigurat d. Rosetti-Brătianu că nu mai au ce aştepta pentru domnia sa, precum ieri acoperi pe Germania, in credinţa că n'a să mai poată folosi de la densa. Sub acest din urmă punct de vedere articolul de care ne ocupăm al Românului este un articol de ruptoa-re cu Francia şi de iertăciuni pentru pâresimi cu Germania. — Nu cumva a mirosit d. Rosetti-Brătianu ceva, cam ca o concediare pe curănd ? Nu vS induraţi, mare cancelar al Geimaniei, asupra fostului gigant; iată-1 umilit la picioarele Înălţimii voastre şi implorând graţia: „popo „rul German a fost şi este mai „mare şi mai luminat de căt „Francezii,1 o spune acum şi or-o-anul d-lui Rosetti-Brătianu ! Nu că taţi Îs cele de mai 'nainte, ci. dintru înălţimea la care ve aflaţi, aruncaţi mila voastră asupră-i, iertaţi-I pe el... ticălos, ticălos a. fost ! — Edhem-paşa, fost ambisador la Vie-na, e numit ministru de interne, inlocuind pe Mahmud Neddim-paşa, bolnav de doua luni. La Haye, 1 Martie.— Cabinetul olandez 'şi-a dat demisia. Paris, 1 Martie, „Senatul." — D. general Robert şi ducele d’Audiffret-Pasquier au blamat măsura luata de guvern contra celor tiei membri din familia d’Orleans care aveau o slujbă in armată : au declarat că decretul care ’i pune iu neactivitate e ilegal şi că a fost dat in dispreţul voinţei Senatului. Generalu Tlnbaudin, ministru derăs-boiu, a răspuns celor doi oratori, şi Senatu u adoptat cu 154 voturi contra 110 ordinea de zi pur şi simplu cerută de preşedintele consiliului. Berlin, 1 Martie. — Arhiducele Rudolt al Austriei a făcut ieri o vizită principelui de Bismarck, cu care a convorbit mai mult de o jumătate oră. S’a întâlnit la cancelar cu ducele de Genua. Arhiducele Rudolf va pleca astă seară la Praga. Viona, 1 Martie. — Camera a terminat discuţia generală a budgetului. Ministru de finance a ţinut un lung di-curs pentru a apăra proectul său de budget; el a declarat că e in stare d’a acoperi deficitul in-treg numai printr’un imprumut de 16 mi-ioane florini şi prin excedentele veniturilor deja asigurate mulţumită imbunătăţirei condiţiunilor economice ale ţârei. Respunzând unei interpelări privitoare la eestiunea legărei drumurilor de fer austri-ce, la drumurile de fer turceşti, ministru de comerţ declară că negocierile urmează incă şi că proectul de convenţie e deja primit de cei interesaţi, afară de căte-va puncte. Londra, 1 Martie. — Banca Engliterei a redus cursul scontului ei la 3 la sută. Londra, 1 Martie. — „Standard" crede că puterile comisiunii europene din Galaţi vor fi prelungite pentru un period de 18 ani. Washington, 1 Martie.— Senatul american a ratificat trătatu incheiat intre Romănia şi Statele-Unite pentru protegia-rea mărcilor de fabrică. Berlin, 1 Martie. — Arhiducele Rudolf a plecat Ia miezul nopţei la Praga, după ce 'şi-a luat ziua bună de la impâratu Wilhelm intr’un mod foarte cordial. A fost însoţit pănă la gara de principele ereditar al Germaniei şi fiu sâu. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, I Martie -Conferinţa dunărea nă s’a întrunit azi. Se asigură că va discuta in şedinţa sa de Luni "chestiunea duratoi prelungirei puterilor comisiunei Europene din Galaţi Se asigură asemenea că Conferinţa va oferi principelui Ghica cl'a-l admite ca re-presentant al României cu vot deliberativ pentru şedinţa in care va fi discutată ces-tiunca Comisiunei mixte. Lucrăi ile Conferinţei fac progrese satisfăcătoare. Austria ar fi făcut oare-careconcesiuni in eestiuni in care ea e mai principal interesata. Pentru cestiunea Kiliei, rârnăne numai de discutat căte-va amănunte ; se crede că un aranjament definitiv va fi luat in viitoarea şedinţă de Luni. Constmitinopole, 1 Martie, „Oficială CRONICA * * Gara liniei Rucureşti-Foteşti se zice că s’a hotărăt a se clădi la Colintina. * „Deşteptarea Poporului" află că casierul de la gara Buzău, un polonez refugiat din patria lui. a delapidat suma de 8000 franci prin falsificarea biletelor. Culpabilul e arestat. * Duminică, 20 curent, d. profesor Baca-loglu va urma inainte cu a treia conferinţă asupra electrieităţei, in acelaşi local. * S’a confirmat D. dr. Constantin Arono-viei primar la comuna urbană Tergu-Ocna, din judeţul Bacău, şi D. D. Alexandru Ioa-nide ajutorul primarului. * D. Gheorghe Nichitaehe, directorul prefecturii judeţului Bacău, este autorisat a lua parte la lucrările consiliului de revisie al recrutaţiei pentru contigentul anului curent, in locul D-lui prefect. * S'a acordat medalia „Bene-merenti," clasa I, părintelui Oderisio Piscicolii, pentru pu-blicaţiunile sale paleografice. i) ANUL AL VIII.—No. 40 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 , , II .... 2 50 . inanţnrile şi inserţiile «e primesc Bucureşti , la Administraţia ziarolol îi Vlena, la biuronrile de anunţări Heinrft Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppeiik, 8tnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele ncimprimate se ard. D. Elie Pâuuescu, bacalaureat şi student al facultăţei de ştiinţe din Bucureşti, s’a numit provisoriu ajutor al referentului statistic din ministerul justiţiei, păna la ţinerea concursului cerut de legea pentru or-ganisarea serviciului statistic. * S’a acordat dreptul de a purta medalia .Virtutea militară" de argint, casermarului clasa II, Ivanoviei Nicolae, din serviciul de geniu al divisiei III militară teritorială, pentru 12 ani de serviciu efectiv, in gradul de sergent, cu o pensiune viageră de lei 300 pe fie-care an. ce se va plăti din fondurile casei de dotaţie a oastei. * Primindu-se propuneri de Ia D-nii : Gr. Greeescu, Al. Marghiloman şi N. Fleva de a vinde armăsari de reproducţie pentru herghelia Statului de la Nucet, ministerul a numit o comisie, care s'a pronunţat pentru neadmiterea lor. Adresa cu care d. preşedinte iuaintează procesul-verbal dresat de comisie, fiind de un interes general, s’a publicat in foaia o-ficialâ de azi. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul ieri nefiind in minier, n'a ţinut şedinţă. Camera In şedinţa de ieri, D. Teodorescu. secretar, a citit o depeşă a d-lui Plaino, care ’şi depune mandatul sâu de deputat. D. Schileru citeşte 16 petiţiuni a ţăranilor d a fi improprietăriţi. S'a pus la vot articolul d-lui Io-nescu şi se admite cu majoritate regulamentară. D. Maniu declară că nu va vota articolul d-lui N. Ionescu. D. N. Ionescu vorbeşte asupra articolului său motivăndu-'l. Primenirea Senatului Alaltăieri maturul corp a procedat Ia tragerea la sorţi a colegiilor ce urmoază a se declara vacante, pentru primenirea pe jumătate a membrilor săi, conform Constituţiei. Sorţii a căzut pe următoarele co- b’giî I de Neamţ (d. Lascar Catargiu), II de Falciu (d. N. Giuvara). universitatea din Bucureşti (d. Al. Orăscu), I de Ilfov (prinţu D. Ghica), I de Tecuci (d. G. Giurgea), II de Roman fd. Costin Brăescu), II de Argeş (d. col. Mărculescu.) I de Gorj (d. col. Bibescu), I de Dătnboviţa (d. N. Manoles-cu), II de Putua (d. G. Orleauu), I de Botoşani (d. Ciolac), II de Bacău (d. G. Leca), I de Suceava (d. M. Ganen), II de de Dorohoi fd. Gr. Holbau), II de Vlaşca (d. Gr. Cantaeuzino,) I de Teleorman (d. general Mânu), II de Dolj (d. general G. Angelescu), 1 de Covurlui fd. general Cer-nat), II de Vaslui (d. col. Aleaz), II de Iaşi (d. dr. Ciurea), I de Prahova (d. G. Cantaeuzino), I do Brăila fd. C. Comescu) II de Buzău (d. C. Bantaşj, II de Vâlcea (d. Al. Christofi), I de Muscel (d. 1). Mi-cescu), II de mehedinţi (d. general Al. Angelescu), II de Olt (d. C. Deleanu), II de Tutova (d. N. Bujoreanu) II de R. Sărat (d. general Slăniceanu) şi II de Ialomiţa d. P. Grădişteanu). REVISTA ZIARELOR Binele Public e indignat de modul neruşinat, cu caro roşii parodiază regimul representativ; de tertipu- )tW' rile vulgare cu cari caută să se mon ţie la putere. Senatul respinsese propunerea de revizuire a constituţiei; cănd insă d Brătianu a poruncit, toţi s’au supus in frunte cu d. Boerescu. Dar văzănc opoziţia unită, Vizirul bătu in retragere şi toţi sateliţii il urmară. Acum guvernul işi pregăteşte arsenalul po litic pentru luptele electorale. Senatul a şi procedat la prenoirea a jumătate din numărul senatorial: deci este vorba de alegeri ordinare şi astfel deocamdată idea de revizuire s’a părăsit. Dar oare poate ii cineva sigur de ceva sub un regim de surprinderi? „Binele public“ mai relevă următorul fapt, intămplat la Craiova: D. loc. colonel Răsti a luat dela 600 călăraşi din Dolj şi Romanaţi căte 300 franci, total 180,000 franci spre a se duce in Rusia să cumpere cai. D. Răsti a plecat in Maiu şi pănă acum nu s’a mai văzut nici d. Răsti nici vre-un cal. D. Ministru de resboiu Brătianu ce a făcut ? A propus pe d. Răsti să fie in-aintat la gradul de colonel! Pentru cari merite ? Pentru că d. Răsti a eşit bine la inspecţia din toamna anului 1882. Dar d. Răsti e dus in Rusia ăncă din Maiu 1882 1 ?! Ori ce comentai1 e de prisos ! Serviciul credincios Românul zice că „invăţămăntul public general şi obligatoriu este un vecliiu articol al programei partitei naţionali-liberali ş’o intimă dorinţă a •ori-cărui om cu adevărat liberale. “ Ce bine ar fi insă, dacă lumea ar cunoaşte programa secretă a d-lui 0. A. Rosetti! tendinţele de intre-in Naţiunea prevede, că guvernului de a se ocupa prinderi comerciale şi industriale; modul cum o face, se vor traduce in cele din urmă intr’o criză financiară capabilă de a sdruneina pănă in temelie tot sistemul economic a ţerii. Se va desveli odată abizul financiar, acoperit pănă acum cu flori ro şii mincinoase! Bomănia liberă, privind cu un ochiu istoric, vede in ultimi treizeci de ani ai vieţei politice in Europa o nestatornicie de lucruri surprinzătoare şi din istoria acestor ani trage următoarea morală: cunoaşte-te singur, luminează-te. pregăteşte-te, fii bărbat şi resistă căt poţi, pentru că n ai s aştepţi dela nimeni nimic! Resboiul W. relevă un fapt in-tr’adevăr scandalos : D. I. Brătianu cu toţi ai săi călătoresc pe căile fe-' ale statului fără să plătească rate ceva. Cum se numeşte aceasta.? COROANA ROMaNIEI S’a conferit: Crucea de cavaler al ordinului Coroana României, D-lui G. Cacaleţeanu, mare proprietar, consilier la comuna Craiova, pentru preţiosul dar ce a făcut Statului, oferindu’i stindaidul sub care Tudor Aladimirescu a adunat pe luptătorii pentiu drepturile ţerei. Crucea de comandor al ordinului Coroa na României, D lui dr. Chiriazi, curator al spitalului Xenociat. Crucea de oficiâr al ordinului Corana Rcmttniei, D-lui Dimitrie Ţanu, fost preşedinte la comitetul permanent al judeţulu; Putna, şi a inainta la acelaşi grad pe D nii : Ion Prodan, fost consilier de curte, Grigo-re Bâlânescu, fost deputat şi prefect, şi Ior-gu Glriţă, fost prefect. S’a acordat medalia „Serviciul ere dincios, “ următoarelor persoane: Medalia de aur D-lui Teodor Pascu, poliţaiul urbei Ber Iad, care a prins mai mulţi tâlhari. D lui Mataelie Theodorescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Ştefan G. Mânu comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Zamfir Dimitrescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Nicolae Vasi'eseu. comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui George Constandinescu, comerciant şi pro prietar in Bucureşti. D-lui George Dimi trescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Nicolae Predescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Petre Simio-nescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Dimitrie Nicolau, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Teodor Dimitrescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D lui Alecu Staicovici, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Constantin Io-nescu, comerciant şi proprieta in Bucureşti. D-lui Zamfir Hagi Mincu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Bâducanu Sândulescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Petre Bărbulescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui N. Rusescu comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Iordache Cbehaiana, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Petre Dimitriu (Be draus), comerciant şi proprietar in Bucu reşti. D-lui Petre Iordan, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Dimitrie Christescu, comerciant şi proprietar in Bu cureşti. D-lui Alexandru Georgescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui G. Constantin, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lni V. loan, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui D. Petrescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui Ştefan Mincu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui George Urmuzache, comerciant şi proprietar in Bucureşti D-lui Alexandru Angelescu, comerciant şi proprietar in Bucureşti. D-lui M. E. Cohen comerciant şi proprietar in Bucuieşti. D lui Constantin Stan Bălan, antreprenor de cons-trucţiuni. D-lu George Mârârescu, cel care a înlesnit agenţilor poliţiei găsirea asasinilor lui Toma Volis. D-lui Carol Both, giuvaergiu. D-lui Avram Levy, banchior. D-lui George Dimitrescu, inveţător la comuna, Afumaţi. D lui Ion Zaharescu, inveţător la comuna Dudu. D-lui Luca Niculeseu, inveţător la comuna Colentina. D-lui George Pârjolescu, proprietar in judeţul Dâmbovi-ţa. D-lui Marin Popa Şerban, proprietar in judeţu Vlaşca. D-lui Barbu Antonescu, pro prietar in judeţul Vlaşca. D-lui Teodor Măr culescu, proprietar in judeţul Vlaşca. Preotul Corbeanu, proprietar in judeţul Vlaşca D lui V. Valeanu, consilier la comuna Piatra. D-lui V. Soimariu, consilier Ia comuna Piatra. D-lui George Iurist, consilier la comuna Piatra. D-lui C. Andrieş, consilier la comuna Piatra. D-lui D. Constantinescu, consilier la comuna Piatra. D-lui I. Colbos, consilier la comuna Piatra. D-lui Ilie D. Isâcescu, primarul urbei Neamţu. D-lui A-lecu Popovici, consilier la comuna Neamţu. D-lui Em. Halunga, vechi institutor. D-lui C. Hogos, profesor. D-lui N. Poderaşe primarul comunei Buhuş. D-lui Alexandru Crupenschi, primarul comunei Socia. D-lui Constantin Popescu, primarul comunei Bor-leştii. D-lui Zaharia I. Creţulescu, primarul comunei Siliştea. D-lui Vasile Adamescu, primarul comunei Humuleşti, D-lui Grigo-re I. Sturdza, primarul comunei Păstrăvenii D-lut George Popescu, primarul comunei Uscaţii. D-lui George Călin, primarul comunei Dragomireştii. D-lui Leon Holţman, dircotorele arestului judeţului Neamţu. D-lui Al. Tistu, comisar la poliţia oraşului Piatra. D-lui Constantin Bran, şeful sergenţilor din se vor importa in aceste oraşe, după deschiderea navigaţiunei, se vor supune la plata taxelor, conform tarifelor vamale. Ele au facultatea de a fi depuse in intreposite conform legilor anterioare. Art. 2 Ministerul financelor va lua me-şurile cuvenite pentru a constata mărfurile aflate, la promulgarea acestei legi, in de-positele comercicnţilor cu ridicata. Art. 3. Toate produsele şi mărfurile, prevăzute in articolul precedent, se vor considera ca intrepositate, fie pentru a se re-esporta scutite de taxe, fie pentru a se achita drepturile vamale numai la scoaterea lor din magasine. Art. 4. Un regulament de administraţi-une publică va determina toate măsurile privitoare la punerea in aplicaţiune a acestei legi. înfiinţarea de antreposite S’a sancţionat legea ce urmează : Art. 1. Ministerul de finance este auto-isat a infiinţa un serviciu de antreposite in oraşele Brăila, Galaţi şi Constanţa, cu începere de la 1 Aprilie 1883. Art. 2. Pănă la clădirea localurilor Statului, ministerul va lua cu inchiriere ma-gasinele necesare pentru a sei vi ca intreposite. Art. 3 Taxele de magasinagiu şi toata cele-alte măsuri, privitoare la punerea in aplicare a legei de faţă, se vor determina prin un regulament de administraţiune publică. Art. 4. Cheltuelile de material şi personal, necesitate de serviciul intrepositelor se vor acoperi prin produsul taxelor de magasinagiu şi celor-alte venituri ale intrepositelor ; iar in cas de lipsă prin sporul ce vor produce, asupra anului curent, taxele vamale de importaţiune in oraşele unde se află situate magasinele de antreposite. Guvernul este autorisat a deschide creditele trebuincioase asupra acestor resurse. Pentru lucrările pregătitoare ce vor trebui a se face cu ocasiunea punerei in lucrare a legei de faţă, precum şi a celei privitoare la desfiinţarea porturilor-france, se acordă ministerului de finance un credit estra-ordinar de 25,000 Iei, din fondul pentru credite suplimentare şi estra-ordinare din anul curent. Asasinatul se ştie că nu avea bani, căci cu cate-ve ore mai naiuto, nu putuse plăti 20 lei perceptorului pe care l'a rugat a’l mai adăsta ceva. înainte de a insera, se zice, că ar fi cerut 150 franci de la un zaraf din Focşani. In a treia odae de la locul crimei se aflau două servitoare. Se zice că s’au luat măsuri pentru a fotografia cadavrul. Justiţia a procedat imediat, insuşi procurorul de Curte a fost la faţa locului. Pănă cănd justiţa va fi pe o cale sigură, ne oprim a da publicităţei diversele idei ce circulă. condamnă aceste atentate şi mi sum mulţumite cu serviciul siguranţei publice. Un Reyisor-scolar Citim in „ Lumina, “ organul inve-ţătorilor, următoarele şiruri: Ca adio de plecare, fostul revisor de Teleorman, Culoglu, merge Ia o nuntă de ţară in comuna Piatra, unde fiind-că n’avea parale in busunar, trage la sfirmana învăţătoare, care şade intr'o biată cămăruţă cu bărbatul seu şi n’are de căt un pat, dar asta nu face nimic. Aşa l-a tăiat capul aşa a făcut. Ceea ce ni se afirmă insă, este că fie din supărare, fie dintr’un obiceiu la care începu ie a se indemna, s’a imbâtat aşa de tare incăt şi-a permis a vorbi o mulţime de necuviinţe p’acolo. P’aci p’aci, dacă nu o ştergea, era sâ’l şteargă alţii.... Ferice de judeţul Tutova unde l’a trimes acum. Anarhiştii in Spania In Camera Spaniei Candan a in- > terpelat in privinţa mişcării anarhiste dm Andalusia. El declară, că societatea „Mănei negre11 vrea să desfiinţeze proprietatea şi intărîta pe lucrători contra posesorilor. Candan conjură pe guvern să proceadă energie contra anarhiştilor. Prefecţii din Andalusia au cerut dela guvern măsuri pentru apărarea locuitorilor agricoli contra anarhiş-i f pă ■ : «(TA s9‘ yk ■ II* " tt.^ CU; tilor. Piatra. Disposiţiune transitorie. Art. 5. Mărfurile de tot felul, aflate la promulgarea acestei legi in magasiile comercianţilor cari fac comerciu de detail, vor fi scutite de plata de vamă. Guvernul va lua măsuri pentru a nu se da loc la fraude intru aceasta. Crima de Ia Cotesti. Medalie de argint D-lui Ion Corbeanu, proprietar in Vlaşca D-lui Sandu Popa Badu proprietar in Vlaşca. Desfiinţarea regimului porto-franco „Monitorul" a publicat următoarea lege sancţionată : Art. 1. Privilegiele de port-franc, acor date prin legea de la 15 (27) Februarie 1880, oraşelor Galaţi, Brăila şi Constanţa sunt abrogate. Toate mărfurile şi produsele streine ce Nepărtinitorul din Focşani este in poziţiune a da informaţiuni positive asupra asasinatului pertractat in Co-teşti contra d-lui Mihăescu, mare proprietar. La 4 ore fără un cuart, s’a dat alarma de către vizitiul d-lui Sterea perceptorul, că focul ar fi bântuind casa d-lui Mihăescu. D-l Sterea ar fi deschis uşa, cănd prin introducerea aerului flăcările de-veniră mai intinse; printre flăcări şi fum inse se putea vodea un corp inaintea sobei, unde era şi locul principal al incendiului. Corpul era pus cu faţa in jos şi cu capul spre sobă, deasupra corpului şi picioarelor pae, de alungul corpului mindirul şi toate efectele de pânză din casă. Cadavrul s’a găsit in starea următoare: măna dreaptă arsă de tot. partea dreaptă a corpului şi picioarele arse pănă la trunchiu. Pe pept şi stomah avea 7 lovituri de dimensiuni ce indicau că au fost causate de 2 cuţite diferite. Una din lovituri străpunsese inima, pe spate erau incă două lovituri. Nimic din casă nu lipseşte, lada de fier intactă, o ladă a cărei broască şi belciugu s’a găsit jos, fiind-că focul distrusese lemnul, conţinea nişte pânzeturi ce s’a găsit intacte. — O garderobă incă s’a găsit neatinsă. Ceasul de aur pus pe o măsuţă, după ce a ajuns focul la el, se găseşte oprit la ora 4. Abia sosise in Turnu ordinul de scoaterea lui Culoglu şi numirea d-lui Petrescu şi telegramele contra noului revisor curgeau când adresate la Herăstrău, când la Florina. „Pe ori-cine vreau, zicea bietul om., numai pe Petrescu nu, acela e hain la inimă ; face ce vrea el, nu ce poruncesc eu. Aşa om ’mi trebue a zis d-l. Aurelian. In sfârşit s'a mulţumit cu hotârirea d al linguşi când va veni, sau Ia cas de nereuşită, a’l sili să plece singur. Are haz să pleci d-ta iuainte d-le Chiriţescu. Ţine minte că aşa o să se intămple. * Fostul revisor şcolar, Culoglu, e secues-trat in Turnu-Măgurele şi nu poate pleca la locul unde e permutat. Ca să scape, se zice că a lăsat la otel paltonu şi o lâdiţâ cu 7 bolovani ca să pară grea (cu bani II!) şi scufă de noapte. La birt un tartan zicend că se va întoarce in curend.—La un hâinar, unde luase un‘ costum doamnei T... ? lăsat adio... nu me uita I La gazda unde fusese inainte a lăsat 2 portrete : unul al d-lui Cer-nat şi altul chipşoru său I Birjarului o pereche de galoşi fără tălpi. — d-lui P... o strângere de mănâ. Datornicii vfizSnd că toate astea fac mai puţin de 800 lei. au găsit de cuviinţă să ’I recruteze până la plata datoriilor. E bine ca d-l Aurelian să ia disposiţii a’l face nevâzut, căci altmintrelea se im-bracâ ministerul de culte in doliu. Tulburări in Albania Corespondentul din Scutari al zia-iiilui „Pestei1 Lloyd“ descriind neliniştea ce domneşte in Albania, tai ce responsabil, pentru toate tulburările şi vărsările de sănge de acolo numai pe guvernatorul Abdi-paşa. Acesta lasă frini libere musulmanilor buclucaşi să persecute pe creştini. Intre altele s’a întâmplat următorul cas: Oomersantul Giovanni Doda(român) ţine pentru siguranţa sa personală o gardă de mai mulţi oameni bine înarmaţi. Zapcii (jandarmii) tui Ci nu puteau suferi pe aceia. Nein-diaznind insă să’i atace pe faţă, au atras la cămp pe doi oameni de ai lui Doda si i-au împuşcat. Sedusese o ceată de zapcii contra celor doi Albanezii munteni au crezut de datoria lor se resbune pe cele două victime. S’au unit ca la 100 munteni şi intr o noapte s’au apropriat pe nesimţite de oraşul Scutari şi aulmpuş-cat doue sentinele. Turcii au inceput să alerge din toate părţile. Albanezii au dat focuri şi au ucis vre-o 18 soldaţi; mulţi au fost răniţi. Apoi muntenii s’u întors pe la casele lor. îşi poate închipui cineva ce spaimă intrase in tot oraşul. Se vede că autorităţile turceşti vor să ducă dinadins apa la moara Muntenegrenilor sau Austriacilor ! Catechismul politic (Conferiră ţinută de d. Meitani in sala conferinţelor Societăţii didactice duminică la 13 februariu 1883) Domnilor, Doamnelor, ECOURI STREINE Revoluţionarii irlande ji In Paris s’a arestat Irlandezul Frank Byrn, bănuit a fi instigatorul omorului din parcul Phonix hi Dublin. Roche-fort atacă violent pe guvern pentru arestarea lui. Byrn zice, ca n a fost secretarul ligei agrarie irlandeze, ci al celei engleze şi că el poate proba, că in timpul omorului fusese daparte de locul crimei. Şeful poliţiei din Londra cu mai mulţi agenţi secreţi a venit la Paris. Aci se află şi femea Iul Byrn, care a fost secretara ligei femeilor. Şi ea fusese arestată la Londra, dar apoi liberată in curănd. Irredentiştii La Roma s’au arestat trei persoane in urma petardelor aruncate la Quirinal, pe Corso şi la Palazzo Ve-nezia şi cari au explodat dodatâ. Nimeni n’a fost rănit. Un oficer fusese atins la piept de sburături şi văzuse pe un preot fugind. Acesta Va arestat şi după trei ore s’a liberat precum şi celelalte persoane arestate, cari au dovedit al lor alibi. Foile Ilustrul conferinţiar, (1) ce m’a precedat la această tribună, Dumineca trecută, v’a vorbit, dupe cum negreşit vă aduceţi aminte, cu acea măes trie, cu acea competinţă, ce suntem pururea deprinşi a’i recunoaşte cu toţii fără nici uă escepţiune. Vi s’a vorbit de şcoală, de învăţător şi de nobila dar dificila misiune a cestui din urmă. Cum negreşit putea oare cine-va să atingă uă cestiune mai arzătoare, mai utilă, uă cestiune. care priveşte direct luminarea poporului, de unde apoi reiese tăria caracterelor, şi cultura şi desvoltarea spiritului public ? Şcoala este viaţa unui popor, şcoala este întărirea viitorului unui Stat. Nu eu negreşit voi veni, in urma unei atari ilustraţiuni, se me intinz mai mult in desvoltarea acestor a-deveruri eterne, ce pururea au domnit in lume. Competinţă predeceso-relui meu me înlătură cu desăvârşire. Mă voi mărgini numai a vă cere permisiunea, de îngăduiţi, să vă vorbesc, foarte puţin, in privinţa cre-dinţii, ce adănc hrănesc in inima mea că intre diferitele cursuri, ce trebu-esc predate in şcoală, studiul elementar de noţiuni constituţionale este indispensabil. Prin şcoală nu înţelegem deloc invăţămăntul superior; şi iarăşi nu trebue să confundăm elementele dreptului administrativ cu dreptul constituţional Dreptul administrativ ne arată căte prefecture şi căte ministere sunt, pe cănd dreptul constituţional ne arată care este sistemul administraţiunii generale in ţară şi mai ales, care este credinţa de care pururea trebuesc inspiraţi cei ce pun in mişcare funcţionarea organismului nostru social in iistm f kt IM \ tewktsâ put Mains a i'Ent le . ::ts$e un ci CODStitii îs (Ti ce idei ' sic copi «a: ci Re wţmează ®si5 j Lhiâ; -Thi % B. Boerescu i TIMPUL jmente de drept administrativ ni şcoală, precum asemenea la intui superior esistă deja un drept constituţional, predat ii cu multă măeştrie de emi-rofesore Dimitrio Vioreanu, ui memorie daţi-’mi voie să rrete profunde. Azi, acest drept constituţional este ţiul distins profesor,* care, de ne face inse să ne aducem le cuvintele lui Corneille ca-ce : Aux dines bien nees. ■leur riattend point le nombre r(S. şcoală dar aci t'Cj Ua ; te* “«Sîf.iB Vj ■JJ- «oua imnaii M1S| We fc titfţfi «ţ# ito JC ir. 3 .d premiata mis sunt® ţie fi isv ţ^iae w*- ţ# IV $ i‘ # înţelegem in-Jltul primar şi cel secondai-; m ca studiul elementar de 4 Constituţionale să fie introdus j|le aceste inv8ţăminte. nii voe inse, tot de-o-dată, să şi motivele pentru care eu n-easta modificare se fie iu-in legea noastră de instrucţiu-ică; ca să ne putem ast-fel convinge de marele foloase culege din această mică, in J preschimbare a legii, dar de rtanţă capitală dupe mine. aft ce naşte copilul, două ma-l-iri nasc tot de o dată intru densul: indatorirea tatălui □griji şi a-1 dirige pe calea ui; indatorirea statului de a-1 rliia şi a-1 creşte in spiritul ile constituţiunii ţării. Tatăl acest copil pe viitorul eonii familiei sale, statul vede i pe viitorul cetăţean, pe vii-ntinuator al naţiunii. Precum pitele, cu asemene drepturi amândoi sunt de o potrivă ca in spiritul copilului, agetă verstă să fie inculcat i adevărului, iubirea intocmi-iuţionale din ţară. Ilustrul Thi-ea intr o împrejurare solemnă: i a le droit d’elever cet enfant aniSre conforme a sa sollici-aternelle ; l’Etat ale droit de elevei- d’une maniere confor-constitution du pays“. Şi a: „Si le pere a le droit, au sa tendresse, de souhaiter • enfant certains soins physi-ioraux, l’Etat le droit de vou-[t en fasse un citoyen plein de de la constitution. " ■ Iată ;e direcţiune trebue condus iată in ce idei trebue el Să nu ştie copilul că avem n in ţară; că Regele domnii guvernează; că admitea întreagă a statului se pe trei mari puteri; că publice sunt puterea legiuitoare, judecătorească şi puterea e: că aceste trei puteri sunt linte una de alta; că o legănă dar, măiastră, le apropie, onează, aşază inţelegere şi intre ele; că din această inşi armonie desăvârşită isvo-raa libertăţilor publice, garanţilor sociale ; că aceste li-unt: libertatea individuală, li-pressei, libertatea invăţămân-irtatea cugetului, libertatea in-iibertatea de asociaţiune, de proprietate, inviolabilitatea lini. dreptul de a petiţiona, ! înaintea legii ?* cunoască copilul că toate ibertăţi compun ceia ce nu-hwermitatea poporului; că a-suveranitate se manifestă sistemului representativ ce 1 in ţară ; că sistemul repre-reiese din alegerea populară; îeste alegeri se oglindează lângă; că, ast-fel, dupe cum multe straturi sociale in ţa-cst-fel urmează ca fie-care in-i-care strat social in parte, colegiu deosebit să’şi aibă pe 'antele seu in corpurile le- a V aceste noţiuni contribue pu-rădicai-ea morală, la desvol-ntelectuală. la intărirea dem-mului: şi toţi cunoaştem că iarea caracterelor naşte vio-şi tăria statului, aceste adevăruri trebue dar de timpuriu inculcate in spiritul copilului. Această este vgrsta cea mai frumoasa a omului. In şcoală nu găsim mei orgoliu, nici egoism, nici pre-sumţiune : nu găsim aci de căt o nobilă şi legitimă emulaţiune, sim-ţiminte candide, amiciţie, blândeţe şi virtute. Cine nu ştie că imaginaţiunea copilului este arzătoare, că acea epocă c plină de memorie, că copilul păstrează toate reminiscenţele acelor timpuri, că el este lesne impresionabil, totul îl mişcă, totul îl atinge, totul remăne întipărit pentru tot-dV una in mintea şi priceperea copilului? Iată dar epoca cea mai favorabilă pentru a ’l face să înveţe, se reţie şi să iubească constituţiunea ţărei. Aţ văzut ce ne zice Thiers : „L’etat t Ic droit de vouloir qu’on en fasse un citoyen plein del’esprit de la constitution “. Trebue se cunoaştem, se înţelegem. să iubim constituţiunea ţării, căci numai astfel ea poate da roade bune in stat: şi ca să ajungem la acest resultat trebue să deprindem pe copil de timpuriu a o cunoaşte, a o înţelege şi a o iubi. Alt-fel, de se va intămpla să vedem vre uă dată intr’uă ţeară cons-tituţiunea sdrănţuită, sfărâmată, si sfărămăturele ei, o ! sacrilegiu ! risipite prin toate unghiurile pământului acelui Stat, să răspundem prin cuvintele „apostolului " „Iartă-i, Doamne, căci cine urmează ast-fel nu ştie nici ce e Constituţiunea, nici ce coprinde ea, nici care sunt libertăţile ce ea consacră, nici asemenea care este organismul ce ea aşază in Stat. “ Intr uă atare stare de lucruri din arbitraritate, in arbitraritate, din autocraţie in autocraţie, tiranul, .fie din ori ce ţeară, care urmează uă ase^ menea cale, cufundă şi Stat şi Patrie, cufundăndu-se şi el pănă in cele din urmă. Ca să ferim dar ţara noastră de asemenea eventualităţi, să ne silim cu toţii a propovădui pretutindeni aceste adevăruri, şi să căutăm prin toate mijloacele a răspândi noţiuni, fie chiar elementare, de studiul constituţiunei, spre marea fericire a ţărei. Domnul Bariţiu, unul dintre cei mai savanţi bărbaţi a ţărilor române, ne zice: „In toate ţările libere una din grijele principale ale guvernelor şi ale şcoalei este ca să propage in popor, prin toate căile şi mijloacele, cunoştinţa legilor funda mentale.... In Statele-Unite nord-americane, continuă d-1 Bariţiu, Constituţiunea Republicei se vede afişată pe table elegante pe la localuri publice, chiar pe la aşa numitele oteluri. In mai multe State europene com-pendie poporane de legi se dau in măinele şcolarilor din clasele primare, se propun şi se esplică in in-ţelesul lor.“ Eată dar că nu este nimic nou, nimic temerar ceia ce propui. Alte state, după cum ne afirmă d. Bariţiu ne au precedat şi in aceasta ; compendie poporane de legi, pregătite şi apropiate de nivelul inţele-gerii copilului se dau in mâinile şcolarilor din clasele primare. Tocqueville întăreşte ceia-ce ne-a afirmat d. Bariţiu. „Dans la nouvel-le Angleterre, ne zice autorul democraţiei in America, cliaque citoyen reţoit Ies notions ehîmentaires des counaissances humaines : il apprend en outre quelles sont Ies doctrines et Ies preuves de sa religion ; on lui fait connaitre l’histoire de sa patrie et Ies traits principaux de la Constitution, q-ui la regit. Dans le Connec-ticut el le Massachusets, il est fort rare de trouver un hoinrne, qui ne sache qu’imparfaitement toutes ces choses, et celui, qui Ies ignore ab-solument, est on quelque sorte un phenomăne. “ Vedem prin urmare cu toţii că trăsurile generale ale constituţiunii ţării sunt de toţi cunoscute in America, şi că cel ce nu-şi cunoaşte constituţia statului este un fenomen. Cicerone in fine ne convinge că on cine ia parte la trebile statului dator să cunoască adânc „constitu fia ţern sale; şi, spre a ajunge aci ei trebue să inveţe, să se silească mult, să studieze fără preget, căci ait-fel nu putem ajunge a îndeplini cu demnitate nici sarcina ce purtăm, nici rolul ce ni s’a dat in so cietate. “ \ edem dar căt de mult este trebuincioasa cunoştinţa legii fundamentale^ a ţărei, şi cătă trudă ne trebue cătă silinţă ca să putem învăţa această lege. Să începem dar de tiin puriu studiul şi cercetarea constituţiunei. Elemente de noţiuni constituţionale să fie predate atăt in lycee şi gimnase, căt şi in şcoalele primare Iată ce vă propuiu. Şi, să nu mi se răspunză că studiul constituţiunei este o cercetare cu totul abstractă ; că aceste noţiuni, fie chiar elementare, nu pot nici data atinge nivelul inteligenţei, puţin desvoltate, al copilului. Cănd copilu invaţă in şcoalele primare pe tatăl nostru şi crezul, inteligenţa lui nu este mai mult desvoltată pentru înţelege cine este acela care a făcut cerul f pămentul. Cu toate acestea el zice încă din frageta lui copilărie. Cred intr’un Dumnezeu tatăl, făcătorul cerului şi al pământului. Acest crez copilul il invaţă ca să rămăe pururea întipărit, in toată viaţa lui, in mintea şi Credinţa copilului ideia religioasă, idea dumnezeirei, credinţa in acel tată a tot ţiitorul, facătoru cerului şi al pământului. Am zis că acea vărstă este impresionabilă, plină de imaginaţiune. de memorie şi de bună-voinţă. Cum dar copilul invaţă crezul, ce este simbolul credinţei religioase, tot ast-fel el poate invăţa şi constituţiunea, ce este simbolul credinţei politice. Copilul in crezul invaţă a crede in dogma religiunei creştine, in con-stituţinnea ţerei să inveţe a crede in dogma religiunei politice. (Va urma.) LEGEA ADMINISTRAŢIEI ARMATEI „Publicul militar a fost surprins cu legea administraţiei armatei votată de Senat in şedinţa de la 13 Ianuarie, lege nefastă ca şi zioa in care s'a votat. „Să vorbim şi noi asupra ei nu cu speranţa că se va mai reveni asupra greşelilor ce are, dar cu măngăerea că am vorbit, că n’am tăcut in urma votării pripite a acestei legi, necunoscute de autorii ce făceau păuă astăzi legile şi regulamentele de administraţie m'litarâ. „Când primim jurnalele militare ne aşteptăm a găsi intr’ănsele projectele şi dis-posiţiile ce se iau de d. ministru de res-bel, ca mai nainte de a se aproba şi vota ca legi şi regulamente, să le discutăm şi să’şi dea şi pressa militară opinia asupra [or. — Dar după exemplul votării legei de faţă aşteptările noastre sunt mai tot-d’auna zadarnice, căci ne pomenim cu legile votate, eu regulamentele decretate cu ordine de a le aplica fără să aibă un articol din ele aplicabil. — Şi ce să ne mai plângem noi de aceasta cănd insuşi d. goueral Mânu, marele militar, fost ministru de resbel şi astăzi senator, n’a avut nici o cunoştinţă de legea administraţiei pănă in momentul votârei. Să trecem la lege. De la capitolul I se vede că autorii pro-jectului sau că n’au cunoscut in destul principiile fondamentale ale unei administraţii sau că au aprobat acest project de lege ce li s au dat pentru aprobare fără a’şi da osteneala a ’l citi, căci vedem in el greşeli care sar in ochii cititorului cel mai puţin atent. Ast-fel : Vedem la art. 2. Administraţia armatei coprinde : Serviciul intedenţei „ artileriei „ geniului „ flotilei „ sanitar „ tesaurului şi al poştelor. Mărturisim că acest articol este foarte neesplicabil pentru noi, căci uu inţelegem cum serviciul artileriei care este a da cu tunul, al flotilei a naviga pe mare şi Dunăre, sunt servicii administrative militare ? A voit autorul să inţeleagi personalul ? aceasta nu se spune in articolul de mai sus şi daca s'ar spune iarăşi n’am inţelege, căci personalul artileriei, flotilei etc. nu sunt de loc destinate administraţiei niiIitaro. Ceea ce e destinat ca personal administraţiei mi litare nu e prevăzut; ast-fel: personalul o licorilor de administraţie şi al gărzilor comptabili. A voit autorul să inţeleagâ materiale ? bani ? sau ce a voit a ’nţelege ? Am inţelege un articol ast fel: Administraţia militară coprinde : Serviciul Echipamentului. „ materialelor de artilerie „ materialelor de geniu „ materialelor flotilei „ materialelor de spitale etc. sau Administraţia militară coprinde : Direcţiune Esecuţiune Control Şi in urmă s’ar fi numit personalele însărcinate eu administraţia. In tot cuprinsul legei nu mai găsim vor-bindu-se de intendenţă de căt la art. 2 Daca densa a fost considerată ca servicii administrativ, dupe cum se arată mai la vale in lege, nici aceasta nu se vede căci uu se zice nicâeri ca intendenţa este serviciul administrativ. Unde rămâne apoi corpul oficerilor de administraţie ? Este desfiinţat ? Nu se prevede in lege această disposiţie şi nici in armată nu mai ’ esistă nefiind prevăzut iară'i in lege. La art. 3 vedem că principiul organisării este bazat pe ; Direcţiune. Gestiune sau esecuţiune şi Control. Vedem asemenea că direcţiunea nu ia parte la gestiune şi controlul nu ia parte nici la direcţiune nici la gestiune. Unde e insă direcţiunea, la minister? La comandamente? Nu, căci după artico lele 6, 7, 9, 10, 12 şi 13 vedem că CO' mandamentele şi ministrul sunt mai mult esecuţiunea, la art. 14 vedem asemenea că şeful de corp impreună cu comisia de administraţie sau consiliu (căci după acest articol se ştie daca este comisie sau consiliu) este insârcinat cu aprovisionamente, cu verificări, eu primiri de materiale etc. prin urmare este esecuţiune nu direcţiune. La art. 7 vedem că comandamentele fac ca legile, regulamentele şi decisiile ministeriale să fie aplicate de servicii şi corpuri verifică scriptele comptabililor şi îngrijeşte ca să nu se instreineze m iteriale şi fonduri ; după acest articol comandamentul face şi pe controlorul până la un punct şi făcând pe controlor pe cine controlează ? pe sine insuşi fiind că singur este cel ce face aprovisionârile şi îndeplineşte actele relative, singur aplică in asemenea ocasii regulamentele. Unde e dar direcţiunea, unde e esecu-iunea, unde e controlul ? La comandament ? Atunci ce se face intendenţa, care nare nici o atribuţie după acest project de lege şi care este pusă la umbra responsabilitâţei comandamentului ca personal al serviciului administrativ ? — Unde e actualul corp de administraţie dacă legea nu ’l prevede, nici nu ’l desfiinţează ? Ce va să zică comisie sau consiliu de administraţie la corpuri compus din oficeri combatanţi, la care nu ia parte comptabili sub conducerea cărora s« voi face toate actele comisiei fără să le incumbe vr’o res-pundere ? Ciue sunt comptabilii pârţei active in timp de mobilisare? Căci după art. 15 comptabilii remân la deposite. Nimic nu se ’nţelege, căci nimic de înţeles nu coprinde legea de cât o confuzie de idei şi principii greşite care n’au nici unul din bunurile ce ar trebui să aibă, dar care are in schimb toate relele ce vor face mare încurcătură in adminislraţia militară Dar controlorii armatei ? La art. 20 nu sunt militari nici asimilaţi. La art. 21 ei se recrutez din oficerii superiori ai armatei. La art. 22 li se aplică legea de înaintare militară. La art. 23 sunt daţi in judecată militară. Deci la art. 20 ’i vedem civili şi cu cât mergem mai la vale se milităresc pănă ajung supuşi consilielor de anchetă cu toţi oficerii, dăndu-li-se şi lor numirea de o-ficeri şi dăndu-li-se judecători oficeri din rândurile armatei care in alţi timpi au fost sub controlul lor administrativ, fapt care slăbeşte garanţia independinţei controlului. „In raportul legei se vede asemenea că densa se va aplica prin regulamente întocmite pentru fie care serviciu in parte prin urmare vom avea din nou întocmite. Regulamentul intendenţei „ geniului „ artileriei - flotilei „ serviciului sanitar „ serviciului tesaurului şi poş. Căci acestea sunt serviciile prevăzute in Va trebui să mai avem ăncâ : Regulamentul d’adm. al corpurilor de trupă „ „ al şcoalelor „ „al depositelor „ „ al hergheliei „ „al arsenalului „ „al pirotichniei „ „al manutanţei „ „al penitenciarului etcetera. Şi după cum tot in raportul legei se vede toate aceste regulamente urmez a fi învăţate de oficerii combatanţi in timp de pace ca să le ştie. Aceasta este meseria comandamentului ? Administraţia ? In loc a ne pregăti oficerii combatanţi pentru vasta ştiinţă a resbelului, in loc a ’i familiarisa cu regulamentele tactice, in loc a Ie da timp şi mijloace a se ţine in curent cu diferite invenţii ale resbelului ca la timp sâ’şi facă şi dânşii o şcoală de asemenea invenţii ’i însărcinăm cu administraţia militară ca să le răpească preţiosul timp de lucru şi de şcoală militară. In loc de a da timpul necesar a se organiza pe comandamente, a’ş organiza serviciul de stat major şi altele li se dau sarcina de administratori militari a aprovisiona a da mandate şi altele la care nici nu s’au gândit că trebue a se şti de militari. înţelegem a i se da direcţia administrativă, a da ordine in administraţie ori cum ar găsi cu cale, de care ordine să remănă respunzător, dar nu să fie insârcinat r face servicii care nu sunt de meseria sa şi care’i răpeşte timpul cel mai preţios al unui militar. Mărturisim că nu inţelegem legea in nici " parte ; aproape şi in părţile pe unde s’ar putea inţelege este aşa de rea şi de nea-plicabilâ că ne convinge de o mare încurcătură in administraţia militară. Noi credem că ea n’a fost recitită de cel ce a făcut-o, căci dacă era să fie nu co-prindea greşeli aşa de mari ca aceia de la art. 14 unde nu se ştie daca la corpuri se înfiinţează comisii sau consilii şi ca cele lalte multe. Mârginindu-ne a atrage atenţia pressei militare şi oficerilor sperăm a provoca o critică mai in detaliu asupra legei, care să impedice aplicarea ei in armată. X. Camera de arbitragiu şi coiui-liaţiuiie Miercuri s’a constituit o nouă societate in Galaţi. După cum anunţă „Poşta numele ei e „Camera de arbitiagiu şi concilia-ţiune. “ Comitetul acestei societăţi se compune din următoarele persoane notabile ale lumei noastre comerciale : d. Borghetti, directorul băncei naţionale, preşedinte; dd. G. Antacbi, Chrisoveloni, Mendl, Dall-Orso, Valsaraachi şi Schvab, membri. Scopul so-cietăţei, după cum se vede din insăşi denumirea ei, e de a face ca membrii sei să se supue hotărirei tribunalului arbitrai, compus in conformitatea statutelor respective. Chestiunele justiţiabile înaintea acestu tribunal se reduc la trei: a) neînţelegeri in afaceri de cereale; b) in afaceri de bancă ; c) in afaceri de transport pe apă. MULŢUMIRE PUBLICA! Subsemnatul, proprietarul tipografiei, mă simţ dator a aduce mulţumirile mele d-lui I. Schivartz, strada Lipscani, atăt pentru maşina procurată din fabrica Albert & comp. Eranken-thal, care prin solida ei construc-ţiune şi mersul ei uşor, m’a satisfăcut, căt şi pentru litere de metal aduse de la casa A. Meyer & Schleicher Viena. In fine ’i mulţumesc pentru toate imbunătăţirele ce d-lui mi-a dat concursul a le face stabilimentului meu. N. Miulescu TIMPI i ~SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME preniia le c-u 150 nig^nl*c P'*j Garanţâ sigură dată inscris. A se feri de Imitaţii SINGER C pomi» marca Ori U. _____________ Mapa de cusut new-york. de sus a a Iul Fabricai. G. NE1DLINGER,A£enl general MASINELE DE CUSUT ORIGINALE • A LUI SINGER lJlus de Teintures Pro^ îresivep.cheveuxblane.*1:. Pentru a reda îndată Perului - Barbei culore.j lor naturală iii Iote nuanQÎele. ^.u fÂrrş^ SAVONORIZA Diipn doctorul O. Hevi.il, cel mai dulce pentru peln. ESS. CRIZA & ORIZA LYS Parfume nouţ adoptate de fashtune. Oriza-Powder Pulbere flor% de Ch'et Adere;i*A polei *i ’i £07roe S.' HO N ORI Indulrcşce şi albeş* PE LE A. ii dă truns- uliljjflj pa re nia 51 frăg rtfime* ' i |[|ip unei oţel Ba presflpvl /W obrazul de parlâli 5» .Jlii de abărcituri, WS Nu este trebuinţă de z -Bjlsr •51a capul neci inatnteneci JJjldnpă- A pplicatiune simplă. BgResultat immedfaf, nu pn-|2t6ză pelea şi nu va târnă *Bneci ud dnt'ţ «JţTdt-ţţei. I I Depo«lt prLp*ip»ri'vot, R int-Honor <», SI AVIS CIIR.CTTT._A IR. Onorate domnule . Ne grăbim a ve înştiinţa, că la „ CAVALIERUL UE MODA" cel mai distins si renumit Magasin de liai-ne confecţionate pentru Bărbat şi Băeti, a soi sit pentru Şoşonul corent, un bogatn Asortiment de Costu- tnine negre de Salon. Fracuri şi Ghcroacc de Previen veritabil do Priin şi Drap de Sedam Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ratin frise, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi ISPaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi mâniei, Blănuţe scurle de Vânătoare etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea Învinge verconcurenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei < ovaoi me cu şi Iară Talie,din stofele cele mai moderne, confecţionate (mpă noulu .Jurnal. Pardcssiuri hau le. novenute pena la calităţi superioare. Ma re Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- PETRACHE I (lA N Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A sosit pentru sesonul de iarna tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Creme de Holande. Stilton. Crema Regală etc. In bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandaşi Constantinopol, Icre proaspete. moi si tescuite ue morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesci. Vinuri si liqueruri din cele mai alese. Ceainri cliinesesei, rnsesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In curăud sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cn ocaua vin roşu şi alb de cualilate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce emeuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,[va remune pe deplin satisfăcut, nu Dumai de bunătatea şi cuaI*tatea mărtei dar şi de un serviciu prompt Ş* onest. DE ÎNCHIRIAT «n atăt localul Clubului Militar, căt şi prăvălii de jos. Doritorii se vor ad locuinţa din str. Umbrei No. 4, dinii p£nă la ainiazi. DE ÎNCHIRIAT Slrsri colonel Schina, compusă din 12 carnal pimnită, curte, etc., situată str. Aeadem No. 13, intre ministerul de Interne şi cn Lotzu. Doritorii pot lua informaţii la magasi: Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţional. *r IdZ^G-^SXXTTTL IR7** DE . _ COLONIALE SI DELICATKS D. G. MOCIANU VI8-A-YI8 DE THEATRUL NATIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lungă articolele necesari la mcnagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. NOUA INVENTIUNE PARF" IXORA ED. PiMUD Supun.................... de IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA [Apa de toitetta.......... de IXORA J Pommada ..,. ■.......... de IXORA ,01iu .................... de IXORA Praf de orez............. de IXORA Cosmetio.................. de IXORA 37, Boulerard de Strasbourg, 37, Singurul Deposil allu Aspasinei Mignot LA BOURBOULE IPI MINERALI Bininaments RECONSTITUANTĂ C, Clorurată, sodică, bicarbonată, arsenicaiă O JUMETATE PÂNĂ LA 3 PAHABE PE Jfl Regenerezi copiii debili şi persânele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Intermitente Afecţilli pielei |i a căilor respiratorii SESONUL TERMAL DE LA St MAItJ PÂNÂ LA 30 SEPTEMBBE. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de ia Cotnari Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealu mare. Preturi moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă. D. G. MOCIANU. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux Absent de Suiş Ananas de la Martiiiique. Banane dc laŢBayona. Benediciin-Bitter de China antifebric Biter din via Providenzei anti Coleric, j Cliartreuz. alb. galbin, şi Verde de la grand Cliartrcuz Francia. 1 Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec. de la Vimand Fockin Pipermint. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, C'ognac fin champagne. din Cognac. Liqueruri iul telul de custuri delaMarie Brisanl, din Bordeaux Renumita Mastieă de H io, Marascliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jnmaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Coenac Bhuin şi in lvirscli. Şliboviţă de Banat. OBTlNUTA prim USAGIUL PARFUMERIEI ORIZA tTJruNTs^ OCREME-ORIZA Ilencuo®; a lui L. LEGRAND Furmiiorsl Curtei Ritino ORIZA LACTE ljSeurde plusieurş -*«>-" StH0N0ReT1 LOJIUKB r.MLLMV' Ubrşccşi rfiroreşco pef-ri\, fiice să dispară, distruge pistrueie. Ferul Leras Klltn AM iua\l , De Iu comunicarea lucrărilor sciincilice Iu Academia de sciinte în 1849 şi la Academia de Medicină în 1858, Ferul Leras a obţinut din partea corpului medical, un forte frumos şi repede succes care creşte din an în an făcând să caijă în uitare diferitele şi numerosele preparaţiuni feruginose noî. Acest succes continuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentului care conţine : 1a Ferul, unul din elementele sângelui nostru; 2° Phospha-tele care intra în composiţia oselor nostre ; 3° Că el este suportat chiar de acei bolnavi al căror sloinac nu pole să tolerese nici uă preparaţiunp feru-gin6să;4° Că n’are nici uă acţiune asupra dinţelor ; 5° Că nu provocă consţipaţia ; 6° Este limpede ca şi uă apă minerală; 7° Se asimileă adică se mistueşte şi intră în economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geurile şi hapurile cu fer. Se pote recomanda in inod folositor, în caşurile de saracia sângelui, anemia, limfatismul, slăbiciunea, crampele stomacului; acest medicament mai are proprietatea a escita pofta de mâncare, a înlesni creşterea si desvoltarea fetelor atinse de culori paliae, rechemă şi regulează luna sau regulele la lemei, opreşte pola alba, şi dă sângelui, frumosa culore roşie strălucită ce el perde adesea în timpul bolelor. Deposit, 8, Strada Viviena şi în tOte pharmaciile la Paris şi în Slriinetate. tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Posset. O Institutoare din Nordul fiPnflîlnIPI himilin, tiv \JGI IIIdilici, Hinduşi osnincnde iu Prusia cu distincţii şi având cula mai bune cm lilioate de la familiile nobile şi de la alte familii distinse , vorbind franţuzeşte şi englezeşte studiate in străinătate, şi predând asemenea şi lecţii de Plano dmnoise-lider care n au atins nu grad de perfecţiune; doreşte a intra intr e familie distinsă, pentru una sau douO eleve bine crescute. SIROP DE RAIFORT IODE de GRIMAULT et Cie Pharmacistî la Paris DE DOUA DECI ANNfl ACESTU MEDICAMENTU DA MBSULTATELB CELLE MAI REMARCABILE IN MALADIILE C0P1IL0RU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEIULUlDB FICATU DE MORUNU SlALU SIROPULUI ANTISCORBUTICU E15 este suveranu contra \ntftrlrei ei inflamatiunea glandeloru gatului, gurmelorfi (cojilorft) si aie difieritelor errupţiuni a le pelei, ale capului si ale feţei. Elfi excită pofta de mâncare, toniQcă ţessaturile, com-batte palorea si moloşetea pelei şi dă copiiloru vigorea si yesselia naturală. Este unu medicainentu admirabilii contra cojilora produsse prin lapte ş! unu depuratifu excellenlu. Depositu in principalele pbarmacii FAYAR DUBLAT N contra reumatismelor, catarelor, dn-CV" recilor, rănilor, bătăturilor la piciore, - arsurilor,etc. Deposit centraal la Paris, rue Neave-Gt.-Merri, 40, şi in toate farruaciele. Administiaţiunea : PARIS, 22, bulev. Montmartre. GRANDE-GRILLE.-Afecţiuni limfatice, boia căilorti mistuit6re umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL. Afecţiuni ale căiloril mistuitdre, greutate la stomaciia mistuire grea, nepoftă dc mâncare gas-tralgie, uispensie. CELESTINS. - Afecţiunile renichi-lord ale beşiceT, nisipul, u6tră, gută, diabetă, albuminăciă. HAUTER1VE. — Afecţiunile rini-chilorfi. ale beşicel năsipQ, p6tră, gută, diabetă; albuminăriă. A sd cere numele isvornlni pe capsulă. Deposilti în Bucurescl la DD. War-tonovitz şi Herţog. E