Irroi IANUARIE 1883. Oaleti "Vietoi-iei rVi-. 33. ANULAU VIII.—No. 4 abonamentele ,ir»to»t& ţara, pe »n . 40 lui pţ 6 lnu* 22 l®t pe 8 Imit. 12 lei W‘n’ anule ie priimeee 1» idnjiniitreţl*. Un numfir 15 bani. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Liinia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . . I 10 > . II .... 2 50 " ^isrxjnsr oitt Administraţia ziarului „Tini iii- trecend asupra D-lui N.Miu-ftscu dc la 1 Ianuarie 1883, d.d. ibonaţi sunt rugaţi a se adresa ia tipografia sa, din Calea, Victoriei No. 32 pentru reinoirea Armamentelor lor. Asemenea jţnt rugaţi a se adresa la d-nu liulescu domnii cari ar voi să oblice prin ziar anunciuri sau (clame. ADTIINISTRAŢIUNEA Bucureşti, 5 Ianuarie 1883 -. Pentru a uu mai ştim căţea oră, iranul din strada Doamnei se com-.itai'e in descriei'ea fericirilor revăr-le asupra ţârei de guvernul roşu. Itreaga sa revistă de alaltăieri este msacrată celor mai severe critice adresa conservatorilor şi laudelor jelor mai exagerate „partidei libe-|le“. Desfacem, incă de la inceput. o preţioasă frasă din acest buchet ditirambic, pentru ca ori-cine să vadă Târ, de cumpătaţi in cuvinte sunt con-ţaţii de la Românul cănd este vorba (ie tămăiaroa partidului care arc no-B>ul să numere in sânul său atătea «traţiuni patriotice, ca Serurii, Măr-■Hriteştii, Iepureştii. Pătărlâgenii. Gri-^oreştii, şi toţi căţi in 1848 s’au K'ţezat. | „Partita liberală — zice numita lljeae — se poate cu drept cuvânt 1 guli că, pSne in timpurile cele mai kpârtate, generaţiunile viitoare işi or aduce a minte, cu mândrie şi cu '(cunoştinţă, de actele şi de retorii} ele insemnate ce s’au săvârşit sub tgiinul ei." 1 Că generaţiunile viitoare işi vor ■Aduce a minte „cu mândrie şi cu |recnnoştinţă“, n’am avea curajul s’o opunem ; dară că nu vor uita colo lalele gheşefturi, căpătuielele murdare. Ari lotajurile neruşinate, exploataţiunea ţiu masă a averii publice, iu fine toate Afacerile strălucite" cari au ilustrat jaceşti şeaptc ani de dictatură a- d-lui Brătianu şi a slugilor sale credincioase, — aceasta am putea-o ahr-l|ia mai dinainte, afară numai daca !|Conştiinţa naţională nu şi va (I per-ţut cu desăvârşire cumpătul ? 8i cum să le uite in adevăr, cânt biliar şefii recunoscuţi ai partidului s au văzut nevoiţi să dea strigătul de aiarmă şi să atragă atenţiunea pudicului asupra turpitudinilor desgus E'itoaif ce se comiteau do proprii lor lartisani ? N'a declarat insuşi d. Ion brătianu, in Senat, in mijlocul nuir-Iwnurelor celor cu musca pe căciulă 1(ă se retrage de la Guvern „fiind nu mai ajunge să satisfacă poftele jhesăţioase ale oamenilor ce’l incon-iară“ ? De altă parte. d. Rosetti. \'esinteresatul d. Rosetti, intr o intru-iyiire plină de expresiuni eompromi-lătoare. n a exhortat oare pe intimii ăi să se „morabseze“. fiind că scandalul a ajuns la culme ? Ce să mai ucem de d. Dimitrie Brătianu, astăzi oposant, care, de pe tribuna Adunării, lăsând la o parte eufemismele inutile, a pus punctele pe i făgăduind că va trimite pe „boţi“ la puşcărie? Cine erau „hoţii “ despre cari vorbea cu atâta siguranţă fostul preşedinte il Camerei, lăsăm Romănidui sarcina de a i arăta, daca totuşi va avea curajul să o tacă; ăl asigurăm insă, că de mult opiniunea publică ’i arată cu degetul in stradă, scuipând cu scârbă in urma lor. Sub acest raport suntem de acord cu „cei” de la foaia d-lui Rosetti că „pănă in timpurile cele mai depărtate'1 lumea işi va aduce a minte de operaţiunea Warschawski-Michă-escu, de rescumpărarea patriotică a iniei Cernavoda-Constanţa, de tran-sacţiunea cu cheul Brăilei, de tripo-agiul cu acţiunile Băncei Naţionale, de nemuritoarea rcscumpârare a drumurilor de fer, in fine de atătea gingaşe afaceri cari au tăcut să resară milionarii ca ciupercile din pămăntul României. De vreme ce suntem inţeleşi asupra acestui punct, să trecem inainte şi să ajungem la seria de intrebări ce no pun „cei11 de la Românul. „A luat Românii parte,—zic ei,— in contra opiniunii conservatorilor, la un resboiu glorios care a ridica-fio in ochii lumii, sau nu ?“ Toată lumea ştie astăzi că intrarea in campanie a armatei române a fost făcută fără cele mai elementare ga-anţii—probă perderea nenorocită a Basarabiei du pe o participare care a scăpat oştirile Ţarului de un adevărat desastru. In asemeni condiţiuni, cooperaţiunea noastră la duelul ru-so-turc este cea mai neevtată greşia-lă ce se putea comite de un om politic. Daca insă ţăranul roman s a bătut cu o vitejie exemplara, dacă el a eşit cu onoare şi fală din teribila incercare la care a>st supus cu atâta temeritate, cine, sa zis, dă dreptul d-lui Brătianu şi partidului său să ’şi ascundă nemernicia in cutele glorioase ale drapelulului naţional? De altminteri, intrebăm noi. cine a creat ite vi le insu-cine D organisat'o, armata ale căni mer: şiţi astăzi, cine a ^ ’i-a insuflat disciplina necesară? Brătianu era abia de şease luni la putere, cănd au inceput ostilităţile şi nu in şease luni se improvisează oştirile şi se pun pe picior de resboiu. Cartofori cari vă puneţi noro cui pe o singura i-ă carte, aţi întreprins campani i in contra Turcilor nu cu trupe organisate şi pregătite de voi ci cu armata creeatăde general Ho- reseu. Daţi. P>‘in _ ' rcservaţi-vi urmare, cc este al Coşarului, şi umilinţa de a fi desmeinbrat patria m ■esboiu glorios. Irancia Lorcna după cc urma unui r< a perdut Alsacia şi a fost invinsă pe toate câmpul ie ie bătae: voi. subscrisoserăti deja „retrocedarea" Basarabiei in momem cănd steagul românesc fâltă.a triumfător pe înălţimile Griviţei . La proclamarea independenţe, ş* a regalităţii, toate partidele ş.-au dat măna. şi voi naveţi dreptul să i vendieati de căt umilinţa impusă •• oanei imediat după această proclamare. Vorbiţi insă de îmbunătăţirea soar-tei ţăranului. Unde vă este această îmbunătăţire ? O căutăm in zadar pretutindeni şniu o vedem nicăieri. Constatăm din contra, cu o adâncă durere, că tâlhăriile s au imulţit intr’un chip spaimăntător. că emigraţiunea ia proporţii din ce in ce mai mari, că şcolile sunt ruinate, bisericile părăsite, că perceptorii, ne mai având ce să vândă prin sate. au pus pe oameni chiar la mezat. Să fiă oare acestea semne de prosperitate ? Fiind că sau ingrâşat şi îmbuibat „patrioţi", credeţi oare că s’a ingrăşat şi îmbuibat tara cu ei ? Afirmaţi cu toate acestea, căci a-firmaţiunile nu vă costă nici o para, că industria şi comerţul au luat un avânt puternic. Comerţul ? Consultat'-aţi registrele tribunalelor spre a vedea progresiunea falimentelor sub fericita voastră domnie ? De şease ani ele s’au suit cu 70 la sută cel puţin. Informatu-v'aţi de câte proteste intră pe zi. in termen de mijloc, pe principalele pieţe ale ţârei? Procuraţi-vă aceste inlormaţiuni, căci ele sunt de natură să vă răceasil mult entusi-asmul. In ceea ce priveşte industria, vă cerem o statistică de căte fabrici aţi înfiinţat, căci nu vă putem crede pe cuvânt. Căt despre financele voastre, vom vedea ce va alege urma. Aţi usat şi aţi abusat atâta de creditul public, in căt nu se ştie ce va aduce zioa de raăine. Deja, împrumutul comunei Bucureşti s'a anunţat cu un complet „fiasco". Aceeaşi soartă a avut şi cel de 25 milioane pentru cons-trucţiuni contractat cu casele de bancă din străinătate. Intraţi pe această cale, numai Dumnezeu ştie unde vă veţi opri. Ce vă pasă insă, cănd aveţi lăzile Vistieriei pline de bilete ipotecare ? Terminăm cu căte-va reflecţiuni. Căt timp au fost in oposiţiune, roşii au bârfit, au calomniat, au insultat pe principalii membri ai partidului conservator, şi n a lost amărăciune pe care să nu’i fi -silit a o bea. îndată ce au pus măna pe guvern, graţie unei coaliţiuni care a tost singura lor forţă, sau grăbit a se lua cu binele pe lângă aceeaşi oameni şi iTau cruţat nici un sacrificiu moral spre a i atrage la ei. Cu ce nume trebue calificată această, pui taie? Ce caută iu partidul lor Mavroghe-ni. Carp. Boereştii, Tbeodor Rosetti ? Ori ce se va zice şi ori ce se va face un lucţii este câştigat definitiv de aci inainte : istoria va cauta in zadar in rândurile conservatorilor pe miniştrii şi funcţionarii deveniţi milionari in serviciul patriei: ea i va găsi cu grămada printre adversarii j Tor. Atât i va fi de ajuns, credem, spre a judeca si pe unii şi pe cei lalti. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 15 Ianuarie. — Cartea galbena, ce guvernul a împărţit azi Camerilor, constata că d. Duclerc, ministru al afacerilor stroine, n’a încetat d’a cere pentru Franţa manţinerea statului quo in Egipt sau un regim echivalent. Depeşile Lordului Gran-viile eutre guvernu francez inânfin supre-siunea controlului anglo-f’rancez, dar ele exprima credinţa ea Franţa şi Englitera vor putea sa urmeze a exercita in Egipt o influentă bine-facatoare. Petersburg, 15 Ianuarie.—Bugotu Imperiului pe 1883 se echilibrează in venituri şi clieltueli la suma de 778 milioane ruble, in care suma figurează un credit de 50 milioane ruble spre a amortiza hărtia moneda. Expunerea ministrului de finanţe asupra situaţiei finanţiare zice că nici un imprumut nu va fi trebuincios pentru 1883; el constată îmbunătăţirea finanţelor Rusiei, îmbunătăţirile căre au fost posibile prin politica tare şi pacifică a Guvernului Ţarului in afară şi energiei şi stăruinţei ce a desfăşurat inăuntru. Paris, 15 Ianuarie. „Camera deputaţilor." — D. Dudere, dând Camerei explicaţiuni asupra afacerilor Egiptului, a zis că Englitera voind a lucra singură la Cair, Franţa ’şi-a reluat libertatea sa de acţiune. El speră că Camera şi Europa vor aproba conduita guvernului francez. Viena. 15 Ianuarie. — Se asigură că principele ereditar Rudolf renunţă la călătoria ce proiectase d’a face in Orient: va consacra o parte din cheltuelile ce ar fi ocazionat această călătorie pentru ajutorii victimelor inundaţiunilor. Se telegrafiază din Lemberg lui „Poli-tische Correspondenz," că biserica Jazurilor din acest oraş a fost închisă din cauza denunţârei unui atentat proiectat pentru duminica trecută de către socialişti; închiderea bisericei a fost considerată ca trebuincioasă in scop d’a împiedeca accidentele in caz când proiectu ar fi fost pus in executare. E probabil că va fi redeschisă inii ine. Roma. 15 Ianuarie. — In şedinţa co-misiunei pentru desfiinţarea cursului forţat, d. Magliani, ministru de finanţe, a dat cele mai bune informaţiuni asupra condiţiunilor monetare ale Tezaurului şi a caselor de Bancă; a arfitat faptele cele mai importante cari garantează bune rezultate pentru desfiinţarea cursului forţat. I nforiunŢiiiiii Se comunică din Sofia că guver-norul din Bitolia ar fi intre bat pe Românii şi pe Grecii din comuna Maloviştea de ce naţionalitate sunt. ce limbă vorbesc, pentru a şti ce să facă cu şcoala din acea comună. 1 n urma respunsului că şunt Români şi că voesc să aibă şcoala lor proprie, guvernul otoman a îndatorat pe fie care din aceste două naţionalităţi, Români şi Greci, să plătească pentru intreţinerca şcoalei lor comunale câte 250 lire. pe lîe-eare an. Guvernul o-tonian le-a acordat un termen dc 15 zile peniru a se înţelege in privinţa acestei cestiuni. Aflăm că demisiunea d-lui Al Bu-dişteanu din postul de prefect al judeţului Argeş a fost primită. Ştirile publicate de unele ziare streine. atăt despre demisionarea cabinetului bulgar, căt şi despre inlocu-irca d-lui Zancoff, agentul Bulgariei la Bucureşti, se desmint. iRHoţnrile ţi inserţiile ie primesc Bucureşti , ]& Administraţia ziaralnl ik Viena, la binroorile de anonţnri Heinrii Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprimate se ard. D. G. Liciu, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, fost membru de curte şi procuror general, actual membru in administraţiunea domeni-elor şi pădurilor Statului, s'a numit procuror la acea inaltă curte, in locul rămas vacant prin trecerea d-lui R. Opreanu in altă funcţiune. CRONICA Este trebuinţă de preoţi : La biseriea Adormirea Maicii Domnului din comuna urbană Vâlenii-de-Muute, la biseriea eu patronul St. Ierarh Nicolae din suburbea Ciuc-hii din Iaşi şi la biserica cu patronul st. Ierarh Nicolae din urbea Mihăileni, judeţul Dorohoi. Sunt înştiinţaţi dar seminariştii cari vor poseda certificate cu studii de gradul II să se presinte pănă la 15 ianuarie la I. I. P. P. L, Mitropoliţii Primaţi şi Moldovei-Sucevei, la Bucureşti şi Ia Iaşi. * Ancă doue ziare apărură, de astădatâ 6n-sâ nu politice. Unul este al clubului pro-feroral din Craiova „Vocea Română", şi altul „Biserica Română" e organ eclesiastic. Cel d’ănteiu ese de doue ori pe lună şi cel d’al douilea in fie ce sOptămână. — Le urâm ambelor viaţa cât de lungă şi inde-plinirea scopului pentru cari au eşit Ia lumină. * Direcţia generală a serviciului sanitar aduce la-cunoştinţa generaiă că, in zilele de 29 şi 30 Decembre 1882, nu s’a ivit nici un cas de pestă bovină in localităţile Ploes-ci, cătunul Goga, din comuna Rifovu, şi cătunul Serbâneasca, din comuna Yalea-Lungă, judeţul Prahova, * Colegiul I judeţean din Prahova a ales membrii in Consiliu pe d-nii G. Radovici, Ghiţă Ionescu şi Stavridi. * Perceptori au îngrozit lumea cu purtarea lor. Mai mulţi locuitori din Mehedinţi se plâng d-lui ministru de interne de nesfârşitele abuzuri ce suferă din partea perceptorilor. * De unde banii ?!! —„Resboiul" ar dori sa ştie, impraunâ cu eei de la „Curieru fin.," de unde ’şi va fî procurat casa comunala fondurile necesare pentru a putea plăti in numerar pe detentori de obligaţiuni 8 la suta, căci subscrierile in numerar nu ating nici un milion. Ii avanseazâ Banca naţională aceste fonduri, luând asuprâ-şi o parte din noile obligaţiuni ? Sau se depune la casa de depuneri o parte din obligaţiile 5 la sută ca garanţie pentru avansurile ce a făcut ? Ipoteza d’ântaiu ar fi contrară statutelor Băncei naţionale.—Ar fi de dorit ca primăria sa lămurească eesti-uneu. România in conferinţa dunăreană. Asupra negocierilor preliminare, privitoare la conferanţa dunăreană, o foae vieneză primeşte din Londra următoarea corespondentă .. In momentul acesta obiectul mai important, ce se discută intre cabinete, este admiterea României la Conferenţâ, Iniţiativa a luat o in prima linie ambasadorul roman de aici. prinţul Ghica. care in privinţa aceasta a avut mai multe convorbiri cu lordul Granville. Acesta'a manifestat o mare bunăvoinţă faţă cu România, promiţând să mijlocească pe lângă puteri pentru admiterea, regatului in conferentă. Intr'adevăr aceasta s’a făcut şi anume in nota, prin care guvernul englez a invitat pe cabinete la confcrcnţă. Negreşit, că nu s’a zis cu această ocasiune, ca represen-tantul Rfemănici va avea şi un vot decisiv, ci numai s a recomandat puterilor, să admită pe România „pour exprimer son avis“. cum s’a zis textual in depeşa respectivă. Totodată s a invocat art. II al tractatului din Berlin, din care s'a dedus titlul de drept pentru acea admitere. Deşi diferitele cabinete au consimţit in principiu la propunerea făcută de Engli-tera, s'au manifestat insă diverginţe de opiniuni aşupra intrebărei, cu ce pleniputeri vor li investiţi şi se vor presenta in Oonferenţă representanţii romăni. Dintr’o parte, s'a observat nu Iară cuvent, că, dacă se va acorda României un vot decisiv, re-prcsentantul ei ar putea face iluso-rie adoptarea unor propuneri importante, asupra cărora ar fi unite toate celelalte puteri, cum s’a intBmpla-cu proectul Barrere. Aşa dar ar trebui, ori a se modifica acel proect astfel, incăt să fie primit de România si atunci n'ar fi nimic de obiectat nici contra votului ei decisiv ; sau că participarea representantului roman la Oonferenţă ar trebui să se mărginească la un vot consultativ. Este curios, că şi Serbia cere să fie admisă la oonferenţă şi anume doreşte, ca dalegatul ei să aibă aceleaşi drepturi caşi representanţii marilor puteri. Judecând după disposiţiu-nea ce domneşte prin cercurile diplomatice de aici, nu se arată multă aplecare de a satisface acea dorinţă. Cu toate acestea pretenţiile sert be sunt de natură a complica lucrurile. “ Pe căt pare, conferinţa nu se va intruni in Ianuarie, ci mai târziu. Anarhiştii din Franţa Intr’o corespondenţă din Paris cetim următoarele : „Nu mai e de tăgăduit, că lăţirea ideilor anarhiste şi a asociaţiunilor de felul acesta in Franţa şi mai ales in Paris a luat dimensiuni inspăimăntătoare. Cine urmăreşte cu atenţiune procesul anarhiştilor din Lyon poate obţine a idee mai clară despre situaţia in care se află astăzi revoluţionarii. Pelăngă Paris, sunt oraşele Lyon, Marsilia şi oraşele de fabrici din Nordul ţerei, cari dau cel mai mare contingent la acele societăţi secrete. Acestea işi dau numele cele mai ciudate şi bizare, ca : „Torţa, Oamenii dinamitei. Federaţii, Rău-făcătorii, Corecţionalii, Şifonierii," etc. Numai in Paris sunt ca la 150 de asemenea societăţi, cele mai multe in Belle-ville, La Villette, Moutrouge, Bastignolles, Montmartre. Aceste asociaţi uni au un caracter internaţional, ca toate de felul acesta. Italieni, Germani, Belgieni, Americani, Ruşi. Elveţieni, etc. se supun bucuros conducerei francejilor. Spiritul francez domneşte in adunările lor şi programa tuturor se poate es-prima in aceste cuvinte : „Resbuna-rea Comunei." RESBOIUL CU RUSIA In Budapesta face mare senzaţie o carte apărută nu de mult şi care se ocupă cu tema : Resboiul cu Rusia. Scrierea aceasta coprinde ca la 200, pagine şi incepe cu capitolul : „Pericolul invaziei ruseşti" in care se zice: „Frumoasele zile dela Aranjuez cu alianţa celor trei imperaţi au trecut. După tractatul din Berlin resboiul intre Austria şi Rusia era tot aşa de sigur caşi după tractatul din Schleswig-Holstein resboiul intre Austria şi Rusia, deja la 1879 politici inţelepţi au declarat, că resboiul ru-so-austriac este numai o cestiune de timp." Apoi autorul spune că Rusia va declara reşboiu Austriei, căci Ia 1881 s’a ţinut la Petersburg un consiliu secret in presenţa impSratu-lui. in care s’a zis solemn, că Ţarul după impărţirea Turciei va trebui să declare resboiu Austriei, neputSndu-se suferi, că această monarhie, cu drumurile ei de fer, să ducă moştenirea Ţarului. Rusia e sigură de victorie, deoarece Austria va avea de lucru cu Serbia, România şi Muntenegru. — Cel mai important capitol e intitulat: „Este Austro-Un-garia gata de resboiu?" Autorul res-punde la această întrebare, că Austria n’ar putea dispune decăt numai de 580,000 soldaţi, pe cănd Rusia are o armată de trei ori mai mare. REVISTA ZIARELOR Cumplit trebue să se teamă cei de la Românul de unirea partidelor din opoziţiune, daca nu incetează a vorbi de manifestul lor, pe care şireţii ’l tot numesc anonim, considerând pe cititorii lor atât de naivi spre a’i face să creadă că aşa este. Orcât se in-cearcă totuşi politicianii redactori ai foaei din strada Doamnei a isbi in manifest şi a înfăţişa ţerei ca vătă- TIMPUL mătoare această unire, se vede căt de colo, se citeşte printre rhnduri frica ce au să nu cază de la guvern, da nu mai fi la Stupul cu miere, d’a nu mai putea face afaceri strălucite. Binele Public reaminteşte cum despotismul deghizat sub masca liberalismului a avut la toate popoarele şi in toate cpocele efecte mult mai de-sastroase de căt despotismul franc şi pe faţă, şi dă de pildă ţara noastră guvernată de un om ce voeşte a fi despot sub masca liberalismului şi care a corupt tot ce mai remăsese bun şi neatacat. Şi se ştie că corup-ţiunea ce un asemenea despotism introduce intr’o societate se introduce pe nesimţite, căci cei ce fac aceasta întrebuinţează mijloacele cele mai falacioase şi se adresează cu deosebire la cei juni a căror lipsă de experienţă ii faee lesne să cadă in cursele lor, şi aceştia odată compromişi perd orce energie, se enervează şi ajung a fi nişte automaţi muţi. Si ne aruncăm puţin privirile in Cameră, urmează „Binele Public". Sunt acolo un bun număr de oameni juni, instruiţi, talentaţi care acum patru sau cinci ani scântei au prin erudiţiune, spirit şi talentul lor oratoric. Cum ii vedem de vre-o cătă-va vreme inaintea unor cestiuni de cea mai mare însemnătate naţională şi socială ? Tăcând ca nişte muţi şi votănd ca nişte automaţi. L’oeil morne maintenant et la tete baisB^e IIs n’osent (levant le maitre eiprimer leur pensie. Văzăndu-se înregimentaţi intre acele nulităţi ce ’şi fac o fală din servila lor situa-ţiune in jurul unui om ce de cinci ani nu a cruţat nimic pentru a ’şi lăţi a sa autoritate, ei nu au nici curagiul de a combate proiectele şi tendinţele autoritarului ministru, nici lipsa de pudoare pănă a le susţine. Şi ast-lel stau muţi, şi votează ca nişte automaţi cănd nu pot să se eschiveze de la vot. L Să trecem la şco . Ce vedem ? Corpul profesoral, aceste făclii ce trebue să lumineze junimea, suferind astăzi decepţiunea speranţelor ce au pus in acel ministru autoritar şi falacios, fără a avea curagiul să ridice vocea sa puternică pentru a infiera pe acel om care strigă pe toate tonurile că este liberal, şi care in faptă, in spaţiu de 5 ani de guvernare, nu a făcut nimic, nu pentru a imulţi acele focare de lumină ce se numesc şcoli, dar nici măcar pentru a le ameliora. Se aruncăm uă ochire asupra justiţiei Care ministru a cutezat se ceară judecătorilor se anuleze libertatea presei, se o sustragă de la judecata juraţilor şi să violeze ast-fel Constituţiunea intr’un mod indirect? Nimeni altul nu a cutezat penă astâ-zi a o face, de căt domnul Brătianu subt masca liberalismului. Care ministru a mers pene a căuta să micşoreze partidele oposiţiunii corupănd pe membrii ei, (cei mai slabi de ângeri, cum zic Eomânii) prin ambasade, fotoliuri ministeriale, fotoliuri preşidenţiale in repre- FOILETON CAPTIVUL Episod din Don Quijot de Cervantesţ*) (Cap. XXXJX, XL şi XLI Part. IV) tvad, din Spanioleşte. (Urmare) Se pierdu de asemeni şi fortul ; dar Turcii el câştigaseră palmac cu palmac, căci soldaţii ce-1 apărau se luptară cu atăta curaj şi vitejie, incăt numărul duşmanilor pe care-i uciserâ in douăzeci şi doue de asalturi, trecu de douăzeci şi cinci de mii. Pe nici unul nu-1 prinseră sănătos din cei trei sute care remaserâ vii, dovada sigură şi strălucită de curajul şi vitejia lor şi de dibăcia cu care apăraseră şi păziseră posiţiu-nile lor. Se supuse şi un fort mic, sau turn ce sta in mijlocul insulei Estagno, sub comanda lui d. Juan Zanoguera, cavaler valeuţian şi soldat vestit. Turcii prinseră pe d. Pedro Puertocariero, generalul Cioletei, care făcu (*) După „Convorbiri Literare". tot ce-i fu cu putinţă spre a apăra forte-reţa, şi fu atât de mâhnit că a perdut-o, incăt de scârbă muri pe drum spre Con-stantinopole, unde-1 duceau captiv. Prinseră deasemine şi pe generalul fortului, care se numea Gabrio Cervellon, cavaler din Milan mare inginer şi foarte viteaz soldat. In aceste două forturi muriră multe persoane de neam, intre care una Pagan de Oria, cavaler al hainei sfântului Ioan, de caracter generos, cum arătă prea marea liberalitate cu care trată pe fratele său, vestitul Juan Andrea de Oria... Ceea ce făcu perderea sa mai dureroasă, fu că murise in mânile unor Arabi, cărora se increzuse, cănd văzu deja fortul perdut. Ei se oferiră să-l ducă îmbrăcat in Maur la Tabarca, port mie sau casă ce au pe acele ţermuri Genovezii ce se indeletnicesc cu pescuitul mărgeanului. Aceşti Arabi ei taiară capul şi-l duseră generalului flotei turceşti care implini cu dânşii zicetoarea noastră castiliană că deşi ne place trădarea, dar urăm pe trădător. Astfel se zice că generalul ordona să se spânzure acei ce-i aduseră darul, pentrucă nu-i aduseseră viu pe Juan de Oria. Intre creştinii care fură piinşi in fort era unul numit D. Petru de Aquilar, originar nu ştiu din ce loc din Andaluzia. El fusese stegar in fort, soldat de mult merit şi de un rai talent. Avea mai cu seamă o nespusă graţie in ceea ce se cliiamă poesie. O spun aceasta pentrucă soarta lui el aduse in corabia şi la banca mea, fiind rob aceluiaşi stăpân ca şi mine. înainte de a pleca noi din port, acest cavaler făcu doue sonete sub formă de epitafuri, unul Goletei şi celalalt fortului, şi in adevăr trebue să vi le spun, căci le ştiu pe de rost, şi cred că vă vor produce mai multă plăcere decăt desgust. In momentul cănd captivul numi pe d. Petru de Aquilar, d. Fernando (I) privi vorbi de sonete, unul din »i zise : „înainte ca Domnia Voastră să treacă i-nainte, o rog să-rai spună ce s’a făcut cu acest d. Petru de Aquilar despre care a vorbit. — Ceea ce ştiu, respunse captivul, este că după ce stătu doi ani in Constantino-pole, fugi in haine de arnâut, cu un spion grec, şi nu ştiu dacă dobândi libertatea. Cred că o dobândi, pentrucă după un an văzui pe grec la Constantinopole, dar 1 (1) Captivul istoriseşte întâmplările sale in faţa unei numeroase societăţi de femei şi bărbaţi nobili, in ospâtăria pe care don Quijot o luase drept un castel, pe tovarăşii sfii, şi tustrei zimbiră. şi când sentaţiunea naţională, cordoane şi alte asemenea ? Numai d-1 I. Brătianu. Şi cu toate acestea suut âncâ oameni in-destul de naivi pentru a crede că reforma Constituţiunei ce se propune de un asemenea om, are de scop a asigura libera ale-gero a unei representaţiuni naţionale ! Naţiunea arată, că partidele politice sunt numai atunci folositoare, cănd sunt întemeiate pe principie, de la cari nu se abat. Deordinar sunt două partide : cea conservatoare, care represintă trecutul şi cea liberală, care ”şi indreptează privirea in viitor. Această deosebire chiar ar trebui să mărească puterea statului. Lupta intre partide le ţine deştepte şi le măreşte luminele. Insă, cănd cei de la putere desconsideră observaţiunile opozi iei, ei perd tot mai mult teren, neştiind să se conducă de adevăratele interese ale poporului şi atunci frenele guvernului le cad pe nesimţite din măni. Astfel se intemplă unde partidele sunt conduse de principie, iar nu de consideraţii individuale, pe cănd la noi nu e nimic definit, ci totul se află intr'o stare ca-otică. Naţiunea vrea să probeze in fine, că unirea conservatorilor cu sincerii liberali nu va avea durată. România liberă, privind mersul lucrurilor din ţară, crede că veacul nostru este de aur, dar oamenii sunt de cositor. N’avem un Cap; căutăm un om, dar nu ’l găsim. Diogeni avem destui!... Un primai* roşa Ni se trimite următoarea adresă, purtând pe densa pecetea oficială, prin care un primar al guvernului, din autoritatea sa privată, suspendă cursul justiţiei, refuzând aducerea la îndeplinire a unei hotăriri jodecătoreşti investită cu formula executorie. Angajăm pe guvern să dea o medalie de „Serviciu credincios" acestui primar model. Iată adresa in cestiune: Primăria comunei Licuriciu No. 514 Bomnule , „Hârtia d-voastrâ, admisă la No. 716, am onoare a vă răspunde şi a ve [inapoia cartea de judecată No. 891 (82) pronunţata de onor. judecătoria Alexandria, pentru motivele următoare : I-iu. Că uovada luată din partea părătorului Ispas frifu au primit’o la 14 noem-vrie espirat şi la 26 aceiaş lună i s’a pus titlu executoriu fără să aibă termenul legal de o lună de la primirea cârţei; şi, nu-1 putui intreba de rezultatul călătoriei lor. ,Adevărat, aşa este. respunse cavalerul, pentru că acest d. Pedro e fratele meu, şi se află acum in ţara noastră sănătos şi bogat, insurat şi cu trei copii. — Mulţâmitâ lui Dumnezeu, zise captivul, pentru atâtea favoruri ce i-a făcut, căci, după părerea mea, nu este pe pământ plăcere care să se asemene cu aceea de a dobăndi libertatea pierdută. „Şi mai mult incă, incepu cavalerul, eu ştiu sonetete ce făcu fratele meu. — Să mi le spună dar Domnia voastră, zise captivul, că le va şti mai bine decât mine. „Bucuros, respunse cavalerul. Eată sonetul Goletei : Suflete fericite, care de învelişul muritor Libere şi scutite, pentru binele ce-aţifăcut, V’aţi ridicat de pe acest pământ înjositor In partea cea mai inaltă şi mai curată a cerului; Şi arzând de mânie şi de un nobil zel, Aţi exercitat tăria corpului vostru, Yoi care aţi stropit cu sângele vostru şi al duşmanului Marea vecină şi pământul nâsipos; Viaţa ve părăsi, inainte de a ve părăsi vitejia Il-lea. Că d-voastrâ ca reclamant n prezintat certificatul din partea onor. gr a tribunalului judeţean, cum că pârâtul ti ar fi făcut recurs, pentru care dar de u tivele invocate vi se respinge cartea de .aii decatâ şi ve fac cunoscut că nu so pol 4 aduce la îndeplinire fiind pronunţat ileil titlul esecutoriu. „Primiţi încredinţare etc. etc. primar, I. Ivănescu O PREDICĂ CIUDATĂ ■>;>! Cu ocasiunea anului nou, archicnii ul Bălănescu, vicarul Mitropoliei, iifj ţinut M. S. Regelui următorul spjel _ _ em de care işi vor aduce aminte toţi c ţi au asistat la Sire ! Te Deum : „Astăzi, cu începerea anului nou, este* mişcare generală in toate părţile. Cei primesc felicitări de la cei mici, şi cei n ci de la cei mari. Chiar Maiestatea Voastră primiţi asem* * nea felicitări (sic.) Biserica Ve urează, Sire, mulţi ani 1 riciţi pe tronu României, impreunâ cu M ie^tatea Sa Regina. Maiestăţii Voastre, cai aţi condus România la fapte glorioase |« câmpu de lnptâ şi care aveţi deviza : „hi hil sine deo", Biserica vă roagă şi dore te ca armata să fie bine îngrijită şi ksân toasâ şi demnă de bravu ei Căpitan. Bis rica doreşte ca comerţul, care este sufle ţârei, să inainteze şi să prospere. Biserica doreşte ca agricultura să d roade, ca să aibă oameni ce mâcna (sic). Biserica doreşte ca politica să fie „sdr vână", să fie respectată inăuntru şi tare afară. Biserica doreşte ca societăţile revoluţi nare ivite pe ici pe colea să fie nimicite ud totu. Biserica mai doreşte incă ca ţăran5 care este ţiţele (sic) şi sucu unui stat, il fie sănătos şi să se hrănească bine. ' Biserica doreşte ca ştiinţele să înaintez aşa cum le-a făcut domnu nostru Isus Chrii tos, regeneratorul României. Iar eu sfârşesc şi vă zic vouă, cu apostc Iul Pavel : Daru Domnului Isus Christos le dragostea lui Dumnezeu şi Tatăl să fie c voi cu toţi. Amin." Suntem siguri că d. Aurelian, m nistrul cultelor şi al instrucţiunii p blice, care se afla de faţă, nu va IA sa să scape o ocasiune aşa de ne merită spre a oferi predicatorului:, & Bene merenti, fiă chiar de clasa Iii Am dori să ştim insă ce va fi cui» getat Maiestatea Sa de acest „sdra, van" archiereu ? ţp' jpSi ud 31 fkfta T. u.“ diverse Intr o zi se discuta intr’un salon cestiu-nea desfiinţârei pedepsei cu moarte. — Fiecare şi spusese opiniunea sa ; numai unul singur, un tânăr stă la o parte şi tăcea. Cei-I alţi âl conjură, ’l proveacâ să vorbească... — Aidi! rândul teu ! să vedem şi părerea ta ! — D-lor zice el, eu unul nu pot fi par-tisanul ideii d’a se desfiinţa pedeapsa cu moarte...Sunt doctor ! Ge este un instrument diplomatic ? întreabă cine-va. Este un instrument cu care cântă marile puteri in concertele europene, ’i res-punse un alt cine-va. — Şi cine joacă dupe cântecul lor ? — Puterile cele mici... şui seu, şi urmând povestirea sa zise: — După ce Goleta şi fortul fură luate, Turcii dădură poruncă să se dărâme Goleta, că ji fortul remăsese in aşa stare, incât nu mi.i era ce să dee la pământ. Pentru a lucra j i mii iute şi cu mai putină minuncă, o marâ din | tri i părţi. Dar nici dintr’una nu se putu sfărma B'ia ce părea mai slab, adică zidurile cele vei'hi; in vreme ce tot ce remăsese in picioare din intăritura nouă ce o făcuse mici 1 frate, (1) căzu la pământ cu multă u-s înrinţâ. La urmă flota se intoarse la Cons- mai bine de 34 de ani se lepădă de credinţa sa, pentru ura incontra unui turc, şi spre a-şi putea resbuna, fiindeă-i dădu- se o palmă, in vreme ce vâsla. Curajul lui fu atât de mare, incât fără a întrebuinţa mijloacele şi căile pe care le întrebuinţează cei nul nud doriţi ai Marelui Turc, ajunsese să fie regele Algeriei, ş. apoi general al mării, care este a treia funcţiune a împărăţiei. (3) El era de naţiune calabrez şi din punctul de vedere moral, om de treabă Pe captivi fii trata cu multă blăndeţă, trei mii. După moartei» lui Intinopole triumfătoare şi biruitoare. Puţi- Ş1 avu. P;n°năl.titi după curo lăsase el prin •ţi luni după aceea muri stăpănul meu « " ‘ Miirele Domn şi renegaţii Ichah, pe care-1 numeau „Uchal. Fartax, Mâre|„ Domn este deasemine fiu iea ce vrea să Zlca pe limba ţurceaseă m; litor a tuturor celor ce mor, şi iaşi el uarie cu ceilalţi fii pe care-i lasă mor- j---------------------------------. tui ^ f u căzui la un renegat veneţian care ro meteahna sau virtute ce au. Aceasta ■ ^ ^ corăbii) fu prins de Ucha- Iin© de-acolo că la dânşii se află numai R atru nume de familie care se scoboarâ din casa otomană, ear ceilalţi, după cum am zis Ifi iau numele şi pronumele sau de la metehnele corpului, sau de la virtuţile sufle-lului. Acest râios fusese vâslaş, fiind 14 [.ăi rob Marelui Domn. (2) La vârstă de (1) Fratin sau Fratele cel mic e-te alugârul Jac-ome Palearo, care servi ca inginer pe Carol V şi pe Filip II. I (1) Astfel se numeşte Sultanul. li, şi apoi el ajunse a fi cel mai crud renegat ce s’a vâzut vre-odatâ. (Ya urma) (8) Aceste trei funcţiuni «unt ce.d-m.i- , mir* cea da n»' ** •» de 'c p tan-paşa" sau general al mării. VARIETĂŢI t O invenţiune. — După cum se ştie, cată să cunoască cineva bine distanţa obiectului spre a’l putea nimeri cu puşca. Toate măsurătoarele de distanţă de până acum au o valoare problematică. Foile vie-neze scriu, că un locotenent de vânători Artbur Priiscker, ar fi inventat un mic aparat, ce se aplică pe puşcă şi prin care se poate afla distanţa la moment şi a se lua la ochiu ţinta. Până acum invenţiunea e cunoscută numai unor bărbaţi speciali, cari au examinat’o şi recomandat’o spre a i se da patenta cuvenităj întunecime de soare. — La 6 Maiu st. n. 1883 va avea loc o totală întunecime de soare, ce va ţine şase minute, incât alta mai îndelungată nu ne va mai întâmpla in cei o sută ani viitori. Ea va fi vi-sibilâ parţial in multe locuri, dar întunecimea in totalitatea ei va fi văzută de puţini ; căci linia ei trece numai prin marele Ocean şi nu atinge alt continent decât numai mica insulă Carolină. Fiind că acest fenomen promite resultate considerabile, guvernul francez a decis să trimită o expediţie in acea insulă; fără indoealâ se va duce acolo şi o societate americană, precum şi alte societăţi de astronomi, spre a participa la cercetările ştiinţifice. Un obiceiu ciudat. — La Babyloniani in fie-care au trebuia sâ se adune intr’o zi anumită toate fetele de măritat in piaţă unde veneau şi tinerii, care voiau să se însoare. Aci apărea şi un telal care licita pe rând toate tetele, începând cu cea mai frumoasă. pentru care firesce ofereuu cei mai avuţi Bahyloniani. Dupe ce se licitau toate tetele frumoase, se purta grije şi pentru cele urâte apucând piocedura in toarsă; cel ce lua o fată urâtă, primea bani; şi mai mulţi bani primea neapărat acela caro lua pe cea mai urătă. Banii aceştia se lua din sumele încasate pentru frumoase ; şi astfel cele frumoase măritau pe cele urăte. Castan bătrin. - In urma unui raport al inspectorului pădurilor din Italia, faimosul castan care se vede incă pe muntele Etna, din Sicilia, are o circumferenţă de 64 metri la basa sa. In cât pentru etate, unii o evaluează la 4 000 alţii la 2,000 ani. După o nouă examinare ce i s’a făcut in timpul din urmă acest enorm castan n’ar avea de căt 860 ani Acelaşi raport conţine detalie interesante asupra castanilor din Italia. S* citează in acel raport mai mulţi arbori de acest gen remarcabili prin proportiunile lor şi mai cu seamă cei din Montamiats, in Toscana. .. In nordul Italiei castanii cresc la o înălţime de la 400-900 metri de asupra nivelului mării. Aproape toate prov.ne.ele i taliane cultivă castanul dar mai cu seamă provinciele de Luca Sondna şi Geneva. Produsul aerual total al acestui arbore fructifer este de aproape 4,768,436 cântare. Castanele de la Coni trec de cele mai bune din toata Italia. Exportaţiunea se urcă in fie-care an Ia 70,000 cântare, cari dau un beneficiu de aproape 2 milioane franci. Şcoalele in Francia. — Ministru instrucţiunii publice a publicat o interesantă statistică, acea privitoare la şcoalelele construite in Francia de la anul 1877 şi a şcoalelor ce sunt a se construi. Iată această statistică : In anii 1878 până la 1881 inclusiv, s’au construit in Francia, pentru 27,287 comune, 41 şcoale superioare, 3,406 şcoale de copii, 2,607 şcoale de fete, 2,203 şcoale mixte şi 301 săli de asii; aceste sonstruc-ţiuni represintă o cheltuealâ de 170,986,169 franci, din care Statul a dat 58,775,853 franci. S'a înfiinţat 65 şcoale superioare, 3,821 şcoale de băieţi, 2,309 şcoalejde fete, 2,281 şcoale mixte şi 344 săli de asii ; cheltueala totală este de 25,271,752 franci, la care Statul a contribuit cu 6,096,751 franci. In fine mobilierul şcolar a fost reparat şi complectat in 36 şcoale superioare, 5,329 şcoale de băieţi, 3,238 şeoele de fete, 2,769 şcoale mixie şi 508 săli de asii ; cheltueala totală este de 1,295,952 franci. In Algeria numârul total al şcoalelor construite in aceeaşi perioadă a fost de 130, acela al şcoalelor înfiinţate de 209 şi in 180 de şcoale s’a complectat şi reparat mobilierul. Sunt a se construi incă in Francia 971 şcoale superioare, 6,280 şcoale de băieţi, 10,504 şcoale de fete, 6,901 şcoale mixte, 3099 săli de asii, pentru care se vor cheltui 619,065,725 franci ; numârul şcealelor a S6 înfiinţa este de 159 şcoale superioare, 5.211 şcoale de băieţi, 3,289 şcoale de fete, 2,864 şcoale mixte şi 588 săli de asii; cheltueala totala va fi probabil de 64,000,993 franci. In fine cheltuelele ce sunt de făcut pentru mobilier sunt evaluate la 23,693.635 franci pentru 586 şcoale superioere, 10,508 şcoale de băieţi, 10,465 şcoale de fete, 7,285 şcoale mixte şi 2,112 săli de asii. Prima Fabrică Romană pentru Fabricarea hârtiei Domnii acţionari cari n’au efectuat încă. până acum al 2-lea vBrsBment sunt avisaţi printr'acest al doilea si ultim avertisement, ca p8nă la 15 Ianuarie corent să bine-voiască a achita al 2-lea vgrsemSnt la Banca Naţională, sau la sucursalele iei, că-ei conform Art. 7 din Statute, acţiune cu al 2-lea versămSnt ne achitate p£nă la acest termen, se vor anula şi vBrsBmSntul efectuat in coruptul lor va remănea in profitul Societăţii. Consiliul de Administraţie. Societatea Corpul didactic din România DD. membri ai acestei Societăţi cu onoare sunt convocaţi a se adune Sămbătă 15 Ianuarie, in localul Lyceului St. Sava, orele 8 seara, avencl a discuta şi decide asupra deschiderii conferinţelor, conform art. 4, al 6, din Statute. Preşedinte. R. Boerescu NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Contimpuranul No. 12 coprinde: Unirea face puterea...Sofia Nădejde Povestea Povestelor T. D. Speranţă Supunerea femeilor Sofia Nădejde Hotărâre, poesie C. Miile Ştiinţă la d. I P. Eliadi de la şcoala Română din Ploeşti Verax Domnişoarei S. N. (poesie) Al. C. Cuea De unde vine grindina N. Nădejde Căsătoria liberă C. Miile Noută(i Ştiinţifice T. U. Corespondintâ Redacţiunea. Columna lui Traianu. Sumarul Nrului 10 — 12. B. F. HăsdCu: Doma restoarnă pe Kosler. Zilot Romăntd: înainte de Tudor Vla- dimirescu. O cronica inedită dintre 1800— 1821. B. F. Jfăsdeu Creştet şi urzică. Etimologie poporana din epoca formaţiunii limbei române. N. Demuşianu: Monumente pentru istoria t^rii Făgăraşului. Chr. Negoescu : Cântece soldăţeşti din ultimul resboiu. B. P. Tlăsdfa: Domname şi Turcame Sufixul romanic ame la Macedo-români. Climescu, Curiăn. Fetrov şi Pătu. Din obiceiele juridice ale poporului român in judeţul Bacău. B. F. Ilăsdâu . Gioagâ. O pagină din istoria armaturei române. I. Bianu. Alexandru Dascălul. Un scriitor de peste Olt din secolul al XVII. B. P. Hăsdau. Apendice la notiţa d-lui Bianu. F. Jspirescu. Judecata Vulpei, Snoavă din gura poporului. O. Chiţu. Cuvinte creştine in limba romană. Note filologice. B. P. IlăsdSu. Şugubâţ şi şugubină. Un rest din influenţa juridica a Slavilor. Dr. Al. Marienescu. Gruia lui Novac şi fata de Latin. Baladă propusă de peste Car-paţi. B. P. Hăsdeu. Manuscriptul românesc din 1574 aflător la London in British Mu-seum. T. Calimah. Originea familiei Caliinah. Două acte comunicate. B. P. Hăsdâu. Nu e’n toate zilele Paşte. Originea creştinismului la Români. Cronica. Ţţechiul meu testament făcut acum 1/căţi-va ani şi depus iri mâinile d-lui U E. B. Calligari fost preşedinte do I secţie la Curtea de Casaţie acum încetat din viaţă, este anulat făcând un altul in anul acesta. Caterinci N. Mavrocordcit. născută Princesâ Ghika Cn A QŢI A doctor in medicină şi . | no I IfA chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele li — 12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brutaru, No. 1. NICOLAE CHRISTESCU AVOCAT previne onorabila sa clienială că, de la 26 octombre trecut, ’şi-ea strămutat locuinţa in strada „Ştirbey-Vodă, No. 14“ (casele doctorului Ştai-ner, apartamentul din fund, in faţa tribunalului. A. Ki B£ 1 c K CHIRCRGIEN DENTISTE Dents artificielles, plombages, orification perfectionnee; Extractivii et guerison des dents, sans aueune douleur, d'apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 câte du passage roumain. In Cismegiu se patinează in fiecare seară la lumină electrică de la 8 pănă la 11 orc. Intrarea 1 leu. BALURI MASCATE Sala Bosel.—Balurile mascate vor urma regulat in tot cursul carnavalului de'trei ori pe săptămână: Duminică Marţia şi Joia.— Intrarea 3 lei. începutul la 9 ore. Serile de luni, Miercuri şi Vineri sunt disponibile şi sala se poate inchiria pentru Baluri de societăţi, Nunţi sau Teatru. A se adresa la Antreprenorul salei Bosel d. Sol. Rafailovici. TIMPUL ;;3aaassaa5==c=gpa=5B5J=Si! = > MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A IUI SINGER ^ SroiCELB EU BUHE lll.V LIMBA’ preftiiale cu 150 P£ln»e kPARIS 18 7 8 A se feri da Imitaţii rale lunare Garanţâ sigură dată inscris Ori w SINGER C2 poarti mâfca 4&|inâ de cusut new-york. de sus a a lut Fabr'ioei. G. NEIDLINGER, A$ent general MEDALIE KT DIPl.OMA DE OAODI °e ALBEI BLONDU , SI FERUGINOSU ' ^fl/RIER, ^ Parnmiiilu de CI. la. Cbmlifr â Lcgiunei d Onki UNT DE LEMNULU DE CHEVRIER este desinfeclat prin ajutorulu gudronului, substanţă tonică şi balsamica care augmentează mult proprieteţilc sale. UNT DELEMNULU DE FICATU DE MORUN FERUGINOSU este unica preparotiune permeţand a administra ferul fi fără cos li pa ţi mm nici oboseală. vn-tu sc c:ca e)tcvn;cA TONIQIJE, STIMULANT, KUTKITIVU preciosfi pentru personelc delicate, copii debil ti, este inlrebuinlatu cu succesîi pentru digestiu-nilc penibele si nccomplecic, pentru durerile de stomac, gaslrite, ctc. DKPOSITU GENERALU : Pti>» CHEvmflt. roi du MUU Montmartre. PARIS | SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc. palatul regal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Liinburg, Liptauer. Chester. Creme de Holande, Stilton. Crema Regală etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găseă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch. Aa!-Fisch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostanda si Constantinopol, Icre proaspete, moi si tescuite ue morun; Icre de chefal, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceainri ehinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot ia acest magasin se află de vânzare cu ocaua vin roşu şi alb de eualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce ccmcuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin, va rfimăne pe deplin ’ satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea mârfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. i i 33 Admlnistraţmnea : PARIS, 28, bulev. Montmartre. GR A NDE-GRILLE.—Afecţiuni limfatice, bdla căilord mistuita re umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căilorîl mistuitore, greutate la stomactia mistuire grea, nepoftă dc mincare gas-tralgie, uispensie. ■ CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale besicel, nisiptf, nâtră, gută, diabetă, albuminăciă. HAUTERIVE. — Afecţiunile rini-chilorti. ale beşiceT năsipâ, p6tră, gută, diabetă; album in ăriă. A ad cere numele isvorulni pe capsulă. Deposild în Bucurescî la DD. War-tonovitz şi Herţog. rraiui reruin i iii ori-ce sli U V ţilor j jnitale, ini |j baţi şi la femeii NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI Păcate secrete ale tinerefei gi debogeriile. PRAFUL PERUIN al D-rului Wriui (preparate din erburi peruviane) Praful Peruin e singurul cart -ce slăbiciune a păr impotenţa la băr-femeile cari nu concep. Praful Peruin e infailibil la slăbiciunile produse prin perdtn de sucuri şi sănge şi mai ales la urmările deboşăriilor, onanic şi ale populaiiunilor (cai sele neputinţei); apoi eoni tra tuturor boalelos de nervi, ca : slăbiciunea sim ţurilor, ameţeală, debilitate, dureri de mijlor şi spinare , de cap şi piept, migrenă, oboseală, mt lancolie, constipaţie tremurătură nervoasă de măni şi picioare, anemie, etc. Toate boalele sus menţionate nu se vindecă aşr sigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut pănă acum, ca prin praful Reruin a D-rului Wrun; (st garantează că e neofensiv). Preţu! unei cutii dimpreună cu instrucţiunea esactâ 4 franci. Se afâ in Bucureşti la : I. A. Giura, farmacia naţională, strada Lipscani. In Iaşi: R. Pete-lenti, farmacia la Ştefan cel Mare şi la Fraţii Konja. In Brâila: G. Kaufmes, farmacia naţionala. AGENT GENERAL Ales. Gischnerg farmacist, Viena II, Kaiser Iosefstrase, 14.jJ BUCUREŞTI O f-« JAVXS CXRCTTIjJAIî.'-; Onorate^domn ule . Ne grăbim a vo inştiiuţa. ca Ia i AVALE-RUL DE MODA" cel nud distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat si Bieţi. a soi sit pentru Sesonul corent, un bogaţii Asortiment de Costu- 'PRIMA CASA de CONFlENTA inJERA ine cu şi fără Talie.din stofele eele luai moderne, confecţionate uupă noulii Jurnal. Banledaiuri liante noveiiute pănă la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- rtirau. uwsr tiime negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Ltrun şi Drap de Sedau. I u enorm Asortiment dc Paltoane line şi elegante, do stofe Raliu frise, Şepekin floconut. Montagnac laine-douee, Aiderdon şi KUaistio veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, dc Scoug, Astragan, Biber la gulere şi mâniei, Blănuţc scurte dejVănătoare, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţurile sunt destul de convenabile spre a putea învinge verconciuenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA 2 Strada Şelari 2 şl colţul Stradoi (ovaci x X O ■z e MAGASIN fondat m 1879 C magasiitul tZIIL |)E Bncnrejti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOGIAN ' IS-A-\ IS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţa maltei nobilmi. şi onor. pM,c ca p> lilngă articol,Ir mcrsnr, la mmogml cast,, au importat dc la dc mai huni: case urinat oarde H/uturi fmr. Aniset dublu