s AMBATA 19 FEBRUARIE 1883 Oaleft, "ViotoTiei Pfi*. :*vî. ANUL AL vm.—No. 39 ABONAMENTELE (ftoaU ţara, pe an . . , pe 6 lanl , pe 3 lanl. streinătate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei nentelj ae priimeec la Administraţie. Jţapitală 10 bani nuntăru Districte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. I 20 Reclame pag. III .... 1 50 > > II . ... 2 50 Aianţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnl it Ylana, la binronrile de anonţnri Heinrit 8chalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmnte se ard. « U urii 'ttL m nn m- I iW tpu 1.1 f fi i licăreşti, 18 Februarie 1883 Jt nu se supere confraţii noştri |jd „Românul “ daca le vom aminti mStoare ţărănească : „boul se lea-ffcţ coarne, omul de limbă. •“ lasajul din „Românul “ prin care ■•omite înfiinţarea comisiei mixte, Firea Austriei neriverane in ea jum şi prezidenţia ei perpetuă, prin jje se laudă inţelepciunea guvernuli de-a face la timp concesiunii ni-■' şi se impută opoziţiunii inde-ffcie şi imprudenţă, acel pasaj de limbă şi pe guvern şi pe Sd şi pe confraţi. Acel pasaj pe Binele Public" ’l reproduce zi Iii in fruntea coloanei ăntăi, pe noi l’am citat asemenea in po-ele noastre cu confraţii, arată ilerat că ceştiunea Dunării a fost [|iromisă din capul locului. Ori-ce ţie ni se pare de prisos aci ; ce s’a tipărit, nu se poate face fcărit ; ceea ce s a făcut nu se nefâcut; c'un cuvânt: „boul jioarne, omul de limbă." ar fost-a intenţia guvernului bu-sau lăudabilă, când a alunecat a acele fâgăduinţi, cari compro-îau ceştiunea şi ne răpeau incre-ki puterilor apusene ? Ce să zicem? tem siguri ca Romanul ar pune ia ’n foc pentru a jura că intenta fost cea mai bună. Iadul—zice te—e pavat cu cele mai bune in-uni din lume. Cu cele mai bune nţii, dar cu o rea politică, resul-e sunt rele, desastroase chiar şi za că inima a fost curată, remă- 0 copilărie in viaţa politică, ir fi de recomandat să fim seri-in discutarea acostei cestiuni D. ■tianu a fost—poate—amăgit prin de fel iluziuni, pe cari adversa-a ştiut să i le farmece dinaintea ilor şi, ca să’şi prinză visul de oare, a făcut—precum se ştie— âlEtorie pe la căteva curţi. Aces-• ste momentul dramatic in care 1 făcut promisiunile adesea citate, i sunt echivalente cu ânsuşi pri-ca in principiu a anteproiectului Jtriac. Dar acest moment ne-a cos-mult. E de prisos a spune că .. nţa, Rusia, Anglia,—toate puterile C cuvent n’au avut de căt să afle pul acelei călătării, precum săşi i1" i ia promisiunile făcute pentru a se (interesa cu totul in ceştiunea Du-jjh şi a lăsa România să lunece pe ; ia ce i-o crease duplicitatea gu-i mul ui ei. Prin acel act, d. Brătia-s* a pierdut încrederea a cinci cel ^an din cele şapte puteri. ■ lAlJ-'ar d-sa se supără. Urmează dis-, A "sul tronului, îmbrăcat de sus pă-4* jos in zale şi platoşe de oţel: ţara ede, Quiriţii aplaudă, crezând că o u mare ce asigurări trebue să fi nd primul nostru ministru de puterile din apus pentru a vor»’ cu atăta emphasis. Aş ! Ni-Scuzele plecate ale blondei umbricule, curbele adevărat o-ntale cu fruntea la pămănt cari * I lleau umbrei o formă de elipsă, a dovedit că discursul era un act î n rtW J -p» lll /I / de vitejie neprecugetata, care a resu-flat in urma celei mai mici ameninţări, respăndind asupra ţerii un aer de nespusă umilinţă, Acesta e al doilea moment dramatic in care ţara a pierdut încrederea şi a celor din urmă două puteri, incăt azi le vedem pe toate in contra noastră. Să stăm strâmb, dar să vorbim drept. De la rcsboiu incoace au fost •» sumă de momente in cari o atitudine fermă ar fi scăpat cu toată siguranţa ceştiunea Dunării. Au existat momente in care interesele nici unei puteri nu fuseseră âncă angajate prin acte ulterioare, in cari ele nu aveau nici a cere compensaţii, nici a le da, in cari Dunărea noastră nu devenise ăncă un obiect al politicei de com-pensaţiuni. Toate acele momente preţioase, cabinetul d-lui Brătianu le a lasăt să treacă neintrebuinţate sau le-a risipit indcşert fără ţintă, dăndu-le pe măna a diferiţi copii mari cari se joacă d’a diplomaţia şi cari, de căte ori fac, fără s’o ştie poate, afacerile străinilor, se cred cumplit de fini. Nu mai relevăm modul incalificabil cu care in acest timp au fost tratat personalul nostru diplomatic, oameni de valoarea unui Kogălnicea-nu sau a unui Callimach Catargiu. Acum cănd lacul s’a limpezit, ţara vede bine cine-a avut dreptate, cine nu. Toate acestea le zicem pentru cazul cănd intenţiile guvernului ar fi fost bune şi actele sale numai nişte greşeli. Dar din cabinetul d-lui Brătianu au făcut parte oameni, asupra intenţiei cărora chiar există grave bănuieli, oameni ce par a'şi fi făcut un program din aservirea noastră economică. Nu ştim in adevăr prin ce peripeţii va mai trece ceştiunea. Rusia, declarând insă că primeşte condiţia cuprinsă in contrapropunerea Angliei, de care e legată aprobarea cererii sale, adecă primind ca reglementul pentru gura Chiliei să nu intre in vigoare de căt cu aprobarea Comisiu-nei europene de la Galaţi, e probabil că conferinţa se apropie cu paşi grabnici de sfirşitul luciăiiloi sale. Ce se va intempla atunci in pri-vire-ne ? Le Temps, al cărui corespondent din Londra se zice c’ar fi stănd in relaţiuni cu fatalul d. Barrere, ne spune că membri conferenţei vor semna două protocoale deosebite . linul, la semnarea căruia va putea fi admişii şi România, apoi un altul in care se va declara că, daca România va stărui in rezistenţa sa, puterile vor stărui asemenea in menţinerea hotăririlor confeienţei. Faţă cu asemenea resultate de politică esterioară, ce să facem noi cu patriotismul, cu bunele intenţii etc. ale guvernului ? Să le conservăm in alcool, ca pe nişte monstre organice, pentru edificarea generaţiilor viitoare ? E evident că n'avem ce face cu ele, şi că invocarea zilnică a virtuţiloi problematice, cari ar fi animănd pe patrioţii roşii, nu sunt in ochii m-m6rui o compensaţie pentru pierde- rile reale ce le sufere ţara sub acest Regim. ŞTIRI TELEGRAFICE Roma, 28 fevruarie. — Ziarele povestesc ca cele trei bombe cari au isbucnit ieri seara de o data, la 8 ore 40 minute, pe piaţa Quirinal şi in naintea celor doua ambasade ale Austriei, erau de mucava, legate tare cu sfoară şi de forma cilindrica; n’au rănit pe nimeni şi n’au cau zat nici o stricăciune. Indivizi arestaţi mai intaiu, au fost recunoscuţi de nevinovaţi şi puşi in libertate. Justiţia cercetează cu activitate. Londra, 28 fevruarie. — Conferinţa dunăreană n’a avut şedinţă azi; dar seva in truni măine. Negocierile urmează asupra cestiuuei garanţiilor cerute Rusiei cu scop d’a apăra navigăţiunea prin gura Sulinei. Divergin-ţele cari mai există incă intre plenipotenţiari se refer mai mult asupra formei de cât asupra fondului. Când înţelegerea va fi stabilită cu lotu asupra detaliurilor propunerei ruseşti, se consideră ca probabil prelungirea puterilor comisiunei europene de la Galaţi, căreia trebue să ’i fixeze durata, cea din urmă pentru adoptarea proectului Barrere. Roma, 28 fevruarie. — Zarele anunţă că poliţia a făcut perchizitjk n mai mult* case locuite de emigraţi din Triest şi că trei dintre dînşi au fost areştaţi; se aşteaptă incă alte arestări. Cattaro, 29 fevruarie. — Situaţia in Albania devine din ce in ce mai gravă, po-poraţiunile albaneze, cedate Muntenegrului, sunt mai mult ca in tot-d’a-una dispuse a resista noilor lor stăpâni. Roma, 29 fevruarie. — Poliţia a făcut şease noi arestări privitoare la afacerea bombelor de Marţi seară; ea ciede că va pune mâna pe adevăraţi culpabili. Informaţi tini Monetăria din Bucureşti va incepe in curănd bateria monedei de aur in bucăţi de căte 20 lei. De aceea d. Kullrich, pecetarul (Gravor) monetă-nei din Berlin, a fost chemat Ia Bucureşti spre a săpa efigia Regelui, care va trebui să figureze pe aceste monede de aur. D. Mitilineu, reprezentantul României la Belgrad, va rămânea, se zice, in Bucureşti, la dispoziţia ministerului de externe. Revizuirea Constituţiei se zice că se va pune iar la ordinea zilei, in-dată ce se va da resultatul conferinţei din Londra şi ori-care ar fi acest rezultat. Ar li prea afară din cale ! Mai toate ziarele află că, contrariu soirilor „Agenţiei Havas“, d. Chal-lemel-Lacour, noul ministru de afaceri streine al Franciei, n'a schimbat intru nimic instrucţiunile date de predecesorul său ambasadorului Franciei iu Conferinţa de la Londra, cel puţin in cea-ce privcsce pe România. Ar fi dar de dorit ca „Agenţia Ha-vas“ să fie mai bine informată. Ministerul de resboiu a decis surparea vechilor ruini ale curţei Domneşti din dealul Spirei, spre a ridica in locul lor nişte frumoase magazii ale arsenalului Armatei. Azi la ora I d. a. se conduc cu toată pompa la ultimul lăcaş re măsele mortuare ale mult regretatului domn Nicolae Lahovari. CRONICA Şcoala de băeţi No. 4 din coloarea de Galben, ameninţă starea sânâtăţei fragezilor copii. Igrasia, frigul şi intunericul fac impropriu acel local, pentru şcoală spune „Naţiunea." * Autorul furtului de Ia d. Kohen, de care am vorbit ieri, nu este Tache Mitules-cu, ci se crede a fi chiar nepotul bancherului, anume Horet Dimich. * Ieri după amiazi a isbucnit un foc la Mo-netâria Statului. Pompele de acolo au fost deajuns spre a T stinge. * De la 80 Ianuarie pană la 6 Februarie s’au născut in Iaşi 55 copii, din care 40 legitimi, şi 15 neligitimi ; 18 din părinţi creştini şi 37 din părinţi israiliţi ! Morţi au fost 54. * Turski, Sadowky şi Macovski, foşti funcţionari la direcţia generală a căilor noastre terate — acusaţi de falsificări in compturi — au fost aduşi ieri din nou la instrucţiune. * D. P. Sutescu, licenţiat din Bucureşti, actual procuror la Curtea apelativă din Craiova, a fost numit membru de şedinţă la aceiaşi Curte, in locul d-lui N. Al. Du-mitrescu, demisionat. * In zilele de 15 şi 16 Februariu s’au protestat la tribunalul comercial) din Bucureşti şease-spre-zece poliţe. * Aflăm că guvernul a decis să introducă iluminarea electrică la ocnele din Slânie, judeţul Prahova. * La hotarul judeţului Neamţu călătorii suferă, se zice, felurite şicane şi vexaţiuni din partea autorităţilor austro-ungare. Semnalăm faptul pentru ca ministru nostru de externe să ia cuvenitele măsuri. * Consiliul comunal al capitalei s’a irapâr-ţit in cinci secţiuni, corespuazătoare cu cele cinci servicii deosebite ale manipulaţiei „(acsizele, serviciu tehnic, lucrările mari şi salubritatea, contabilitatea şi serviciu administrativ)" cu inuatorirea ca fie-care secţiune sa studieze cestiunile relative la resortul seu şi să le prezinte consiliului printr’-un raport. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri s’a votat împământenirea d-lor Peteu şi Coleş. S a procedat apoi, conform Consti-tutiunei, la tragerea la sorţi pentru reinoirea pe jumătate a membrilor Senatului. Camera In şedinţa de ieri s’a luat in dis-cuţiunc proiectul de lege rolativ la transacţiunea încheiată intre admi-nistraţiunea domeniilor şi moştenitorii lui Mîrza Said paşa, transacţiune relativă la o moşie situată intre plasa Medjidia şi districtul Constanţa. Au vorbit dd. Oogălniceanu, Co-drescu şi d. raportor Poenaru Bordea. La ordinea zilei s’a pus in urmă formularea articolului 10 din legea de gradaţiune. S’a pus la vot şi se primeşte. Tot asemenea şi articolul 11. Otrăvi re Din Craiova se comunică că d. St. Căli-nescu, funcţionar la Casieriea Comunei Craiova s’a otrăvit in următoarea imprejurare : D. Controlor al primăriei Craiova se duse in ziua de 14 febr. in Cancelaria unde lucra Călinescu şi crezu că e bine a face o glumă spunândui : Se zice că d-ta ai fi sustras nişte bonuri in sumă de 5000 lei d’ale comunei. La aceste cuvinte bietul om căzu jos, şi condus a casă, a doua zi s’a otrăvit. Un nou Scarvuli in Bucureşti O gazetă din capitală dă următoarea ştire: In dealul Spirei, un miserabil a abusat de fata lui in vârstă de zece ani. Soţia voind sâ’l denunţe, el a inceputs’o bată şi s’o ameninţe că va da foc casei, dacă va spune un cuvânt. Nefericita soţie speriată, a fugit la Târgovişte. Muma acestui tată monstru se silea a cocoloşi faptul, oprind pe fata d’a eşi diu casă şi a vorbi cu vecinii. Pilele trecute, bolnâvindu-se bătrâna, a murit. Fata a fugit indatâ la o mătuşe a ei, căreia a spus tot. De aci s’a făcut vâlvă in mahala. Tatăl aflând, s’a făcut nevâzut. Poliţia şi parchetul a inceput să cerceteze. Au adus pe mama tetei din Târgovişte, care a declarat şi ea. Acum sunt in căutarea monstrului dispărut. Semn onorific S’a acordat semnul onorific, ofiţerilor ce urmează : Semnul onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani Maiorul Singurot Alexandru, din regimentul 5 călăraşi. Maiorului Gherghel Ghe-orghe, din regimentul 10 călăraşi. Căpitanului Georgescu Christache, din batalionul 1 vânători. Căpitanului Grigoriu P. Dimi-trie, din regimentul 10 dorobanţi. Căpitanului Soare Niţâ, din regimentui 16 dorobanţi. Căpitanului Eliad Ion, din regimentul 6 călăraşi. Căpitanului Hiotu Constantin din regimentul 4 dorobanţi. Farmacistului de divisie Constantinescu Ioan din serviciul sanitar al divisiei III militară teritorială. Administratorului clasa II, Andreescu George, din regimentul 20 dorobanţi. Semnul onorific de argint, pentru serviciul militar de 18 ani Căpitanului Marinescu Nicolae, din regimentul 10 călăraşi. Locotenentului Făge-ţeanu Grigore, din regimentul 4 dorobanţi. Sub-locotenentului Mihu Nicolae, din regimentul 16 dorobanţi. Oficeri recrutări S’a numit ofiţer recrutor, membru in consiliul de revisie al judeţului Tutova. d. locotenent-colouel Roşianu Constantin, diu regimentul 3 călăraşi, iu locul d-lui loco-tenent-colonel Iarca Leonida, comandantul regimentului 27 dorobanţi. La judeţul Gorj, pe d. maior Dobriceauu Ioan, din regimentul 9 călăraşi, in locul d-lui maior Vintilâ Erimia, din regimentul 2 dorobanţi, care trece ca ofiţer recrutor la judeţul Dorohoiu. La oraşul Iaşi, pe d. colonel Cantili Grigore, comandantul regimentului 6 dorobanţi in locul d-lui locotenent-colouel Burchi Nicolae, comandantul regimentului 26 dorobanţi, care trece ca ofiţer recrutor la judeţul Iaşi. La judeţul Fâlciu, pe d. maior Panu Alexandru, din regimentul 27 dorobanţi, in TIMPUL «f? locul d-lui maior Ciornei Ioan, din regimeu tul 20 dorobanţi. REVISTA ZIARELOR Roillăiml iarăşi cere de la opoziţia unită, ca să vie înaintea terii cu o „programă bine definită, in care să spună lămurit cari ii sunt piin-cipiele şi ce cale are să urmeze cănd voinţa alegătorilor ar chema-o la putere. “ Cu alte cuvinte, opoziţia să înceapă a promite marea cu sarea, cum au făcut roşii, cari au năpustit asupra ţării o droae de gheşeftari. Apoi foaea oficioasă, prin cunoscutele ei sofisme, despică firul?de păr in zece şi găseşte in „ Timpul “ teorii, de cari nimeni nici n a visat. Romăuia liberă publică, drept Prim-Bucureşti, o scrisoare din Liege, in care se analizează inportantul studiu al unui filoromăn: „La question du Danube devant la Conference europene. “ Autorul broşurei apără cu vigoare şi in cunoştinţă de causă drepturile Românilor asupra Dunării. Naţiunea biciueşte aspru după cum şi merită, adresa studenţilor români din Paris, presentată d-lui Cle-menceau, şeful stângei radicale. Adresa a făcut mai mare rău causei, pe care vreau să o apere. Şi apoi adresa a fost prea necuviincioasă, amintind incidentul dela Slătineanu. Cel vinovat insă de asemenea întâmplări este numai legaţiunea noastră din Paris, care nu se ocupă de mişcările coloniei române. Ce treabă au legaţiunile ? Bugetul! Resboiul W. arată lămurit, că guvernul roşu e liberal numai intru a călc i in picioare constituţie, legi, religie, tot! Direcţia regiei monopolului tutunurilor face ce vrea. Direcţia căilor ferate manipulează dupe plac cu zecimi de milioane lei anual fără a da vre-o socoteală înaltei curţi de conturi. N’a mai remas nimic sfănt pentru roşii! Binele Public constată, că Senatul a dat ăncă o dovadă că nu e un biurou de inregistrare s voinţei şi capricielor celor dela guvern. Senatul a respins legea monopolului tutunurilor, făcută personal numai pentru teribilul director Cantacuzin-Rifoveanu. „Binele Public11 dă o listă a funcţionarilor de la regie, cari sunt toţi streini: ovrei, saşi etc. Pactul social din laşi întreabă pe vizirul nostru, pănă cănd posturile legaţiunilor noastre din streină-tate vor fi ocupate de oameni, cari ştiu să’şi facă numai frizura şi să învârtească la valsuri, fără să aibă cunoştinţe solide in istoria omenirei ? GAZETA TRIBUNALELOR cum a zis Mac-Mahon.“ Cum vedeţi, Domnilor judecători, nu numai că provenitul era de rea credinţă, dară incă voia să’si bată şi joc de mine. Esasperat de purtarea lui, am vrut să’l dau afară... Prevenitul, desfăcând un pachet: Ia priviţi, vă rog, in ce hal se află gherocul meu! _ Preşedintele: Pentru aceasta Tai snopit in bătăi ? Prevenitul: Oh ! ne-am bătut in parte ; Dumnealui a vrut să mă apuce de găt, şi eu m’am apărat: eatâ totul! Birjarul este chemat ca martor. Preşedintele: Ai putea să ne spui care din doui a inceput bătaia ? Birjarul: Cam greu lucru imi cereţi : de auzit, am auzit; dară de văzut, n am văzut nimic, la ce să zic ? Eacă ce ştiu: domnul care mi-a făcut semn ăntăiu, văzănd că un alt muşteriu a deschis portiţa de cea-altă parte, a intrat in cupeu. Acolo s’au apucat la ceartă, zicăndu’şi uni altuia fel de fel c'e vorbe necuviincioase. D’uâ dată aud, pac! o palmă... Preşedintele : Cine a tras’o ? Birjarul : Zău nu ştiu 1 Nu trece mult, şi, trosc! aud altă palmă.Apoi, pac! trosc! plase! curgea palmele ca vişinile coapte. Numai eu am numărat vr’o nouă. P’afară cucoanele ţipau căt le lua gura... Preşedintele : Şi d-ta 'i lăsai să se bată astfel! Birjarul- Ce era să fac? Eram luat cu ceasul, căci trecuse mai bine de zece mi-nută. Dupe a noua paimă, Domnul (arătând pe reclamant) este dat afară din trăsură cu un picior in spate. Necăjit şi cu pârul vulvoiu, el striga: Yoiu săi omor! „Allred, astămpâră-te! şezi bine! zicea femeile. — Lăsaţi-mă, nu mă opriţi ! Yoiu sâ’l omor! răspundea el crâşnind din dinţi ca un tigru." Pe cănd cucoana bătrână il apucase de pulpa hainei ca să'l impedice de a reintra in cupeu, aud din nou trosc ! pleosc! in intru: palmele incepuserâ earâşi să plouă ca o mană cerească. De astă dată am numărat vr’o două-spre-zece. De multă sguduialâ a trăsurei era să cădem unul peste altul, cu trăsură, cu cal, cu tot... Preşedinţele: D-ta priveai cum se bătea şi nu ziceai nimic ! Birjarul: Da ce treabă aveam eu să mă amestec ? Pe când parigorisenm pe cucoana zicându-le că n’are să fie nimic, Domnul (arătând earăşi pe reclamant) este din nou asvărlit afară din cupeu cu un picior in... spate. Atunci am dat biciu calului şi am dus pe cel-alt muşteriu unde mi-a poruncit. Yă pot spune numai că s’a purtat foarte bine cu mine, căci mi-a dat doui franci bacşişi, ceea ce doveiesce că Domnul (ară tănd pe reclamant) n’are nici o dreptate. Martorii acusaţiunei declară mai-mai acelaşi lucru ca şi birjarul. Tribunalul, in baza unui certificat medical care constată numeroase contusiuni pe spinarea reclamantului, condamnă pe prevenit la 50 franci amendă şi 100 franci daune-interese. viciului divin mai sus arătat, dupe care se va esecuta parastasul general, pentru rapausaţii înmormântaţi PROGRAMA pentru serviciul solemnei ce se va ţine pentru sufletele morţilor, in moa de 19Febru-arie 1883. I acolo, in mijlocul cimitirului, unde va fi aşezată o masă cu o colivă pe ea ; dupe aceasta preoţii vor citi moliftele fie-care pe mormintele paro-chianilor săi. In tot timpul acestei solemnităţi se vor trage clopotele pe la toate bisericile din Capitală. Preoţii ai căror enoriaşi au mormintele in cele alte cimitire, dupe ce vor termina Sânta leturghiela bisericile lor, vor porni tot in aceeaşi ordine la cimitirele respective, pentru a citi moliftele. ţiatul artist dramatic ’şi-a compus o trupă din mai mulţi tineri din Bucureşti şi Iaşi şi va incepe representaţiile la 5 Martie viitor in Teatrul Dacia. Repertoriul seu es te din cele mai noni şi mai bogate. La prima representaţiune se va juca Ernani de Y. Hugo, piesă in care cu deosebire excelează d. Manolescu. i» ■ MEMORIU ACTE OFICIALE D. Gr. C. Cosraovici, ajutor-şef de secţiune clasa II, la direcţiunea generală a stadiilor şi construcţiunilor căilor feiate Bu-cureşti-Peteşti Dunâre-Fâurei, la acelaşi punct, care posedă certificat de studii din anul 1880, de la şcoala de poduri şi şosele din Paris, se admite in corpul de ingineri civili ai ministerului, la gradul de elev-inginer, cu plata după funcţiunea ce ocupă. ECOURI STREINE Franţa Preşedintele Grevy a primit multe petiţiuni si din partea englezilor, cari cer gracierea anarhistului prinţ Krapotkin. Ducele de Chartres pleacă in Cau-caz spre a lua parte la lucrările mi-litare-topografice ale statului major sus. Prinţul Napoleon şi-a vândut caii şi trăsurile şi va pleca la Bruxela. Fii săi vor intra in armata italiană. Rusia Dreptul primului ocupant inaintea Tribunalului corecţional din Paris. Reclamantul istoriseşte in modul următor faptele cari 1 au silit să se plângă parchetului : — Me plimbam pe bulevard cu nevasta şi eu soacră-mea. Fiind osteniţi, am făcut semn unui birjar, care s’a şi grăbit să tragă dinainte-ne. Pe cănd deschisesem portiţa trăsurei, mâ pomenesc cu un domn că intră de cea-altă parte şi se aşează in cupeu. „Pardon, Domnule, eu am oprit birjarul, ’i ziseiu eu. — Ba faci bunetate să m6 erţi, imi respunse el; trăsura este a "A mului ocupant. Sunt şi remăiu intr’ensa, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, irnpreună cu alţi prea sănţiţii Ar-chierei, va incepe serviciul divin in capela cimitirului Belu, la orele 10 de dimineaţă. II Toţi preoţii din Capitală vor să-vîrşi pe la bisericele lor sânta Letur-ghie, la orele obicinuite, spre memoria repausaţilor din parochiile lor respective. III La orele 10 şi jum. toţi preoţii, ai căror enoriaşi sunt înmormântaţi la cimitirul Belu, se vor aduna la biserica Săntu Gheorghe-Nou, de unde vor porni, pe jos, pentru cimitirul Belu, in ordinea următoare : 1) 0 escortă de geandarmi; 2) Steagurile de pe la bisericele oraşului ; 3) Un cor bisericesc ; 4) Un prea sănţit Archiereu urmat de toţi preoţii, cari vor merge in rând câte cluoi, imbrăcaţi in epe-trahil şi felon. Dupe ce procesiunea va sosi la cimitir, se va aştepta terminarea ser- 0 depeşe din Petersburg spune, că nu va remănee suspendat [numai ziarul Golosţ ci campania se va întinde şi contra altor foi. Se crede că „Grolos11 nu va mai apare deloc, pentru că e greu unei foi mari politice de a sta sub censură. Balul din anbasada engleză a fost cel mai strălucit din acest sezon. Au fost faţă Ţarul, ţarina, ducele de E-dinburgh, toţi marii duci. împărăteasa a luat parte la toate danţurile. asupra INTRODUCEREI ASSOLAMENTELOR IN AGRICULTURA ŢER ANULUI 1) (Urmare) Serbia Un corespondent al ziarului „Pes-ter Lloyd“ a visitat la Oetinie pe prinţul Petre Karageorgevici. Acesta ar fi zis intre altele, că d-sa are mai multe drepturi la tronul Serbiei decât Obrenovicii. Moşul său, Cerni George, ar fi pus prima peatră fundamentală a independenţei Serbiei. El speră că dinastia sa va fi rechemată pe tronul din Belgrad. Prinţul Carageorgevici nu vrea să provoace revoluţie sângeroasă, ci aşteaptă ca naţiunea serbă să se pronunţe in toată libertatea, cea ce va şi face odată, de oare ce naţiunea a venit la cunoştinţă, că regele Milan urmăreşte numai scopuri egoiste ! ? Câtă modestie şi abnegaţie la acest pretendent aventurier! Egiptul Din Alexandria se anunţă, că mulţi Europeni subscriu o petiţie, in care cer o ocupaţiune permanentă a Egiptului din partea Englejilor spre a’i protege. Cu greu vor mai eşi Englcjii din Egipt! Belgia La Bruxela s’a arestat un anarhist cu numele Siarabochi. La el s’a găsit un pasport fals. Este un tânăr ca de 26 de ani, de naţionalitate greacă. Elveţia Consiliul cantonai a respins pedeapsa cu moarte, ce era să se introducă iarăşi in Elveţia. ŞTIRI TEATRALE Producţiunea agricolă, şi un bun sistem economic sunt 2 cause poternice, care vor ocupa cele mai multe braţe in deosebite ramuri de producţiuni, iar cultura pâmân-tului nostru va puiea să vorbeassă şi să comande in multe imprejurări politice nefavorabile ţârei noastre ; a zice cine-va că agricultura noastră nu poate să facă acest lucru spune tot-d’a-una un mare adevăr. Trebue dar sâ’i dăm pământului nostru prin cultură adevărata importanţă, in folosul cultivatorilor noştri, punâudu-1 in con-diţiuni favorabile conform trebuinţelor lui şi de a combate concurenta agricultorilor streini. O cultură raţionată este avantagioasâ şi lucrătorilor cari o esecutâ, fiind că in caşul acesta salarielele se vor inmulţi, şi lucrătorii vor trage un profit din munca lor, pentru că produsele câştigate dintr’o cultură raţionată fiind ameliorate vor face opo-siţiune produselor străine ; salariele lucratorilor trebue să fie intr’o proporţiune cu capitalul şi munca angajată, ca să se poată ţinea ordinea socială. Trebue ca pe ţăranii noştri cari posed câte 10 pogoane de loc arâtor, sâ’i in-vâţâm a profita de ingrâşeminte, pentru ca din cele 10 pogoane să'şi poată satisface toate trebuinţele lor şi in acelaş timp sâ’i mai invăţam a profita de toate produsele boului, calului, a porcului, şi agăinilor care se află in curtea lui, fiind-că produsele acestor animale ’i vor aduce ordinea şi liniştea in casa lui. Pentru acest scop să ne silim a uni cât se va putea mai mult producţiunea noastră vegetală cu cea animală. Un popor liber şi independent după cum suntem şi noi astâ-zi nu trebue să cruţe nimic pentru cultura pământului, pentru că produsele lui sunt indispensabile la esistenta sa politică şi sociala: Se ştie că fără cultură tot progresul şi toată civilizaţiunea, devine imposibilă : această acsiomâ o cunosc bine economiştii, agronomii, precum şi oamenii noştri de Stat luminaţi ; pentru că progresul civilisaţiunei şi industriei depind de perfecţionare i-se permite omului de a se ocupa din ce in ce mai mult de alte lucruri, cari aduc producţiunea solului spre a le servi de nutriment, şi de a se inmulţi fără ca să le lipsească mijloacele esenţiale de viaţă. Producţiunea agricolă şi economică a noastră basată pe ameliorarea animalelor a fost, este, şi va fi acea care va ocupa cele mai multe braţe, având de scop de a se intinde spre a ocupa toate genurile de producţiune posibilă. „Producţiunea agricolă, zice un inveţat „frances, va da subsistenţa locuitorilor ; va „procura materiile prime necesare la fabri „caţiuni, intrebuinţeazâ proporţionalmente „mai multe braţe şi mai puţine maşini de „căt producţiunile manufactuare, pa este ca-,re râspăndeşte mai mare căntitate de salarii ; repârţeşte bogăţia măsurat cu ceea „ce ea creazâ, ea este din toate producţi-„unile aceea care trebue să fie mai Javori-„satâ de lege." In caşul acesta producţiunea pământului nostru naţional ar putea să garanteze in mod riguros, inmulţirea po-pulaţiunei rurale, şi va da tot-d’a-una subsistenţa necesare, alimentând tot o dată şi puţinele fabrici pe cari le aveam şi pe cari voim a le înfiinţa pentru trebuinţele noastre. „Alte Staturi lipsite de cele mai multe „din avantagele de care se bucură ţeara „noastră, au ajuns la cel mai inalt grad de „prosperitate economică prin stăruinţa locuitorilor respectivi. Muntoasa Elveţia ; O-„landa pustiită in atâtea rânduri de inun-„daţiuni ; Belgia cu pământul sărac şi in-„gust ; Danemarca, o bucată de pământ, „din care prea puţin de intâia calitate ; „Svedia şi Norvegia, care an luptat şi lup- ,tâ contra asprimei climei şi a sărăciei i , măntulnijî; atâtea staturi mici din Geriif „nia, aşezate pe nisipuri sau pe locuri , ca rose ; toate aceste Staturi cu care si „leşte Europa economică, au ajuns la sci „actuală de înflorire numai printr’o ini i '•> . „de toată ziua, printr’o luptă contra tutik fi’ , p „dificultăţilor, printr’o stăruinţă şi o U „citate inflexibilă *)'-Aşa dar, domnule preşedinte şi doi loi membrii, domnioi-voastre ve iuca|4»;' sarcina cea mai grea de a judeca lucrul punctul de vedere moral, politic şi sc^ şi de a stărui la aducerea de iudepli < dacă cugetaţi că este bine, şi in fulosu t griculturilor in general şi in particula, ţăranului; pentru că numai prin adopţi | unui asolament raţionat ţăranul va p | introduce in i cultura sa cartoful, etc., cu modul acesta va putea face un mai sigur in progresul agricol. Spre a termina ca conclusiune voji „de basâ următoarele cuvinte: Cea mal „nâ protecţiune pentru noi este o pop „ţiune agricolă inteligentă, muncitoare ş „conomicâ ca a noastră, numai căt tnJj „a chema iu ajutorul ei sciinţa pentru ţa „ştiinţa aplicată la agricultură, este reji „diul cel mai bun, este arma cea mai jk „ternică de a lupta in contra concuram „streine, ea va fi acea care va da aceea „bătrân pământ, acestei bătrâne ţărişoai J vechilor colonii Traiane atât de generi|.l ^ A F & iF' „ i)l ir (o îJi (jii- La? »-• [liilil'i „puterea cu care a resistat atât de „lungat timp la invasiuni streine fără c „fi cotropită." B. S. Moga. INSERŢII ŞI RECLAME ;St atei sta Bucureşti, 31 Ianuarie UI iidatănu n EXAMENUL FRIZERILOR i®#'1 A .Hor T ii* Tort şi acea |Ţ Domnule Redactor al ziarului Domnule Redactor, 1 n [ţii1 Timp| ‘ iit-iil d s’îT Aflăm că d. G. Manolescu, fostul director de scenă al Teatrului Naţional şi apre- gute® ** ® Fiind-câ d. Minovici directorul „Cu rului Financiar11, mi-a refuzat iuser alăturatului aci răspuns pe care m’a ]1 ^ wt® vocat a i’l trimete, relativ criticei publ te la adresa juriului prezidat de sub-s natul, vă voi fi foarte recunoscător, ( veţi bine-voi a ’i consacra publicitatea imparţialul d voastră ziar. Mulţumindu-vă. cu anticipaţie, primiţşd ,|r(rfor rog, domnule redactor, asigurarea cons raţiunei mele. Paul N. Ardeleam Domnule Director, | primili cosei r. Paul 5. In corpul ziarului ce dirigeaţi, cu i de 24 curent, supt rubrica „Examenul zerilor" ş’a publicat o critică din cele injuste, juriului examinator al acelei pi incercâri de incurajare a elevilor ce prezentat la primul concurs, pe care so tatea „Umanitatea" a coaferilor din Bucul l’a provocat. In menţionata critică, dacă v’aţi fi rr | ginit a da numai consilii sau a condai «FAI $( - cerespe : tatina le 5 * să toi „modus procedendi" al juriului, nu eu directoi aşi fi fost acela care să mă foni lisez, căci am fost şi voiu fi pururea dis.| a primi ori-când şi de la ori-cine obseil ţiuni, care ar avea de obiect, corijarea dreptăţilor făcute, precum şi a eroarei cure am fi căzut. Critica d-v. insă se v a fi fost inspirată de către unu din l patroni, al cărui elev căzând in acea luj din cauza insuficienţei meritelor sale sindu-i cu desăvârşire chiar principiile ( elementare ale acestei frumoase... d i ’-L'alesj ** in j ^ mai ingrate profesiuni, ş> pe care exigi civilizaţiunei moderne, a denumit’o cu dri. cuvânt: Arta capilară ; căderea elevului cestiune zic, esplicâ droaia de invectiva, injurii la adresa noastră, şi proba cea i eclatantă despre cele ce avansez, este inspiratorul articolului d-v., uitând cu de verşire respectul ce ne datorăm muţi mente, şi dacă nu tocmai mie care 1’ introdus in misterul cunoştinţelor unui „ho. me du monde", mai invâţandu-1 in acel timp şi sistemul cum trebue sa dirij foarfecă pentru a nu „ciupi" urechia ci Uzatului client, dar cel puţin să respe. restul comisiunti, care a format juri pe 1) Memoriu destinat a se comunica Co-miţiului agricol al judeţului Ilfov. fiind colegi ai săi, cu aceleaşi merite bucurându-se de o reputaţiune, tot aşa ireproşabilă ca şi d-sa Ceva mai ml d-le director, inspiratorul articolului d-v., i '?!]; ‘Mi , teri •te s- ii % ta, că in realitate urmărea alt scop, iar nu % fc; *ll acela ai unei reclame in favoru său pi ') ŢARRA NOASTRÂ, pag. 343 de d- P. S. Aurelian. %■ ‘ ( ni ■•a oe PD 1 k. ] ^ t' Ca, tli jU Fiij ibuia ea cel puţin sa vă fi rapor-nile ast-fel cum s’a petrecut, căci aşi fi avut şi eu doua avantage : 1 d stilul sarcastic şi plin de „duh“ 'ului in cestiune sa profit de uDele invirtite cu mult spirit, şi al 2-lea 1 iilauzi in viitor, (de care voi căuta i) spre mulţumirea şi satisfacţiu-ji nedreptăţit. Dar din nenorocire, jn toate acestea, căci autorului redute, plăcându-i a culege spirit pe nostru a căzut in impardonabila nepermisă unui jurnalist, că, voind in acel juriu cu o vehemenţa ne mai i. şi căaând in aberaţiuni regreta-ne califice intr’un mod malicios de ri ai lui... Bachus... tica d-le director, nu insă la dis-jWste misiunea cea mai irumoasă a rnalist onest şi imparţial; insă a to-corpu jurnalului ce redactaţi, calom-jntate! aceasta constitue o incura-tutulor infamiilor ce ar sbura. prin l indivizilor de trampa raportorului aşa dar sigur fiind că acele necali-şi invidioase reproşuri ce ni s’au t. a lost publicate fără aprobaţiunea scopul fiind numai o reclamă ce cu-,u inspirator a voit a ’şi face, veţi bi-«per d-le director a recomanda in ■ in prosimul nuraer al ziarului ' jaţi, prezentei rectificări, căci ar fi descurajator pentru societatea noas-a corporaţiunei din care fac parte, asemenea solemne imprejurări, atun-nd este vorba de a se incuraja şi insa pe viitori uvrieri in perspecti-succesori ai actualilor patroni. Mem-iului examinator, să se inspire . •tele ce produce Tockaiul! din pim-Raşca ! ... şi aceasta ar fi cu a-trist cu căt acel stabiliment, a fost este incă (dacă nu me inşel) frecu-i1 persoane, cu reputaţiuni mult mai : jaie protejatului do predilecţiune, d-lui icu . . . ast-fel că s’ar putea foarte : ntfimpla că: „centrul intâlnirei a tot . mai distins in oraşu Bucureşti" să centralizeze spre marea decepţiune a ştenitulni redacţiunei d-v. patron ... fu toată distincţianea stabilimentului e vede că ’i a plăcut a inspira inven- elltru ca CU mia iu nea juiiului aettiatat e Profundis" elevului său căzut la con- uil dreptului public şi in relaţiunile iuternaţio-nale, concesiuni nu pot fi acordate de cat numai de acei care au deplina capacitate şi autorizare ca să le facă. In acest punt, controversă internaţională nici poate să esiste. Trăim sub regim constituţional, şi prin urmare atribuţiunele şi rolul puterei esecuti-ve sunt ingrădite in certe margini : actele de disposiţiune., constituţionalmente vorbind, nu poate să le săvârşască puterea e-secutivă. Şi tocmai pentru că guvernul este lipsit de capacitatea de a putea face concesiuni, tocmai pentru aceea el este mai culpabil, şi chiar mai criminal, punând pe i ară, prin purtarea sa necorectă şi nelegala, in displăcută posiţiune după ce am fost pălmuiţi de Conferinţa din Londra, de a avea şi un conflict diplomatic cu nnul din puternicii noştri vecini, conflict ce poate deschide chiar focul in Orient..... Dar să nu mai anticipăm in această gravă cestiune, căci ca măine cauza are să fie adusă in desbaterea publică a representaţiu-nei naţionale. mi st :< an m rjikâ ^ (iVii >4 iniţial m (i idi enTor«1 titl . .-1 fiii j)ft> NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curănd va apare de supt tipar o broşură intitulată : Faptele lui Radu Miliai de când s’a numit prefect de poliţie păn’azi, fapte necunoscute pân’azi. Preţul unui exemplar 1 leu. Şi Bugetul Statului, cuvântare ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioan Ionescu (de la Brad) odată comptănd pe imparţialitatea jj^-le director, pe lângă mulţumirile anticipate, primiţi vâ rog asigurarea ce vâ conserv. Paul îl. Arâeleanu, preşedintele juriului examinator. POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-nu A. G. Mavrus Preţul unui esemplar 1 leu. Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare şi Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi douâ bucăţi de poesie preţul 1 leu. Se află de vânzare la Magasinul de mu-sicâ C. Ghebauer şi la toate librăriile. Vechile iustituţiuni ale Romăniei (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono- logia domnitorilor Ţârei româneşti, de ciomnu ioan crezoianu. — i vumm ou. o iei De vânzare la librăriei© B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. A eşit de sub tipar in Iaşi Elemente de Agricultură Ştiinţifică, partea VI lucrată de Alexandru N. Grecianu, Agronom titrat de academia reg. Hohenheim si Inginer forestier tit. de Academia reg. Tharaud. Editor Th. Codrescu preţul 10 1. n. im in „Pactul Social ată, dar toată corespondenţa diplo ma-până la hârtiuţa de Stat cea mai mi-ira este datoare ca să le cunoască in iuea Dunărei. Numai prin acest mod şti atitudinea, se vor descoperi marile intrebuinţate, fie din partea Aus-fie din partea guvernanţilor noştri, ş1 a putea fi in stare să aprecieze nevi-ij tsau culpabilitatea acelora care au us şi conduc incă destintle Româ- luntari de doui ani. Trei reprise trase Ia sorţ. Călăraşii vor presinta un certificat de la şeful corpului constatând că caii pe care voesc a alerga sunt cei cu care ’şi fac serviciu la cscadron. Distanţa 1500 metri. Premiul I.-300 lei i , „ II —150 I peutl’u “caro reprisă Premiul Tribunelor, pentrn caii de ori-ce v6rstă şi ori-ce proAeninţă. Toţi caii sunt de venzare pentru preţul de 4000 Iei. C ui puşi de vgnza-re pentru 8000 Iei, vor priirni o descărcare de 17-2 kilogr.; pentru. 2000 lei 3 kil. Caii născuţi şi crescuţi in Eomania, înscrişi in Stuud-Bookul Jockei Clubului, vor priirni o descărca suplcmentară do 2 kilogr. Declaraţia preţului de vSnzare urmează a fi făcută o dată cu inscripţia calului. Intrarea 75 lei. Distanţa 2500 metri, înscrierea pthiă la 15/ă 7 Aprilie ; cu indoită intrare pSnă la 28 Aprilie (10 Maiu) 12 ore din zi. Premiul 1—1500 lei. „ II—indo tă intrare Alergarea Premiaţilor, pentru călăraşii cari vor fi sosit ăntei sau al doilea in cele trei reprise. Distanţa 1500 m. Premiul I.—300 lei. » II-150 „ Premiul Jokey-Clubului, pentru armăsari şi epe de pur sănge de ori-ce proveninţă. — învingătorul de reclamat pentru 4000 lei daca aparţine unui proprietar străin nestabilit in România.—Dreptul de reclamat pe invingător prevăzutele regulament este un drept esclusiv al [proprietarilor români, şi se esercită incepend de la cel d’ăntăi cal, aparţinând unui proprietar romăn, care va fi sosit intre cei trei d’ăntăi. Caii streini de reclamat pentru 4000 lei port greutatea reglementară, pentru fie-care adaos de 1000 lei iau o supragreu-tate de U/2 kilogr., osebit de supra ÎSÎ’W StVLetkte scrierea penă la 7i3 Aprilie 12 ore din zi; cu intrare indoită pSnă la 28 Aprilie (10 Maiu) 12 ore din zi Retragerea pe jumătate dacă este declarat inainte de 15/27 Aprilie 12 ore din zi. Premiul I 500(1 lei. .. II — 500 Of s»* > prim-ministru Brâtianu a declarat că î Ministeriului de Esterne, au fost şi li» K#* ! & ra. miilor cănd un cal singur se presintâ pentru a alerga; premiul al doilea este dat chiar atunci când aleargă numai doi cai, cu condiţiune insâ ca calul sosit al doilea să nu fie distanţat. Pentru Steeple-Chase stâlpul de distanţare este depărtat la 300 metri. Conform cu art. 21 din regulament, tot calul care de la inceputul anului şi pe o distanţa mai lungă de cât acea pe care are să alerge, a câştigat o sumă de 4000 lei, ia o supragreutate de 2 kilogr. pentru fiecare 1000 lei suplemenfari, o nouă supragreutate de 1 şi jum. kilogr., fără insâ ca suma totală a supragr utâţilor să poată in-trece 4 şi jum. kilogr. Prin caii de serviciu militar in premiul d-lor oficeri, se înţelege caii înscrişi in controalele corpurilor. ^Expoziţiune de pictură Am vorbi tără deja de o colecţie de Tablouri vechi şi moderne. Măine, duminecă., se va deschide uşile expediţiunii permanentă de pictură, din strada Stavropolu, şi publicul va putea admira cele mai frumoase tablouri ce au părut, pănă azi, in capitala noastră. Opere iscălite de Van-Dyck, Le-mice-Volgemuth, Guido Reni, Vero-ne şi Murielo, nu au nevoe de nici un comentariu. Tot ce e inteligente va alerga să le vază. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOiMA TACIU t No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 18 februarie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 5°|0 Renta Română l'erpetnă , 6°|0 Obligaţiuni de stat. . . . 6o[o Oblig. Cailor !'• Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisori funciare rnraie. . . 7oio , Scrisuri Rurale. . . 5o[o Scrisuri fondare urbane , . <>0[0 » , , 7o|o , , , Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bincei Naţionale Române 2501. > > Soo. cred. mob. rom. 500 I. > > > Rom. de construcţii 5001. > > > de Asig. Dacia-Rom 300 1. ,.»>>» Raţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . » > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaca. . Mărci (OTM .... Bancnote francese. . . . liump. Vend 93>U 93»!, 918/4 92 q, »9‘ h 1001|2 102'ij 103'/, 80 ■ 4 SIFOANELE cu mare şi mică pârghie, ovoide şi cilindrice sunt tot-d'a-una cate la opresiune de 20 atmosfere, simple, solide, lesne de c Metal de prima calitate. Sticlă cristal. I. HERMANN LACHAPELLE trămite franco prospecte det I. BOULET & Comp SUCCESORI. Ingineri mecanici PariS RUE B0IN0D 31--33 (BULEVARD ORNANO 4-6) fosta stradă Fauburg Poissonniere Jj P ir ŞI IARNA KI'BPPB a daa a a a a crasa===-==»-■ MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER SCUT CELE MAI BONE Dl» Lt'ME. ' prennaieC|, -J5 0 «pedalle prin^ c PAR X 18 18 Medailâ (le aur1! ] n rate lunare Garauţa sigura dală inscris. t)rl C, SINGER C ? poarIS mârca Maşină de cusut new-york. de sus a a lui Fabric ei. jj G. NEIDLINGER,A$ent general - O ^2 _ & 2 99 X fc3 — 3 a 2 ■ -O uo co a s-w 33 *■ că O /- — ta H - 20 W Q co ^ W — > ~ ~ 3 — < o? a h£) 3 O m ^ ES3 c3 ce O >c3 •7 im fJ ■* LVitliS*« |l îl> iutii. pr» rriJnW^a lnaljel nobiUmi, şi onor. public că pe lângă arti lele necesari la menagml casei, au importat de la cele ma bune case următoarele Beuturi fine. de China anUfrwqn^Ban^ned.6 laBayo“a Benediclin-Ritter «e stima antifebiic. Hiter dm via Providenzei anti Coleric Chartrenz nLr"'»: ?i Terde de ,a grand Cbartrenz Franci a. Pir'erminf «wi» & n Ter(-6 ?* ori,n"e 8ec de la Vimand Fockin t *Ara« ,\ a» '!'E..Lerd«’ ga'ken, si alb de la Get. Freres din Francia DESFACERE TOTALA La Magasinu repausatului Luca Pană argintar, Calea Şerban V de vSnzare, cu rate, felurite ob rma Şearpele d’aur dă No. 12, se află ireţuri foarte mode-cte de artă lucrate Feligrand in sănă de argint, PETKACHE IOAIN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ârvis dc palatul regal. cum : Uă tavă, candile, mai mi ace de cap in şi păsări, cerce colete, călimări pre- Cognac rienx, Cognac fin chamnagne, din Gognac. Llaoerari naln Movln t». -t 1 „ Î&SPAfîZFdelaMarie Kd“n ^wK mitaMastică de Hio, Marnschino Ţnică Naturală. Romuri adevă-Rhum in .J“!uaiTje. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognae Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Ranat. S VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, FsnnJno ni .. uermania, italia, besPt g T>r»S -Va,lv, Vail,a- IlldiSe,ie de la Cotnari. Odo-fliii n«n ?l de DeaIn mare> ri'eţuri moderate serviciul conştiincios. 0u stimă, D. G. MOCMNU una Casetă, două e perechi brăţări, rmă de săbii, pusei deosebite modele, «urnite in pietre de smarand, robin. mărgăritar şi A sosit pentru sesonul de iarnă tot telul de conserve, din eele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roqnefort, Rrie, Camembert, Port du Salnt, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptaner, Cliester, Creme de Holande, Stilton, Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate, de Barbuni, Hiel. Aal-Fisch, Aal-Fiscli cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandasi Constantinopol. Icre proaspete, moi si tescuite ue morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeti din cele mai renumite fabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu şi alb de cnalitate superioară. maut, precum ş te lucruri de terie. Rugăm pe oi că a ne onora spre a vizita ac ce se ivesc m objecte de o as zarfuri şi mai mul-irgintărie şi biju- Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,[va rJnaăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea mărfei dar şi de un serviciu nromDt şi onest.