s \TNERI 18 FEBRUARIE 1883 ABONAMENTELE ^rntosti {ara, pe an . . . . 40 lei > pe 6 lnnî. . . 22 lei , pe 3 Innt. . . 12 lei |rn atrein&tate pe an ... 60 lei Administraţia, Oalea Victoriei INr. 33. dementele ee priimesc la Adminiitraţle. I (ni Capitală 10 bani număra Districte 15 bani număra fol .1 ÎB TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL Vin.—No. 38 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linii 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . . 1 50 > , II .... 2 50 Inanţnrile ji inserţiile se primesc Bncnreştl, la Administraţia ziarnlnl ii Vlena, la binrourile de annntnri Heinrii Schalek, Wollzefle 12;—1. Oppelik, Stnbeb-■tein 2;—Paria, C. Adam, rne CIdmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate do ae primei Manuscrisele neimprimate ae ard. Bucureşti, 17 Februarie 1883 dna. (*• ■M: toj .te ilipiei M m/a™ Prevenim astăzi pe lectori despre mică manoperă dibace a Regimu-i. de a scăpa uşor de urmărirea puică dupe cunoaşterea resultatului Jlţinut in cestiunea Dunării, in care, , re cum a declarat’o „Românul “ incă Vin 6 iuniu 1881, guvernul „a ştiut a facă Austro-Ung ariei couce-iuui îiemerite şi la timp,“ cari e traduc astăzi in resultat desastros lentru drepturile Statului Romăn. Vvem să asistăm, indată dupesever-n-ea lucrărilor Conferenţei de la Lon-ra, o expunere a situaţiunii din partea uvernului, ce, dupe obiceiu, o face Camerilor întrunite in comitet serei; şi imediat majorităţile sale se r întoarce la cercetarea din nou propunerii de revizuirea Constitu-ifimii. Cu chipul acesta ori-ce impresiune ravă va lăsa in Romăni resultatul eliberărilor de la Conferinţă, ori-ce mară indignare se va produce in late inimele contra spiritului trădă->r care a condus interesele romă-eşti la un desnodămănt atăt de cum-lit, se va şterge,—crede Regimul, idecănd mintea poporului dupe aceea copiilor ce se distrag de la lucrul iipe care plăng printr’un altul mai urios,—se va şterge in preocupare ce naturalmente deşteaptă in le-care proiectata sdrobire şi a re-■ inului parlamentar, prin sfărâmarea olegielor electorale actuale şi cople-irea lor cu ţărani. Fatalmente vin una dupe alta toa-e nevoile asupra unei societăţi care iu mai are consciinţa de sine, care a remas la discreţiunea puterii ără control. Regimul este pătruns despre aces iJevăr şi acum se silesce să impli-lească repede tot ce-i dictează in Kresul, pănă există incă starea a-'dastă de piroteală, produsă de de-I: noralisarea generală. SApoi măine poate să se trezească bmţimăntul public, căci toate mijloacele de acţiune propriă ii vor fi âiate şi el injugat la carul dictato-al al regimului Absolut. Vedeţi ce simplu şi căt de funest: evisuirea agitată in prevederea adunării Conferinţei, suspendată apoi ]0Snâ dupe resolvarea cestiunii Dublării şi reluată pentru inchiăia-lea lucrului in Absolutismul guvernului. Ce ar putea face cineva, in stare normală de lucruri, in facia unor procedări aşa de criminale, ar fi ia-aăşi simplu, ar fi darea in judecată iu unui guvern ce a perdut un interes mare naţional ca Dunărea, sau respingerea lui de la putere cu blam pentru că patronează propunerea de revisuire, cu intenţiuni rele. Dar iată lucru care d’o-cam-dată, — şi din nenorocire tocmai la terii ura ferului,—nu se poate face. Oposiţiunea, in lipsă de putinţa de a face se aducă la iveală pe dată iroba trădării, actele diplomatice in estiunea Dunării, in lipsă de număr îndestulător spre a exercita cu efect controlul naţional, este redusă a sta in Cameră cu măinele incruţişate şi a privi cum se strecoară, printre degete murdărite in gheşefturile şi ja-urile permise de guvern, bila de a-)robare a purtării sale, şi cum cu densa se transmite străinilor interesul românesc ! Oposiţiunea are in Camere rolul cel mai ingrat, cel mai mărginit. De aceea cată să se concentre atenţiunea publică şi toate forţele in alegerile viitoare, pentru ca să se dea lupta supremă, pe calea legală, acestui Regim cumplit. Daca nu prudenta judecare a interesului fie-căruia, fie numai instinctul de conservare a suveranităţii naţionale in faţa puterii căzută in Absolutism, să unească pe toţi aceia cari au incă in mănă soarta lor in colegiul I, II şi III, şi inteligenţa de a inţelege situaţiunea. Trebue să se inţeleagă, acuma mai cu seamă, interesul de a se face sacrificii reale şi a se opinti, pe căt au mai remas forţe de resistenţa in colegiele electorali. Ar trebui să cugete, chiar şi acei căţi-va speculatori de vot, că daca pănă in momentul de faţă însemnează ceva votul lor in colegie impăr-ţite pe interese, şi prin urmare pot să impună condiţiuni guvernului drept votul ce i’l dă, măine insă, dupe copleşirea cu ţerani inculţi a colegie-lor, unde numeral acestora va decide, nu se mai alege nimic chiar de dănşii, votul lor se va perde in no-molul de voturi inconsciente care se vor da după porunca stăpânirii, şi guvernul le va întoarce spatele, ca unul ce, prin neconsciinţă, devine singur stăpânul colegiului. Trebue in fine toţi cu totul să işi deschidă ochii, căci Regimul ţinteşte Naţiunea la mir şi cu aceasta din urmă lovitură a Revisuirii Constituţiei se sfirşaşte viaţa ei liberă, spre a incepe aceea de jug. Iar căt pentru Dunăre... constatând incă-odată lipsa de elemente de re-sistenţă in Camere, cu groază ascep tăm momentul comunicării resultatului conferinţei şi decisiunea majorităţilor guvernamentali favorabilă interesului austriac; afară numai daca, ca ofect al preceptelor liberali nu se vor ivi niscai curente popula-la uşele Camerelor, spre asgudui şi împrăştia trădarea. A ' D SURI TELEGRAFICE Paris, 27 fevruarie. — Se telegrafiez! din Londra ziarului „Le Temps:" Unul din protocoalele conferinţei va conţine o declaraţie a delegatului Austriei in coprinde-re câ, in cauza unei disolvări a comisiunei mixte, Austria nu ’şi va face un drept din reprezentaţiunea sa in aceasta comisiune spre a revendica oare care drepturi asupra Dunărei de mijloc." ..... Le Temps" zice câ in condiţiunile in care a fost făcuta această declaraţie, ea are o mare importantă şi se speră câ ea va aiuta a impraştia cel puţin in parte temerile României. (Cum nu 1 „Culcaţi-ve, adică, do urechia aia" N. R.) ' Aceaşi depeşă conţine că nu se prevede nici o greutate asupra chestiunei prelun-girei puterilor Comisiunei Europene din Galaţi. Vieun, 27 fevruarie. — Se telegrafiazâ din Lemberg câtre „Noua presă liberăf că Societatea agrară â primit o comunicaţie confidenţială anunţând că Guvernu, din cauza unor consideraţiuni politice, a dispus a suprima oprirea importârei vitelor din România. Berlin, 27 tevruarie. — Archiducele Rudolf al Austriei a sosit azi; a fost primit cu multă cordialitate la gară chiar de către impărătu Wilhelm, care a condus pe Archiducele moştenitor la trăsura sa pănă la Castelu Imperial, unde a fost indată salutat de către Principele de Galles sosit luni spre a asista la serbările ce au să se celebreze cu ocazia nunţei de argint a Principelui Imperial, care a fost amânată in urma morţei Principelui Carol de Hohen-zollern. Roma, 27 Fevruarie, — Eri, in cursul serei, trei bombe a izbucnit d’o dată, una pe piaţa Quirinal, alta in vestibulul palatului Chigi şi a treia pe piaţa Veneţiei. Aceste explosiuni n’a avut nici o consecinţă de regretat. Zgomotu circulă câ câteva arestări au avut loc in astă noapte. I n fo rmaţi u n i Consiliul medical superior al armatei se intruneşte :Ji juoi, la ministerul de resboiu. Aseară, d. loc.-colonel Argintoyanu a ţinut o conferinţă la Cercul militar. Conferenţiarul a vorbit despre necesitatea creărei unui ziar militar, a cărui redacţiune să fie încredinţată unui corniţei competinte şi care, ocupăn-du-se de armatele celor-l’alte ţări, să nu lase la o parte studiul armatei noastre proprii. îndată ce d. I. C. Brătianu a sosit ieri de la Fiorica, s’a ţinut un consiliu de miniştri supt prezidenţia sa, de la orele 11 pănă ia 1 şi jura., adică două ceasuri şi jumătate. După cum află Indep. roumaine, miniştri s’ar fi ocupat de cestiunea libertăţei presei. ’I-o fi jenănd presa, nu’i vorbă, dar n’au încotro. Aceia care, aflăndn-se in opoziţie, au ştiut să abuzeze de această libertate şi să treacă toate mărginele licenţei, să in-ghiţă acu la noduri şi să rabde, lăsând şi pe alţi să se j folosească de lumina tiparului. Asemenea, in ce priveşte măsura ce se zice că sar fi luat d’a se opri la poştă distribuirea ziarului Poporul, noi o condamnăm ca arbitrară şi ilegală, sfătuind pe guvern să nu dea exemplu unei asemenea flagrante călcări de constituţie, căci poate va găsi mulţi imitatori. CRONICA D. Ath. Demetrian, directorul prefectura judeţului Ilfov, este autorisat a lua parte la lucrările consilului de revisie al re-crutaţiei pentru contigentul anului curent, in locul d-lui prefect C. Creţeanu, care se află bolnav. # D-nii: Gr. Georgescu şi G. C. Iarca nunt numiţi in posturile vacante de subcomisari pe lângă poliţia Capitalei. # Ministru de finanţe a prezentat corpurilor legiuitoare un nou proiect de lege pen- tru organizarea şi administrarea Regiei monopolului tutunurilor. Acesta este al treilea proiect privitor la regie, din câte s’au prezintat la interval de doi ani de zile. Proiectul din 1881, votat şi de Cameră şi de Senat, stă şi astăzi nesancţionat, din cauză câ nu’i convine directorului regiei (parca legile se fac in vederea persoanelor, ca să placă adică cu-târui sau cutârui individ, iar nu in vederea intereselor generale); al doilea proiect votat de Cameră in sesiunea asta, fără discuţie şi prin surprindere, şi care era pe pofta inimei puternicului director, întâmpinând opoziţie in Senat, a fost retras de guvern. Acuma ministru vine cu al treilea proiect! Căt are să ţie acest balamuc legislativ ? Patentări de clasa I şi H sint convo_ câţi pentru zioa de 21 curent, ca s’aleagă un sindic in comitetul bursei din Bucureşti. * Un furt de 28,000 Jei s’a săvârşit ieri in prejudiciul d-lui S. E. Cohen. Autorul furtului este un Take Mitulescu, care se crede dispărut din capitală. * D. N. Budişteanu, fost membru de tribunal. a fost numit preşedinte al sectiunei a III de la tribunalul Ilfov, in locul d-lui Cerkez, care a ocupat locul de preşedinte de la secţiunea a IV, lăsat vacant prin înaintarea d-lui Maca. * D. N. Pană, profesor de limba română, cursul interior, şi de limba latina la clasa IV, de la lieeul din Berlad, s’a confirmat definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucţiunei. * D. Anton N. Boruzescu, fost institutor la clasa IV, şi director al şcoalei No. 1 primară de băeţi, din Târgovişte, actual revisor şcolar in judeţul Ilfov, cum şi d. Ilie Baican, absolvent al facultăţei de litere de la universitatea din Iaşi, actual institutor la clasa IV, şi director la şcoala No. 1 primară de băieţi din Giurgiu sunt permutaţi, unul in locul altuia, după consimţi-mântul d-lor reciproc. * D-şoara Irina Vlâdoianu, institutoare pro-visorie la clasa II, de la şcoala No. 1 primară de fete din culoarea Galbenă, din Bucureşti, şi d-şoara Ecaterina Gheorghiu institutoare provisorie la clasa III, de la şcorla No. 1 primară de fete din Craiova, sunt numite definitiv in posturile ce ocupă. * Iată cum s’a fixat de Cameră lefurile profesorilor : 80 lei pentru invfiţâtori rurali 200 pentru institutori : 280 pentru profesori de gimnazii : 360 pentru cei de licee, ieminare etc. ; 500 pentru cei de universitate ; 200 pentru profesori de limbi facultative, religie, desemn şi caligafie ; 150 pentru maeştri de muzică şi de gimnastică. * Guvernul va cumpăra, se zice, proprietatea d-lui Urechia de la Copou, situată lângă Iaşi, ca să instaleze intr’ânsa şcoala normală. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţei de ieri a votat împrumutul de 30,000 lei, al comunei Piatra, judeţul Neamţu. Interpelarea d-lui general Florescu s’a amănat lipsind interpelatorul. S’a votat proectul de lege relativ la desfiinţarea porturilor france Brăila, Galaţi şi Constanţa. Camera In şedinţa de ieri, D. Roşianu, a citit o declaraţiune a d-lui Sihleanu, privitoare la espirarea mandatului său de deputat. D-sa nu poate continua mandatul de deputat fără a fi in contrazicere cu constituţia. D. prim-mins-tru zice că fiecărui deputat ’i e permis să aibă opiniunea sa, prin urmare d. Sihleanu e liber să facă după cum crede mai bine. Camera a trecut la ordinea zilei fără a lua vre o resoluţiune. S’a luat in desbatere articolul 4 din legea gradaţiunei şi se primeşte cu un amendament propus de d. Maniu. Urmează art. 5 şi se primeşte cu un amendament propus de Cogălni-ceanu. Articolul 6 se primeşte fără de nici un amendament. ALEGERI LIBERE guvern liberal, lege liberală Ministru, O. Chiţu Telegrama d-lui deputat C. Ghika trimisă Adunărei din Adjud şi citită in Cameră in şedinţa din 15(27 fevruarie 1883. Preşedintelui Camerei Legislative Bucureşti Domnilor deputaţi, Alegerile comunale din 7 şi 8 fevruarie in comuna Adjud au ajuns o adevărată parodie. Ingerinţele de tot felul, presiune, batae, constrângeri corporale, administraţia, in unirea cu candidaţi favoriţi, n’au cruţat nimic pentru a’şi asigura reuşita. Indignarea generală este Ia culme ! Protestez către dv. căci nici ministrul nici prefectul nu mai au influenţa in acest judeţ, judeţul Putna fiind sub dictatura Voinow. Deputat, C. Ghika. Un fapt odios Ni se comunică că la 14 curent, factoriţa Maria Oaicisa, domiciliată strada sf. Ionică ar fi vendut pe o grizetă la [trei jidani din Turcia pe preţ de 20 napoleoni. In aceeaşi zi la orele 5 jidanii cu fata au şi pornit la gara Tergovişte. De mirare este cum agenţii poliţieneşti n'au simţit această mârşavă faptă. Nefâcănd decăt a înregistra aceasta, intrebăm daca este adevărat cele ce ni se denunţă, Ori in ce cas, rugăm pe parchet d’a se seziza de afacere. Un plan satanic Nu ştim intr adevăr, cari revoluţionari sunt mai pericoloşi: cei din Irlanda, cari luptă, ce e drept, cu arme grozave, oribile, dar pe faţă, sau anarhiştii romăni, cari, ca nişte şerpi multicolori, corup şi sleesc forţele naţiunii, pe subt ascuns, pe nesimţite, dar sigur. Agitaţiunile şi mişcările turbulente din toate ţările ar trebui să pună pe gânduri diferitele guverne şi să le indemne a căuta soluţinnea unei cestiuni sociale aşa de grave. Iată unde au ajuns lucrurile in Irlanda, pe cănd cabinetul britanic îşi bate capul cu afacerile altor ţări : Ziarul „Irish World" din New-York, organ al partidei revoluţionare irlandeze, intr’unul din ultimele sale numere conţine o propunere in- TIMPUL ferualîl pentru formarea unei noi şi gigantice organizaţiuni spre a combate guvernul britanic intr un mod cu totul nou. Dooarc ce Irlanda nu 'şi poate recuceri indepedenţa cu arma in mânii, se propune următorul plan pentru a combate puterea Angliei: „Cată să purtăm resboin, nu un resboin contra englezilor şi englezoaicelor, ci contra capitalului englez. Reşboiu contra palateloi engleze, resboin contra fabricelor şi de-pourilor engleze, contra navelor, atelierelor şi porturilor engleze. Modul cel mai uşor este cel mai bun spre a face aceasta. Doamna O’Lca-ry Kuh a făcut mai multe pagube prin resturnarea unei lampe de pe-troleu intr’un grajd din Chicago, de-căt stricăciunile causate de oştirea germană cu toată artileria ei in patru luni căt a ţinut împresurat Parisul. Deacea petroleul, bine întrebuinţat, este de un milion de ori mai devastator decăt salpetrul. Pentru acest metod de a purta resboin tre-buesc 500 oameni deştepţi şi cu-ragioşi şi avem trebuinţă de 500,000 dolari pentru întreţinerea lor in companie un an de zile. 300 din aceşti oameni să ocupe Londra, 50 Manchester, 50 Liverpool, 50 Bristol şi 50 Gdasgow. Fiecare din aceşti soldaţi să’şi închirieze o cameră mobilată. Aci să’şi aducă o cană de 5 galoane petroleu intr'un geamantan şi o cutie de chibrituri. In-tr’o noapte furtunoasă, la un semnal al oficerului, să isbucneaşcă 300 focuri in diferite părţi ale Londrei şi aţiţate de o vijelie echinopţială, ele ar forma un incendiu, ce ar fi minunea lumii. Incendiurile din Moscova şi Chicago ar fi o jucărie pe lăngă un’aşa foc. La lumina acestui incendiu noi am ceti Şarta indepedenţei noastre ca naţiune !“ Societatea olimpică romană Toţi domnii, cari s’au incris la Societatea olimpică română (in număr de peste o miel), sunt rugaţi a se întruni in localul Societăţii de arme, gimnastică şi dare la semn, strada Măgureanu No. 10, duminică la 20 Febr. la ora 1 p. m. spre a se alege comitetul dirigent şi a se desbate statutele Societăţii. O bandă de tălhari Mai multe cete de tălhari emancipaţi, cutreerau, jefuiau şi omorau de mai mult timp, in judeţele Ilfovu, Argeş, Teleorman şi Vâlcea, fugind şi pribegind de colo până colo, şi spunend celor cari ’i întrebau: „câ umblă prin ţară după muncă şi hrană." De curând o ceată a comis un omor in pădurea Oracu din judeţu Ilfov, şi alta a jefuit pe bancheru Samuil Avram din Turnu-Mâ-gurele. Urmăriţi de autorităţile locale, parte din aceste cete au fost prinse, iar parte scăpând s au indreptat spre Drâgăşani. Parchetul din Ilfov a incunoştiinţat autorităţile din Vâlcea. De la 28 Ianuarie oxpiat, toţi funcţionari administrativi din acest judeţ au fost necontenit in urmărirea lor. Su-prefectul de la Drâgăşani, d. Boneiu, a reuşit a prinde câţi-va din ei in comuna Fu-inureni şi astăzi se află incarc-eraţi la Dră-gâşani. In noaptea de 27—28 Ianuarie comiţen-du-se un furt de porci in comuna Mihăeşti, ajutorii Sub-prefecturei Oeolu d. O. Nico-loscu, urmărind căzu, şi inţelegănd că ei au trecut Oltul, a trecut după ei in judeţul Argeşu şi i-a găşit in comuna Bărseşti-Ber-cioiu, unde a şi prins pe făptuitori in nu-inGr de 16 cu vetafu lor Tache Ioan, asupra căruia s’a găsit acte şi hărţii in valoare de lei 11,490. Aceşti tălhari, sunt după toate probele, din acea ceată care de curând au jefuit pe banheru Samoil Avram din Turnu Măgurele. Tot iu această comună Hărseşti-Bercioiu din judeţul Argeşu, in noaptea de 8 spre 4 Fevruarie s'a nrai prins şi tâlhaiu Nico-lae Moise cu doi tovarăşi urmăriţi pentru omorul din pădurea Oracu din judeţu Ilfov. D. locotenent Leculesu, d. Alexiu poliţa-iu oraşului Eămnicu şi sergentu major Bu-dişteanu au desvoltat o mare activitate pentru prinderea acestor tâlhari. (Gaz. Vălcci). GAZETA TRIBUNALELOR După uă depeşă a agenţiei Ilavas comu nicată ziarelor francese, d. Monnier, preşedintele Tribunalului din Blidah ( Algeria) victimă a unei tentative de asasinat despre care am vorbit in numfirul trecut, a murit a doua zi dimineaţa in urma unei perito-nite provocată de rană. * * Acum căte-va zile secţiunea I a Tribunalului civil ai Senei a judecat un curios proces relativ la nulitatea a. . . trei căsătorii de uă dată, după cererea Ministerului public. Eată a nume in ce impregiurări : Anut trecut, prin lunele lui Februarie şi August, d. Girardin, consilier municipal al comunei Montrouge, inscris al douft-zeci şi unulea pe tablou, a fost delegat de primar să efectueze cele trei căsătorii. Se vede insă câ această delegaţiune a capului comunei n’a fost regulată, de oare ce ajutoarele sale nu erau nici absente, nici impedi-cate de vre uă causă oare-care, şi prin urmare numai ele aveau dreptul să inlocueas-că pe primar. In consecuenţă, dd. Bsttini, Pelissier şi Engel. Cei trei însurăţei, fără să ştie j entru ce şi cum. s’au pomenit chiămaţi înaintea tribunalului spre a auzi zicendu-li-se că ... nu sunt însuraţi ! Dupe câte a spus procurorul la înfăţişare, se pare in adevăr că legea trancesă e formală şi că delegaţiunea consilierului Girardin ar fi cu totul neregulată. In urma pledoariilor urmate, Tribunalul a amenat soluţiunea peste opt zile. Ceea ce e insă mai comic in această afacere, este că cel d’al două-zeci şi unulea consilier municipal s’a făcut de atunci prim-ajutor al primarului şi va fi chiămat negreşit, daca Tribunalul va pronunţa nulitatea, să cunune din nou pe cei cununaţi. deja. De altă parte, unul din aceşti însurăţei . . . neinsuraţi a devenit părinte de familie ; al douilea işi aşteaptă moştenitorul dintr’un moment intr’altul: al treilea... Cât despre cel d’al treilea situaţiunea nu e tocmai aşa de gravă, daca căsătoria va fi stricată. Cel puţin, aşa afirmă gurele rele de prin localitate... îndată ce vom vedea publicată soluţiu» nea acestui interesant proces, ne vom grăbi a o împărtăşi cititorilor noştri. Isprăvile unui Poliţaiu Ni se trămite spre publicare următoarele şiruri : Ştefan Ionescu a fost anii trecuţi numit sub comisar şi suspendat pentru abateri de aci. Nu se ştie cum !au fost numit la vama Tulcea de unde pentru abuzuri d’abia a fost scăpat de puşcărie. Venind in Bucureşti s’a numit iarăşi la percepţie şi prin manopere, au nenorocii pe d-nu Pe-trescu perceptor. De asemenea prin mijlocirile d-lor Tănăseşti cofetari de la Episcopie, a putut reuşi, după reorganizareapo liţiii capitalei ca sub-comisar cl. I la o secţie din capitată unde ne purtăndu-se bine au fost permutat la secţia (24). Zilele trecute insă au mer’ noaptea in stabilimentul de cărciumă al d-lui Niţâ To-meseu, proprietar lăngă cazarma Malmezon, unde, făcend scandal, au izgonit pe toţi consumatorii. Inzioadeol Ianuarie au bătut chiar in domiciliul seu pe proprietarul Marin Trică din gropile Aristiei speriindu-i soţia şi copii. I-a spart uşile şi geamurile de la casă vfirsăndu-i o tinichea cu lapte cu doufi vedre lapte dulce, de aci Iau dus la secţie unde, intr’o odae secretă, l’au torturat chiar in faţa comisarului. Soţia suferindului şi copii ţipau pe lăngă pereţii secţiei ascultând la chinurile soţului ei. L’a ţinut arestat până a doua zi, dresând proces. l’a inaintat poliţiei, de unde au fost pus in libertate. Pacientul a reclamat d-lui general pi..-curor. 0 fată a bătutului so află greu bolnavă speriată, asemenea şi soţia lui. Tot Ştefan Ionescu, sub-comisar cl. 1 la secţiunea 24 s’a dus la proprietarul Marin Ionescu de lăngă Mlamezon şi l'a ameninţat să’i dea douG raţe moţate. Acela res-punzfind că nu mai are do căt acele raţe, comisarul plecând a zis câ are să i-o facă. Dupe aceasta au venit la secţiune doi militari reclamând verbal că li s’au furat din cazarmă nişte cisme; subcomisarul insă cu parapon pe Marin Ionescu, că nu i-a dat raţile, a trimis pe Nae ipistatul, insoţit de acei militari, şi a călcat casa făc6ndu-i perchisiţie zicGnd că poate el a furat cişmele. De aci a trimis pe ipistat şi a călcat casa comersanţilor Ioan Tănăsescu, şi Dumitru Constantin, cărciumari pe lângă cazarmă, fapte contra legii. Pe la 14 octombre de către cupeul d-lui căpitan Cucu s’a călcat un om, anume Io-niţă Dinu. Acest individ au fost dus la spitalul Filantropia de acel subcomisar Ştefan Ionescu. Acolo după 20 minute, a şi murit omul. Sub-comisarul, fâcendu-i per-chiziţie corporală, aşa mort, i-a luat banii ce s’a găsit asupră’i cari banii i-a dat la stânga. Cănd au venit rudile mortului, n'au găsit la el nici un ban, aceasta nu poate să o tăgăduiască sub-comisarul, de oare ce ştie şi alte persoane subalterni săi cari el însoţise la ducerea bolnavului. Decorări S’a conferit: Crucea de oficer al ordinului „Coroana României," D-lor: Constantin Miclescu, senator, mare proprietar; Nicolae Gridov, preşedintele camerei de comernu al judeţului Neamţu şi d. Berdescu. Crucea de oficer al ordinului „Steaoa Romăniei," d-lui Constantin Vărlan, senator ; D-lui I. G. Ruptureanu, director al şcoalei publice primare de băieţi din Tur-nu-Severin. Confirmări (le primari S’a confirmat primari şi ajutoare,- in comunele urbane notate mai jos, următoarele persoane: La comuna Vaslui. — D. N. Al. Răşca-nu, primar. D-nii: Dimitrie Vasilu şi Nicolae Gheorghiu, ajutoare primarului. La comuna Neamţu. — D. Alexandru, Popovici, primar. D-nii Gheorghe Matees-cu şi Ilie David Isăeescu, ajutoare primarului. S’a confirmat primari şi ajutoare, in comunele urbane notate mai jos, următoarele persoane : La comuna Tecuciu. — D. D. Morţun. primar. D nii : Ghiţă Popovici şi Gheorghe Petrovici. ajutoare primarului. La comuna Giurgiu.—D. Rose Rtefânes-cu, primar. I). Filache Vasilescu, ajutor primarului. La comuna Hărlău.—D. Spiridon Şerban primar. D-nii : Vasile Gheorghiu şi Anton Cugler, ajutoare primarului. La comuna Odobeşti. — D. Gheorghe I Giurgea, primar. D-nii : Gheorghe Militelu şi Ghiţă Dimitreseu, ajutoare primarului. La comuna Rămnicu-Vălcei.—D. Aico-lae Iancovescu, primar. D-nii : Costache A-vramescu şi Victor Baldovin, ajutoarp primarului. La comuna Drâgăşani.—D. Ioan Stă nescu, primar. D-nii : Costache Uiescu şi Costică Costache, ajutoare primarului. La comuna Alexandria. — D. Stan Măn-dreanu, primar D-nii : Pavel Stănculescu şi Petre H. Gancioviei, ajutoare primarului. La comuna ZiMnicea.r- D. Sterie Teo-dorescu, primar. D. D. Aughelescu, ajutor primarului. Din Districte Inundarea portului Brililei. —Citim m „Mesagerul:" De cât-va timp apele Dunării au crescut foarte mul, in căt ameninţa portul cuinuD-daţiune, d. prefect s’a pus pe lucru, a reparat digul vechiu, care şi el nu era aşa de temeinic, punfind prin spărturile lui un strat de păment galben in grosime de vi’<> 3 palme. Prin această lucrare, autorităţi i se părea că a oprit furia apei, care era cu un metru şi mai bine d’asupra nivelului terenului dintre magazii, in realitate insă apele venise şi îngheţase in câte-va rGnduri; gerul pe de altă parte ţinea strense apele, aşa că oprea inundaţia; comercianţi au mers la d. Prefect spunendu-i câ lucrările de apărare sunt copilăreşti şi că nu vor putea esista apei ! D. prefect nici n'a voit a’i iaga m seamă. Prevederile comercianţilor s’au realizat căci apele crescând mereu, ş’au făcut loc pe supt pămentu lgalben pus de autoritate şi Marţi au inundat tot portul continuă a’ inunda fiind nivelu Dunări incă sus ; s’au innecet drumu, de şi toate magaziile stau iu apă. Ce bine ar fi cănd prefecţi ar lua in consideraţie şi consiliile comercianţilor măcar in asemenea împrejurări ! fete din Buzău, s’a promovat la clasa şi directoare acelei scoale, cu care ;oo„ s’au promovat la clasa II şi III, D-n Caleria Marinescu, actuala institutoare âf nitivâ la clasa I, şi Ecaterina Dragoşe j actuala institutoare definitivă la clasa D menţionatei scoale. 3) D-şoara Zoe Popescu, suplinitoare clasa I. şcoala No. 5 de fete din Ploi pe baza concursului ce a depus in lai . rie espirat, s’a numit institutoare prov vie la clasa I, de la şcoala No. 1 de din Buzău, in locul D-nei Caleria M nescu. . (J Ari ti -# ijjp» I Ji : Ruina Sătenilor. Citim in „Armonia" din Tărgovişte : Blajin din firea lui, săteanul a avut in tot-d'auna groază de judecăţi, şi mai bucuros a lăsat la nevoe şi din mână şi din gură, numai ca să aibă pace şi bună înţelegere in bordeiu lui. Astă-zi, pentru lucruri de nimica, ’şi lasă Casa şi ogorul baltă, şi porneşte să facă „proces." Mai alaltâ-ieri am vfizut năvălind iu sala tribunalului jumătate de sat, pentru vr’o patru gutui furate dintr’o grădina desgrădită. In toate zilele procese de insultă. Asta’i ruine. Şi nu e săteanul de vină. Sunt notari, scriitoraşi şi pusderia de advocăţei care trăesc din slăbiciunea şi credulitatea bietului norod. O AVENTURA IN CALABR.IV (Traducţiune) ECOURI STREINE Anarhişti şi dinamită pretutindeni. Se anunţă din Bruxela, că şi acolo s’a-u sechestrat lăzi cu epistole şi documente, scrise mai mult in limba rusească şi italiană, din cari se vede existenţa unui întins complet anarhist de un caracter internaţional. De mai multe zile are loc un viu schimb de depeşe intre Paris şi Petersburg. Banca de joc din Monte-Oarlo era să fie aruncată in aer tot prin dinamită. Ar fi perit ca la 2000 persoane ce se aflau acolo. Se ştie că in Noemvre trecut explodase o bombă in vestibulul băncei, fără să cau-seze decăt numai spaimă. Atunci s’a arestat un Neapolitan bănuit a fi autorul conplotului. Mai mulţi compatrioţi ai sei au decis să ’l resbune aruncănd tot edificiul in aer prin dinamită. Din fericire poliţia a prins de veste la timp, a arestat pe conspiratori, găsind in locuinţa lor cinci bombe cu dinamită. Intr’o zi câlătoriam ia Calabra. -j este o ţară de oameni răi, cari nu uţ! pe nimeni, şi nu sufer cu deosebir? francezi. A ve spune prntru ce, ar fi j lung ; destul numai eâ’i ura de moarte câ nu petrece cineva de loc bine când de in mâinile lor. Aveam ca tovarăş pi tenSr cu o figură.,, pre legea mea ! câ'.|^,, poate de plăcută. Nu şpuiu aceasta ere: câ v6 poate interesa, dar fiindcă este vărat. In acei munţi, drumurile sunt foarte i riculoase. caii noştri mer geau cu multei j dă ; tovarăşul meu mergând inainte p ţjOlJ1 if« potecă ce i se păru mai practicabilă şi scurtă ne rătăci. Greşala fu a mea ; tre oare să-ine increz unui tenăr de 20 a Cautarăm, pe cat ţinu lumina, drumul ; tru prin acele păduri ; dar cu căt câni cu atăt rătâciam mai mult, şi se făt noapte intunecoasâ când tocmai ajunse lângă o căscioară foarte neagră. Intrarăm înăuntru fără bănuială ; dai să facem ? Acolo găsirăm o întreagă familie de bunari la masă, la care, dela cel dăn; cuvfint iurăm invitaţi. Tenerul meu nu . a fi rugat de două ori : iată-ne mâncăm bfend, el cel puţin ; căci, in ce m6 pri eu examinam locul şi mina gazdelor m tre. Acestea (gazdele) aveau in adevfir n de cărbunari ; casa insă ai fi luat-o di l p*8 ..ir{L'«« *Şi W . iţi* 71 u fii» w ii 531 Ull-ieM?» un arsenal : nu erau de cât pusei, pistoli După, cum se anunţă din Paris, prinţii de Orleans n’au de gănd să plece din Franţa. Ducele d’Aumale remăne in postul seu de preşedinte al Academiei franceze; dar prinţul Napoleon se pregăteşte să prăsească ţara. O ştire din New-York spune, că s’a dat mandat de arestare şi contra lui Sheridan, bănuit de complice in omorurile din Irlanda. Nici de as-tădată ucigaşii şi complicii lor nu vor scăpa de pedeapsa meritată. Duile mvet;uneiitiiliii for- s’au Prin decisiuni ministeriale, date in ma art. 14, din legea instrucţiunei, permutat şi promovat, in interesul instruc ţiunei : 1) D-na Smaranda Mihălescu, actuala institutoare definitive la clasa IV, şi directoare a scoalei No. 1 de leto din Buz6u s’a permutat in aceiaşi calitate clasa IV, şi directoare a scoalei No. 2 de fete din culoarea Albastră, din Bucureşti, in locul D nei Alexandrina Manţuleanu, permutată in calitate de institutoare defimtică la clasaIV ce s’a separat de clasa III, h şcoala No. 4 de fete din culoarea Verde, din Bucureşti rămăind ast-fel la clasa III, şi directoare a scoalei N. 4 din culoarea Verde Dna Maria Tretinescu, actuala institutoare definitivă la clasa III şi IV. acelei scoale. 2) D-na Maria Nicu, actuala institutoa re provisorie la clasa III, şcoala No. 1 de săbii, cuţite şi pumnale. Aceasta nu’rni plăcu de loc, şi vfizui t câ nici eu nu le eram pe plac. Tovarl meu din potrivă : el pare că era din l milie : rîdea, vorbia eu dânşii, şi pri: imprudenţă ce ar fi trebuit s’o prevăd voiţi insă ! era scris...) el spuse de u veniam, unde ne duceam şi cine sunt Francezi, inchipuiţi-ve numai! La nean l noştri cei mai mari, singuri, rătăciţi, de departe de orce ajutor omenesc ! Şi poi, pentru a nu lăsa d’oparte nimic i ne putea perde, se arăta bogat, pron ăstor oameni a le plăti pentru hrană de asemenea acelora ce ne vor conduct doua zi. Insffiişit, vorbi de geamantanul seu, p tru care se rugă a avea o deosebită gi şi să’l pună la căpătâiul patului seu ; voia, zicea el, să peardâ ce era inăun Ah ! tinereţe 1 tinereţe ! De plâns este versta voastră ! Cititorule, s ar fi tut crede câ aveam cu noi diamantele roanei ; şi ceea ce era in geamantan caj dădea aşa mare grijă, nu erau decăt 9 sorile amantei lui. Masa sferşită, furăm lăsaţi singuri; § dele noastre se culcau jos, şi noi in oc de sus unde măncasem. Un fel de pat proape de tavan, ridicat la şapte, opt cioare, acela era locul de culcare ce ne1 tepta ; era un fel de cuib unde se pun atârnate proviziuDile pentru anul inti Tovarăşul meu se aşeză in pat şi adoi cu capul pe preţiosul lui geamantan. hotărât d’a veghia, fâcuiu noapte mare,, şezăndu-mfi lângă el. Noaptea trecuse aproape întreagă des de liniştită, şi incepui a mfi asigura, că pe timpul când mi se părea câ ziua nu e departe, auzii dedesubtul meu pe gazda u şi pe nevastâ-sa vorbind şi gălcevindu-se; trăgând cu urechia prin soba care comun cu cea de jos, deosebii foarte bine ace cuvinte ale bărbatului: Ei bine! insftrşit. vedem ; trebue sai tăiam p'amendoui ? care femeea respunse Da. Apoi... nu n auzii nimic. wşiuiiu «ik tat ■innl vede a mi ornic decăt a c* «ni pm ki moderne - -kârit’o «felia. A Ut nu p- y.sal ■ ’tri s ta ta w % Hv "4t(l f i ■ <î„ Ce să vă mai spui ? Remăsesem d’a îesuflând, cu corpul rece ca o marino» vâzendu-mâ, n’aţi fi ştiut daca sunt m sau mai trăesc. Doamne ! numai când gândesc !... Noui doui aproape fără ar» contra lor cari erau doisprezece sau cia * N TIMPUL I pri aveau atâtea ! Şi tovarăşul m ui somn şi de obosială! A ’l striga, vgigomot, uu indrâzniam ; s’o şterg uu puteam ; fereastra nu era toc — iţ ită, dar ios erau doui câini cari lă-,1 nişte lupi... In ce încurcătura mâ i inchipuiţi-vâ daca puteţi. ; un sfert de ceas, ce mi se păru ţ§ au, auzii pe scară pe cineva, şi, ,.j, naturile uşii, vâzui pe tatăl, intr’o i o lampă, şi in cealaltă unul din 'lui cuţite. El suia scara, nevasta du-eu după uşă : el deschise ; dar, i-1 a intra, dete lampa femeei sale ; itrâ cu picioarele goale, şi ea d’afarâ şa incet, ascunzând cu degetele prea . uk- lumină a lămpii : Încet, umblă incet. *lii ajunse la scara patului, incepu să ţ aptele, cu cuţitul intre dinţi ; şi, a-t înălţimea lui—sârmanul tânftr era 3 jl0 Spate cu gătul desfăcut— luâ intr’o | cuţitul şi cu alta... ! cititorule... apucă o şuncă ce atăr-tavan, tae o bucată, şi se retra-,m a Yenit. Uşa se reinchide, lampa i'imina ei piero, şi eu râraăsei singur J flexiunile mele. c|L,m se făcu ziuă, intreaga familie veni . deştepte cu mare sgomot, precum sesem in ajun. Se aduse 1 mai jos, descris de victimă cu acea simplicitate clin care resnre acleverul. nu este cleoăt un exemplu din sutele şi miile ce se petrec. Avem dreptul de-a striga Regimului care ne impune pe d. Brătianu : Pană cănd ? *: apllS mit* i :nt s fi h i de mân- gi se servi un dejun tare curat şi dun, vâ asigur. Intre mâncări erau i claponi fripţi, dintre cari unul, — a gazda noastră,—trebuia să ’l luăm pe drum. Vâzându i, inţelesei insfârşit il acestor teribile cuvinte : Trebue să n p'amenduoi ? Şi te cred cititorule atulâ pâtrundere spre a ghici acum ce aceasta insemna Demroc. I Cil B JEti LI Sht-n REVISTA ZIARELOR ------------- ilţiuiiea vorbind de imbunătă-stării corpului didactic, işi ex-speranţa, că Adunai ea va şti [acă deosebire intre Gestiunile de vitale, şi intre cele secundare, ându-se nu generoasă, nu darnică, reaptă cătră corpul dela care a-formarea şi întărirea inteligenţei bratiunilor tinere. îomănul vede cu durere, că tiunile nu urmează intre densele politică decăt acea a egoismului ii mai asolut jfli, cari am primit toate ideile lisatiei moderne dela Franţa, pe e am măimuţărit’o in toate, astăzi edem in contra României in ces-îea Dunăreană. Aşa dar Franţa dă lecţie de un egoism politic, care trebue să’l urmăm şi noi viitor I î tt 0 I 1 lp* illli ' (România liberă se bucură, că line Camera va pune capăt unei nedrepte, confuse şi descurajare, ce apăsa asupra profesorilor, fă e a se da o cultură sănetoasă lunii, nu trebue uitat dascălul. Migenţele să fie atrase in şcoală să li se dce respectul şi recom-nsa meritată. Advocatul Fleva a utat să combată prin sofisme gra-r unea, dar Camera nu l’a urmat. Domnule redactor, In luna Octombrie anul expirat 1882, fiind victima unui furt de şapte capete vaci din cele mai bune co aveam de prăsită in proprietatea ce ţiu cu arendă pentru imbunătăţirea rasei, nu am putut renunţa Ia perderea lor care am suterit-o in nenumărate rânduri cănd mi sa (urat vite, şi punându-mâ in căutarea lor, am reuşit % le găsi in Statul Austro-Ungar prin concursul autorităţilor respective la care am făcut apel, şi ast-fel complicii furtului care au mărturisit culpabilitatea lor, deja se găsesc arestaţi acolo in număr de trei indivizi, iar autorul principal al furtului acelor 7 vaci, constatându-se a fi un Taclie Ma-lacsiescu din comuna Polovragi plaiul Novaci judeţul Gorj. Am denunţat pe dată cazul d-lui sub-prefect al plăşilor întrunite Novaci-Amaradia de Gorj, care punându-se in urmărirea numitului şi din cercetările făcute recunoscând că dânsul intr’adevâr este autorul furtului acelor vaci, a adresat actele pretinse de lege şi le-a înaintat împreună cu densul d-lui procuror al tribunalului Gorj, care nu târziu dupe aceasta am luat informaţiune că d-sa negăsind că esistă caz de urmărire, a pus pe făptuitor in libertate, iar actele instrucţiunei la dosar. Atunci, raţionamentul meu, am crezut util şi m’am presentat in persoană la cabinetul, d-lui procuror de Gorj, rugându-1 să bi-ne-voiascâ a da curs procesului ca se pot fi judecat cu acel individ şi in consecinţă a putea fi despăgubit de dauna acelor vite furate de dânsul, insă d. piocuror văzând că are vizavi o persoană, de şi armată numai de dreptatea ce are, dar lipsită de favoare şi o poziţie inaltă care astăzi singură joacă rol in lintea celor tari, m’a apostrofat prin cuvintele că sunt beat şi că, dacă nu voi tăcea, mă va pune la arest. Această o-fensâ neputând-o suferi, am indrâsnit şi am roclamat cazul atât d-lui ministru al justiţii cum şi d-lui procuror general, a-dâogănd in acea reclamaţiune informaţiile ce luasem că de către rudele inculpatului Tache Malacsiescu s’a trimis intradins un om la Târgu-Jiu, cu plocoane ca să mijlocească liberarea sa. Nu ştiu ce se va fi întâmplat in urma acestei reclamaţiuni ce am făcut, ştiu numai că d. procuror de Gorj, auzind poate că am făcut o reclamă de acest fel, pe de o parte de şi cam târziu, totuşi a dat curs procesului, care a avut de resultat că acel făcător de rele dovedit, a şi deşertat din paza călăraşilor, gâsindu-se astăzi liber, iar pe de alta d. procuror spre a’şi atinge pe deplin copul, m’a dat in judecată sub motive că prin acele reclame i-aşi fi adus calomnii, şi văzându-mâ citat de d. jude instructore " tribunalului Gorj pentru ziua de 7 Februarie curent, m’am şi presentat; insă d. jude nu ştiu din ce cauză nu a voit a^mă teroga de căt tocmai in zioa de n când m'am şi văzut asvârlit in puşcărie pe motiv că prin acele reclamaţiuni tezat a mă atinge de d. procuror, închisoarea preventiva singura lui procuror.când mi s’a adresat de d-sa cuvintele ofensatoare, a fost faţă doi juni; insă convins că dănşi nu sunt decât am amploiaţi cabinetului parchetului, nu raâ pot aştepta că vor face mărturisirea faptelor aşa cum sa petrecut. Plecat, Anastasie Demetriu Din comuna Slăvoşti, plasa Olteţul-de-Sus judeţul Vâlcea. ACTE OFICIALE Consiliul judeţului Bacău este autorisat ca, in actuala sesiune estra-ordinarâ, să se ocupe şi cu cestiunea privitoare la taxa ce s’a decis a se lua pentru trecere pe podul dupe răul Siretu. D-nii N. Apostoleseu şi Erailian Bratu sunt numiţi, la casieria judeţului Prahova, cel ăntăiu, in funcţiunea de verificator clasa I, şi cel de al douilea, in funcţiunea de verificator clasa II, in locul d-lor : N. De-metrecu şi N. Slăvâscu, destituiţi. D. Victor Dobias, fost in serviciul Statului, se numeşte in tuneţiunea de conductor clasa I, cu retribuţiunea de h personalul inginerilor şi conductorilor. Superioara monastirei a insciin-ţat imediat de acest impiu fapt pe episcopul de Huşi, şi in curând se aşteaptă să vie anchetă. „Paloda“ aflăm. [că la şcoala de băcţi No. 5 din Berlad s’ar fi ivit vre-o zece caşuri de variolă, intre „micii-dorobanţi. Atragem serioasa atenţiune a autorităţilor şcolare şi me-medicale ale oraşului, spre a lua mesuri grabnice şi decisive spre combaterea acestui simptom funest. I I . . . . ţaţă o icoană exactă a stării justiţiei şi joinistraţiei in judeţe. In cestiunea mai jos, d. Alex. Lahovari i,fiesat o interpelare d-lui fc'iţiei, care a promis jf' in curent, ârie pf am cu- suGriud ce are ca ŞTIRI TEATRALE a a-ministru al că va lua fsuri. Vom vedea. Până atunci inse constatăm din epistola de mai jos ce stare au ajuns pacinicii ceta-ni intr un stat mai rCu guvernat icăt au fost vreodată paşalîcurile rceşti. Jaf, arbitrar, cinism, insoliţii, iată ce parc a fi cuvântul de "'line al administraţiunii brătieneşti. ’ecum impunitatea in toate şi pentui ti pare a fi deviza fostului cons-rator ce ne guvernă. Administratoiii ar a fi mai mult şefi de bundei şi zile de hoţi decăt apărătorii fireşti i libertăţii şi proprietăţii. Faptul de pitala judeţului Gorj, două zile şi douâ nopţi şi ast-fel graţie împrejurărilor, ca astăzi mâ găsesc in libertate. Acestea fiind împrejurările prin care a trecut faptul comiterii furtului acelor vite, grăbesc a vi le supune la cunoştinţă ru-gându-vâ respectos să bine-voiţi a fi interpretul meu unde veţi socoti de cuviinţa pentru a’mi afla pe deplin satisfacţiunea legi, căci va fi trist socotesc se sufăr asemenea violaţiuni in detrimentul averii mele proprii, când este vorba; căci atât trecutul căt şi presentul meu pot afirma cu sufi eienţâ că m’am bucurat şi mâ bucur de o posiţiune modestă şi onorabilă in societate, plătind către Stat in foncierâ, arenzi. zecimi, licenţe, patente şi altele peste lb, mii franci anual. Reviind la faptul de ofense ce arătai mai sus că am suferit din partea d-lui procuror al tribunalului şi care a avut de scop re-clamaţiunea ce am adresat d-lui mmis r al justiţii şi d-lui procuror general, veţi bine-voi a cunoaşte că aceasta uu este imposibil a aproba, de oare-ce este ş»ut că intr’o autoritate ca a d-lui procuror sau d jude instructor cineva « îi-tcnf.if. tio maituii, uv abmetul ii* Duminică la 20 fevruarie se va da un concert de d-nu Hubsch—cunoscutul nostru artist cu graţiosul concurs al Principesei Elena A. Bibescu. O plăcută ocasie pentru publicul nostru bucureştean de a petrece o oră agreabilă—D-nu Hubsch este un artist cunoscut, şi apreciat de pu-elicul cunoscător. Iată programa SALLA ATHENEULUI Duminică la 27 fevruarie 1883 la 1 şi jum. p. m. MAŢINUI»’ MUSICALE Dată de d. Eauard A. Hubsch cu gra-ciosul concurs al Principesei Elena ^A. Bi-bescu (născută Manolachi-Kostachi) şi al Domnilor Ştefan Vlâdoiano, C. Diraitresco şi Schipek. PROGRAMMA Partea I. — 1) TRIO in Re minore. MENDELSSOHN. a. Molto allegro agitato b. Andante c. Scherzo d. Allegro approvis-cionato... Prineip-sa Bibesco, Htibşch. Di-mitrescu, 2) SERENADA pentru quartete... HAYDEN. 3. ADAGIO ŞI FINALE din Kreutzer-Sonate... BEETHOVEN. (esecutate de Principesa Bibesco şi Hubsch) 4. QUATUOR IN FA majeur op. 18,... BEETHOVEN. a Allegro con brio b. Adagio effectuoso ed appassionato e. Scherzo d. Allegro. Ultime IN FORMAŢIUNI Concertul d lui EduardHiibscli, cu concursul prinţesei Bibescu, ce era să aibă loc duminică 2 >, Societatea „Xaţ’onalâ“ de Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public asigurător, că am înfiinţat in Bucureşti, deocamdată penă la Sfăntu Gheorghe viitor, in strada Dorobanţilor No. li o Agenţie Principală, pe care am incredinţat-o D-lui M. Emmanuelle, care va primi şi încheia in numele nostru orice asigurări de Incendiu, de grindină şi de Viaţă, in toate combinaţiunile usitate. Rugăm, cu această ocasiune pe 0-nor. Public să bine-voiască a acorda Representantului nostru, aceiaşi incredere şi simpatie cu care ne-a onorat până acum Direcţiunea Generală. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curând va apare de supt tipar o bro şură intitulată : Faptele lui Radu Mihai de cănd s’a numit prefect de poliţie şi păn’azi, fapte necunoscute păn’azi. Preţul unui exemplar 1 leu. Bngetul Statului, cuvântare ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioan Ionescu (de la Brad) POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-nu A. G. Mavrus Preţul unui esemplar 1 leu. Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare si Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi douâ bucăţi de poesie preţul 1 leu. Se află de vânzare la Magasinul de mu-sică C. Ghebauer şi la toate librăriile. Vechile iustituţiuni ale României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 17 februarie 1883. 5oIo Renta Amortisibilă. . . , 5°|o Renta Română Perpetuă , 6<*|„ Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 5olo Scrisori funciare rurale. . . 7oio Scrisuri Rurale.. . . 5o|o Scrisuri fonciare urbane . . 6o[o » » » 7o[o , > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române 2501. , > Soo. cred. mob, rom. 5001. » , , Rom. de construcţii 5001. , , » de Asig. Dacia-Rom 300 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Anr contra argint. . ... > , Bilete de Banque . . Fiorini valoare Austriacă. . . . Mărci germane..................... Bancnote francese................. Unmp. Vând 93'|, 93»! t 9U/, 92 iu » 9'/, looq, 102'i2 1031/2 85' 5 86- 224--- 228- 90>„ 91 iit 102»/4 103'/2 88i|« 888/* 96»/* 97’/., IOU/2 102*1, 32- 33- 1310 1320 215--- 220- 532--- 538- 415--- 420- 240- 243--- 1 2 ’ls 1 > 2 qs 211ib 2.12 1 23 1.25- 99'Iî lOO'/a PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1862 SAMUELA. MARCTTS No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpârări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitala, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpârări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s’a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţă a biuroului meu mâ face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. . _ . Prin aceasta am onoare a recomanda s’a aillănat pentru duminica vii- j Onor. public atelierul meu artistic aranjat după systemul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa toare 27 februarie. cănd reclamă im poate (1 Însoţit de martori, de şi 1» arcU reclamaţiuni am arătat că Sg vede că mănăstirea Aduni, din judeţul Tutoba, este destinată a deveni celebră in toata Roniania piin scandalele şi fără de legole ce se petrec acolo. „Postoi i se mai şi scrie că la 10 Fevruarie a. c.- casieriţa acestei inonăstiri a bătut cumplit pe secretara monastirei, cliear in timpul slujbei D-zeesci, iu faţa oamenilor şi a lui D-zeu. Motivul bataei ar fi următorul : Se respăndise prin monas-tirc sgomotul că maica casieriţa ar fi eşit noaptea din monastirc, deghizată, şi s’ar li dus la amantul oi 0... cunoscut deja prin alte scandaluli din anul trecut; pentru care a fost aspru mustrată de superioara monastirei. Bănuind ca ar fi spus o superioarei se cretara, bătăuşă casieriţă ca să-şi resbune a apucat de păr pe secretară şi i-a dat palme in mijlocul bisericei. d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la presente j'ai l’honneur de re-commander a l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau pt pourvu d'apparoils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L'honorable public qui n'a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s'assurera facilement de la pefection de mon atelier — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction travaux â l’etat naturel etc. — On peut poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu'ă 4 heures apres midi. Boalele de gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). CnAQTIA doctor in medicină şi . | nu I In chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de Ia orele ii — 12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avCnd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciufiea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. DE ÎNCHIRIAT chiar de acum casa din curte a d-lui colonel Schina, compusă din 12 camere, pimniţâ, curte, etc., situată str. Academiei No. 13, intre ministerul de Interne şi casa Letzu. Doritorii pot lua informaţii la magasinu Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţional. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI 31 ianuarie 1883 februarie 5 5 februarie 1882. n (Monedă metalică asa (Bilete hypotecare „ , , (Efecte rumâneşti Poi-tofoliu (Efecte streine Impr. garant cu Ffec. de Stal. Fonduri publice Imobil Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Rentă Fond de reservă Diverse conturi. 27651200 17108465 7427830 77635 18370349 5352635 IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI EFTINA TEMELIE PENTRU CASE Mare deposit la D-na F. Brnzzeii & ' Calea Victoriei 55” '............." 94049655 Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. Ilsemes. Diverse conturi. 12000000 64658090 2164667 123011 15103887 94049655 MAOASIN fondat ▼ÎMI-TIBI de | Titrai Naţie i Bucureştii COLONIALE SI DELICATESEI Ce sunt nervii? Nervii mijlocitorii ori sunt cărui sentiment; toate impresiile exterioare se simt mai int£iu prin liftele. Pe cit de diferite sunt cau-jjsele, pe atăt şi fenomenele ma-Jă ladiilor de nervi. Mai ănteiu o f contracţie a nervilor, slăbire ge-nerall, impotenţă şi poluţii nocturne, slăbirea memoriei, paliditate, ochi înfundaţi şi cu margini albastre, melanholie, insomnie, migrenă, dureri de mijloc şi in şira spinărei, con* vulsiuni istorice, coostipaţie, frică fără causă, evitarea societăţilor vesele, anemie, slăbiciune, dureri reumatice şi podagră, tremurare la mă ni şi picioare, etc. Toate maladiele sus menţionate nu se vindecă aşa sigur şi pe deplin cu nici un remediu cunoscut pană acum, ca prin PRAFUL PERUIN AL D-rului WRUN (preparat din ierburi peruviane) Se garantează că e inofensiv. Preţu! unei cutii dimpreună cu instrucţiunea esacta 4 franci. Se afiă in Bucureşti la : I. A. Ciura, farmacia naţionala, strada Lipscani. In Iaşi: R. Pete-lenti, farmacia la Ştefan cel Mare şi la Fraţii Konya. In Braila: G. Kaufmes, farmacia naţionala. AGENT GENERAL Alex. Gischner farmacist, Viena II, Kaiser Iosefslrase, 14. A *'7. YIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele. necesari la menagiul casei, au importat de la 'cele mai bune case următoarele Blufuri fine. , Anlset dubla de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de lujRajona Benedictin-Bitter de (hina nntifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric, thartrenz. alb, galbin, si Verde de la grandChaitrenz Franela. turaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Vioiand Foekin Pipermlnt. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francla. lognac vieux, Cognac fin ebampagne, din Cognac. Liqnemrl tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux Renumita Mastică de Oio, Maraschino Ţuicâ Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac Rhnm şi in Klrsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, r.spagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G MOCLANU. ^SDNTCELE MAI BONE DIN LIjME.T’ premiate cu -jgQ me(^a^e Pp*Ibe 1 Garanţâ U sigură dată \\| înscris. ~ ph,i;t,f,s- = ^ OE BLAN CÂRD Ori U SINGER C Q poartă mârc# laşinâde cusut new-york. de sus a a iui Fabricai. G. NEIDLINGEH, A^ent general k 1'Io dure ferreux Ihaltârablo - Sans odear ni săfeor de fwffl d’l&dt ) SANTAL GRIMAULT & C Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofuldoe, Ouţa, Ktaehitiomu, Anaemie, Conotituţiunile lymphatice, etc., etc, N. B. — Trcbue observat Semnătura ndstră alaturafa aci pusă in josul etichetei. DESFACERE TOTALA A SE FERI DE CONTRAFACERI. 206 Pană argintar, firma Şearpele d'aur Calea Şerban Vodă No. 12, se află de vSnzare, cu preţuri foarte moderate, felurite objecte de artă lucrate Feligrand in sărmă de argint, precum : Uă tavă, una Casetă, două candile, mai multe perechi brăţări, ace de cap in formă de săbii, pusei şi păsări, cercei, deosebite modele, colete, călimări garnite in pietre de smarand, robin, mărgăritar şi diamant, precum şi zarfuri şi mai multe lucruri de argintărie şi bijuterie. Rugăm pe onor P. s<5 bine voias-că a ne onora cu presenţa d-lor spre a vizita acest Magasin, de oare ce se ivesc rare ocasiuni pentru objecte de o asemenea artă. / NrB ~ Ne devmnt etir consul eres cemme preţarts [pari Aut un oue ies Flncansde PUnle» «ui prtsenUront un CACHE? D'ARGEHT REACTTF. te A la parii* mftrteure flubouenon. et U sbautturccl Arsaont, PETRACHE IOAN tnnapjrfilTtri la alte familii distinse, vorbiud franţuzeşte şi englezeşte studiate in străinătate, şi predând asemenea şi lecţii de Piauo demoise-lelorFare n au atins un grad do perfecţiune; doreşte a intra intr'o familie distinsa, pentru una sau dou6 eleve bino crescute. Un Agronom român cu theoriă ( practică mare, cu bune recomanda care au administrat mai multe mo mari, caută un loc de administrai comptabil cu leafă, provision sau tovărăşiă. Doritorii sunt rugaţi a la Redacţia acestui ziar. se adro De închiriat de la Sfilntu Gheorghe viitor 1883, casele din calea Plev-na No. 12, in care locueşte actualmente d-nu advocat Triandafil. Doritorii să se adreseze la d-nu OTON )IAT Casele din Calea lin I Victoriei No. 82, lui Militar, cât şi cele 8 Doritorii se vor adresa la Umbrei No. 4, dimineaţa Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brutaru, No. 1. ŞIJŢU Otel Union Tipografia k. Miulescu, sala Theatrului Roasei, MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER 24704685 25106334 24600770 24658020 7882886 7996098 7943161 5327272 21068417 21246787 12204894 12191469 824700 824700 227237 227297 39240 60312 288933 288933 42949641 40855288 142734564 138782500 12000000 12000000 288933 288933 83272710 82924400 1848844 1848844 118356 135076 45205721 41585248 142734564 138782500