sfjOT 17 FEBRUARIE 1883 Adniiiiistraţia, Calea Victoriei Nr. 32. ANUL AL VIU.—No. 37 ABONAMENTELE ,U ^î'i ţw »n . . . , pe 6 Ioni. . . . pe 3 tiuit. • , trcinilate pc an . ; antale »e priimesc I» Administraţie. 40 lei Ti lei 15! 'el 60 lei I .pitală 10 bani număra ! Hstricte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia, 3C/litere petit pag. IV. 80 " j Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. [II .... 1 50 . » II .... 2 50 iHHnţnrile gi inserţiile se primesc BncnreştI, la Administraţia ziarului ia Vienu, la biurourile de anunţuri UeiDril Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. 1 ;t IU r Aflăm cu cea mai mare părer F pfu moartea d-lui Nicolac La ,\.tri im i tai «lin viată ori -Marţi] Februarie 10 ore seara. Ruposatnl aparţinea acelei voi im noneratiuni de oameni care impus sau r6C0. Regimului nepăsător, care a părăsit mandat de prefect ; şi aceasta am susţi-această ţară haitei ce-o mănâncă ş’o nut’o, pentru că cu toţii ştiam că actualul curupe. Cănd împilatorii şi abuzato- nostru prefect nu voesce oameni indepen-rii nu s ar acuza din vreme ’n vre-1 den^’ c* doresce si impună colegielor elec- me in’re dSnşii, nu s’ar certa pentru TT'6’ PT?nmpUDe judetului’ , -j. „„„ ■ „ 111 căt dlntrun venit al Comunei care nu loit, cea mai mare parte dintre fap- U sui0 de eat la 160,000 pe an, D-sa cetele lor ar remănea necunoscute, re să se cheltueaseă numai pentru poliţii sau cunoscute numai de victime, ca- 40,000 lei, ca să poată pune patru comi-ri se vede că n’au glas, nici ascul- sar*> Pat'u eub-comisari, gardişti de zi; are in ţara binecuvântată care tră-1 Sardl?tl de noapte, şi cât de mulţi alţi funcţionari ; şi aceasta nu pentru că este de trebuinţă pentru siguranţa oraşului, ci penii. C. Racoviţă. D-lor deputaţi, daţi-mi tru că voesce si vrre teroare voie mai nainte de a intra in desvoltarea oameni. interpelărei mele, a declara că nu de azi Noi ne am zis : dacă vom avea la Coana onoarea a cunoasce pe onor. D. Chiţu. munâ oameni independenţi, ei vor respin-Sunt 20 de ani de cănd ’l cunosc. Şi in ge toate aceste pretenţiuni ale prefectului timpuri grele şi in timpuri bune l’am cu- şi ast-fel vor face ca să rămână mai mulţi noseut pe D sa ca om liberal, şi azi, sunt bani din veniturile comunei pentru a se sigur, că d-sa păstrează toate principiile | întrebuinţa in îmbunătăţiri folositoare oraşului. pun asemene a manopere prefectul a putut să vire teroarea şi spaima in acei nenorociţi oameni. D. prefect a început dar si cheme la d-sa pe acei oameni cari ficeau parte din comitet şi a le zice ; ce fel ! d-voastrâ faceţi adunări ? Dar nu vedeţi ci d-voastri demoralisaţi pe alegatori, pe cari eu i-ain disciplinat; d-voastri voiţi a-i scoate din această disciplină. Daci voiţi si fiţi aleşi, veniţi de vă înţelegeţi cu mine. Aceste propuneri insă au fost respinse, cici noi voiam să inaugurăm libere alegeri, mai ales ci aveam înaintea noastră un şir de alegeri : alegerile consiliilor judeţene, alegerile Constituantei şi alegerile Camerei. Noi am voii si traducem in fapte cuvintele zise aci de d. N. Ionescu : lăsaţi alegeri libere ; lisaţi ca poporul si se pronunţe. Daca el nu va voi revizuirea Constituţiunei astfel, se ve rosti. Ei bine, d-le Ionescu, noi am voit si aplicăm ceea ce ai zis d-ta, dar am fost opriţi. D. G. Cantili. Cu ce se dovedeşte acestea ? Căci a afirma nu este a dovedi. D. C. Răcoviţă. In urmi, văzând ei peste 250 de alegători au răspuns la apelul nostru, luind parte la adunarea noastră, d. prefect a trebuit să caute alte expediente, şi iata ce s’a intimplat : In ajunul alegerilor, primarul actual, care era primar şi atunci, a convocat şi el o altă adunare făcând o înştiinţare, tipărită pe hârtie roşiă, pe care a adresat’o către alegători. Iată acea înştiinţare : „Toţi d-nii alegători pentru consilierii comunali, sunt rugaţi a bine voi si se întrunească in ziua de 18 Ianuarie curent ora 7 seara, in localul şcoalei No. 3 de bieţi spre a se discuta asupra alegerilor viitoare. pra alegătorilor, in cât acest semn o f care trebue si strălucească pe peptu. tuţilor cetăţeneşti, au picat şi pe niş i cunoscuţi, pe nişte oameni neinsemn nişte cărciumari de mahala. Şi ce es trist, unul dintre aceşti medaliaţi, ct luni înainte, a fost condamnat la > luni de închisoare pentru eschrochene mele Bău este Chiriac Sauli ! Cu i dar ne am intristat atunci pentru int inţarea ce se face cu acest semn de tincţiune. Ne am intristat, căci am }• că aceasta se face spre a crea bătăuşi ,llU iiittf : F BU id Jlsi Al. C. Pătărlăgeanu şi spaima in In şedinţa de ieri s’a comunicat de d. Stătescu, ministru do justiţie, decretul prin care se prelungeşte sesiunea corpurilor legiuitoare, pfinăla 28 februarie. S a comunicat asemenea de d. Lecca, ministru de fînance, mai multe proiecte de legi. S a votat proiectul de lege relativ la transacţiunea dintre stat şi d. Scafeşi. Camera In şedinţa de ieri, D. Dabija a depus un proiect relativ la concesiunea unei societăţi române, pentru navi-gaţiune pe Dunăre. D. Burileanu a rugat pe ministrul de interne, ca legea pentru consiliele districtuale să se promulge. D. Chiţu a anunţat că legea va fî publicată cu o lună înainte de alegerile judeţene. Reincependu-sc discuţiunea asupra că d-sa sale liberale, precum asemenea şi despre mine, cred că onor. D. Chiţu nu poate zice că m am schimbat vre-o dată. Am fost liberal, sunt liberal, şi voi muri liberal. Mai declar, D-lor, ci nu cestiuni ; personale, că nu cestiuni de di-te jos tu ca se mă sui eu, m’au impins să fac această interpelare. Dovadă că de 7 ani de cănd guvernul liberal este la putere, D-voastri nu m aţi văzut nici primar, nici membru in consiliul permanent, nici ocupind vre-un post oare-care. Ceea ce mă silesce insă să fac aceasta interpelare, este o cestiune liberală, o cestiune de principii. Vă rog dar, si nu credeţi că m’am interesat de a fi ales primar ; căci aşi fi putut de multe-ori să fiu ales primar, dar nu am voit, şi ci din causa aceasta mă scol acum contra alegerilor comunale de la Tecuciu. Nu, D-l°r, ‘‘«ea ce mâ face să fac această interpelare este că am văzut că la noi in localitate lucrurile nu mei liberale. D. Prefect nu vrea nici odată ca să fie majoritate de oameni independenţi la Comuni, ci lasă a se alege o minoritate numai pentru formă. D-sa chiamâ pe cei-1-alţi şi le zice: eu voesc să faceţi aşa precum zic eu, şi aşa să şi face; căci minoritatea nu poate alt ceva de căt să protesteze. Acestea zise, intru in cestinnea lirei mele, care este aceasta. Cum s’au făcut ingerinţe la alegerile comunale? Cu administrează judeţul Tecuciu? Voi incepe ăntăiu, D-lor, cu comunale. D-lor, s a tăcut apel la alegători ca să se intruneascâ cu toţii la şcoală, unde să ne putem spune care este dorinţa noastră, ce trebuie să facem, şi ce persoană trebue să alegem La acest apel a răspuns tot oraşul şi s a ales un comitet de 25 persoane care să hotărască cine trebue si fie ales la Comuni. In acel comitet de 25 nu erau numai oameni din cutare sau cutare partid ci din toate partidele ; căci ne am zis că n cestiuni comunale nu trebue si facem g după principiele I f COnsiliul coraunal cai'e ’> vom | aicge sa ne compus din oameni cari să se ocupe numai şi numai de interesele oraşu-în erpe | lui, iar nu de a face politică. Iac apel la onor. d. Fulger şi la d. Ko-m se | galniceanu, cari au vizitit oraşul Tecuciu. să spună in ce stare este acest oraş. D. lulger venind dela Galaţi, când a văzut oraşul Tecuciu a declarat că Galaţul de şi are un venit mult mai mare, nu a putut progresa atât de bine ca Tecuciul. Şi chiar onor. D. Chiţu, cănd a venit la Tecuciu, a constatat că acest oraş merge spre progres D. In faţă acestei înştiinţări, noi ne am zis : primarul poate convoca po alegători când sunt alegeri de făcut : dar să’i convoace ciad el singur este in joc, cind el ingur este interesat, pentru că bine voiţ a observa, d lor, că primarul nu este numai capul unei Comune, ci şi agentul direct al guvernului, şi ast-fel fiind am protestat şi noi atunci şi iată cum fa-cel venerabil bătrân, fost membru al Divanului ad hoc, s’a adresat către alegători : alegerile Văzând că legea comunala actuală, aşa cum s a votat, dă drepturi foarte mari alegătorilor nu numai de a alege pe consilieri, ci de a alege şi pe capul lor, pe pa-rintele oraşului, noi, alegătorii din Tecuciu, ne-am gândit cum să facem ca se a-legeni in consiliul comunal oameni cu multă greutate, cu multa independinţă, cu mulţi durere de Comună, şi cari să poată lucra pentru binele Comunei, şi pentru aceasta ne-am întrunit la un onorab şi ve- I “T*’/ chiu representant al Divanului an-hoc |. / P 6Xte’ s’a dat in judecată vre-o 60 hol, ia i de comercianţi cari „Onorabili domni concetăţeni: „Pentru respectul drepturilor noastre, in vederea aplicaţiunei noei legi comunale, ne-am întrunit şi am ales un comitet care si vă propuiâ candidaţii meniţi a compune consiliul comunal viitor. Mie mi s’a dat onoarea de a presida a dunarea ca cel mai bătrân, asemenea şi comitetul in întrunirea sa. Departe de a fi respectaţi in misiunea noastră, D. A. Pâtărligeanu, actualul primar al oraşului vi convoacă pentru astă-zi 18 ale curentei in localul şcoalei de bieţi No. 3 spre a chibzui asupra alegerilor de care e vorba. Precipitarea dar a d-lui Pătărlăgeanu, ca şi scopul in sine, se poate uşor deslega de către ver cine drept cugetând. Prin urmare faptul procedârei, şi mai ales cănd emani de la acela care ţine in măni forţa autorităţii comunale, neputân-du'l privi de căt ca o violaţiune de pe loc in exerciţiul dreptului consacrat prin noua lege, cred de datoria a vă declara cum ci misiunea cu care am fost aclamat in adunare o consider terminată nevoind a deschide uşa surprinderei. Mulţumindu-vă (cu recunoştinţă despre onoarea ce ’mi aţi făcut şi cu această ocasiune.“ Ioan Crisanti. D. dată. Prefect insă pe dată ce a aflat că s’a | ales un asemenea comitet, a inceput să intimideze pe acei oameni, şi să le spună că ' va da in judecată (sgomot). Da, d-lor, a fost un timp când sub di- au fost şi închişi, in căi D. 1. Ionescu (de la Brad). Eu nu am înţeles nimic[dintr’aceasta. C. Racoviţă. Aveţi să înţelegeţi in Se face adunarea. Aci si trimit toţi agenţii municipali spre a insulta pe toţi acei betrăni din oraş, cari se adunaseră, spre ai insulta cu cuvintele cele mai triviale. Aceşti agenţi erau plătiţi de d injura pc oameni oneşti, a batjocori principiile cele mai sacre in căt 'ţi era scârbă să ’i auzi. Atunci, fiind-ci d-lui prefect ’i era teamă ca nu cum-va să ,e aleagă oposiţi-unea, după ce a încercat toate intimidările, după ce a mers păni a lua icoana din părete şi a zice : vedeţi această sfilntă icoană, de nu veţi vota cu mine vai vo 1 fără ca să nu poată intimida pe alegători ; atunci, zic, nu ştiu din ce întâmplare, nu ştiu cum ese un decret cu data de 18 ianuarie şi o ploae de medalii de aur se revarsă'asu- tru alegeri .„Văzând dar atâta ilegalitate, vâzănu s a forma, biuroul de către oficeri din iţ orăşenească, văzând că acea baionetă $ ligcnti pe care noi am infiinţat’o cri ci are sa ne apere când vom ti Iov > libertăţile noastre s’a întrebuinţat astă contra liberilor alegeri, eu am tost j i la votarea prepunerei de revizuire stLfc pentru desfiinţarea gardei orăşenesc!ii această baionetă inteligentă nu mat astâ-zi alt ceva de cât a se intrebuiti U mijloc electoral, ca mijloc de a demoîi pe alegători. tt.Ce s'a mai intămplat? Cu doăzileisl te de alegeri s’a făcut o preumblare >:& tară pe gerul cel mai mare. Şi cine a: gardiştii ? Credeţi că erau oameni cu i.k tuce ? Nu ; pentru ci aeeştia tot-d’aif sunt lisaţi la o parte sub cuvânt că amploiaţi, etc ; dar erau acei sărmani lucrează câmpul de dimineaţa până s oameni mai mult goi, desculţi, cari tr-11 rau ca varga, fiind ţinuţi in gerul cel^ mare 4, 5 ceasuri ca să facă exerciţii i) tare. Întreb ce nevoe era de a se fad mijlocul iernei exerciţii militare, de că mai aceea de a ’i inspâimânta că, dac vor vota după ordinul prefectului au s scoşi la exerciţi in toate zilele. Iată ce insemnează astâ-zi baioneta ţ ligentâ pe care noi am votat’o cu 1 credinţa. Sunt dar mulţumit că am p şi eu cu votul meu si contribuesc la fiinţarea acestei baionete inteligente ; in definitiv aceste baionete inteligente este teamă că au să se periecţioneze A oti pa mult de cât baionetele care apăr ţearn *. vai pentru ţara aceasta (întreruperi). Cu toată forţa publică, cu .toată polp 152 alegători s au abţinut. Onor. D. Tep laDiHtdi chiu zice ci 3 o telegramă veniţi, peni in|i ca si arate că eu nu am dreptate si faci aie cei mai ceastâ interpelare. Ei, D-lor, asemeni kjs. ■ i'ts ii *; te bl) |'iiu. r-Sillll ® * te m grame se pot lesne fabrica şi sciţi binel wctt. ' cine sunt iscălite : de agenţi electorali, I oameni necunoscuţi, oameni cari strig : I riţi, hoţii, tâlharii, mai naiute ca eu si4 desvoltat interpelarea şi să fi auzit ce I eu de zis. Când mă voi duce a casa poî eu tâ vă trimit duzine de asemenea te j grame. D. Teriachiu, care a fost num tru, scie cum se lac aceste lucruri (sp mot.) D. A. Teriachiu. Cer cuvântul. D. C. Racoviţă. 8a venim acum la s temui care se urmează. Noi, D-lor miniştri, ve declarăm că mai avem libertate. Eu aci votez cu D voi tră de buni credinţa, fiind-ci sciu ci D-voastrâ sunteţi de buni credinţă, suit cu bourul in trunte şi sunt roşiu nu i i azi, nu de zece ani ; ci de două-zeci ’i ani ; ceea ce văd inse ci fac agenţii D- W la noi, mă face si cred ci D-voastrâ aveV unele principii, iar agenţii D-v. altele, j ii D-voastră aţi dat acestui prefect o put» re aşa de mare, aşa de discreţionară, cât nu numai la Tecuci, dar şi la Focşa:! se simte puterea prefectului nostru, păi chiar şi la Galaţi. Nu vedeţi ci la Focşai acel oraş liniştit altă dată de care se z cea : la Focşani si mergem: acolo unde fost sediul comisiunei centrale, acolo unu au luptat toţi bărbaţii însemnaţi ; acolo a: se luptă om cu om partidul liberal. Oai D. liilănescu nu e liberal? D. Robescu n e asemenea liberal ? De ce dar om cu od: frate cu frate se lupta pentru a se ucide D Este o mâni de fer care din alt judeţ ; iutins ghiarele sale pini aci, voiud sa per feeţioneze sistemul adoptat şi in alt juueţ precum s’a perfecţionat ia Tecuci. Puteţi st puneţi măna pe acele ghiare, dupi ţipeteh cari le auziţi in fie-care dimineaţă de la i mulţime de oameni. Oare de ce nu trimb teţi D-v. acolo o anchetă ? Sunt inspector: cari s’au trimis in toate judeţele; numai la Tecuci nu poate veni nimeni; acolo e o. graniţă a inspecţiunilor. Numai D. Rosetti şi ’mi pare rău că nu mai este pe aceste bănci, numai T-sa a avut curagiul de a l» * * ' . ' iţe pe D. Panu. Daci ar li mai stat «• etti la guvern, nu cred ea s’ar li fcetrecut scenele ce le am văzut acum. . s a bătut un proprietar mare D. Ni-iTurculeţ de către amploiaţii ndrni-Bivi • est om s a plâns, a strigat pes-locul, dar nimeni nu l’a auzit. S’a ■ lin mijlocul drumului un domn Vasi-imeni insă n’a putut zice nimic, căci ■o e băgată in toţi. Toate casele sunt liste de sergenţi; ori cine intră la bâtrâ-li santi trebue să fie seiut, şi de aceea este incoujuratâ de sergenii. Fie ca n noi suntem insemnaţi, şi când eşim pe uliţe suntem flueraţi din sergent in n| nd a trebuit să plec de a casă n’am nici nevestei mele până seara. Seara gata de plecare am vfizut sergenţi in •ţj; casei, am trimis trăsura la poartă, şi J i am inlâşurat in manta ca să nu fiu scut. Când in am urcat insă in trăsură ijje gent a -i tlijfl aprins un chibrit şi m’a in ochi. Atunci am intrebat ce are line şi mi s’a răspuns : avem ordin să azim, să vedem ce laceţi. In timpul ,i Uatargiu, credeţi-mă, nu am suferit te persecuţiuni. Aici suntem alături cu oastre pentru principiale D-voastre, şi |> suntem trataţi mai rău ca criminalii; o suntem consideraţi ca adversari şi ai-lip am bătături, votând la legi. ţ voi mai spune un lucru care are să nspâimănte. Sciţi, D-lor, că in toamna sta s’a făcut manevre... Despre aceste Bvre că au să se facă s’a sciut Lşi in Datate, de oare ce a venit să asiste recitaţi de pe la Puterile străine. D. pre-nl nostru, căruia nu’i prea place a lu- iBiiju Ull 0,4 mii a :: i u [ tins: tlişm i WSWX KtKiici « pi .3 t sare nu are tgard nici pentru Majes- Sa Regele, nici pentru Majestatea Sa sţfna, nici pentru iubita noastră armata, iui atunci a cerut congediu să se ducă -ii aşa că ia inceputul lui August a şi i in străinătate unde ’şi-a făcut cura. înpul manevrelor, D. prim-ministru a şi a visitat tabăra, şi ca totd’auna, a trecut pe la noi, ’mi-a făcut şi a-onoarea de a mă visita; căci, D lor, ne cam seim prin judeţe. D. Kogălni dini vă poate spune dacă şi D-sa, mai cănd nu era drum de ter, nu venea a mine. M. Kogălniccanu. Da, aşa este. C. Racoviţă. Când trec şi eu prin fiiiri sciu la cine să mă duc spre exem-rai«;â Ploesci sciam pe D. Grigoressu că . jjljirl dintre cei mai buni liberali, — nu .paul dacă mai ăşi acum. pkm 1 C. tirigorescu. Nu mai sunt de tre elMtonş aritity ;e a 14 i Mii' H 3 îl* luci# i rtă acum. U. Racoviţă. Ei bine, acest prefect ştia că va avea iu oraşul său pe M. j. L. Kegele şi Kegina, pe juna şi iu-noastrâ armată, nu a voit să fie acolo, and a venit D. prim-ministru m’a inia unde este prefectul, eu ’i am răs-câ se află la băi in străinătate. Atunci ţ prim-ministru ’i-a făcut o depeşă prin ii zicea : poţi să fii supărat pe mine, Icâud Kegele va veni aici, vino şi D-ta ’i fă datui ia. Căci D-lor, trebue să ştiţi lucru: D. prefect are un obiceiu, aşa au şase iu şase luui se supăra şi ’şidâ nsiuiiea, şi se vede că atunci era cam R teimenul de şease luni (Ilaritate). »a sosirea ăi. ăl. D. L. Kegelui şi Ke-ei mai mulţi cetăţeni au eşit inainte a i ■lăiupina ; damele Le-au oferit cununi ‘ P oi i; dar prefectul lipsea; acel prefect J era pus iu capul judeţului de, mai şR aui lipsea ! fuimea poporului insă a aşa de mare, iu cat lipsa prefectului £ a simţit, tji eu, care uu aveam nici ţaracter oficial, am fost fericit de a conte pe ălajestatea Sa spre a visita lucrâ-iâcute iu oraş. ălajestatea Sa ’mi-a um-1 inima de bucurie, câud ’mi-a zis : văd aci se lâce progres, şi D-ta, D-le Raţă, ai tăcut dintr uu sat un tărg. Pre-(i-l, cum am mai zis, lipsea. Aceasta m’a it să pun următoarea intrebare : cum Bace administraţiuue acest om care nu să asculte nici ds şefii sei nici de Ke-fc, nici de Kegina, nici de armată, nici politeţă, nici de buna cuviinţa V Căci in le asemenea momente prefectul trebuia lie in judeţ. Poate cine-va să aibă cou-5u ; insă când Suveranul vine in judeţul , trebuia să se lipsească de concediu, de ce alte afaceri şi să vină să ’şi facă ■oria. n zioa când ălajestatea Sa pleca din :uci a se duce la Bârlad, prefectul care despre aceasta, a venit noaptea in I mciu. Atunci eu m’am dus şi ’i am zis: ^a fi când se va auzi că D-ta ai venit D'l noaptea şi că Regele a plecat zioa? Dute la Bârlad, cereţi scuze; du-te acolo că sunt trei miniştri cari insoţesc pe Majestatea Sa. D. pretect insă nu a voit să asculte. Când Majestatea Sa se intorcea in Bucureşti ’i-am zis D-lui prefect-: dute la gară. Nici atunci, nu m a ascultat. Când am văzut dar aceste lucruri m'am inspăimăntat, şi ’mi-am zis : ce este in stare a face omul acesta care nu respecteazâ pe un Rege pe care ’L a-clameazâ toată ţara ! D. prefect văzănd toate nemulţumirile la care a dat loc D-sa, văzănd cele ce se scriau prin ziare despre purtarea D-sale, ehiamâ pe un sub-prefect, un om care a fost prefect, preşedinte, membru de curte, şi ’i zice : să mi faci o medalie de aur prin sub-scripţiune. Acest sub-prefect, D-lor, a impus pe nenorocitele Comune să plătească, care 100 lei, care 50, şi ast-fel a strâns mai multe mii de lei. Apoi a venit iD Bucureşti şi a făcut a-ceastâ medalie ca din partea a două plâşi. In urmă, căţi-va nenorociţi veniră să ofere această medalie aceluia care ţine in mână un biciu de teroare. Eu intâlnindu’i, i intreb : ce faceţi ? Am venit, ’mi ziseră ei, să decorăm po prefect. După ce se dau lucrurile pe faţă, se duce sub-prefeetul in plasă cu o condică şi impune sătenilor să iscălească pentru medalia care o da prefectului, şi aceasta pentru ca să ’şi facă acte justificative că a făcut o medalie. Prefectul insă, care nu visitează mai nici o-datâ judeţul, şi care nu se duce prin plâşi de cât numai in timpul recrutaţiei, ’şi-a zis : eu nu pot să fiu prefect numai pe două plâşi. Şi atunci a chemat şi pe cei-alţi sub-prefecţi şi le-au zis : faceţi şi voi ca cei-alţi, şi ’i-a obligat să adune parale pentru ca să bată o medalie. Ei bine, inchipuiţi-vă D-voastră pâuâ unde merge acest om cu vanitatea; a pus pe sub-prefecţi să ia banii săracilor in timp de iarnă ca să ’şi facă o medalie cu care să asvârle cu praf in ochii cetăţenilor, ai oamenilor nenorociţi cari ’i se supun orbeşte. Dar, D-lor, fie-care om are păcatele sală, şi am şi eu păcatele mele şi vi le voiu spune. Ştiu că aie să mi se zică : dar in anul trecut când colegul D-tale, D. Petrasiu, a făcut o interpelare contra acestui prefect, de ce ’l ai apărat ? Ei bine, voiu răspunde: l’am aperat, fiind că a făcut cestiune personala, zicănd că a botezat, că a cununat, şi acestea mie nu ’mi plac. Dar D-lor, pe atunci nici nu se desvoltase aceasta ură despotică care este astâ-zi. Când şi când tot mai asculta de glasul vre-unui bătrân de un glas care ’l ppvâţuea să meargă pe un drum mai bun ; astă-zi insă nu mai ascultă ; astă-zi este un om înrăutăţit, un om vanitos, un om care este in stare se cliel-tuească banul său cel din urmă pentru ca sa prăpădească pe cine-va. Ei bine, eu m’am înspăimântat de faptele acestui om, şi ’mi am zis : acest om este in stare să facă cel mai mare rău oamenilor. Şi aci rog pe onor. D. Ioan Ionescu, pe care ’l respect şi ’l iubesc de mult, să bi-ne-voeascâ a asculta cele ce voiu spune. Sunt duoi ani de zile, de când D. prefect a cumpărat o moşie ; nu ’l invidiez pentru aceasta, din contra sunt cel d’ântăiu care să mă bucur când cine-va dobândeşte avere, şi mai ales când această avere nu intră in mâni străine ; dar mă scârbesc cănd văd faptele ce s'au urmat. D. prefect a cumpărat moşia Ţigăneşti din acel judeţ ; pe această proprietate sunt 300 locuitori împroprietăriţi de cătrâ fostul proprietar D. Vogoridi, care nu puteţi sa ziceţi că este liberal, dar care iu urma faptelor întâmplate veţi vedea că este mult mai liberal de cât D. prefect, căci dânsul le-au dat pământurile in regulă, după legea iuralâ; le-au dat apa Bârladului, pe care dâuşi o stăpânesc de atunci şi până acum. Ei bine, D. prefect voind să facă hotărnicia moşiei a chiemat pe un vestit inginer, Leon Botez acela care la 1804 a delimitat pământurile pentru cei 300 locuitori şi care acum după ce le-a măsurat, a găsit că locuitorii au 36 fălci mai mult: atuneea locuitorii alarmaţi s’au dus la primar şi au intrebat : cum se poate ca după 14 am de stăpânire pacinicâ, netulburatâ de nimeni, acuma să li se ia apa şi pământul. Atunci prefectul a chemat pe primar şi i-a poruncit să nu Iacă contestaţiune la hotărnicie. Locuitorii insă au reclamat la minister, de unde 1. să facă cercetarea, s’a trimis un inginer, dai acest inginer, fiind timpul râu, n’a putut face nimica. Termenul insă trece, eontestaţiunea nu se va putea face, şi hotărnicia râraâind bună, rămâne bine luate Şi apa Bârladului şi pământul ; ast-fel in cât aceşti bieţi locuitori sunt espuşi a rămânea fără apă care a dat’o Dumnezeu şi pentru oameni şi pentru animale şi fără pământ. Nu este destul atâta ; precum D» voastră D-le Chiţii aveţi la Craiova un bogătaş pe D. Pleşea, asemenea avem şi noi la Tecuciu pe Cincu ; acesta a cumpărat Şi el jumătate din Ţigăneşti, şi ’i stăpâneşte ; ei bine, prefectul i-a făcut proces şi acestui D. Cincu. Onor D. Vernescu cunoaşte cestiunea, căci şi D sa fost consultat in acest proces. Procesul acesta a mers la tribunal. D. Tache Anastasiu a avut ca advocat pe D. Teriachiu, şi D. Cincu pe D. Voinov. Procesul s’a judecat in Ianua rie, şi tribunalul nu a pronunţat sentinţa sa de cât tocmai după 18 zile de la deliberare. Prin urmare vedeţi că pentru un lucru aşa de simplu, pentru a se da apa care este şi pentru oameni şi pentru animale, a trebuit 18 zile de gândire; şi in sfârşit ştiţi care a fos resultatul? D. Cincu a fost condamnat! şi ast-fel s’a luat apa bieţilor locuitori, şi nu mai au unde să’şi adape vitele; li s’au luat şi pământul, şi aceasta pentru că s’a ordonat primarului să nu facă contestaţiune; iar scopul a fost pentru ca să silească pe locuitori să facă nuoi invoeli cu acest proprietar, care se zice că este liberal, şi care e mai puţin liberal de căt conservator. Acest nou boer liberal a luat apa bieţilor locuitori pentru ca sâ’i silească să se invoească cu dânsul. întreb: aceasta este liberalismul d-sale? D-lor, aceasta am avut de spus d-lui ministru. Insă, d-lor, nu credeţi că pentru aceasta ’mi voi părăsi principiele mele de până acum, căci de şi mă vedeţi tânăr la faţă, insă nu e mai puţin adevărat că sunt destul de bătrân ca să nu fac aceasta. D-voastre cunoaşteţi proverbul modovenesc : ,,Drag ’mi-e Bădica spân, că ’i şi tânăr şi bătrân." Eu declar că nu mi voiu schimba principele; dar vă rog pe d-voastră să nu lăsaţi acest Stat in Stat. Nu lăsaţi acest judeţ in mâna unui om care nu voeşte să ştie nici de ordinele d-v. nici de ordine mai inalte, nici de buna cuviinţă; trimeteţi şi in acel judeţ un inspector. Mai aruncaţi-vâ şi d-voastră ochii asupra lui, căci eu unul m’am spâi-mântat de cele ce se petrec şi am venit la pasul acela ca să ’mi fac testamentul politic, căci la cel-lalt nu m’am gândit incă până acum, dar pe cel politic vreau să ’l fac astă-zi şi să vă zic numai atât: Eu nu sunt tocmai bătrân; dar sunt alţii mai bătrâni de căt mine, şi dânşii declar că n’au crezut nici o-datâ că vor adjunge nişte timpuri atât de grele; n’am crezut nici o-datâ că voiu fi păzit ca criminalii ; n’am crezut că semnele onorifice ce noi le-am votat cu atâta entusiasm, vor străluci pe pep-turile unor bătăuşi electorali. Nu ne ara gândit, d-lor. nici o-datâ că ale noastre case, ale foştilor membrii ai divanului ad-hoc vor fi păzite mai rău de căt ale hoţilor. D-lor, sunt oameni bătrâni cari poate au meritat să aibă un semn onorific, cum este de esemplu d. Ioan Crisante, om de 70 de ani, şi cu toate acestea nu s’a învrednicit să capete o medalie din acelea care s’au dat unui om care a fost condamnat cu câtâ-va vreme mai ’nainte la şase luni închisoare pentru escrocherie. Avem apoi acolo un protoereu care serveşte de 40 de ani necontenit şi eare ar putea merita asemenea medalie şi nici el nu s a invrednicit să capete vre-o decoraţiune. Cum se dă dar lâ oamenii condamnaţi la inchisoare şi nu se dă la cei ce merita? Eu, d-le ministru, nu vă mai cer nimic; nu vă cer nici să trimiteţi anchetă, nici alt-ceva; fac numai apel la simţimântul d-voastră, d-le Chiţu, şi daca credeţi că am fost şi sunt amicul d-voastre, sau daca nu amic cel puţin cunoscut, şi vă rog să vă aduceţi aminte de timpurile de acum 20 de ani, de speranţele frumoase ce aveam a-tun'ci şi cred că d-voastră ca om de inimă, care aţi văzut că acest prefect uu voeşte să asculte chiar de d-voastră, căci l’aţi chemat prin telegramă să vină aci după anunţarea interpelaţiunei mele şi n a venit, şi de şi poftise chiar pe mai mulţi d-ni la vânătoare acolo, indată ce a auzit de în-terpeiaţiunea mea a zis că este bolnav pentru că aşa tace tot-d’auna când voeşte să se eschiveze de la ceva: să include in casă şi spune că este bolnav. Nu cer nimic pe la d-voastre şi nici de la alt-cine-va ca- re ar voi ca să mă mai apere. N’am rugat pe nimeni ca să mă apere; lâsaţi-mâ dar să ’mi fac eu insumi testamentul meu politic. D-le ministru, eu tot cu intusiasm mă duc a casă; tot aceste principii voiu avea, de şi nu ştiu cum voiu trăi acolo, ştiu insă că şi nu numai eu dar mulţi din aceia cari doresc revizuirea nu vor mai veni in ateastâ Cameră, daca se va aproba sistemul d-lui prefect. Rău aţi făcut d-voastră, d-lor deputaţi, cari aţi votat contra revizuirei Constituţiunei, 'căci eu am căpătat o lecţie d'acasâ că bine am făcut d’am votat revisuirea legei electorale, căci aceste colegii după cum sunt compuse astă-zi, care sau disciplinat cum vedeţi, ce nu sunt in stare să facă un asemenea om in capul administraţiunei judeţului ? De aceea, sunt pentru revisuirei legei electorale ; lărgind colegiurile, putem să introducem mai mulţi alegători cu 600 pănâ la 800 de franci, şi ast-fel colegiile vor scăpa din ghiarele administraţiunei; repet dar că sunt pentru revisuire, dar pentru o revisuire cu minte. D-lor deputaţi, de când trei din deputaţi judeţului Tecuciu au votat pentru revisuirea legei electorale, şi regret că d. Teriachiu deputat tot de la Tecuciu n’a venit in cameră când era la ordinea zilei o cestiune aşa de mare şi a găsit de cuviinţă a’şi trâ-mite demisiunea din mandatul de deputat, protestând in aelaşi timp in contra revisuirei, d. prefect a arătat despotismul cel mai mare. D-sa a avut chiar cutezanţa a ne tră-mite săspuns că ne va invâţa pe noi minte, find-că am votat revisuirea fără să’l in-trebâm pe d-sa. Cănd am văzut că ni se face o asemnea ameninţare, am zis: bine am făcut de am votat revisuirea legei electorale, căci fâcăndu-se colegiile mai mari vor scăpa din mâinele unui asemenea prefect, care a vîrît teroarea in inimele tutu-lor oamenilor oneşti şi independenţi. D-lor, poate că pentru ultima oară eu vorbesc de la această tribună; poate să nu înâ mai aleg; dar nu pot sfârşi fără a a-ininti d-lui Chiţu acele frumoase principii, care impreunâ le-am proclamat, ca ele să fie sacre pentru toţi, şi fără a declara că aceste principii nu se aplică in nenorocitul judeţ Tecuciu (aplause). Reproducem aci şi puţinele, dar interesantele cuvinte, rostite de d. Cogălniceanu. B. M. Kogăîniceanu. Eu vă rog să bi-ne-voiţi a nu inchide discuţiunea. Este un lucru foarte important de a vedea pe Ju-nul din membrii cei mai infocaţi ai {partidului liberal, şi incă care este de dincolo de Milcov, care vine cu curagiu de spune că este roşiu şi apoi atacă administraţiunea de la Tecuci intr'un chip cum nici o dată voci din oposiţiune n’au caracterisat o ad-ministraţiune : nici o dată cuvinte mai răsunătoare şi mai stigmatisâtoare in contra administraţiunei nu s’au auzit de la această tribună. Aşa dar noi avem dreptul şi datoria, majoritatea mai ales, majoritatea mai mult de căt minoritatea, să lăsăm să se facă lumină, căci in această cestiune este şi partea generală a situaţiunei... D. ministru de interne. Pentru aceea să faci d-ta interpelare. B. M. Kogăîniceanu. Apoi dacă ’mi veţi inchide gura tocmai asupra situaţiunei de la Tecuci, mâine mă veţi pune in drept să vin cu cuvintele d-lui Racoviţă şi să fac o interpelare asupra situaţiunei gonerale administrative şi nimeni din majoritate, in-cepănd cu d. Racoviţă, nu va putea să mă contrazică. Cât pentru mine, vă spun că in interpelarea actuală, cu riscul de a displăcea onor. d. Racoviţă, eu nu mă voiu pune po tărâmul pe care s'a pus d sa : surd şi mut la dur> rile ţârei întregi, şi văzănd şi auzind bine, poate mai mult de căt bine şi de căt drept despre cele se petrec in Tecuci, mai că mă unesc cu cele ce a zis d. ministru de interne şi mai că mă pun alături cu d-sa să zic d-lui Racoviţă : cum iubite confrate ? D-ta om liberal, om mai de generaţiunea mea, om independent, cari ai vorbit de Galaţi, cari ai vorbit de Tecuci, de Focşani, de Bârlad... D. C. Racoviţă. N’ara vorbit de Bârlad. D. M. Cogălniceanu Cu atât mai râu ! D-ta care ai rude şi cunoscinţe in toate judeţele din Moldova, cum inima D-tale nu a bătut pentru relele cari in alte judeţe sun* mult mai mari ? Cum ? D-ta care intre griefurile D-tale in contra prefectului A-nastasiu n’ai adus altă scusa pentru tăcerea D-tale de până acum de cat că te asculta... D. C. Racoviţă. N'am zis aceasta. B. M. Kogălmceanu. Ai zis ; sunt cuvintele D-tale acolo notate. Ceva mai mult ţi-ai insuşit dreptul să’l faci responsabil pentru că a lipsit din judeţ când a tostja-colo Regele ; şi ca să atragi mai multă simpatia, ’ţi ai permis o latitudine şi mai neregulamentară de a aduce inaintea noastră şi pe Regina, ai făcut o profesiune de inalt dinasticism... Eu rog pe maioritate să nu inchidă discuţiunea, căci daca o veţi inchide, eu mâine ca oposant voi depune la o parte partea personală, aceia in care nu sunt de acord cu D. Racoviţă, şi voi spune numai acele cuvinte care descriu starea deplorabilă a administraţiunei de la Tecuci, voi arăta ceea ce se petrece in alte judeţe căci, D-lor, daca D. Racoviţă vorbea de al-; te judeţe, alt crezămănt ar fi avut de cât acela ce’l are in privinţa administraţiunei Tecuciului. Eu, D-lor, sunt dator să declar că cunosc pe acel prefect; şi intre toţi prefecţii ce sunt dincolo de Milcov, este singurul, poate, care se poate declara onorabil. De aceea, D-lor, eu din oposiţiunea, intreb pe D. Racoviţă de ce nu se uită la cele alte judeţe? S’a vorbit de Crisanti. Crisanti este unul din bătrânii unionişti cei mai respectabili ; dar oare in alte judeţe nu sunt şi alţi Chri-santi ? Dar D. Racoviţă nu ştie că toţi u-nioniştii cari au sacrificat munca lor, averea lor pentru binele acestei ţări astâ-zi nu sunt măcar cualificaţi de liberali de către acele gloate murdare care sunt pretutindeni, care se numesc zestre guvernamentală, care astă-zi strigă să trăiască Brâtianu, cum strigau ieri să trăiască Catargiu, şi cum vor striga mâne să trăiască Stan Păpuşe ! ţapi ause). Ei onorabile .coleg, vino de arată starea administraţiunei de pretutindeni, nu numai in ceea-ce privesee Tecuciul; căci alt-fel, iartâ-mâ să ’ţi spun, cu toată amiciţia ce am pentru D-ta, că nu ai făcut efect, pentru că voesci să faci din Cameră acel tribunal de arbitri, pe care tribunalul de co-merciu ’l rănduesce cănd daraverile dintre tovarăşi au intrat in discordie (aplause). Aceasta nu o voim noi. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curând va apare de supt tipar o broşură intitulată : Faptele lui Radu Mihai de când s’a numit prefect de poliţie şi păn'azi, fapte necunoscute pân’azi. Preţul unui exemplar 1 leu. Bugetul Statului, cuvântare ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioan Ionescu (de la Brad) POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-nu A. G. Mavrus Preţul unui esemplar 1 leu. Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare şi Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzănd şi două bucăţi de poesie preţul 1 leu. Se află de vânzare la Magasinul de mu-sicâ C. Ghebauer şi la toate librăriile. Vechile iustituţiuni ale Rom&niei (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei romaneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicole9cu (Pas-sagiul rornăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hobra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei). Siropul de Raifort iodei a lui griraa-ul & C-ie farmacist la Paris este recomandat de medici in boalele copiilor; prepara-rece cu sucul plantelor siropului antiscort sutic, el e mult mai activ decât acele, es-eiţâ apetitul, vindecă galcile, combate paloarea şi moleşia cărnei, vindecă gurmele, erupţiunile pielei, cruttele de lapte şi e un excelent depurativ. Depou in toate farmaciile, i •KUUick\M' timpul MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI ţ SINGER ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME, ^ preniia te cm 150 rnedaile prinţe PARIS 18 7 8 Medailâ de aur' rate lunare Garantă sigură dată inscris. A se feri de Imitaţii l cdw SINGER C = p°arii n,3rcs Ma$ină df cusut new-york. de sus a • jui Fabricei. C. NEIDLlNGER,A§ent general !! - HJ h ^ ^ © - ce 2 ’=- z r. _- j r; ’S-g i - * 5 ^ K guturaiului, catarului. gripei bronclii-telor şi iritaţiuni-lor de pcpt, pccto-’rale recunoscute cele mai eficace de medici sunt totdauna Siropul şi Pasta «le Nafe a Iui Delangre-nier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfină, nici codeine, poate fi dat fără frică la copii atinşi de tuse măgărească (a sc feri de contra faceri). Deposit in Itomania la principalele faruiacii. TINERKTA KitiiscnETA: PETRACHE IOAJN Marc magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer, Chester, Creme de Holande, Stilton. Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de eărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate, de Barbuni, Hiel. Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostanda şi Constaniinopol, Icre proaspete, moi şi tescuite de morun; Icre de ehefal, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesei. Yinuri şi liquernri din cele mai alese. Ceainri chinesesei, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In eurănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu şi alb de cualitate superioară. Preţuri' foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să viseze acest magasin,Jva rimâne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cuaMatea mârfei dar şi de un serviciu prompt Ş> onest. MEDALIE ET DIPLOMA DE ONORE DE FOIE or % US V*' ALBEI BLONDU / SI FERUGINOSU ° ^FURIER, v'iV' Farmaciştii de Gl. 1*. Cbtulier 4 Leginnti d Oniri UNT-DE-LEMNULU DE CHEVRIER este desînfpctat prin ajutorulu gudronului, substanţă Ionica şi balsamica care augmentează mult proprieteţile sale. UNT DE LEMNULU DE FICATd DE MORUN FERUGINOSU este unica prcparaţiune permeţănd a administra fertilă Iară costipaţiune nici oboseală. TONIQTJK, STIMULANT, NUTRITIVU preciosii pentru persdncle delicate, copii debilii, este intrebuinţală cu succesîi pentru digestiu-nile pcnibele si necomplecte, pentru durerile de stomac, gaslrite, etc. DR?OSITU OKNSRALO: Ph1» CHEVRIER, rnt iln Fanbonrj Bonlmarire, PARIS SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII Medalia Socistătei Sciintelor Industria le din Paris. DESTUI PERU ALBII Melanogen Tinctura cea mai bună • lui DICQUEMARIt Aiul, Chimist ItOU-EN (Francial Pentru a vopsi pe d >t& in tot® nuinoiele, perul si barba , Cară primejdie pentru pele si farâ neci un miros — Acdstă tinctura este superiori tutor oelor întreba ntate penă adi Se găsesce în tble casele cele bune de Parfumcrie. L RENTA Depou Ide emne tăete 1000 chilograme calitatea I-a 28 lei, calitatea Il-a 26 lei. Se vinde şi cu stănjenu, Strada Romană No. 75. E e inchiriat de Ia Sfăntu Gheorghe viitor 1888, casele din calea Plev-na No. 12, in care locueşte actualmente d-nu advocat Triandafil. Doritorii să se adresezo Ia d-nu OTON ŞUŢLT Otel Union. BUCUREŞTI < -A-VIS CIRCTJLAE. Onorate domnule . Ne grăbim a v6 inştiinţa, că la „CAVALERUL DE MODA “ cel mai disTins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Bâeti. a soi sit pentru Sesonul corent, un hogatu Asortiment de Costu- ^ ---------------------r , iPRIMA CASA de CONFIENTAjnTEWÎ1 mo cu şi fără Talie.ilin stofele eele mai moderne, confecţionate oupă noulu Jurnal. Pardessiuri liante novonute penă la calităţi superioare. Ilare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- PkJlliv. EAIV nL • vvli lume negre de Salon. Fracuri şi Gheroacc de Previen veritabil dc Brun şi Drap de Sedan. I n enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ruliu frise, Şepckin floconat, Montagnac laine-douce, Aidcrdon si EUaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi mănici. Blănate scurte de Vănătoare. etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mitaso. Preţîn ile sunt destul de convenabile spre a putea invinge vcrconciu'onta leală. LA CAVALERUL DE M01IA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Mradei Covaci şr frumuseţi A Plbiii'l'fi). | R i? î § 3 â N T1 examinată oficial. COMPOSITIE cu totul nevatamatoare pentru toaleta DAMELOR N E \ P A R A I A \.> , pentru infrumusetarea conservarea PELITEI INVENTATOR DOCTOR LE JOSSE, PARI8. Fraiiiuwţe.i .inimilor depinde mii mult de o BieU(d a feţ»i delicată albă ,i curtU Damelor I oan ţin la arn.ta «i vor sa « apere de asprimea acrului, a .«aiclui, ek se recomand! «<«.t ,,re.l parat cuno.cot d» uiult ce r mapărat pentru toaleta damelor olcramir e«!eplm roniunea tic a consmi ji infromuteţi | /lefurile : Un flacon mare original in carton alb 8 fr. » » mic » > » roia, 5 * V SAYOIT RAYISSAUTE DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. Acest săpun e căutat de mulţi ani pentru mirosul său plăcut şi frercheţa sa de catifea oe dă feţei, corpului, manilor şi braţelor. Toţi sunt unanimi in judecata tor, că întruneşte toate calităţile bune, ce trebue să aibă un săpun fin de toaletă. Preţul cu bucata 2 fr.—6 busăţi 11 fr. Depoul central in Budapesta : Rathhausplatz 9; Parfumcrie Zum Blumenkorb, Fr, Schwarz. Veritabil in Bucureştii la d. Bruss, Farmacia Speranţa. Comisioane prin epistole se efectuează discret imediat. Vii d Quiflquina fernginiis m Crimailt t C" Medicament tonic, febrifug, reparatoriu şi reconstituant Vinul de quinquina feruginos al lui Grimault & Cm, preparat cuvin vechi u şi generos de Malaga este întrebuinţat de preferinţă la pers6-nele în vârstă. El conţine phosphatul de fer, care este cel mai stimat dintre tote cele la’ite medicamente feruginose, precum şi quinquina galbena regală, care este cea mai activă dintre cele la’ite specii de quinquina, căci ea conţine uă mai mare cantitate de sulfat de chinina şi principiuri tonice. Acesl vin, este tot-de-a-una prescris cu succes în tote bolele datorate anemiei lipsei de sânge etc. El este tonic, reparatoriu şi reconstituant; combate alonia stomacului şi a intestinelor, provenită sau din causa relei alimentaţiuni sau din tr-uă şedere prelungită în ţeri căldurose şi umede, precum şi din causa frigurilor intermitente, a diareei rebele şi prelungite, a convalescenţei, consecutive bălelor îndelungate, etc. In tdte caşurile, în fine, unde trebue să escităm pofta de mâncare, să prevenim accesele de friguri, să combatem sudorile nocturne, să redăm corpului bolnav principlurile alterate sau perdute, să susţinem forţele bătrânilor şi copiilor slăbiţi, a femeilor delicate, etc. In t6te aceste caşuri, repetăm, acest vin reuşeşte in mod minunat. La P.tRIS, caua GRIMAULT i C®, S, llrada Yiviennf, ti in principalele Pliamaeii dia Eraucia li Slreimlata. âSTHME Cttarrlialft, nidoTtiia, j Vind«c*Ul*i I Bufocatiunei ai tdte b6- i Iw m IW lL aQv cd b J lele organaloru reapir»- j |aJL3^UUULJUL3m antlnevralgţ , torie uunla vindecate prin Tobarlle 3 fr., | d-ralul Cr*nler. Preţul 3 fir., cutii, in Fnnoi | « FrtuoU. — UvtiMor farmacistă - chimia 16 da claaa l-ai, nw de Ia Moanaia, FAS1E. D«aomI Io Bucaraael: U