vjl NiffKRCURT 16 FEBRUARIE 1883 Adminiwtra|i», Vi<»toi»iei f^i». ;ţ*>. ANUL AL VIII.—No. 36 rm’l J V I.ÎI. * ABONAMENTELE ţ»ra, pe an . 40 lei , pe 6 luni. 22 lei , pe 3 luni. . . 12 lei co streinii ate pe an . . 60 lei muntele ie priimesc la Administraţie 1 apitalft 10 bani număra Districte 15 bani nnm&rn timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > . II .... 2 50 InBnţnrile »i inserţiile se primesc “ncnreştl, la Administraţia ziarului ît Elena, la biuronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelilr, Stnbet-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nolmprlmate se ard. Hjjucuresti, 15 Februarie 1883 Ulii: ■î>i' ii ji ' U lt.il Jurnalul Rumânul din 12 februa-rădiciindu-se contra dreptelor ob-ijnţiuni ale diferitelor ziare din 0-feitiane, relativ la desastroasa pro-‘ rtare a guvernului ponosluit Libe-, in afacerea Dunării, acusă opi-in'ea publică din tară, pe Romani genere, de lipsă de patriotism, căci îmai in aşa critică imprejurare, in s să şi strângă rândurile lăngă nia-le patriot d. Ion Brătianu, ca ast-■' j să-l întărească in acţiunea de a laşii curentului european, din con,, printr'o fatală desghinare de par-s, ajută a se justifica măsurele s au luat contra României in Con-•ecţa din Londra; şi, pentru a face reiasă mai bine greutatea argu-laţiunii sale. organul guvernului -ide exemplu sfătuirile dintr’un ar-bl al Naţiuni, jurnal ce apare sub niagiul d-lui Dimitrie Brătianu, căndu-1 de jurnal al oposiţiunii, fele chiamă la infrăţire pe toţi iriănii, pe toate partidele, fie şi fir daca am admite, — zice el—-Iruvernul ar fi comis greşeli in :dul de a apăra interesele natio-i in cestiunea Dunării ! Nimic mai frumos, nimic mai nos-penti*a naivi. Mai ăntăiu insă de toate să ne fie ' ftnis a stabili, pentru o mai bună “licăre, atitudinea jurnalului Naţi-faţă cu acepa a patronului seu, 8 aceasta ne poate duce la jude-Ş. sigură despre valoarea consili- tund' De la apariţiunea ei Naţiunea ’şi-aiat atitudinea oposiţionistâ critica şi toate organele Oposiţiunii St ie şi disposiţiunile guvernului Ion iiianu, dar mai cu seamă condarn-fl sistema acestui guvern, ca i-ală şi fatală terci. Insă, nu ştim s'a făcut, că, in contradicţiune ■iceastă desaprobare patentă şi se-I, ori-cănd a fost in cestiune istenta ministerului loan Brătia-. ori-cănd acesta a riscat că-■rea, ea in cestiunea Revisuirii, o-;>rabilul d. Dumitru Brătianu, patro-1 Naţiunii, şi cu domnia sa toti grupaţi in juru-i, şi-au raliat I dumnealor la acela al majori- guvernamentale. Noi nu încercăm a scruta conşti-a abilului diplomat al partidului l' ral, dar constatăm că aceasta 1' in sistemul de a* vorbi contra vota pentru, şi că numai opo-«jninc nu se poate numi, fiind-că, *a Oposiţiune se face de către tiunea, ea este numai platonică, îi sancţiune. Ştiind aceasta, exemplul adus de •nanul in contra atitudinii Oposi-di in afacerea Dunării, reinăne î efectul la care se aştepta el. •ar noi să mai punem şi oarei întrebări, a căror elucidare ne ice la descoperirea intenţiunii Rodiului. iste adevărat că d. Dumitru Bră-nu, adus de la Constantinopole in 1, luând in mână puterea, a mărturit preşedinte de Consiliu că a găsit cestiunea Dunării compromisă de către guvernul fratelui d-sale, d. Ion Brătianu ? Daca aceasta nu se poate nega, apoi cum ar putea cineva, căt de bine voitor, să dea concursul seu un minut măcar unui guvern care a compromis ur. interes aşa de mare al Statului ? Mărturim că chiar presenfala minister a d-lui Dumitru Brătianu n’ar mai fi justificată, daca ar fi fost să nu apuce domnia sa in mănă ape-rarea Statului de pretenţiunile aus-triace şi să caute a îndrepta ceea ce a fost rău condus. Credem că nu ne-am inşela chiar daca am admite că d. Dumitru Brătianu va fi pus toată silinţa să dea o întorsătură mai bună afacerii şi că numai neisbutind s'a retras. In tr’ adevăr, este mai justificată ast-fel căderea de la guvern a d-lui Dumitru Brătianu, de căt oposiţiunea ce i s’a făcut in familia liberal-na-ţională, pentru că a pus pe fruntea sa o simplă devisă de: lioţii la puşcăria şi speculatorii la carantină, fără insă a atinge una măcar din părăsitele semănate in adininistraţiu-nea publică de către predecesorul său frate. Oposiţiune care. pe cănd il respinge de la cărma Statului, il rădică in capul ei, numindu-1 preşedinte al Camerei ! Asemenea lucru neînţeles şi necx-plicabil a avut consocuenţa de a turbura buna intelegere in familiă şi a in-fantat dujmănia, schisma^ intre diferitele grupuri naţional-liberale, de unde a şi ieşit noul partit ce are drept organ Naţiunea, partit hibrid, in care se adăpostesc pentru moment osteniţii apărători politici ai dualităţii Rosetti-Brătianu, dar greu poate da idea sincerităţii, cănd arc trăsurele fidele ale fineţii diplomatice. Pentru oamenii cari n’au ciedinţe fixe, dar a căror independentă şi onestitate ’i depărtează de un guvern ce ’şi-a luat hotărirea de-a domni prin corupţiune şi fără de lege, este numai bună o tabără ce poate opera o diversiune in rândurile oposiţiunii. Dovadă sunt candidaturile hermafrodite inprovisate de jurnalul Naţiunea pentru consiliele comunale , candidatura ce nici una n a reeşit, căci nu avea inşusirca propriă de a reeşi, dar cari au sustras Oposiţiunii celei sincere un număr de voturi sigure. Si aceasta numeşte jurnalul Ro-mănul unirea Românilor intr’un gând, intr'un cuget, ca sa scăpăm Dumirea ? ! Misiunea jurnalului Naţiunea, să ni se ierte expresinnea. este de-a face un samsarlic de voturi pentru asigurarea domniei familiei, şi nn noi vom comite greşeala sa o comp-tăm drept monetă adevărată in 0-posiţiune. Dar mai este ceva ce merită a fi relevat aci. In acelaşi număr al Romanului se mai reproduce şi un articol din jurnalul engles Daily-Neivs relativ la Conferenţa din Londra, in care se spune intre altele ca : .guvernul Ro- „mănesc este cu atât mai in stare "de tt tace o improtivire energică „pi atenţiunilor Austriei in privinţa ..Dunării, cu căt el sc simte sprijinit „in acţiunea sa de toate partidele „politice din România.“ Dupe aceasta Romanul adaugă de la sine, că aci stă toată speranţa noastră de scăpare, că de la atitu dinea ce vom lua, de la unirea mai mult sau mai puţin strânsă a Romă nilor in faţa pericolului atârnă is-bănda ; dar, din nenorocire, zice to cl, sunt unii „cari pun interesele lor „personale mai presus de interesele „ţărei, împărtăşind lectorilor săi un „asemenea specimen de simţimăntele „patriotice care astăzi agită pe cei „de la jurnalul Timpul11. 0 ! oameni prefăcuţi! dar de a ceasta este vorba! Ce fel ? A trebuit un jurnal englezesc să deştepte pe cei de la Romanul şi să le spună că nu trebue pusă la îndoială atitudinea corectă a Românilor in cestiunea Dunării ? Dar ce voeşte Romanul să insinue cu frasa privitoare la jurnalul Timpul' Acele unele p r. oane cari pun interesele lor mai presus de interesele ţărei, cine pot fi mai bine de că guvernul cu majorităţile sale? In ren durile lor s’au apostrofat oficial pentru acest păcat personal, chiar atunci cănd primul ministru Ion Brătianu le a uun(a retragerea sa, dupe proclamarea Regatului, pe cuvăntul că s'a obosit să tot îngrijească de interesele private ale celor din majoritate cu preferinţă de interesele turei ; cum şi de unăzi, când d. 0. A. Rosetti ăşi dede demisia din Cameră sub acelaşi motiv. Daca le-ar fi dat mâna majorităţilor să rădice vocea şi ele in contra acestor apostrofări, ar fi respuns conducătorilor partitului liberal stabilind, că o parte fără alta nu poate urmări interese personali, că a trebuit să aibe d. Rosetti-Bră-tianu focul mănţinerii la putere eu ori-ce preţ, pentru ca să se invoias-că a ceda exigenţelor personali ale majorităţilor şi că aşa in comun, guvern şi majorităţi, pun interesele lor personale mai pre sus de interesele ţărei. Nu mai vorbiţi d-voastră de păcate ce vă sunt proprii şi cari se văd de departe Dar apoi. pe cănd foaia guvernului reproduce acel pasaj dupe foaia englesă, care arabi convingerea Europei despre acordul Românilor in cestiunea Dunării, cu ce scop vine tot ea să împrăştie in lume credinţa con-trariă in privinţa simţimăntului Românilor ? Daca desunire ar exista in apărarea marelui interes romanesc la Dunăre, apoi tocmai cel ce are credinţa că idea desunirii vatămă acestui interes, este dator să ascunză desu-nirea mai cu seamă cănd vede formata opiniunea in Europa că Românii sunt strâns uniţi in Gestiunea Dunării. 0! nu ; ştie şi guvernul şi o ştiu toţi, că Românii in general, acum şi pururea şi in vecii vecilor, vor fi mănă in mănă in tot ce se atinge de Ţară, de Naţiune şi de drepturile ei de Stat independent ; dar ei resping de la dănşii cu dispreţ pe acei cari, avănd sarcina de a apăra drepturile Statului, le au compromis; resping pe singurul acest minister Ion Brătianu care stăruie să mai ţină in măna frânele puterii dupe ce au dus Statul păna la marginea prăpastiei; ei resping de la dănşii acest guvern pentru ea Europa să vază că simţi-măntul public se revoltă şi se indignă de resultatele ce el a cules pentru ţară prin necapacitatea şi nedi-băcia sa. In preocuparea de interesul cel mare al ţărei la Dunăre, Românii cer numai un singur lucru: înlăturarea de la guvern a domnilor Liberali. Nicăiri in lume nu s’a văzut guvernanţi inţelepţi şi patrioţi să se mai milogească a li se mănţine puterea, cănd incapacitatea sau reaua lor deprindere, sdruncină temeliele Naţiei. Ei au atunci cel puţin bunul simţ să se smerească, să-şi pună cenuşă n cap, să se dea singuri la o parte: iar nu prin a lorincăpăţinare şi poftă de putere să compromită totul, până şi culcuşul strămoşesc! Dar daca de la sine-le nu se eli minează. Ţara stăimărmurită vezenc că, nici in urma unei patente compromiteri a intereselor ei, Capul Sta tului nu se hotărăşte a usa de arti-colii 93 şi 101 din constituţiunea pe care a jurat. Să nu se caute Ia cuvintele opo-siţiunii, la afirmările organelor ei; să se vază numai mărturirea propriă a organului guvernului, a jurnalului „Românul,“ din 6 iuniu 1881, ne desminţită de nimeni, pentru ca să se mvingă că interesul Românesc la Dunăre s'a trădat deja de către acest guvern şi că pănă in fine el, deţinem! puterea, va duce trădarea pănă la capăt, ţinut fiind a-şi respecta cuvăntul dat Austriei in modul următor : „Putem recapitula precum urmea-„ză concesiunile făcute condiţional de guvernul românesc, după cererile „stăruitoare ale mai tuturor cabinetelor (nu a tuturor): ..I înfiinţarea unei coinisiiiiii ,mixte pentru supravegherea navi-■ gatiuuii şi regulamentelor de poliţie „fluvială intre Calaţi şi Porţile de Pier: „II Admiterea Austriei in co-misiunea mixtă „III Presidenţia comisiunei mixte să aparţină delegatului Austro-Ungariei. „Cine ştie să facH concesiuni nemurite şi la timp, merge foarte adesea cu paşi mai siguri spre Împlinirea scopului său, de căt aceia cărora ..le place a se făli cu o improtivire . îndârjita şi sgomotoasă /" (Romanul din G iuniu 1881) doptat un proect transacfional pentru cestiunea Chiliei, care a fost prezentat de lor-du Granvile şi primit fără schimbări de către reprezentanţii Rusiei. Această intelegere e atribuită mai cu seamă silinţelor delegaţilor francezi. Conferinţa va tine Mercuri ultima sa şedinţă. Brnxel, 25 fevruarie. — In urma unei explozii accidentale de dinamită ce a avut loc intr’un sat aproape de Bruxel, politia a arestat doi indivizi cari au fost recunoscuţi d'a fi numiţii Metayer şi Cioet, condamnaţi in lipsă in afacerea Monceau Ies-Mines. Hârtii de importanţa au fost secues-trate la dinşi. Metayer a mărturisit că se urzeşte un complot grav care interesează pe mai multe state ale Europei. Depeşi cifrate a iost indatâ expediate la Bruxe), Vie-na, Paris, Berlin şi Petersburg. Sofia, 25 fevruarie. — Sesiunea Adunâ-rei Naţionale s’a inclus azi prin cetirea unui discurs princiar. Londra, 25 fevruarie. — „Morning Post" zice că d. Chalemel-Lacour, noul ministru al afacerilor străine al Franciei. a adresat d-lui Tissot, cu ocazia Conferinţei Dunării, instructii deosebite de acelea a predecesorului seu. Acelaşi ziar află că Conferinţa n’a discutat, in şedinţa sa de Sâmbătă, de căt cererile Rusiei privitoare la gura Kilia ; cu toate acestea, nici o decisiune n’a fost]luată in privinţa acestei cestiuni, cu toate concesiunii făcute de Rusia. Ziarul adaugă că puterile sint dispuse a primi proiectui Bar-rere cu modificările deja semnalate. „Standard" speră că aranjamentu intervenit in Conferinţa dunăreană va satisface toate interesele şi va asigura menţinerea păcii europene. Acets ziar stătueşte pe Ro ■ mania să inceteze opunerea sea in faţa înţelegerii Austro-Rusă. Istoria unei Fruntarii România pe malul drept al Dunării de PRINCIPELE GEOBGE BIBESCU. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 25 fevruarie. — Conferinţa a a- Sunt acum căte-va zile de cănd se publica in Paris o operă a Principelui G. Bibescu, intitulată : „Histoi-re d’ime frontiere — La Rouma- nie sur la rive droite du Danuhe. “ Această operă politică apare d’o dată cu deschiderea conferinţei de la Londra, convocată de Puteri pentru regularea cestiunei Dunării. Principele G. Bibescu, studiănd in cartea sa şi cestiunea Dunării ară-tăndu-ne mai ăntăi „in trecut marşul Rusiei spre Dunăre. luarea in posesiune a gurilor acestui mare fluviu, desceptarea tardivă a Europii asupra acestui interes capital ; iar pentru mesent, nouile greutăţi ce s’a ridicat intre Austro-Ungaria şi România n privinţa liberii navigaţiuni a Dunării. şi termină opera sa printr un apel călduros eşi patriotic adresat spiritului de equitate al Europii şi spiritului politic al guvernului Aue-tro-Ungar. 0 asemenea operă in care se discută şi se analisează una din cele mai importante şi mai ardinte cestiuni europene, urma neapărat, să atragă asupră’i, prin publicitate, cea mai viiă atenţiune. Scrisă ănsă de autorul bătăliei de la „Sedan“ intr’a-cea limbă elegantă, delicată, limpedo şi lămurită şi cu aceea-şi moderatiu- ne şi imparţialitate care-i-a atras felicitări şi din partea învingătorilor şi din partea £ce!or învinşi, opera Principelui Or. Bibescu era menită să şi producă sensatiunea sa atăt in presă căt şi in lumea diplomatică. Astăzi “ Istoria unei Fruntarii se poate vedea, pe căt suntem informaţi, pe masa celor mai de frunte diplomaţi ai Europei. Avem dinaintea noastră mai multe jurnale fran-cese cari au aprcţiat atat de mult valoarea unei asemenea opere politice. „Romănia, esclamă un jurnal republican din Paris la lectura cărţii Principelui Bibescu, apărăndu-şi drepturile sale asupra Dunării, apără, putem zice, interesele europene contra Europii şi interesele francese, contra Franţei.“ Or care ar ti resultatul delibera-ţiunelor congresului de la Londra, “Istoria unei fruntarii,, va rămănea ca un document istoric din care să se poată coustata, cu actele in mână, prin căte peripeţii diplomatice şi prin căte sacrificii, a trecut obţinerea independinţii ţării noastre de la subscrierea preliminariilor de pace încheiate la Andrianopole intre Imperiul Rusiei şi sublima Poartă. In interesul dar al istoriei contimporane a ţerii noastre, opera Principelui G. Bibescu, scrisă in vederea congresului de la Londra, in limba francesă, se află astă-zi tradusă in româneşte. Ne simţim, prin urmare, datori de a iniţia pe lectorii acestui jurnal, asupra conţinutului unei opere atăt de importante. Romănia, in urma atâtor sacrificii abia declarată independentă se vede constrânsă de doue din Puterile vecine cu dănsa, Rusia şi Austro-Un-garia, cea d’ăntăi condemnănd’o, in contra tractatului de la Berlin şi in contra chiar a opiniunilor emise de comisiunele de delimitaţiă ale Europii, să aibă despre J Dobrogea o fruntaria expusă la voia intămplă-rii, iar cea d’a doua căutând să’i a-anihileze dreptul ei de suveranitate asupra Dunării. In faţa unei asemenea situaţiuni, ne pare bine a vedea pe demnul fiu al unuia din foştii şi iubiţii noştri domni Români, ridicăndu-şi vocea sa autorizată prin publicaţiunca unei opere atăt de patriotică. Acela care va citi „Istoria unei fruntarii “ şi se va pătrunde de modul reservat, demn şi imparţial cu care autorul judecă cele ce s’au petrecut şi se petrec de la proclamarea independenţii noastre ce pare a fi mai atinsă de căt sub regimul tractatului de la 1856, se va convinge, de sigur, că această scriere este opera unui bărbat de Stat de care trebue să ne fălim. Autorul studiază in partea l-a cărţii sale posiţiunea României laSan-Şte-fano şi situaţiunea ei inaintea congresului de la Berlin, iar in partea II analisează toate actele ambilor sesiuni ale comisiunei europene de delimitare precum şi acelea ale comisiunei Europene numită technică, relative la regularea fruntariei Dobrogei despre Bulgaria, precum şi mediaţiu-nea Cabinetului din Yicna in această cestiune, şi apoi se ocupă şi de Gestiunea Dunării care este la ordinea zilei. Ne aducem cu toţii aminte de trista situaţiunc ce ni se crease de puternica noastră Aliată in urma victoriosului nostru resbel contra Turciei şi mulţumită politicei de duplicitate a guvernului actual. Am înfruntat cu cea mai mare re- semnare preliminările de pace inche-iate la San-Ştefano. Ştim că stipulaţiunele tractatului de la San-Ştefano aruncau pe Turcia in braţele Rusiei şi că numai Anglia printr o circulară, a sa, la care Rusia răspunse printr uu act „Pro Memoria", desceptâ Europa asupra pericolelor ce ameninţau cestiune» Orientului şi numai ast-fel puterile semnatare tractatului de la 30 Martin 1856 se decise da examina împreună noua situaţiunc sub care se pre-senta cestiunea Orientului in urma ultimului resbel Ruso-Turc. Toate puterile semnatare tractatului de la 30 martie 1856 şi 1871 se întrunesc la 13 Iunie 1878 la Berlin pentru a discuta stipulaţiunile tractatului de la San-Ştefano, incheiat intre Rusia şi Turcia. Discuţiunele urmate la Congresul din Berlin in tot ce se atinge de România sunt studiate şi analisate de Principele Ci. Bibescu in toate tasele sub Care s’a presentat. Apărarea intereselor ţării sale este făcută cu o deosebită fineţă diplomatică care coprinde in sine o energică argumentare şi o riguroasă logică. Reproducem aci două însemnate observaţiuni ale Principelui Gr. Bibescu asupra resumatului făcut de Preşedintele Congresului: „Mai ânteiu este de însemnat, zice Prin-eipile <3. Bibescu, ca retrocesiunea Basarabiei a fost in mai multe rânduri obiectul unor discuţiuni foarte aprinse, foarte mişcătoare. Fie-care simţia că aci era o chestiune de o gravitate escepţional a, şi s’ar putea afirma, fără prea mare cutezanţa, ca ea a dat loc la serioase codiri şi ca aceste codiri erau toate in favoarea concesiunilor ce reclama siguranţa fruntariei romane pe Dunăre. Adevărul este ea, in nici un protocol nu se găseşte urma despre acest fapt, adica, ca Adunarea se fi fost chemata se rostească o decisiune formală asupra ?-cestei chestiuni. Apoi, nu se poate sâ nu fie cine-va is-bit de ingreunarea graduala a condiţiunelor făcute succesiv României. Un articol din tractatul de la San-Stefano zice câ : Su- biima-Poartâ „recunoaşte independenţa României." Nici o condiţiune nu i este impusa ca preţ al acestei recunoaşteri. Dar inca din şedinţa de la 29 Iuniu 1878 fusese vorba de a supune această independenţă la consimţirea din partea Principatului la retrocesiunea Basarabiei. Energiea oposiţiune a lordului Beaconsfield este un obstacol pentru a se lua £o hotărăre ; totuşi chestiunea este numai amânată. Pornitele Şuvaloff revine asupra ei in sesiunea următoare şi subordona din nou independenţa României la „acceptarea retro-cesiunei reclamate de guvernul rus.“ Apoi, mai e incâ o nouă condiţiune care este impusa României ; ea va trebui sa adraitâ la drepturile civile şi politice pe toţi indivizii fără osebire de cult. In fine, in resumatul discuţiunei ce face preşedintele, nu este vorba numai de a acorda României independenţa in schimbul retrocesiunei, dar incâ de a o canstrănge la acceptarea Dobrogei in schimbul Basarabiei. In zadar vom Gâuta in protocol o urmă măcar de un vot ast-fel exprimat. Aşa fiind, nu suntem oare autorisaţi a repeta, diupreuna cu unul din membrii i-naltei Adunări, martor nepărtinitor la lucrările sale : — „Congresul a fost aspru pentru Români?* Autorul „Istoriei unei fruntarii" ăşi termină analisa discuţiunilor urmate in Congres print-r'o justă apreţiare asupra tractatului de la Berlin ; apreţiare care coprinde in sine nu numai simtimentul de patriotism, dar şi o profundă observaţiune politică. „Ace>t mare act diplomatic, termina prin a ne spune Principele Bibescu, de pe cum s’a putut constata, n’a avut pentru România resultatele ce era, poate, in drept să aştepte de la cooperarea sa la succesele armatelor ruse şi de la sacrificiile ce ’şi impusese. Avem de datorie a aminti câ armata sa a lăsat in jurul Plevnei o treime din efectivul seu, 10,000 oameni; şi câ ea fusele ridicata la 70,000 soldaţi. Pentru un Stat mic, multe cheltueli s a făcut, mult sânge s’a versat. Nu vom fi aşa dar acusaţi de exagerare daca vom âdauga ca, dintre toate naţiunile de care s’a ocupat înalta Adunare de la Berlin, nu este nici una care se fi fost mai puţin favorisata. Pentiu densa, Congresul de la Berlin a fost o is pită ; ea a indurat’o voiniceşte. In ori care punct de vedere sar pune cineva, Tractatul de la Berlin apare ca o opera diplomatică de primul ordin, condusă cu o minunata pricepere de afaceri şi cu o repeziciune ne mai pomenita in analele diplomaţiei ; onoare se cuvine mai ales omului eminent care a presidat înalta Adunare. A imparţi lucrarea, a dirige des-baterile, a pre ’ntempina discuţiunilc aprinzătoare, a face se inceteze diverginţele, a conduce, in fine, Congresul cu o mână sigură spre opera impâciuirei, aceasta este sarcina îndeplinită de marele cancelar al Imperiului German, principele de Bis-marc. Cu toate acestea studiul Tractatului de la Berlin nu lasă acela’şi simţimftnt de liniştire pentru pacea Europei ca Tractatul de la Vestfalia, de exemplu, sau chiar ca cel de la Paris. Nu ne putem apăra de in-doelile ce ne cuprind asupra duratei operei; şi ca se spunem tot ce gândim, neastâmpărul ce simte cineva, cu toata admiraţi-unea ce se impune, vine din impresiuuea ce ne remăne ca s'a făcut o prea mare parte unor interese puternice, şi că Congresul a arfitat mai multă grabă a consolida un pre-sent plin de amerinţări de cât a asigura viitorul." Trecend apoi ia Istoria fruntarii care constitue principalul subject al acestei operi politice, Principele Ct. Bibescu, atăt de competinte in arta strategii, ne face descripţia topografică a Silistrei spre a ne proba căt de importantă este chestiunea deli mitării fruntarii române de la sud-vest, analisează toate lucrările comisiunei europene de delimitare, precum şi acelea ale comisiunei technică cari au durat aproape doui ani neavgnd alt resultat de căt de a lăsa Romănia pe răpa dreaptă a Dunării atârnată in vent. Această chestiune a fost, după cum se ştie, compromisă in parte, şi de imprudenţa necalificabilă a guvernului nostru prin ocuparea posiţiunei Arab-Tabia de către trupele române in urma fixării traseului de fruntarie de lângă Silistra de către comisiunea de delimitare, dar mai ’nainte ca Puterile să sancţioneze această lucrare... Dar să lăsăm să vorbească pe hiiou-şi Principele G. Bibescu cu acea imparţialitate ce domină in toată scrierea sa. „Pentru ce aceasta ocupaţiune ? se in treaba Principele G. Bibescu. La ce mobil cedat’a cabinetul din Bucuresci? Prin ca re miragiu fost-a“ el inşelat ? Sperat-a el se facă a trece ocuparea Arab-Tabiei in domeniul faptelor împlinite, de şi trupele Rusiei ocupau inca Bulgaria ? AdevArul este că, de şi era ştiut ca aceasta posiţiu-ne trebuea sâ reraânâ României, totuşi in drept ca şi in fapt, lucrul era incâ neho-târit şi nimeni nu s’a putut domri asupru acestui act care avea se intârâte pe Rusia, şi se displacă cabinetelor, mai ales celui de la Viena, fiind toate cu luare aminte a inlâtura diutr’o desbatere in de tul de aprinsă tot ce era de fire s6 i mai com plice greutăţile şi sâ i întârzie soluţi-unea. Rusia ceru şi obţinu uşor retragerea'tru-pelor Romane, care părăsiră posiţiunea cu puţine zile dn| â ce o ocupaseră. Cât va timp mai târziu corniţele Andraşy putea scrie comitelui Kalnok-y, la Petersburg „îmi pare câ deşertarea fortului de către Români satisface onoarea militară a Rusiei, “ Ar fi fost aşa de lesne de a nu pune in joc onoarea militară a Rusiei, şi de a nu espune la o retragere fără glorie, trofeel de curând câştigate de vitejii noştri sol daţi, Regularea fruntariei bulgaro-romăne pe Dunăre după projectul cabinetului din Viena nu este de căt cugetul Rusiei acceptat şi adus la o conclusi-une atăt de moderată pe căt a sta cu putinţă. Dar or căt de moderată ar fi, prin această soluţiune, Romănia, zice Principele G. Bibescu, per-de printr’Snsa mai multe kilomotre de fruntarii şi nu se mai poate alipi ca noua provinciă ce i-a fost dată ca despăgubire pentru Basarabia. O asemenea regulare de fruntarie nu e conformă intenţiunilor Europii. „Europa, zice autorul, consimţind ca aci se nu fie o linie strategică, înalta Adunare a iuţeles a nu laşa nici unei părţi, nici celei lalte, mijloace de atac; dar ea n’a voit, n’a putut negreşit sâ voeascâ ca numai una din pârţi sâ posede mijloace de apâra-re, ast-fel in cât, una din cele doue fron-tarii să fie acoperita cu tărie, apărând cu înlesnire, şi ceea-laltâ se râraae deschisa şi fără putere. Şi cu toate acestea, eatâjre-sultatul ce s’a dobendit, din lipsa, negreşit unei cunoştinţi mai esacte a localităţilor. Această retăcire insă, nu s’a comis şi de comisarii,, speciali trimişi la faţa locului„ şi nu atârnă de denşii, trebue sâ ne grăbim a o spune, ca ea sâ nu fie îndreptată". Istoria dar a urmi fruntarii este iucă pendinte. Regularea fruntariei Gşi asceaptă incă soluţiunea ei conformă cu intenţiunile Europii. Din acest punct de vedere opera politică a Principelui G. Bibescu gşi are şi mai mult importanţa sa. Terminând cu această dare de seamă, nu ne putem opri de a mai reproduce aici şi esclamaţiunea eşi-tă din inima patriotică a autorului prin care, „pănă a nu şi închide cartea" £şi exprimă o singură dorinţă. „Facă cerul, zice Principele G. Bibescu, ca România—mai iuainte de a cerca Orien tul o nouă convulsiune politică, prevăzută cât şi ingrijitoare, — sâ poată ocoli stanca sdrobitoare a agitaţiunelor de partide; să cugete, se se întărească prin muncă şi şi prin ajutorul tuturor inteligenţelor virile, a tuturor devotamentelor oneste, a tu-tor activităţilor producătoare, şi sa intre in fine, cu un pas sigur, pe calea ce duce la fericire şi la mărire ! Această dorinţă exprimată cu atâta foc pare a ne asigura d’aici ’nainte de lupta dreaptă începută de autorul „Istoriei unei fruntarii" pe arena politică a ţerii sale. Lăstar verde din bătrânul trun-chiu al iubiţilor noştri Domni Români, suntem convinşi că Principele G. Bibescu va lucra cu bărbăţia la înflorirea ţfirii noastre. gerea la sorţi a obligaţiunilor amorţii bile cu începere dela 1 Ianuarie 18b din împrumuţi Oppenheim Sulzb şi Planat. Resultatul obţinut s’a p blicat in foaia oficială de azi. C EONICA - ■nr Sâmbătă 19 fevruarie societatea tipogi filor români „Guttenberg" va da iu s, Orfeu al doilea bal. Scopul ei este ajutoil reciproc. Mai multe strade ale Capitalei s’au trai sformat in adevferate bălţi, cum sunt: Stil da Justiţiei, Antim, Bateriile şi altele. A’ nouilor consilieri comunali. Informa ţi uni Minitsrul nostru plenipotenţiar de la Belgrad, d. Mitilineu, a sosit in Bucureşti. Se zice că Tar fi chemat guvernul. „Gazette de Roumanie" spune că se vor face următoarele schimbări in personalul secretarilor legaţiunei franceze din Bucureşti: In locul d-lui Lagaze. se va numi prim-secretar d. conte de Disbach, şi in locu d-lui Marii ere, al doilea secretrar, se va numi d. .Jannequin. D. Marliere va fi trnsferat la Mexic in calitate de prim-secrotar. „Pactul Social" află c’ar exista mare nemulţumire in rândurile guvernamentalilor, pentru că d. Leon Negruzzi s’argăsi ales in eapu Primăriei Alegerea de primar in persoana d-lui Leon Negruzzi, guvernamentali-servi-li pănă la ciocoism o consideră ca o jicnire adusă principiului de omo-geneitatc. Se zice insă că spiritul fin şi diplomatic al d-lui Sipsom a ştiut să potolească pojaru patriotic şi naţional al d-lui Buicliu, ajutor de primar, şi aşa pentru moment lucrurile sau cam potolit, Politica de vBsănd şi fă-ct-nd profesată de căţi-va filosofi din partidul liberal-naţional a avut de astă dată trecere. „Naţiunea" este informată câ d. minist de finance, ar fi trimes o anchetă in J muna Arţaiii, judeţul Ialomiţa, spre acftj! stata faptele perceptorului Gostache Costi cu. Dupe cate ştim, acest perceptor a fi un adevărat spoliator in zisa comuna. * D. Dragu Dobre Bideavu, comerciant di>i comuna Ro-eţi, judeţul Ialomiţa, bine voiili a oferi, suma de lei 5,000 pentru zugrirf virea şi repararea bi-ericei Sf. Nieolae d acea comună, ministerul aduce vinele sa mulţumiri d-lui Dobre Bideava, pentru ceasta trumoasâ şi caritabilă faptă. * In noaptea de 6—7 fevruarie curent, 1 meia Chira, soţia locuitorului StanNicad comuna Voetinu, plasa Marginea de-Sc judeţul R.-Sărat, a născut trei fete, dini care una moarta, iar cele-alte două au ft botezate şi sănătoase ca şi muma lor. r Soţia locuitorului Iordaehe Olaru, dine muna Domniţa, plasa Grădiştea şi Rămnic| de-Jos, judeţul R.-Sârat, in noaptea 28—29 ianuarie espirat, a născut trei cop două fete şi un bâiat, caii au fost botezi şi sunt sânetoşi. La şcoala primară No. 2 din coloar Verde s’ar fi ivit câte-va caşuri de pojar Reprezentaţia de bine-face de sub patr nagiul prinţeselor Ştirbei şi Bibescu se astăseară in sala teatrului naţional. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul ^neputendu-se complect n’a ţinut nici ieri şedinţă. Camera D. ministru de interne a citit ie decretul regal, prin care sesiunea Ot merii se prelungeşte pănă la 28 fi vruarie. S’a cetit raportul asupra aleger colegiului IlI-lea din Ilfov, şi s'a prefej clamat d. C. A. Rosetti, ca deputt al acestui colegiu. Urmează apoi raportul privitor 1 alegerea colegiului 1 din Suceava, s se proclamă ca deputat d. dr. I. Dia conovici. S’a luat apoi in desbatere pe aii -Dii: oawiîhţ. i ijntoare mw v. CWfl/il-li O-nii huile ştire primari i< Midi fl : iU I v am Wiî.; 1 1 = iwas ticole legea de gradarea lefilor prot fesorilor. REVISTA ZIARELOR T-îi La 6 decembre 1882 s’a efectuat tra- Romălllll constată, că a început a se respăndi şi la noi convingerea! că nu e destul să avem legi bunt ci trebue ca şi aplicarea lor să ti conştiincioasă. In aceasta privire, ci şi in altele, ţeara a făcut un pro greş vedit. Avem magistraţi lumina ţi. Cultura s’a respăndit in toate cia sele. Astăzi avem un mare număr d organe de publicitate. Roillăliul con chide, fireşte: toate bunătăţile au vl nit, vin şi vor veni dela liberali, car „respectă legile, respectă oonştiinţi alegătorilor," şi, vom adauge noi, res pectă punga cetăţenilor! V Apoi ga zeta oficioasă termină recomandăm drept model politic pe ateul engle: Bradlaugh ! ! * 'tic pro Naţiunea nil e mulţumită cu bi- I * « V N- TIMPUL J ©Acestei sesiuni a parlamentului •, care, clin prcună cu guver-u s a ocupat decât de frâmăn-ilitice, „fărâ scop şi fârâ nici ^ ;hs pentru tară.1-. |iunea“ e autorizată, prin ex-■*.' L ultimelor alegeri; de a se nA i'ă nici viitoarele alegeri nu mai demne. Vom vedea miş-numai aparatul guvernaI cu peţitori de slujbe şi de t _____ <1 | Lănia liberii zice, că im-;|ltul act al manifestului comito-*|ute ale oposiţiunii din Bucureş-îaşi a venit in nişte imprejură-, “ «syl i-au diminuat mult efectul: ţea-e in joc cele mai scumpe inte-4a masa verde a diplomaţiei eu-!|e \jn punct insă n'a tost des-lp lămurit in manifest: In ce litiu ni ar lua comitetele unite notabilitatea situaţiunii" de asii cămi situaţia nu e limpede in ?ijca exterioară ? Cum ar conduce Soarea Gestiunii dunărene ? S’ar cu Austria, facendu-i conce-* Nu credem, *tt'ăSboiţi W. işi aduce aminte de ^«iffi.iunile roşiilor inainte de a pună pe bugetul ţărei, iar de a-_n'au făcut decăt să’şi bată joc ■fi, de legi, de opinia publica, ghiduşe numai de pungile lor. 4 pseudo-liberalii lucrează din ■ teri spre aşi intări fortăreaţa jiiiară pentru viitor ! 1 de oare vor duce teara aceşti jîlârzi şi milionari improvizaţi ? ii ir uM Confirmări de primari hk t | 1T0AE confirmat primari şi ajutoare, in cote urbane notate mai jos, următoarele pe : comuna Piteşti.—D. N. Viişoreanu, r. D-nii: Gheorgho Negulescu şi Ioan pscu, ajutoare primarului. icomuna Calafat.—D. Costache C.in I rimar. D-nii Vasile Petrovici şi Marin cu, ajutoare primarului. Repub icanii franceji a ¥ 0 (d1' i? I 0* -|.e sunt bărbaţii de stat, in ale V mâini se află astăzi incredin llestinele Franţei? Cetind intru Ivieneză respunsul la această i ilare, ne-am adus aminte fără voe Hgma demagogilor, anartiştilor şi fclarzilor noştri. Eată bună oară ie spune foaea vieneză pespre u-•\ personaje din proaspătul cabinet icez ■. D. Ferry are un ce mic şi >sit in sine şi in politica sa, dar lucru nu i se poate contesta: a-o voinţă de fer, este un bărbat ;o mare energie. (Voeşte şi vei ea!) El este din Lorena şi oamenii oio sunt cunoscuţi in Franţa ca ipăţinaţi. Voinţa sa cea fermă adus unde este si ’l face condurul majorităţii Camerei, fără să popular in realitate. ). Ferry este omul execuţiunilor tice. Aceasta nu e afacerea cea plăcută, poate nici cea mai cu. Ea te sileşte inainte de toate le inconjori cu oameni, ce sunt ii calitate cam problematică. Pen-oarecari misiuni sunt tocmai i-itabili cerţi complici, ori-căt de plăcuţi şi compromiţători ar fi. Nu să'ţi alegi oameni; ai trebuinţă si, pentru că nu găseşti mai buni. un diplomat cum se cade nu e apara inaiutea Europei măsuri proscriere şi deaceea un Challe-Lacour devine ministru de ex- vorit al lui Gambetta ; el a fost odinioară un publicist escelent şi e un orator bun. — Foile franceze au povestit, că tatăl său şi moşul său •iu ajuns toţi, pentru inşelătorii şi incendieri, in ocne şi au murit acolo, dar din împrejurarea, că se trage dintr’o familie de criminali, nimeni nu va face o imputare noului ministru; este o onoare pentru dănsul dacă plecând dela începuturi aşa de giozave, a ştiut sa se urce unde es-le. Dar ca literat d. Cliallemel-Laco-ui, cu tot talentul seu, este un şarlatan. El a trăit in Germania şi in Elveţia, cunoaşte literatura germană şi filosofia, ceace face pe cineva să fie in Franţa numai decăt un bărbat celebru, un „filosof“. Cea ce poves-leşte domnia sa compatrioţilor sei despre relaţiunile sale cu Arthur Schopenhauer este o-minciună... La 1870 d. Challemel-I jacour deveni prefect al departamentului Rho-nei şi pe atunci s’a silit să organizeze un fel de terorism jabobin. Ou ocazia unor arestări politice el a trimis vestita telegramă : „Fusillez moi ces gens lâ 1 “ —După resboi a fos condamnat la 100,000 franci despăgubiri cătră mai multe persoane... Tres faciunt collegium: al treilea este d. Thibaudin-Commagny, faimosul general. Şi in locul lui s’ar fi luat altul, dacă se găsea. In toată armata franceză nu e un general, care să vrea a face, ceace este gata să facă d. Thibaudin. Despre călcarea cuvântului de onoare, comisă la 1870, s'a vorbit destul.... Cei-f’alţi miniştri noi nu merită menţiune, afară doară de d. Waldeck-Rousseau, care a fost ministru de interne sub Gambetta. El e un bărbat tenăr şi unul dintre gambettiştii cei mai talenţi; un bun orator şi jurist. Toţi cei-lalţi din cabinet sunt mediocrităţi basse. ce nu dau materie nici pentru un epigram. Şi apoi cu asemeni oameni să învingi criza, să fortifici republica, să .guvernezi Franţa! ? Intr’adever, căţi franceji vor mai fi cu mintea san&toasa politică, cată să se revolteze contra unui asemenea guvern, contra unei atari politice, care experimentează in mod miserabil D. G. Ponescu, directorul penitenciarului Mislea şi D. Iorgulescu, grefierul comptabil la acelaşi penitenciar, sunt şi rămân destituiţi. D. D. Popescu, fost director de penitenciar, se numeşte director al penitenciarului Mislea, in locul D-lui G. Penescu, destituit. D-nii : Claudiu Onicescu şi G. Vasilia sunt numiţi, la casieria de Botoşani, in funcţiunile de verificatori clasa I şi II, in locul D-lor : V. Grănescu, demisionat, şi Claudiu Onicescu, inaintat. D -nii : I. V. Pascu şi C. V. Buşilă, sunt numiţi, la casieria judeţului Putua, in funcţiunile de verificatori clasa I şi clasa II, in locul D lor : N. Petrescu, demisionat, şi I. V. Pascu, inaintat. Din Districte Stricare de şine.—In noaptea de 8—9 curent, zice Unirea, doi indivizi necunoscuţi, preparaţi cu unelte au scos şi furat 32 şurupuri iu plăcile lor care legau şinele la calea ferată, distanţa dintre Sascut-Râ-căciuni. Nici un accident n'a urmat fiind şinele străns ţinute de terenul ingheţat. S’au luat mâsuri pentru urmărirea şi prinderea făptuitorilor. Bătăi electorale.—Acelaşi ziar afli că la alegerea de consiliu comunal, ce s'a făcut din nou la 7 ale curentei in Tărgu-Adjud. s'au petrecut mari neorăndueli. Administraţia şi funcţionarii de oii ce categoric, nu s’au amestecat de loc. Toată lupta a fost intre cele doue partide locale ce 'şi disputau puterea cu inverşunare. cu luci uri şi persoane. Nişte măi m / de gogomani se joacă in modul cel mai frivol cu libertatea şi cliiai cu existenţa republicei. In revoluţia cea mare s’a cerut pentru prima oară o ege de proscripţiune; atunci a fost Mirabcau care a strigat către ceata ă foarte mică a .Iacobinilor: „Ce le treizeci de voci să tacă! Şi ele au tăcut; legea de proscriere a căzut. Dar unde este azi un Mirabeau, care prin tunătoarea sa voce să facă pe fanatici şi nebuni să amuţească şi să scape libertatea de cei mai pericu loşi duşmani ai ei, de aceia, caii se folosesc de formele ei şi invoacă numele ei, spre a o nimici ? _ Demagogul uzează şi abuzează ,le libertate ca de o armă, pe care pururea e gata să o inlocuească cu viclenia şi topuzul tiranului laş. ACTE OFICIALE D. Gavril Popp, direetorele prelecturei judeţului Dorohoiu, este autorisat a lua parte la lucrările consiliului de revisie al io crutaţiei, pentru contigentul anului curent. pe timpul absenţei iu concediul acordat ae. B. Clialleinel Lacour a tost un fa- D-lui prefect G. Hasnaş. U Nicolae Baboianu, directorul prefec-turei judeţului Tulcea, este autorisat a lua narte la lucrările consiliului do revisie al recrutaţiei, pentru contigentul anului curent, ia locul D-l uprefect. Virtuţile unui fost girant responsabil al „ROMANULUI" La cele relatate prin numerele noastre de la 20—21, adăogăm această nouă reclamaţie, care lămureşte virtuţile civice cu care un fost girant responsabil al ziarului „Ro-mânui11, mult onor. d. Pândele Bă-lăceanu, administrează pe administraţii sei dintr’o comună a fericitului judeţ Ilfov, plin in toate părţile de lumina şi probitatea pe care-o radiază de jur împrejur capitala : Domnule redactor, Am arătat cum s'au petrecut alegerea de consiliu la 20—21 Ianuarie 1888 in comuna Eoşu plasa Snagovsnb primarul Pândele Bălăceanu. Ara protestat d-lui ministru arătând toate nerpgularităţi 1-. Am arătat mituirile de bani ce le-au comis faţă cu locuitorii despre care tratează ziarele d-v. de la 20 Ianuarie, 5 şi 6 Februarie care nici până acum nu s au constatat ; din contră noi suntem din nou ameninţaţi că ne va rade mustăţile, că no va băga in puşcăria pe toţi care am protestat şi publicat, ba incâ ceva mai mult, căci in zioa de 8 corent, pe Barbu Con-deescu cel care au scris protestul l'au ar-dicat cu miliţieni şi dueendu'l la primărie l'au are-tat, i-au făcut perchisiţie corporală pentru a găsi acte făcute in contra mituiri de care s’au făcut vinovat acel vestit primar. luând de la Constantin Staneu 40 fr. dela cărciumaru Ilie 12 fi'- de la Radu Dumitru 23 fr. şi 70 bani şi alţii. Mai denunţăm şi alte proaspete : au liberat un act de paupertate la o femee propie’are din Bucureşti a nume Lisaveta Apostol aici nu se prea supune nimic ? Ba da căci; se presupunem că ar fi săracă nu domiciliază in comuna, prin urmare nu eia competont. - De la Ioniţâ Ion au pretins sâ’i dea 13 napoleoni ca să nu-1 pue in respingere de la pământ cu ocazia comi-ijiunii comunale care 1 au şi pus in respingere fără a fi in drept, puindu I pe drum do strâgănire, pană ce s au îndreptat. Iacă fapte bune. De la un altlocmtor anume Stoian Popii i-au cerut 50 fr. pentru un contract ce au avut de legalizat cu societatea Construcţii Română pentru pietrişul ce-1 ardicâ dupe locul 6u şi altoie care le vom arăta in urmă. Ain adăstat ca să vedem şi noi un resultat după toată alarma ce am făcut prin petiţiuni şi jurnale in contra acestui trădător primar, cari toate au fost zadarnice. Rugăm pe onorabili cititori să nu crcază că, de şi am făcut acest apel la onorabila redacţie a „Timpului", poate uni vor crede că suntem partid. Nu, căci noi suntem rurali ; nn ştim ce este parti'Iul, ci iubim dreptatea, nu voim a li călcaţi in picere dupe cum credem că şi bunul nostru guvern va face cele legale prin a constata la localitate şi tot de odată va ordona suspendarea acelui primar Bălăceanu, pentru a nu fi in capul nostru pentru a doua alegere, dupe cum s’au lăudat că are protecţie şi că are să ne străgănoască cu alegerea până la toamnă şi până atunci are timp să ne persecute pe câte unul, până ce ne va inpuţina şi atunci de sigur că se va alege tot el de primar, adică el zice să lăsăm să zică el. Dar noi nu, căci suu-tem olteni-craioveni, şi mehedinţeni, iar nu ca Bălăceanu, şi pentru dreptate ne vom lupta pentru a face să dispară din capul nostru un asemenea nelegiuit betrân care ne au sleit comuna numai intr’un an ; dar mai mulţi, atunci ce vom mai face ? Ve rugăm d-le redactor să bine-voiţi a insera aceste ronduri repetând şi cele publicate mai nainte relative la aceasta. Ioniţâ Ion , Radu Dumitru . George Niculae, B. Condiescu, Dumitru Florea, Ne-delcu Florea, Marin Taină, Alexandru Stoicii ina, S. Petropu, Dinu Dumitru, Grigore Constantin, Minciu Dobre, Gheorglie Ioan, Dumitru Cristea, Părvu Mihai, Cristea Marin, Constantin Stoica, Gheorgho Saudu, Niculae Petre, Niculae Savu, Petre Ţane Dinu Dumitru, Iordan Ştefan. Alexandru Grigore, Niculae Marin, D. V. Ţeranu. A. "V I S I Vapoarele de postă vor circula cu începerea de 1 Martie 1883 st. n. din Budapesta, de o cam dată numai pănâ la Giurgiu de 3 ori pe săptămână. Cel d ânteiu vapor de poşta va pleca de la Orşova in jos spre Giurgiu : „Sâmbătă in 3 Martie 1883 st. n. la orele 4 p. ?».“ Cel d'ântăiu vapor de poşta va pleca de la Giurgiu in sus spre Budapesta. „ Vineri in 9 Martie 1883 st. n. la orele 10 a. ?»." Zilele de plecare de la Orşova in jos spre Giurgiu sunt : „Luni, Joi şi Sâmbătă la orele 4 p. m. Zilele de plecare de la Giurgiu in sus spre Orşova-Budapesta sunt: „Mercuri, Vineri şi Duminică la 10 ore a. m.J Acesta până la altă disposiţiune. Agenţia vapoarelor Consiliul (le Adminstraţ e also-cietâţei Funcţionarilor Publici Domnii membri ai societăţei Ftmc-ţionarilor-publici sunt rugaţi a'şi a-hita misele pe lunele întârziate contr riu se va aplica disposiţiunile art. 17 din statute şi combinat cu art. 30 din regulament. Consiliul de Administraţie. nitiine IN FORMAŢIUNI Ni se comunică că la şcoala centrală, pe lăngă alte nemulţumiri ce s’au ivit contra directoarei, fetele sunt foarte prost hrănite. Aşa, spun unii, că mai zilele trecute li s’a pus fetelor dinainte la masă bucate preparate ’aşa de rcu că n’au putut mânca, ba ancă, spe culmea bătăci de joc, in mâncări s’a găsit... nu gândaci, nici fire de păr... dar... inchi-puiţivB... un şuarice. Atragem serioasa atenţiune a d-lui ministru al instrucţinnei publice, ru-gându-1 a numi o ancheta. Se va putea constpta multe, de şi s’a ordonat fetelor expres d’a nu deşchido cumva gura, căci voi- fi date afară. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Iu curând va apare de supt tipar o broşură intitulată : Faptele lui Radu Mihai de când s'a numit prefect de poliţie şi pân’azi, fapte necunoscute pân’azi. Preţul unui exemplar I leu. Bugetul Statului, cuvonlaiv ţinută in Adunarea deputaţilor d. Ioan lonoscu (de la Brad) POESII POPULARE scene din viaţa socială de D-uu A. G. Mavrus Preţul unui esemplar 1 leu. Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare şi Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi doue bucăţi de poesie preţul 1 leu. Se află de venzare la Magasinul de mu-sicâ C. Ghebauer şi la toate librăriile. Vechile iustituţiuni ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţerei româneşti, de domnu Ioan Brezoiann. —1 volum 8o. 5 lei De venzare la librâriele B. Nieolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU f No. 60. Strada Lipscani. No 60. Pe ziua de 13 februarie 1883. Oump. Vena Solo Renta Amorti»il>ilă. . . , 93'|, 9331, 5°!^ Renta Română Perpetuii , 91'/i 92- 6%, ubligaţiuni de stat. . . . 99'/, 100i|. 6010 ublig, (Riilor f. Rom. regale lua1,. 103'/; 5o/o > Monicipale .... 8b'U 88- 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1 222--- 226- 5olo Scrisuri funciare rurale. • . 901, a 911|, 7oio Scrisuri Rurale. . . 1021/.; 1031,« 5o[o Scrisuri fondare urbane . . 88'|« 881/., t)0|0 , . . 909/( 97’/, ?0[0 » • • 1011/; 102 u, Impr. uu prime Buc. (20 1 b.) 31l|; 32,[, Acţii liăncei Naţionale Române 2501. 1300 1310 , , Soc. cred. m«b. rom. 5001. 215--- 225- , » , Rom. de con-trucţii 5001. 530--- 540- • * » de Asig. D&eia-Rom 300 1. 420--- 425- 235- 240--- Diverse Aur contra argint. . , . 1 3[( 2 --- > » Bilete de B.anque 1 81« 2 - Fiorini valoare Austriaca. . 2111; 2.121/; Mărci germane. . . . 1 9h 1.25- Bancnote fraucese. . . . 9911- 1007, PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1862 SAMUELA. MARC TI S No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumperâri şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumperari şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ee ordine date pentru bursa din străiuâtale. Intormaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esisteuţâ a biuroului meu mâ face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. Boalele (le găt, gură. nas şl urechi tratează printr'o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost nspir&nt de medic secondar in Vîeoa in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Ilebra (Sypliilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). A. KIBRICK CIUlUJltttlEN DENTISTE Donts arlificielles, plombages, oritication perfectionnee. Extrădăm et guerison des deuts, sans aucune douleur, d’apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarost, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. IBBBBBBBBBBBBBBB TIMPUL. BANCA NAŢIONALA A ROMA NI LI SITU^TXTJIIsnE-A. MAG ASIN fondat vis-a-vts de Tetrul Naţional a Bucnrejti 31 ianuarie 1883 29 ianuarie 1882. (Monedă metalică 1'a (Bilete hypotecare „ , , .. (Efecte rumâneşti Portofoliu ^fecte streine Impr. garant cu Ffec. de. Stal Fonduri publice Imobil Mobilier & maşini de imprim Ckeltueli de Administraţie. Rentă Fond de reservă Diverse conturi. 23837106 16544625 7283902 213566 18658119 5704109 VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL maltei nobilimi, şi onor. public ni pe lângă articolele necesari la wenagiul casei, un importat dc la cele mai bune casc următoarele Ilcuturi fine. Anlset duhlii ile Olanda. A nise! de Bordeaux Absent de Suiş Ananas de la Murtlnique. Huiiniiede l.V Hayonu Hcuedlctin-Bitter de China antifebric Biter din via Providenzel anti Coleric < hartrenz alli galbin. şl Verde de Ia grand Chartreuz Frauda. Curaso de Oluiidu, alb, verde şi orange s< e de la Vlmand Foekin Pipermint. verde, galben, şi alb de ia Get Kreres din Frauda Cognac vieux, Cognac lin cbampatine, din Cognac. Liqnerurl tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux Uenu mita Mustiră de Hio, Haraschino Ţuică Naturală Hornuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punrh iu Cognac Bbuni şi in hirseb. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ţii INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa. Germania, Italia, Espagne, Ungaria Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo-lieşti Drăg&şani si de Uealu mare. Preţuri moderate seni fini conştiincios. Cu stima. D G Mori AM 225491 45833 18492040 91004791 Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie. Profit & Pierdere I semestru Dobân. şi Benefici div. Ilsemes Diverse conturi. 12000000 58323150 2164667 85453 18431521 91004791 IN CALEA VICTORIEI No. 22 DIN CAUZA DESFIINŢAREI DEFINITIVE A CUNOSCUTEUFIRME DE 25 ANI A. GINSBERG CU MOBILE di a se datoresce proprieiăţei sale di a trage afară din corp iritaţiunei care tot-d’auna a se fixa asupra or ganelor esenţiale a vieţei; se depla sează ast-fel răul făcend vindecare uşoră şi promptă. Cei d’inlâiu me dici o recomandă cu deosebire con tra guturaiului, bronchitelor, dure rilor de gât, rematismelor, drinm rilor. întrebuinţarea ei e fdrte sin’ plă: una sau două aplicaţiuni sunt de ajunse cele mai de multe ori şi nu causează de efit o măncSrinm uşoară. Se găsesc, in toate farma- e VA AVEA LOC CU UN SCĂPĂMINT NE MAI POMENIT Din cauză de sănătate şi a altor interese familiare, m'am decis a desface toate magazinele mele din capitală, bine asortate cu ori ce fel de mobile precum şi altele de asemenea natură, toate de fasoanele cele mal noi şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public din capitală şi provincie a mă onora cu vizitele d-lor şi se vor convinge că într’adevBr această desfacere este cu un preţ ne mal pomenit şi favorabilă tutulor. Cu stimă, AL, GINSBERG Calea Victerieî No. 23. ~ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME premiate cu 130 tnet^A**e PJ Garanţâ sigură dală inscris. A se feri de Imitaţii Acest Sirop Depuratif şi Reconstituanl de un gust plăcut, de uă composiliuno cu totul vegetala, a fost approbatîn 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un decret din annul XIII. Vindeca tdto bdlele pricinuite do viciurile sângelui : Scrofule, Pecingină, Eczema, Psoriasis, Herpes, Lichen, Impetigo, Podagră, Rhumatism. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudorifice, favorisâză desvolla-rea funcţiunilor de nutritiune, înlaresce economia şi provocă espulsiunea elementelor Ori SINGER C = poarlă marca Mapă de cusul new-york. de sus a a iui Fabricei. G. NEIDLINGE^A^ent general APĂ TONICĂ fDICQUEM ARE ROUEN (Franci*) Grăbeşte crescerea părului, Impedecă de-coloratiunea si i redă Pommada Epidermală ANTIPELLICULARX Opreice ciderea pSrului. — Distruge mitreta. — Ailămpără mâncă-rimele. gătesc în tăie Casele cele bune morbide, fiă ele virulente seu parasitare. CU IODUR DE POTASSIUM Acesta este medicameotul cel mai bun pentru a vindeca accidentele sj philitice vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-losa şi Tuberculosa. La Paris, 1» J. FERRE, pbarmaeian, 102 rut Itichclieu,ii Suieettor a lai BOYVEAU LAFFECTEUR ăe Parfumerie, FERULU doctorului GIRARD PETRACHE IOAN Academia de medeclnA din f.irîi . a conitâtatfl, prtntr’unO cipussu «iu iun Anim n «f-dln IS72 eA FerrulQ doctorului Girsrd era atmrurulu car<* dlsfrugei eu totulâ eonsiipaţiune* *l curathuca In puţind iiiuptV Chlorosa, Perderea for(elorii. Anemia, Hyeterla, 'Z'iS.T Durerile de atomacbil Trlnjlle. E16 rorliflctoonvaleeoenlll |i personeled'unA UmperamantO debilii nepctlta in principalei. Phsrmsal Mare magasiu de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. Depou Ide emne tăete 1000 chilograme calitatea I-a 28 lei, calitatea TT-a 26 lei. Se vinile şi cu stănjenu, Strada Romană No. 75. A sosit pentru sesonul de iarna tot telul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Cameinbert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais Imperial, Limburg, Liptaner, Chester, Creme de Holande. Stilton. Crema Regulă etc. Uu bogat asortiment de cărnuri al uimite, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel. Aal-Fiscli. Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc uieren stridii proaspete de Ostandaşi Coiistautinopol, Icre proaspete. moi şi tescuite «e morun; Icre de ehelal, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Conslantinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu şi alb dc cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce cimcuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visăoze acest magasin,[va rCmăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bun&tatea şi calitatea marfei dar şi de un serviciu prompt M onest. \M S-SIDI AT Casele din Culca 1 un In IM I Victoriei No. 82, ■bfi Clubului Militar, cat şi cele 8 ' jos. Doritorii se vor adresa la din str. Umbrei No. 4, dimineaţa amiazi. In total sau in parte, casa do pe calea Victoriei 145 şi colţul stnuloi Frumoasă, fosta proprietate a d-noi Veissn, compusă de peste 2o camere; seră de fiori, grajd, .şopron, grădină spaţioasă, având introdus gaz şi apă pretutindeni. Se inohiriază de la Sf. Glieorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. loun Ciuliră proprietarul lor, strada Jsvoru incliiriat dc la Sfăntu Ghcorglie dor 1883, casele din calea Plev-■ h’o. 12. in care locueşte ac-;dmente d-nu advocat Triandulil. '"'ii să se adreseze lad-nuOTON 1 Otel Union. Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brutaru. No. 1. ipografia *V. Mialescu, sala Theatrulw liossel, MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ROB BOI IŢEAU LAFFECTEUR ROB BOYVEAU LAFFECTEUR 24704685 24600770 _ 7882886 _ 7943161 21068417 _ 12204894 _ 824700 _ 227237 _ 39240 _ 288933 --- 42949641 142734564 12000000 _ 288933 --- 83272710 _ 1848844 --- 118356 45205721 142734564