rt 15 FEBRUARIE 1883 Administraţia, Calea. A ietoriei T\r. 32 ANUL AL VIII.—No. 35 abonamentele Ui ţara, pe an . . pp 6 luni. re 3 fnnî j «iuitate pe an . 40 l.i 22 lei 12 60 lei l||1< te priimesc la AAminist,raţie ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. Iii. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > , II .... 2 50 litală 10 bani număru Stricte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ABHnJnrile ji inserţiile se primesc “ncureştl , la Administraţia ziarnlnî ia Tlena, la binronrile de annnţnri Heinril Schalelt, Wolizeile 12;—A. Oppelik, Stnbel-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele neimprimate se ard. ac, nresti, 14 Februarie 1883 ce resultă clin seriile de ştiri din Londra, e că conlerenţa lins a decide definitiv nici o din căte-i sunt supuse. Zia-increclinţeazit unul căte unul .In acum, au fost jertta uiioi in-iiini de-o probabilitate depăi-eonferenţa n’a decis pană azi [ cestiunea dunăreană chiar nu ţn-opiat cu nici un pas de sote. tfcl veniso ştiron c£l piopunuiGci hje privitoare la eomisiunea mix-Krimit cu unanimitate. Dar abia ră trei zile şi vestea de mai sus ■ifică in inţelesul larg că mata membrilor conferenţei e in r favorabilă propunerii Barrere. [opunerea chiar n a fost primită Se vestise că conferenţă res-e cererea Bulgariei de-a par-in vr un chip oarecare la des-şi că Musurus-paşa, adecă k. va reprezenta-o inaintea con-ei ; dar nu mai de căt veni o rersiune că lord Gran viile bine-a primi asuprăşi reprezentarea ■selor bulgare in conferenţă. In mai ziceau telegramele, că con-ţa a primit prelungirea manda-eomisiunii europene. Dar şi a H, era o ştire prematură şi ero-care, după douăzeci şi patru de se desminte. Nu numai că nu se lf nici o hotărire, dar nici in iipiu nu era măcar stabilit pe imp să se prelungească acest dat. Unii propun cinci, alţii şase jpt ani; Rusia pi opune un sfert ocol, douăzeci pană la douăzeci şi i de am. i una din ultimele şedinţe se deşir in sfărşit pretenţiunile Rusiei ţira braţului Chiliei, specificate in loriul dlui de Mohrenlieim. Textul ntic al memoriului nu e cunoscut acum, dar ~6e ştie că impresia i rinzătoare, penibilă chiar, pe ca-’a produs asupra membrilor con-nţei, se atribue cererii Rusiei, nu mai de-a face navigabil braţul Chi-^ dar de a ’l sustrage tot odată de I supraveghiarea comisiei europene Ide-a exercita in mod exclusiv ju-jiicţiunea ei proprie asupra acestui I . Asupra acestei din urmă cereri a-să se discute in şedinţa de săm-â. Asupra celor petrecute in acea linţă de alaltăieri se trimite asigura că toate cestiunile principale it resolvate in jtrinciyţiu şi se crede soluţiunea ar fi favorabilă vederi-Rusiei şi Anstriei : că Rusia, fă-od concesiunile cerute de celelalte ieri, adoptarea propunerii sale re-vc la gura Chiliei e aproape po-:vă. I'u toate acestea pe miercuri se aş ptâ o nouă intrunire. In ori-ce caz toate cestiunile ce au i decide in conferenţă stau in strin legătură unele cu altele şi nu i una din ele a cărei soluţiune u-laterală n'ar fi in stare a alteia hilibrul actual al puterilor. De şi r se discută una căte una, de şi in principiu şi anticipat puterile se a-] rată favorabile cererilor Austriei şi ale Rusiei; totuşi pănă nu vor hotări asupra uneia din cestiuni, fie propunerea Barrere, (ic pretenţiunile ruse, fie prelungirea mandatului comisiei europene, nu vor putea decide asupra celor lalte. Dar pentruca asupra uneia din ele să se poată lua o hotărire definitivă, va trebui ca asigurări reciproce să se fi dat şi in privirea primirii celorlalte două. Se prea poate dar ca de una din aceste cereri să se spargă ca de-o stăncă şi fără de nici un resultat practic discuţi unile conferenţei şi să ne vedem din nou ajunşi la punctul de la care am plecat. Este instructiv pentru ţara noastră să ne aruncăm din cănd in cănd ochi asupra resultatelor ce dă sufra-jul universal, către care mănăţeara liberalii noştri de la guvern. La 19 fevruariu s’a făcut inFran-cia căte-va alegeri parţiale. In Gre-noble, se presintă duoi candidaţi, linul republican moderat cel alt roşu revoluţionar. Şi, intr’o unire pregătitoare de delegaţi, candidatul republican fu bătut de candidatul roşu. Yezănd aşa candidatul moderat s a făcut mai revoluţionar de o mie de ori de căt rivalul seu ; şi, la alegerea definitivă a avut el majoritatea. ,,La inceputul perioadei electorale, ne spun „Ies Debats“, D-l Rey era mai radical de o sută de ori de căt d-l Rivet. Dar in două-zeci-de zile acesta a făcut un drum mare ; aşa in căt d-l Rey ajunsese reacţionar pe lângă densul11 şi tocmai de aceia a fost ales. Lucru este natural: mulţimea incultă şi flămândă nu vrea să ştie nici e patrie nici de libertate, şi dă votu-ile ei aceluia ce-i făgădueşte să-i dea demăncare şi petreceri din ave-ea altuia. Peste un timp oare care oameni cari au întrecut pe cei alţi cu făgădueli ajung să formeze marea majoritate a corpurilor legiuitoare şi atunci burtă verde, care umbla cu gura căscată după liberalism, se pomeneşte despoiat de averea lui, cu care se imbrăca vre unul din şarlatani care au fost mai darnici in făgăduieli. Lucrul nu s a intSmplat numai o dată, ci de multe ori! Acolo vrea d-l Brătianu să ne ducă. ___ga dea Dumnezeu să nu-şi deschidă ochi prea târziu burtă verde ca.re-1 ajută supt cuveni că e liberal. Paris, 23 fevrnarie. — Un decret pre-1 şedinţial retrage Prncipilor din familia I d’Orleans, ducele d’Aumale, ducele Chartres şi ducele d’Alenţ-on, funcţiunile ce ocupa iu armata. Berlin, 23 fevruarie. — Ministrul Cultelor a declarat camerei deputaţilor Prusiei ca împăratul Wlhelm şi Papa urmează d'a schimba scrisori in vederea d a aplana in-tr’un mod definitiv diferendele religioase dintre Prusia şi Vatican şi că împăratul a răspuns deja la ow diu urmă seisoaio a lui I.eou VIII. „Gazeta Germaniei do Nord“ publică nota cardinalului Jacobini, cu data de 17 Ianuarie, despre care făcea menţiune ultima scrisoare a Papei. I.omlra, 24 fevruarie. — In urma măr-tnrisilor lui Carrey, unu din autori complotului in care lordul Cavendish şi Thomas Burke âu căzut victime in anul trecut la Phoenix-Park din Dublin, aproape toţi cei-l’alţi criminali autori ai asasinatelor făcute in Irlanda şi OUUMOQte supt numele «le „crime agrare,“ sunt azi descoperiţi. Roma, 24 fevruarie. — Se telegrafiază din Constantinopol la „Agenţia Ştefani" că ministru afacerilor străine, notifică comi-tetlui Corti vizita oficială a guvernatorului general din Tripoli consulului Italiei, şi-a exprimat speranţa că incidentul fiind sfărşit, Italia va reminţa a trimite un vas cui-rasat in apele de la Tripoli. Roma, 24 fevruarie. — Secţiunea de punere in acuzaţiune a curţei de apel a înaintat pe Rigattieri la curtea cu juraţi ca | culpabil că ’şi-a expus ţari unei declarări de răsboiu din partea “Austriei prin lovitura de revolver ce a tras contra mareei ţârei de la ambasada Austro-Ungară din Roma. D, EliâAe Redus, celebru geograf, va sosi peste două zile in Bucureşti. D-sa merge in Azia Mică spre a aduna materialul şi informa-ţiunile necesare pentru al 1-lea volum din opera sa : „Geografia universală. Pe comunică din Ghişineu, că comitetul meseriaşilor a interzis ovreilor de a se ocupa cu meseriile. 0 mulţime de prăvălii sunt, pe baza acestei ordonanţe, incluse de poliţie. Qe vorbeşte că o ordonanţă analogă va li decretată şi in ceea ce priveşte pe comercianţii străini angrosişti. Ieri liniile telegrafice au fost închise pentru public, comunicaţiunea fiind ocupată exclusiv cu transmiterea telegrafică la Florica a proela-maţiunii, apărute in „Poporul" şi semnate de d. Alex. Şonţu. Daca nu-mfirul „Poporului" i se trimitead-lui Brătianu cu trenul de la 8, ajungea la 10 in Piteşti şi era de prisos sus-pensiunea serviciului pentru public Se afirmă asemenea, că serviciul postai refuză a primi şi distribui „Poporul". CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICA Londra, 23 fevruarie. — „Times" publica o scrisoare a lui Hobart-paşa, amiral al flotei turceşti, prin care protesta contra propunerilor Rusiei pentru braţul dulia Roma, 23 fevruarie. — Se telegrafiază din Tripoli „Agenţei Ştefani," ca după ordinul Sultanului, guvernorul general f’ laietului, a făcut ieri o vizită oficială consulului Italiei; in intrevederea care a ţinut aproape o jumătate oră, guvernul ’şi a exprimat viele sale regrete, pentru incident de care Italia a avut plănge. ultimul loc a se Londra, 24 fevruarie. — Conferinţa Dunărei s’a intrunit la 3 ore după ameazi ; toate puterile erau reprezentate afară de Romăuia şi Serbia. Se asigură că lucrările sale sunt foarte inaintate şi că toate cestiunile principale au fost deja discutate şi rezolvate in principiu. Se crede prin cercurile diplomatice că so-luţiunea cestiunilor ridicate in sănu conferinţei vor fi favorabile vederilor Rusiei şi Austriei. Conferinţa n’a luat cunoştinţă şi n a făcut nici o aluziune la intenţiunea Romăniei d’a desfiinţa porturile-francd de la Galaţi, Brăila şi Constanţa. Viitoarea intrunire va avea loc probabil Miercuri. Londra 24 fevruarie. — In şedinţa ei de Sâmbătă 20 fevruarie Conferinţa a respins cererea Serbiei da fi admisă in comi-siunea europeană din Galaţi cu acelaşi titlu ca Romănia ; Austria şi Germania au fost singurele cari au sprijint pe Serbia ; Rusia a declarat că dacă Serbia va fi admisă. ea va cere d a admite şi pe Bulgaria. Se ciede că dacă Serbia ar fi fost admisă Grecia la răndu său ar fi ceruta se bucura de aceaşi favoare. Se asigură că Rusia, finand concesiunile pe care’i le cerea celealte Puteri, adoptarea prepunerei sale relativă la gura Kilia este acum positivă Paris, 24 levruarie. — Camera a votat, cu o majoritate de 200 voturi, un ordin de zi exprimăud iuerederea sa in noul Cabinet şi aprobând retragerea funcţiunilor olieerilor aparţinând vechelor familii cari au domnit iu Franţa, Infofm»ţ'* *un* Ministerul domeniilor s a votat şi de Senat. Peste puţine zile, proictul de lege va fi sancţionat. D Iorgu Mihăilescu, fost director de prefectură, este numit in postul de controlor şi agent de urmărire, rămas vacant prin demisionarea d-lui P. Gheorgiu. * D. Toma Stătescu, care a reuşit la concurs, este numit in postul de controlor şi agent de urmărire, rămas vacant prin trecerea d-lui D. Iancovescuin altă funcţiune * D. C. Cornăţeanu este numit in postul de controlor şi agent de urmărire, rămas vacant prin trecerea d-lui Gli. Broşteanu in altă funcţiune. * D. I. G. Stravolca, profesor de fisică la facultatea de ştiinţe din Iaşi, se numeşte definitiv la catedra sa, conform art. 364 din legea instrucţiunei. * D. prefect de Argeş, inştiinţează că, in zioa de 3 Februarie curent, un individ necunoscut, voind a trece Oltul pe ghiaţă, despre Vălcea spre comuna Jiblea, s’a rupt ghiaţa, ast-fel că, luptănduse să iasă n’u putut, in care interval a dat peste dănsul pădurarii Statului, şi, scoţăndu-1 din apă. nu a mai putut vorbi, şi dueăndu’1 in tr'una din odăile schitului Ostrovu, peste puţin a încetat din viaţă. Semnalmentele lui: la stat scund, faţa jjmeardă, etatea de 50 ani, imbrăcat cu un mintean alb, scurt şi ponosit, căciula neagră in cap, cu opinci in picioare şi cu cioareci, incins cu un chimir şi cu o traistă veche de gât. • Prezident la trib. Ilfov, in locu d lui Ma ca inaintat, se zice că se va numi N. Bu dişteanu, fost magistrat. Balul societâţei Furnica, care a fost cel mai splendid din câte s’a dat iarna aceasta, a produs 20 mii lei numai din tombolă. * Ieri duminica in 13 Fevruarie Păr. Ar ehiereu Calistrat a ţinut o frumoasă predi că in biserica Sf, Mitropolii din Bucureşti Ne pare bine cănd vedem, că şi pe amvonul bisericeii române incepe să se auză cuvântul lui Dumnezeu şi preceptele moralei creştine. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul neputăndu-se complcctana imit şedinţă, sâmbătă. Camera D. Fulger a anunţat in şedinţa de flambată o interpelare d-lui ministru al lucrărilor publice, in privinţa comunicării planurilor pentru construcţii nea dockurilor. ’* D. Prim-ministru a zis că interpe-laţiunea se va comunica ministrului de lucrări publice, care la interpelare nu era de fată. A rugat apoi Adunarea să voteze legea pentru abrogarea priveligiilor de porto-franco. ale oraşelor Galaţi, Brăila şi Constanţa. Luarea in considerare s’a făcut cu 54, contra 3 voturi. Un asasinat Se comunică din Rămnicu Sărat că d. Mihăescu, mare proprietar, a fost asasinat in comuna Coteşi. Făptuitori, ’nainte de a fugi, au incendiat casa şi cadavru. Liceu Sf. George Subscrierea de acţiunei pentru fondarea acestui liceu a inceput de câte-va zile, şi deja s’a suptscris peste 120,000 lei. Persoanele cari au suptscris sume mai mari sunt : D-ni Dimitrie Ghica, Sal. Halfon. Gr. Bâlăceanu, Posner, căte 5000 lei; d. I. Cămpineanu, 4000 lei ; d-ni Ştefan Ioanid şi Gerlenti, câte 3000 lei. INSULA ADAH-KALE Ziarul „La Turquie" din Constantinopol a publicat liniile următoare : „Aflăm că in momentul acesta un incident curios preocupă pe puteri in ceea ce priveşte ceşti unea Dunărei. „I ratatul din Berlin nu pomeneşte nimic despre posesiunea unei mici insule situate in faţa Vidinului (insula Adah-Kale). „In timpul ultimlutui rfisboi ruso-turc, această insulă a fost ocupată de trupele austriace, si aceasta pentru ca ea să nu cază, in timpul operaţiunilor, in puterea armatei ruseşti. „După rfisboi, trupele austro-un-gare s a retras, lăsăud acolo şeapte sau opt funcţionari. Aceştia au făcut propunerei muftiului insulei spre a stabili acolo o staţie militară, ceea ce ar consfinţi in fapt posesiunea insulei de către Austro-Ungaria. „Populaţia insulei nu se urcă la mai mult de cinci sute suflete : muftiu cu câţiva jandarmi administrează insula in numele Sultanului. Muftiu n’a vrut să ia in seamă propunerile funcţionarilor austro-ungari. El a declarat ca nu poate să dispuie de un lucru care aparţine guvernului imperial.,, Ast-fel, Austria ar vrea să puie măna şi pe această insulă. Sperăm că Turcia no va lăsa să’şi atingă scopul; căci, daca a ceastă insulă trebuc să inceteze d'a mai fi turcească, do aci nu urmează că ea trebue să devie austriacă. TIMPUL Studenţii romani din Paris Tineri romilni clin Paris, pe cari i-an trimis acolo părinţii sau statul, să adune, se vede, „ideirevoluţionare spre a le semăna apoi pe bordurile Dunării “ au înmânat d-lui Clemenceau următoarea adresă : Domnule deputat. Intre popoarele, care datoresc Franţei deşteptarea sentimentului naţional şi independenţa, se afli şi micul popor latin de la Dunăre. Franceji prin inimi, aspiraţii şi civilizaţie, n'avem de cit o gândire : de a se- mina pe bordurile Dunărei marea idee revoluţionară. (Uree !) Si noi suntem fii lui 89 : democraţia romani se modelează du pi democraţia fran-cozi. Fiul ţeranului de la Dunire vine pe (Armurile Senei spre a se instrui şi a duce cu el civilizaţia francezi. D-ta eşti unul dintre cei mai demni şi mai autorizaţi reprezentanţi ai democraţiei. Va si zici eşti al nostru. Numele d-tale, aşa de popular in Paris e stimat şi foarte iubit in ţara noastri. Micile popoare, care iubesc libertatea, 'şi amintesc atitudinea d-tale generoasa faţa cu Egiptu. ‘ Ne adresim către d-ta şi suntem siguri ci vom fi ascultaţi cu buni-voinţi. Cunoşti cauza ce ne aduce. Suntem pe cale de a deveni victimele unei spoaliaţiuni ne mai auzite. Austria, pentru ci e mai forte, vrea si ne ia Dunârea, singura noastri cale comerciali ; vrea si ne aservească economiceşte şi politiceşte, vrea sa ne supună la influenţa germani. Şi, lucru de necrezut, complicele Austriei este Franţa ! Cabinetul din Viena cunoaşte dragostea şi devotamentu ce avem pentru a doua patrie a noastră. El ştie, ci tot ce pleacă de pe ţermurile Senei ,e primeşte cti entusiism pe ţermurile Dunărei. Proiectul Barrere nu e de cit stampila francezi pusă pe proiectul austriac. Franţa sacrifici pe amica sa cea mai fideli ţi mai devotata. Toată lumea cunoaşte proiectul Barrere. România a prezentat un contra-proiect, publicat in presa perisiani, ce diferă in punctele următoare de praoiectu austriac, zis francez. Proectul Barrere admite o comisiune mixtă in care se află Austria, România, Bulgaria, Serbia şi nn delegat, in ordine alfabetică, al comisiei dunărene. Preşedinţia e data Austriei. Contra-proiectul roman admite o comisie de supraveghere, compusă de statele riverane şi din doi delegaţi ai comisiei miropene in ordine alfabetică, preşedinţia fiind dată la un delegat al comisiei europene ales cu majoritate de voturi. Punctul esenţial al proectului român este că nu recunoaşte Austriei alt drept de cât acela de meml.ru al comisiei europene. România cedează chiar rindul s6u ca membru al comisiei dunărene, spre a nu avea niciodată dpuă voturi. Noi voim să servim intereselor tuturor puterilor pe Dunăre şi aci este unde se arată slăbiciunea Austriei, căreia puţin ii pasă de interesul general şi de libera navigaţie şi care nare de căt scopuri egoist© de relaţiile statelor intre ele sunt bazate pe oa-re-care principii de drept ! Şi se afirmă existenţa unui drept al ginţilor ! La Paris opinia publică se declară pentru noi; presa ne susţine. In „Justiee,“ d Piclion ne-a consacrat un articol favorabil, pentru care sistem fericiţi că i putem mulţumi. Tradiţiile diplomaţiei sint de a sacrifica popoarele, mai ales pe cele slabe ; ale de mocraţiei sint din contra, a le sprijini. Studenţii români din Paris, fii intelectuali ai Franţei, se adresează la d-ta, prin d-ta la Franţa democratică. Franţa nu’şi va părăsi tradiţiile republicane. Aceste tradiţii şi-au ciştigat simpatia popoarelor. Ce am făcut noi diplomaţiei franceze, pentru ca ea să ne impuie proiectul Barrere ce n’are alt-ceva francez iu sine de cit numele autorului seu? Cei cari se presiată înaintea d. Tale suni studenţi. Insistăm asupra calitaţei de student eată pentru ce : In Martie 1871, colonia germani din Bucureşti se aduni pentru e serba înfrângerea Franţei. Studenţii din Bucureşti, indignaţi de insulta adusă doliului nostru naţional, căci inimele tuturor românilor sângerau de nenorocirile Franţei, impresoară sala banchetului, pătrund in ea şi arunci pe ferestri pe toţi germanii, mai intiiu pe consulul lor. (Minciuni, Q Nimeni la noi îva putut insulta nepedop-sit pe Franţa. Poporul din Bucureşti s’a transportat la consulatul francez spre a cânta acolo Marseillese. Scuzaţi-ne că ve reamintim acoste dureroase evenimente, d-tale mai ales, care luptai atunci spre a vindeca rănile scumpei voastre patrie. Ceea ce a făcut poporul român la 1871, nu era de căt datoria sa. Suntem siguri, că marea democraţie francezi işi va face datoria sa, căci noi ne-am convins ci este cea mai generoasă dintre democraţii. Dorinei să urmez desbaterile 'camerelor am însărcinai pe o persoană din Bucureşti se mS aboneze la „Monitorul oficial. “ La administraţia zisului ziar să respunse că nu se primesc abonamente pentru străinătate, cu toate că in capul „Monitorului" se spune că asemenea abonamente se fac. Acelaş lucru se respunse la mai multe alte persoane din Paris. ►Ştiu că s’a fundat acuma in ţară jurnale care se distribuesc gratis şi pe care lumea refusă să le primească, dar nu ştiam că există ziare care refusă abonamente ce li se cer. Cred, D-le Redactor, factul destul de excepţional ca s6 vi il supuiu. Primiţi ve rog asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni. G. tot aşa şi d. lorceanu. întrebăm ce este importunat ? A CTE OFICIALE Consiliul judeţului Făloiu este autonsat va, in sesiunea sa estra-ordinară de la 24 Februarie 1883, să se ocupe şi cu cestiunea privitoare la venirea in ajutorul locuitorilor in lipsa din acel judeţ. Sunt numiţi : D. Micimii Georgescu, unul din cei 3 membri aleşi in comitetul permanent din judeţul Prahova, preşedinte al acelui comitet. D. Gheorghe C. Sturza, fost deputat, primar şi membru in consiliul judoţian, sub-piefect la plasa Bistriţa-de-Sus, din judeţul Bacău, in locul d-lui Gheorghe Istrati, demisionat. de nori şi servitori care vorbesc streine, pentru festivităţile do in, nare din Moscva. Chelneri care brfcPlimba franceză şi germană preferaţi şi vor primi pe zi 10 ble. Numai pentru serviciu prii străini se vor lua 2000 clielne. servitori, dar trebue să aibă 1 recomandaţiuni. Falsiflicare (Ic mandate . dominaţiune. Conferenta din Londra a refuzat să admită’ pe Romania cu vot deliberativ. Caie e motivul oficial?—Nu suntem o putere europeană. Noi vom răspunde că art. 53 al tractatului din Berlin—şi nu noi 1 am făcut ne dă vot deliberativ in comisia dunăreană. Tractatul din Viena, ce regulează regimul de navigaţie a fluvielor, recunoaşte suveranitatea statelor riverane. Afara d’asta arc. 55 al tractatului din Berlin acordă statelor riverane dreptu de a face regulamente de poliţie pe Dunăre. Ei bine ? tocmai asupra acestui punct se discută iu conferinţa, şi noi avem dreptul a participa la ea. Şi Austria interveni asupra acestui punct, voind a face să i se recunoască da Europa preponderenţa asupra statelor riverane din josul Dunărei. Dacă i se va recunoaşte umbra unui drept Austria va face de aci punctul de sprijin pentru aservirea noastră. Care e motivul real al excluderei noastre de la conferenţâ? „Allgemeine Zeitung" o spune: Romă nia refuza să accepte proiectu Barrere. Dacă ne-arn fi arătat favorabili proiectului Barrere, acelaşi drept internaţional care astăzi autoriză excluderea noastră, ar fi auto-irzal admiterea noastră. Şi se pretinde că Domnule deputat, Intorveniţi in favoarea noastră, faceţi să vi se auzâ vocea in parlamentul francez şi procesul nostru va fi câştigat in faţa opi niunei publice europene. Şi dacă justiţia nu e de căt un cuvint, ei bine ! posten tatea işi va reaminti că ai ridicat vocea pentru cei slabi; in ţara noastră un popor intreg va pronunţa cu dragoste şi respect numele d-tale, căci se va şti, că d-ta ascultat favorabil doleanţele unei tinerimi care — măne poate — va fi chemată să moară cu armele in mână pentru dreptu rile şi independenţa ţfirei sale. Mihai N. Seulescu, A. A. Badareu. C C. Poenaru, S. Russenescu, B. St. Geblescu N. G. Filipescu, George A. Gheorghiu George Pe.şacow, G. Ciolacu, N. Sachelarie M. Bădulescu, G. Vassiliu, F Protopnpescu, C. Alexiu. Iuliu Brezoianu, Dr. C. Papilian B. R. Golfineanu, Victor Pompilian. M. Cremineanu, A. Alexiu, Adrian Peretz. Mihai Mârescu, George Nicule-cu-Dorobanţu St. Pantely, Mircea R. Golfineanu, G. A Manolescu, Ion Moşoi, I. Tauoviceanu, Ion Voinescu, Nic. J. Geblescu. Mihai Burlan, P. Alexandrescu, I. Buzdugan, Ion Grădiş teanu, G. I. Stâneiulescu, Vintilă Rosetti, Grigore Maniu, Vasile Cosmovici. Alexan dru Kitzu, C. G. Ilioseu, Ant. 0. Coloria nu, N. Atanasescu, Codrescu. Intr’o scurtă alocuţiune d. Clemenceau. a mulţumit studenţilor români pentru demersul lor şi i-a asigurat că via sa simpatie este dobândită pentru cauza lor. Ergo : Dunărea e scăpata ! Confirmări de primari S’a confirmat primari şi ajutoare, la comunele urbane notate mai jos, următoarele persoane : La comuna Focşani - -D. Nieolae Pruncii, primar. D-nii : Nieolae Benea, Petre Dimitriu şi Petcu Teodoru, ajutoare. La comuna Brăila— D. R. S. Campi-niu. primar. D-nii Teodor Dobrescu, C. Ber-lescu şi G. I. Berceanu ajutoare. La comuna Mihăileni. 1). Grigore Cal -cantraur, primar. D-nii: Gheorghe Feştila şi Ioan Bianu, ajutoare. UN FAPT CIUDAT Din Paris primim următoarea scrisoare : Domnule liedactor, Viu să aduc la cunoştinţa dom-inei-voastre un fapt destul de ciudat. In privinţa falsilicărei mai multor mandate, in valoare de 12,500 lei, de către răposatul Eracle Vasilescu, sub-contabil la direcţia liniei Bucureşti Feteşti se spune următoarele : Semnătura d-lui loreianu, in nu mele căruia se ridica bani, zice o gazetă, este aşa de bine imitată, in căt nu se poate deosebi de adevăratele semnături ale d-lui lorceanu. Pe lăngă aceasta, la un insemnat numer de mandate, există alipite acte justificative despre întrebuinţarea banilor, P8‘>7o- urhjin - - IlMl 2858400 D)95loo 208«-,îio(, «•îii4ti«i lO^SSOfH. 541 tun 1559(01 92400 *»% nnionisaliilA. «io Stat cailor forme fi«z * nimlo «o/ ’ ; ,Lsa pensiunilor. Împrumutul ' °l'l'onlioiiii s»y0’ Total. }•"*• • J.ml r.fm , *'» xlmiaMiraiu . • «urnin*!* I«m _320500 • •’iî-'iuDtJ 2303noh 2246000 3>~>640o 287 r>« 108:1400 I275IH, 99«r,ni I 730116 I*o-I50ll 8700 00900 1 1700 «Ofili 2500 620000 «0000 12500 I02HOI 2oooi 241000 20(11 13200 * «nturllor <» aou« ;»««rtU ;i No«ioti Augiut • i" 11 J mal marc oslo. -«• i»ru 1 1874(11 46(16800 2001MH 2445100 2472(U 2643000 787(m 079300! 1 I00O 879200 1103400 04000 744500 337000 087oo(ii)| 2556000 54800 32698(11)1 2111111111 594300! •’>«< 008loofi4:{nlOO Ianuarie . . Februarie . Martie . . Aprilie . . . Maia. . . luiiio . . . . , Iulie . . . . August. . . Scptcmbrc . Oeiombre" . Noetnbrc -Decembre - îl J •• I -I• ■ • •alau | Scptcmbro . Brăila 27 Februarie . Urniova 30 Decembre. . Beneficiul dat * "*,wn»wr* a jost ; 18721400 — 3005150 — H80138 00 778480 -1038370 — lo administraţia centrala - sucursala Inşi Calaţi. . Umila. Craiova Total. •»088(î0.r»5 140483.8t) 341102.28 21487.87 3311 1,4 1H8| DKPOS1TK UfJEHK Z>1> '•M7 «4r. Irr Administraţia centrală. Sucursala laşi. . . ■ „ . Galaţi. . ■ linii la . • . „ Craiova . - nimul anului ÎH82. ,%,u Total. Iar cheltuelUc «oi/; IN 1882 | IN ISSI PLUS MINI'? Lei ll| Lei \U 1 n l.I'i jlt ..... ' : 1 2414898164 34HII14 Li 238] tio |91| 101026 55 137 I34'3« HOOI5 2(ll 7 3979 06 15036! 14 i.ii.ii.nj 7024931 4902139 • 280118:0 26874.37 45937 45 2.1-1 i-iu-nf 2687021 03 20300034 348614 Til c-'fre au fost : 1,1 ««l'iiinislratij <-cnlrals - sucursala la*l . " - Galaţi. . ** - Brăila. . # *• i" Craiova . *’*«« retras Total 1882 1881 l’LIS 4 Ht0‘»420 13896579.81 27112S40.IL 80573 516753 --- 23 3125. K 3559(14 --- 334600 452500 --- MINUS 430180 122778.00 1170IM) Din administraţia centrala - sucursala Inşi. («alati. . . Brăila Craiova. Total 1882 28330800 48073 34(: 125. li 232500 J-’Mii.fis |, 12070000.81 430180 — 100054 230500 13500043.81 PLUS 15003100.10 185471.10 1 »040001.20 MINUS 388107 4000 Sold la 31 Decembre : In administraţia centrală. » sucursala laşi . . " » Galaţi. . . " - Brăila. . » * Craiova . . Total. 1882 12,1)1)0.03(1 32,500 82.250 318,100 1.210.970 80.573 195.250 210,000 PLUS 11,449.050 102.100 MIM ‘ 48,073 1 13.000 Tay , 13.IU2.4iO' | 1.711.7931 j 11.551.7501 f Jftia dc conservam a depositclor libere ■ ■ in cenlralA şi sucursale a fost In 1882 de lei. • - 1881 „ . ‘ Adică mal mare cu lei. TABLOl DE JIIŞCiVREA EPHTTELOR PUBLICE L\ CURSUL AXULUI 101.073; 2.734 05 2,053 — 81.0*) 1882. Rentă română amortis. 5 0/0. - - perpetuă . . Oblig, de Stat rurale 6 °/0. Scrisuri funciare rurale 7 %. - • - 5 */„. » , urbane. . . Obligaţiuni Oppenhcim 8 %• 28411251 I 1002150 2525400 7537047 5o 11113583 03 102057,25 72881 li •> 282340 » 374544 Iu 309727 t.i 100820. : - 13054708 273710 3254271 282340 374544 399727 i.l 100820 18040140' 48 32 5773003 101 024199 120834 20023 1101)9 88138 50 0954043101 8181045 |, 2035447: 2330072 hi 155515 2; 353920 3i 38871^01 1208; 11085503 ;0' . .13102499122 modSo'rSrT/'t “7ml ‘le facul.,at<>i> cc ' s » l'rin arl. Mi .lin |cm , 2 fi ,]i„ „„„o modificate, a căutat să cumpere cat se pete mal multe efecte public in acest an a ajuns aprbpe Ia Îndoit de cât anul trecut. De aceia cifra acestor efecte a fost de lei. MATERIAL .ŞI MOBILIER Valurpa materialului şi mobilierului bilncel, la 31 Iiecembro 188] In cursul anului 1882, sa «dilof-ul cu Ici..........................' Total. . Să scade nniorti>«rpa de 10 la s»its, conform deeisiuneT consiliului goiicrnl tiîn 2!) Decembre 1882. este de lei ... . . Val urca dar a materialului şi mobilierului la 31 Deeembre 1882, este de lei. . . 224.049 42 9.783 51 233.832 03 2 1 1.024 51 IMOBIL Valona immobilulul băncel. banul Serbao-Vodă, a fost la 31 Decembre 1881, de Ier 800,000. In cursul anului sa adăognt cu 12,700 Iei, cheltucll făcute cu ante proiectul pentru clădirea In administraţia centrală . sucursala Iaşi. . • . Calaţi . - Brăila . -, . Craiova • Suma . 408.282-.2ii 43.080 4 47.4 Hi 4K 40,408ui(l 31.741 -!>3 Prin urmare btneficttic ne(e , 384.734*21 38,010-so 37.560:60 33.540 02 27.907 -io 522.300,01 83.548 4.400 îi.x.V, 0.801 3.834 108.50* In administraţia Centrală. , Sucursala Iaşi . , . . , (iahttl » n Brăila . ■ - „ Craiova . . 'I’otal . Se scade. 15!l8lliis>ar„ 203(11114.44 <»24i .iiii: A1 r.!IK;7 2 31141 K«4I 34743: Iii; 3(;702'3!« 4 1050 80. 7Ti|oJS4 7T‘ " oii>39»83; insab» Doducftnd din suma de lei cogj 84938 21 i 144052*70 518020 42002 02 IOT2W0T 432102:10 1950.2ÎI 434121 48 vederea unor perderi ce am puion >ve~i'X V rosprva de 00% i„: 1 ni ' **\ea de la efectele m suferinţă din 1 distribui Iei 1,848.844. 04 Uuro uropuucu a «c «l-nisa i„ mo0/o I rin dividend . 20o/'J Fond de reserv* ' ‘ ' ' • • 200/° Ministerul de tinanee 15 Consiliu general JŞ% membri consiliului do administraţi ■rdeiin mi ternă «ic la >«< nr.Mila f 111:01 a 1 ee •«» făcut in pre-cest an renul 11c a se 05% Secund dividend T -Ol 720.00O — 225.708.03 180,015.14 72.240 00 «3.215.30 580,999,21 1.848.844^04 IVnirn » 1,,. pndot* hnd.l *. rosor„ c,m|iu| pentru mtfPaga suma cc «nslilaia fondul ,lc rmwrrt .................. lot in modul acesla crcdt-in . . ro,„ „,t,,»,U(llţ(fc M rr-r a cumpărat renta amoriisabilă 5% w t" oui-ui di vo ,omn hfliîs anului s«r*ta Ordinea de zi este următoarea. I Aprobarea bilanţului inehoiat la 31 Decemvrie ISH* Hiiici ^ "Zuiisr i,‘ioc'" "-,ui t- Şl a unui censor, in locul d-lui Km. p Cîuvcrna'tor Ani. Carp. Directori: Bale eseu />,„ Costinrscu Emil. Dimitrcscu P., R. Stcfâncscu Theodor. Domnilor , RAFORTUL CONSILIULUI DE CEN0R1 am convins eft şe a dă h. . cu 8<-’r>ptcIe comptabilităţci, cu situatiunile spe- Art. 70 din statute, obligă pe consiliul de cen-'ciaîe aie sei-x iciilor şi ca efectivul valorilor aflate son a intraţi dfnsul in comunien(iune en adu- "* Tot aşa sa făcut şi pentru bilanţul ge- in perfectă concordanţă ij . : ........... *• iiirmiiri senul şefi. constata prin rmme-rătoare matc-1 , . lor numerici in asistenta directu- rului servieiolui biletelor. l»KTAUi- PK CV Ml Kjr Bilete tU lunca Bilete de ] (HM Bu te de 16(1 9.134 9U i*>. •O'" . 2‘ 49.11.7 68.034 , . «uisemnAnd inir'unpro- ces-vcrbiii rcMilfntiiI constatărilor .sale. • procedura Ha aplicat fără esccpţiune In totft acrMă misiaire destul de importantă » • • »*)tci mietele anulate Iii cursul anului 1882. şi, biletelor după cum am avut urnirea a vfi fa<îţ i maculaturile date de serviciu şi maţ «n humă!cunoscut si anul trecut. v(* Incunosciiiităm şi . 1 imprTiiierie. Art. 10 din lege. privitor la pla- astă dală că n nm «■oiislaut pierderea nlel unnt sarea unei piţrţl din capitalul bftnecT In «irc-care bilet. *l**jk*^ ' l*,,^'cc 9' tiaru In cursul anului Acesta este proba cea mal convingă'o re ,u . 1,1 lln,ui iniţiativei D-v., sa supus mlklili- vigilentă şi regulari li tea lucrărilor serviciu],j. cal iii mior ee cum'isceţl permiţend administraţiei respectiv. a p assa In asemenea valori tot acel capital, du- Bciictloiul net jKintni anul 1882. destinat & v I* cum van j(l,tut convinge din expunerea ce " .................................. vi sa” putut convinge din expunerea ce repartisa după linsele stabilite de Art. 44 din stata făcut de consiliul de administraţie sa pu-.te. ast-fel dnpe cum resiiltă din bilanţ şi din <■ niicat In DM fotă întinderea Iul. Tot In asemenea, ptul dc prolit şi perden este de 1.848.844.ii4 efecte conservă şi capitalul de rexervă prelevat' Acostă cifru com|«aratu cu rosultatul dat asuprn beneficiclor anului 1«8|. Acest plasament anul 1881. dediieend dintr'Pnsul beneficiile reali a contribuit şi va contribui la sporul beneficie- '«at* lu 1880, ne dă un minus do 275,!)9i),; , •*' cre<î't- dc produeţiuno şi care singure trehue sa wlnt Nu credem inutil ca chiar tn urma ra]iortulul de bnsă şi să lutreţie speranţele n^ionariloi- ce \i s'a făcut de consiliul de adm in ist raţiune, eienţl. Ast-fel că pentru acela ce mi ^ să vf punem In vedere ore-care cifre relative la! nat numai dc cifrele rosul latului şi Be j' tilişca rea biletelor dc bancă. căuşele ce l'a produs, cum credem că treime . Lnăsiunea lor a fost In anul 1881. de 1.O89.0U0 facă orl-ee om ce nu voeace a se Înşela pe Ji bilete, represeniând o sumă dc lei 73.923.UU0. însuşi, va constata că anul 1882, este cu AeeslA emisiune s a sporit In anul 1882 cn'**»|wrior predecesoreluî s?fl. fiu,Ila *|p L250.O00 bilete, reprezentând o sumă! Retragerea D-luI Ion Cămpineanu din i-apuţ de 49.0d.d00 |el şi anume : 3dd,0dd bilete â 100 lei 3U.d0d.0dd. 950.000 „ _ 200 . lO.tmu.DOU, 1 -250.000 4U.immi.iimo. Din ar este bilete sau retras din circulaţitinr ;‘:|L301 bilele in valore de 22,13o.«20 din car 200.357 nnulntc In valore de l8.10ii.320. 08.034 la curs de anulare de 4.02G.J0U ‘ ’ 22.135,020. Joia detaliul arestor operaţiuni anulate administraţiei. Ir. cursul amilul 1882, a prodig detaul i*e ce rit re Iltleto transformaie. Bilete de...............500 . . loo Bilete de Bilete dc Bilete de 2.381 1.808 4 1 .Olti 130.840 Bilete tir hancă Bilete dc Bilete de Bilete de 8.533 0,008 48-472 200.351 de anulare s L' il A 1,100,500 1.820,800 2,095.800 2,790,980 8,533.0( Ml 4)00.800 OfiO.440 18.100.3 20 DETAUl' PE CtPjERE Bilete transformai» Bilete de Bilete de 4.0IM 3.0311 In bancă un unanim şi forte legitim regret. pf._ tragerea sa a fost cu atât nml simţită, eu f;iţ am putut. In timpul de doul ani cât am lucru ! ImpreiitiA, sfi'l cunoseem mai bine caracterul gfn . conciliator şi spiritul şefi liberal şi deschis, pur-bit n privi operaţiunile ce se ofereaţi băncel. ntj numai din punctul dc vedere al unul resuliat imediat de foio-s material «Iar, şi din acela al îc. [temelor creditului general, pentni care Icgiib-I torul x'a decis a ve face cunoscut sacrificiul Lrj. vilegiului de care vfi bucuraţi. Nu eu nml puţin regret b'a primit încă de h I Începutul anului 1882. demisiiinea din calitatea de censor. pentru cauze cu totul străine de bunei, a D-lui llilel care intrase In noul institut cu lu-m ine le unei experienţă câştigate afară. In resuiuat D-lor acţionari, suntem autorisatţ a vfi dcc-lara că institutul D-vo&tră fuuciionrdă In uiod cu totul satisfăcător atât din punctul de vedere al legalilăţel cât şi al preeisiunel In lucrări. că atât bilanţul anului ce ne preocupă şi eoni ptul profil si perdero precum şi cele cuprinse in raportul consiliului de administraţie snnl o fidelă expunere a operaţiunilor petrecute In bancă. In basa acestor nu avem de cât a vfi ruga ca In conformitate cu Art. 42 din statuie să aprobau bilanţul de finele anului şi a da descărcare ad-miriistraţiunel de ori-ec resjnmdere de gestiunea «a pe anul 1882. 2UII.IIUU TS.OtiO Preşedintele eonailinlu] de cenMrl, S. (iliermint. Membru : AUoj colonel. Anţ/elescu C.. Buicaianu Al., 7oanifk Stefa». StoUeseu P. ACTIV BILANŢUL GENERAL I»E SKMESTRAL I. ÎNCHEIAT LA 39 IUNIE 1882 PASIV narea generale ordinari a acţionarilor, prin for- *« anului 1882. de care a trebuit să luaţi mula ren intr un raport motivat, a aprecia (iu ni lor I.122.5 70 1.238.171). * atriiiu(lunea sau mai bine dc prerogativa ce vind şi anii 1882, tfirgul efectelor in acest .. Z,,LaJh im ^î11, s.la,n*e I11en,ni 11 nutoriza pu- neaduefnd nici o schimbare importantă in cursul lor. biroului nea bilanţului pe acel semestru de efll după Toate (misiunile de bilete de bancă s'a făcut ir am veriji că esto Scut in conformitate eu in eondiţiunilc cerute de art. 79 din statute, Chclfiieli do administraiiune. . Salariu................ Salariile personalului imprimeriei Imprimate şi registre. Iluminat şi încălzit............ PhoJtueli de imprimerie . Sold creditor. prescripţiuiiile art. 42 dm stnlule şi după ce ne- linintul nl (i-len adică, eu auiorizaţinnca consiliu Scut | . a-iliu-1 UREnrr 1 :*. ! Soldul anului trecut I88J. 27 32 1 • • • - 1 Dob. de la avans, secnipt şi ben. div 32495866 (•..*(*. • Profitul sucursalelor . 222785(47 iip* --- ! Beneficii la trate şi comisionul in- casat 1 enlrti operaţiunile guver- nului eu sirăinelatea pe anii intretr 341168 47 110(0/30,11 Beneficiul dat de efectele publice 107737 14 813193)91 1 Gestiunea imobilului (chiria de la 'T I hanu -Serban-Vodâ). . . f Ml 4 >1 1 Blide cmlw, Iinulnte şl rănm-c In emisiune pnnn Iu SI lleeenillre ÎS'2 Soldul biletelor ipotecare transformau la 31 Urcrml.rc lSM Bilete de 20 173.804 in valonre dc Ici 3.47IUI8JJ 50 55.527 . - f3 50 100 21.043 1 500 2.919 2,104.300 Tnlllnl hileirl., 1.459.500 253,893 AXUL 1881 46857672 60 330994 30 9503057 25648 - 19092569 228880 _ 5543147 50 --- 224049 42 115378 «(.*■ 19630911 ' • l *"T SMvt biletelor de bancă la 31 Decerni,r. 1HS1. Bilele dc 20 508.450 in v.lunre do Ici II.9M. 180 100 174.815 " l 1000 30,783 Emise in 1882 Bilete dc bancă (je 20 950.000 17.481.500 3O.783.00t» 803,757 <50,22 7. ti 80 BILANŢUL GENERAL PE ANUL 1882 INTBEl.AT LA 31 DKfmiHBE. CO.MI'IHATIV CI IIIL.ANTUL GEXERil. .41, .4.VULUI 1881 D1FKKINTA Casa Meceta de aur şi argint.. 1. 23.838.1G3.7 , 24.338.875.. J2.oG2.390,- lîilete de bănci . . . . Efecte de încasai................ ■Efecte secmpi. loc , f i-lEf. seoiiipl. In suc. orte»o.J 'y p'fot-te scompt. agr. „ Cupuiie sromptale Idem In sucursale Avansuri pe lingouri In suc. *) Efecte publice............ Efecte fond dc reservă. . . (Centrala . *) Ef In sufer. (Suc. Iaşi ■ -I _ Galaţi - „ Mobilier ?i maşini de imprim. . 115378*'Duh. dat I» avansuri penă la 3! Dec. Diverse fdeposite libere şi diverse.) 18.347.1.’) 102.7 33, Uf 582.7 R»»l» iDmlii. S 0)0 fl ( » SOjo ( o»tf. d» it. r. « C|0 Smii ' ' - " 91 «[• ro .. ) 97 119 | 5 1 { «Wf. d. .t. r. «C,0 . • = oălSw't (oDc.ra. 5 OiO . . Si 1|9 I g* “ l . , orb. . Oo • » 10! °i* h 4 î») » » , 5 0;O • ’ înn I " ’ 11 (>Ui|. O^vcdIi. 8 O)/) . , 10° • > OStlf. Ojp(nli. 8 0[o •) In cari *• «ţritd |l rbrltn*Ji!a i* prot*»t 10 IM Miau» - 0073942Î 77 1388175 jOL . 290072; 24 265!»72f 94 - U :';I383SS>S7 IM 4269861 - 1- 197097 s. 17144! 0 - u 1 -22332310 3239741 - - ~l . 2700 _ 226120 1 15055113 67 6142356 1 ? --- --- \K 288933 i'.M --- ~ 1 )' 1216(i? (i. 121662 !♦' *!! ' 311524 51 12424 19 149779 06 34401 M 434 1 (>225 88 2*785514 54 i |7 . 54,595.2] 3j I 12000000 «9889530 DfFEEINTA Capital. . .......................... — Fond de reservă ....... Bilete (mise de bancă................ —t Omptiiri curente..................... 33.723 93 Reescomptul anului viitor. . . . — 1__iReserva efectelor fu suferinţă OOojo Plus I Minus .'13000000!—! — . 288933 5S 288933,58 — — 99908310 270787801—1 — /— I I— 17524380(02 21G4G67|9z ; mm i2.aul Diverse (Deposite Jilere şi diverşi). Profit şi perdero. 594430 94 594436 941 29053:87 — i—: 4670/06 72997Î74 72097/74/ i44Iii(i39940 26642013,38 - . 1848844 04 (L *15*2*88 4 : * --(37 CENTRALA Beneficiul brut de lei 2.0(56,284 51 cheltucll........ 468.282 26 Beneficiul net . . - 1.598,002 2» profit sip'eRDEre Concentrat pe *«« firele / ţi 11 1882 S l'CU RR A LE Beneficiul brut lei - 4(0.129 fi3 1.598.002 2» 250.842 39 = 1.848.944.64 Cheltucll . . . Beneficiul net . 224.287 ^ MI 39 100 300.000 19.000.000 30 000.000 1,250.000 49.000.000 2,307,650“ 110,103,910 Din acestea s'aii anulat: Bilete ipotecare transformate de 20 139,849 - 50 41.916 100 18.298 500 2.381 Bilete de bancă de 20 48.472 . ' 10O 6.908 . * 1000 8.533 de anulare la 31 Decembre /»■ I - <*( MtO h» 202,4 44 7.913.080 |MD.4(9 .,'•11 MIM) 63.913 10,193,24'» Se aflau in curs • ■cart de Ipotecare transformate V 20 3.9.30 tn valoare de lei •........ 4,000 - - 20 50 Bilete do banc* de 20 „ 100 l 1000 49,115 9.134 1.855 Total- 68 03 4 SSf^9l 4.029.300 22135620 ' ’ -------’ ÎMI9(ÎS280 Aă ri-mas dar in rmutane la 31 Dccm.br 168--. i -in i 1K0 r,<)7 In vnlore .le lei 11.1*4(4 Bilete de 2(1 I,4KU.».i< 4 44 . II . 70817 83 (iiieui.sulele pc mi ln,r C. Sein. 11. 1111115" II . IDSIiSO) Sueursnlele pe nn lidr r. Sein. II. H>73 ii»1 II . "Hi ('"] Sueursnlele pe nn Intr. 0. Som. I I. 2.H1 II . 2.188 10] Siieurwnlelo po mi Inlr-De Soni. I • • ■ l'o Sein. III. C. Je im-r'd' l»h- p. t»il-3526 30} 129034 4821' 205285 110840 1501 123 4415 3473 16201 19679 308i 554 2)1 11070 II138 61639 1135" 1598902 250842 il UI' 3il| 177214 316125 1713 7880 35870 58512 22208 7299’ 1848844 2541414 u i r e a j n t • mu r 65789 21135 84 1213 13704 72091 18955 45 1285 06 h 11657 *13 __ 315823^8 •>1)2108 23 347 ■ -_ AXUL 1881 39832 1310896 824322 511976 37 Dobândi şi bcnefdiv 95 llrflft II elof P11*' 3 i:.1 ■ *«■ *• f "■ Oest. imobil, (chirii! 75 i I 1" '475129 63 89,015 201 58 Soldul anului trecut. ■ „.... Cent. scin.l.leT 324,9»8 66. 93032? 93 II. .614,369 2<-f Kuc UM*n In. l"° I .Braila- ’~r . Galaţi. Craiova Seiucs. I -II -Someş. I ■ II . Seiucs. I . II 72,801 82.f 167737 14 426461 66 341168 4' 149875 10 1951450 2217239 59419880 491048 Credit "TTTTT-" Plus Minus _ 3980o;26 108561,19 230124 20932 Tot- egn II "IT3.777 96.968.29° 188] 392.1(1? sold 1. st n*c* br* îsai 22 208 4: w 54.1 ‘ ’ • 156068.770 28 1 o 21 z-> 64 i®a ; dar nu este mai p uţin ade-1 ]-se poate indica metoadele cele |n si practice şi de a ’i conduce l puţin prin instrucţiune, la ade-'lisâ şi incurajare. Cunoaştem şi te părere că rarse poate intâmpla. A.rţile dintr’un domeu mare să ţtibile de a se cultiva prin acelaşi . şi va trebui să se adopte atătea v, căte naturi de pămcnt sunt. :ff»te acestea luminatul şi iuţeleptul n \a şti să ovite do a intra iu niş-ilj rea minuţioase, şi de a 'şi di-jftMiil seu prea mici tarlale, fsolamentelor consistă mai puţin in 1 unei serii de culturi prea regula, in succesiunea de culturi diferite, ui poate se fie convenabil de a a* *’un assolament unele plante car1 Lun timp nedeterminat, sau deferitul' din causa unui produs mai uiel poate se fie un assolament ba-»e..ile naturale şi artiaficiale ; pen-j produsele unei plante trebue se îzu inainte de a se semăna, sau de otală intr'un sistem de assolamnet. aiul in agricultură e^te de a obţi-dosul cel măi mare posibil, şi de a : pământiii in stare bună. Cine va 3t principi», pentru a se arunca in-j h -ardoasă trebue se fie consi.de-f'd'a-uaă ca un râu speculator, şi ca Bgri'ultor, fiind că bunurile pe care apiica iu teorie le lasă la o parte, nt de a face speculaţinni impru-te pericolos de a pune superstiţiu- 0 esperienţă positivă care asigură t omul înţelept alungă temeritatea 1 să’i eauseze mari perderi, care ameliorarea sorţii sale, cresce- Rilui familiei sale şi prosperitatea mior sei. ■mandăm incă o preeauţiune dic-Bidenţă. Ea consistă de a usa de t circumspeeţiuni, cu atât mai yeput agricultorul luminat va a* la partea cea mai ingrată a 5 sâu şi intr’un mers gradat va adu e unu curând sau mai târziu o creştere de noroc considerabila, daca el posedă şenuţă, int.ligenţa, economia, pacienţă şi activitatea fără care agricultura nu va li mo odată un isvor de bogăţie. Caml economia şi munca vor li şi aplicate intr’un mod fecund, acestea doue om-bnoue ale economiei rurale vor putea să transforme intr'un mod repede şi pe neaşteptate esenţa lor in bogăţia, şi pe agricultorul înţelept in caşul acesta ’l va costa mai puţina osteneala de a plaţi ceea ce el datorează creditorilor sei. Aici putem aplica proverbul: Atât ştie agricultorul, atât valorează şi întreprinderile sale. Aurul şi argintul considerat sub punctul de vedere al schimbului, ştim deja că insoţesc tot d’a-unu pe aceia care le oferă mai multa garanţie şi dintre toţi industriaşii, acela care oferă mai multa garanţie este agricultorul cu ştiinţa teoretică şi practică, prin urmare agricultura trebue să fie considorată sub toate puuctele de vedere ca un teren neutru unde $i asupra careia totul trebue să fia mândru şi fericit de a se întâlni. Pentru acest cuvânt şi istoricul Xenefon nu poate se treacă cu vederea înscrierile sale se nu amintească ceva şi despre agricultură, scriind’o in esenţa colorilor măgulitoare ; şi acest lucru negreşit Xenefon ’l u tăcut mai mult din-tr un punct de vedere pol'tic şi economie ; el cunoştea bine, ca fără muncă nu este bogăţie şi fără bogăţie cultură. Asolamentul care este basa unei culturi: ne lipseşte cu totul, şi agricultorii noştri n’au nici habar că un bun asolament este un bun capital cu interes sigur, după cum am zis deja : „Arta de o bună cultura ne lipseşte c u desăvârşire, atăt in cultura mare, cat şi in cultura mice şi pe un pământ atăt de favorabil, agricultorul nu poate se producă nici odată proporţional cu intinderea sa, de şi cel puţin pentru cultura mică sunt braţe de ajuns care ar putea fi intrebuinţate mai cu tolos după cum sunt astă-zi ; fără ca să înmulţească producţiunea agricolă, şi fârâ ca sâ amelioreze calitatea acestor produse. _________ TIMPUL A mai ameliora sistemul de cultura prin-tri,un assolament bine combinat, i-va ma II lecululltatea pământului dând tot-d’a-una 0 prodiicţiune mai abondenta mai bună şi mai piofitabilă, şi fie-care produs se fie ce- III lllSLlşi t,e 11 :ltura pământului şi fără a 01 ta cultura: de aici vom ajunge diu natura lucrului ca unele locuri împădurite se ie deşifrate, ear locurile arâloare impă-• urite şi mţelenite, penfiu ca se-şi poată dobândi fecunditatea perduta priu multe eu tun; cu alte vorbe trebue se ne intoar-cem la cultura strămoşilor noştri pastorală iniesta ; acesta va fi asolameutul cel mai bun pentru moşiile cele mari, eară pentru ţerani cel mai bun asolament este cel de „NorfokJ sau de 4 ani, undo'pe aceiaşi tarla de pământ, aceiaşi planta 'trebue se vie tot la 4 ani,, dar cea ce nu poate face moşia mare din lipsa de braţe, poate face moşia mica având braţe suficiente. n u w (va m-nia) i>. S. Moga. Societat a „Naţională" (le A sigurare in Bucureşti Consiliul do Administraţiune are onoare a comunica D-lor Acţionari că. conform Art. 4(3 şi 47 din Statute, prima Adunare Generală regulară a acţiunilor Societăţii, va avea loc la „12 (24) Martie 83 la 3 ore p. ni, m locul Societăţii Strada Carol J No. 9 Ordinea zii ei 1. Raporturile Consiliului de Administraţie şi Ceisorilor, asupra bilanţului primului eserciţiu, de la 1 Martie pănă la 31 Decembre 1882. 2. Aprobarea Bilanţului şi descărcarea de dat Consiliului de Administraţie pentru gestiunea sa. 3. Fixarea dividende! _4. Propunerea Consiliului de Administraţie de a modilica titlul Soci- Ciuteb faefcndu-l: „Naţionala. Socie-ta e Generală de Asigurare in Bucureşti “ in loc dc : „Societatea,, Na-ţioualîide Asigurare, “' cum era pănă acum. o. Alegerea a trei Uensori pentru verificarea compturilor anului 1883 conform Art. 39 din Statute. lotjliu a (i admis Iu Adunarea Generala, Jie ce acţionar trebucscc a depune acţiunile sale, cel puţin cu cinci zile inainte dc ziua adunărei generale la Bucureşti, la Casa Societăţii la iaşi, la D-nii I. Neuscliotz et C-e Bamjiiieri ; la Crai va, la D-l A. M. Strass, Agentul Principal al Societăţei, şi in contra acţiunilor depuse, va primi o adeverinţă care ba servi tot de-o-da tă şi de bilet intrare, Bucureşti 9 Fevruarie fentni Consiliul ile Administraţie Preşedinte I. Mmrghih mun Extras din Statute : Art. 48 Spre a tace cine-va parte dm Adunarea Generala, trebue să fie proprietar a cel puţin zece acţiuni, cari dau dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea întruni mai mult de zece voturi pen-■ ru densul şi alte zece ca mandatar, ori care ar fi numărul acţionarilor ce va poseda sau va representa. Art. 49. Nimeni nu va putea representa pe un acţionar daca nu va fi insuşi acţionar. Pieptul dc votare se va legitima prin depunere acţiunilor in casa Soci etăt ei sau la locurile desemnate de Consiliul de Administraţie, in publicarea respectivă, cu 5 zile cel puţin inainte de ziua lixată pentru Adunarea Generală. Societatea Naţională" (le Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public asigurător, că am înfiinţat iu Bucureşti, deocamdată penă la Sfăntu GheorgJ*e viitor, in strada Dorobanţilor No. 11 o Agenţie Principală, pe care am incredinţat-o D-lui M. JZnmanuelle, care va primi şi incheia in numele nostru orice asigurări do Incendiu, de grindină şi de Viaţă, in toate combinaţiunile usitate. Ruga.ni, cu această ocasiune peO-nor. Public se bine-voiască a acorda Representantului nostru, aceiaşi incredere şi simpatie cu care ne-a onorat pănă acum Direcţiunea Generală. O Institutoare din Nordul Gfirmanif 1 bllDi o-e- ” cămluşi esamenele in Prusia cu distincţii şi având cele mai bune ceitificate de la familiele nobile şi de la alte familii distinse , vorbind franţuzeşte şi englezeşte studiate in străinătate, şi predând asemenea şi lecţii de Piano demoise-lelor care n’au atins un grad de perfecţiune; doreşte a intra intr'o familie distinsă, pentru una sau doue eleve bine crescute. Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) Şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). ZBAl.2nTCA. ZN“ATIO^i A.XA_ A DROlVIIA^ISrŢEZ RAPORTUL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE CĂTRE A DUNAREA GENERALA A ACŢIONARILOR DIN 20 FEBRUARIE 1883 Domnilor acţionari IIomitate cu art. 48 din statute, avem onoare a ve da seama despre resultatul ope-băncei săvârşite in cursul anului 1882. idnte insă trebue sa vă comunicăm că D. I. Oămpiueanu, cel d'ăntăi care, ca guver-îpresidat la fundarea acestei instituţiuni, şi care, in timp de doui ani ’i-a dat concu,,sul îiai energic şi inteligent, pentru a o organisa şi a’i da o bună direcţiune, s’a retras, j. pentru cuvinte cu totul personale. 4 a impărtăşi simţimintelo tutu lor, esprimănd atăt in numele consiliului de administrase censori, precum şi in numele intregei adunări, regretele noastre cele mai adânci ei astă retragere. _ numirea titularului, guvernul a insărcinat provisoriu cu îndeplinirea atribuţiunilor Ecator pe D. director şi secretar-general Ant. Carp. şdinteanu, unul din directorii aleşi de D-voastră, incetănd de a mai iua parte ia lucrări-incă din luna Maiu anul 1882, consiliul general, pentru ase conforma disposiţiunilor m*ului interior, a fost, cu părere de reu, nevoit a’I considera ca ne mai făcend parte din raţiunea Băncii. a retagere, care lipseşte Banca de un concurs nu mai puţin inteligent, este aceea a Em. Hillel Manoali, care strămutăndu-se in străinătate, a fost silit să’şi depună ' e a ţi bine-voit a i incredinţa. I '^locuirea acestor doue din urmă persoane, aveţi a procede la alegere, după cum ve ■ in ordinea de zi a adunări.' şt an o none specie de operaţiuni a fost introdusă in Bancă : scoinptul efectelor Crcdi- wnilc ce aceste case sunt principalmcnte autorisate a Dace sunt: “piui şi negociarea efectelor agricultorilor şi industriaşilor agricoli : Ti limitări cu emaneturi pe producte şi instrumente agricole, cum şi producte, ale iu-derivate din agricultură, fgea a dat Băncei facultatea de a primi la scompt efectele ce deriva din aceste duov operaţiuni, totuşi Consiliul, ca măsură de prudentă, Ş> pănă ce. 'şi va da mai bine modul cum se administrează acele case, a admis, pentru moment la scompt numai irautate cu emaneturi, fără ca printr’aceasta sâ eseludă in principiu pe acele-alte efecte, o-dată, pentru a se putea pătrunde mai bine de modul de a lucra al fie-cârei din c fle credit agricol, şi pentru a putea şti ce cerdit trebue să acorde in viitor fi;l-căroia, decis cn scomptaroa efectelor lor să nu se facă căt-va timp de căt in administraţi-dă a Băncei. şi a limitat creditul fic-căreia la cifra capitalului ei. ura s’au scomptat de la 4 case de credit griool, Ilfov, Argeş, Dămboviţa. şi Gorj, mi o sumă de 35(374(3 lei 50 b. . ‘ se vor înfiinţa case de credit agricol in toată ţara şi pupii ce Banca va intra in n dănsele, scomptul de efecte ale acestor case va iua neapărat o desvoltare mult ea de case de credit agricol in toată ţara va aduce Băncei acest marc avantagiu. putea să Încredinţeze unele din operaţiunile salo, acelor caso cari ar dovedi ca pio-(eligenţă şi prudentă in administraţiunea lor. Ou chipul acesta Banca nu va mai să şi stabilească agenţiele sale proprii pentru cari se cere nu numai un peisonalfoi-care ne lipseşte, dar incă clieltueli destul de insemnate. este insă o cestiune pe care numai o experienţă de cat-va timp şi studiul ce 1 vom face asupra mersului caselor de credit agricol, ne vor înlesni resol varea ei. De aceia nu am luat nănă m um mm O mrsm.i Da înfiinţa agenţii, după cum anunţasem in raportul nostru din anul trecut urmaş,rţ, neapărat participarea Băncei cu 10 la suta la contractul incheiat de Stat cu ca. ele M. A. de Rotlischild dm Lrancfort şi Disconto GesrllschaA din Berlin * 'I" Kmila amortibila la sută in sumă de 50,000,000 lei, din care 2-' ferme, iar oele-alte eu dreptul de opţiune. C'.mptul arrMri oj.maţi.mi nu 86 va iimliido de căt in cursul anului 1888: romane dar a la scama de arraM.i operaţiune m anul viitor. Printr’o convenţiune încheiam cu ^ coniptul comunei serviviciui emisiunei pentru ejt’siuirea milioane au fost luate ve ( primăria comunei Bucureşti, banca s’a angajat a face pe A nnnrmrinfnlnî mrmîn{«ni .t i„ ... jw • ^ ------- • . străin sa in-m anul trecut. i- era foarte simţită in piaţa noastră şi agio ajunsese la aproape :i |n 8l>. aj. nnphneşte o adevărată datorie, aducând aur din strâinâtate pentru coniptul comunei serviviciui emisiunei Împrumutului municipal 5 Ja sută in suma"del3 900 000 lei precum şt al convertim vechilor titluri 8 la sută comunale, cu o comisie fixă d^iufla suta cate sa şi trecut iu beneficiele acestui an. ' După euin vet! bine-voi a vede» din tablourile eomparative ce urmeaeă. operatiimcic IBneei au continuat a se desvolta şi in acest an. ^ ' ou fafra scomptului sa mărit, împrumuturile pe efecte publice au crescut, portofoliul doit ast-fel că cu toate ca nu am avut a înregistra beneficii escepţionale ca ;" totuşi dividenda de repartit apropie pe cea din anul 1881 Daeit exportaţi unea de cereale ar li fost in raport eu abundenta recoltei, trans ictiunile cu strainetatea ar t, fost mult ma, nu.ceroase, efetele agiului nu s’ar fi resimţit şi operaţiunile Băncei ar fi luat de sigur un avănt mult mai mare. 1 ' 1 Cănd lipsa de aur t; , Banca a crezut că şi o sumă dc peste 10 milioane. Cum vedeţi, D-lor acţionari. Banca nu a negligiat nimic, ba chiar in această ocasiune ’si-a „npus oare-car. sacrifici,, numai pentru a veni in ajutorul comerciului si a dovedi ‘as fel oî m on-ce împrejurare este o mstituţnme adevărat folositoare pentru ţară.’ ‘ / Capitalul societăţei In acest an sa vendut cele trei acţiuni ce rămăseseră neemise, precum si cele opt acţiuni [icnlrii liberarea carora sub-scrntorii n au fost următori cu vărsămintole hicpocelc fixate m- „ jS f Difere» hi i utre sumele datorite şi produsul venzărei acţiunii oi -P • ’ “ pim ş,tatuto. fie profit ,şi perderi al anului. Mişcarea ac ţ iun Hor La 31 Decembre numărul acţiunilor era de: 14,935 Ia purtător. 9,002 nominative, Total 24,000 acţiuni. Din acestea, 577 acţiuni Ia purtător s'au transformat in acţiuni nominativ, mimttîve in acţiuni la purtător şi 3 rămase neemise s’au pus in cirmilnthmc a fost Irecufâ la coniptul . . e, o55 acţiuni no- pus in circulaţiune. Rfmăn dar Ja 31 Decembre 1882 14,916 acţiuni la purtător. 9,084 acţiuni nominative. 3 neemise, Total 24,000 acţiuni. TIMPUL s C O M P T l I De Ia In administraţia centralii . „ sucursala Iaşi. . . . „ „ Galaţi . . . „ Brăila . . . „ Craiova . . Total Din acestea administraţia centrala . sucursala Iaşi . . . „ Galaţi . . . „ Braila .... . Craio\ i . . . Total Şi s'au admis administraţia centrala sucursala Iaşi . . . „ Galaţi . . . „ Brăila . . . _ Craiova . . Tota Din care administraţia centrală sucursala Iaşi . . „ Galaţi . . . „ Brăila . . . „ Craiova. . . Total De IN 1882 Num£ru efectelo 2,128 7,026 1.238 1,281 805 12,478 L c i 8,405.983 13,027,642 5,031,332 6,237,308 4.562,905 37,265.171 41 1 N loSl l’UUS MINUS Numărul L e î B. I, r i L c î li. efectelor 2,047 6,686,059 87 1,769,923 34 4,298 7,927.306 04 5,100,336 i«■ 1,555 7,319,576 91 2,288.244 71 2,112 8,373,104 35 2,135,796 10 555 2.331.424 96 2,231,480 2!' 10,567 32,587,472 13 9,101,740 n|i 4,424,040 M s au respins 503 1,993 140 383 110 3,129 1,587,104 2,773,583 574,659 1,301,200 368.858 6,605,405 599 1,418,474 96 168,629 54 538 926,004 37 1,847,579 39 388 1,474,569 24 --- --- 708 1,651,624 54 --- - 116 305.236 51 63,621 75 2,349 5,775,909 62 2,079,830 68 899,909 350,424 1,250,334 35 1,625 5,033 1,098 898 695 9,349 efecte de o 6,818,878 10,254,058 4,456,672 4,936,108 4,194.016 1,448 3,760 1,167 1,404 439 30,659,765146! valoare mai 5,217,584 7,001.301 5,845,007 6,721,479 2,026.188 8,218 26,811,562 51 mare de 1,000 lei 1,601,298 3,252,757 2,167,858 7,021,909 54 41 1.388,334 1,785,371 3,173,706 46 1,162 1,969 862 713 660 5,366 6,495,542 8,686,347 4,285,944 4,801,557 4,171.730 28,441,131 942 1,662 786 1,024 340 Şi efecte de o valoare mai mică de 4,754 1,000 4,895,970 5,051.454 5,091,157 6,448,710 1,974,576 23,461,868 lei 61 1,599,572 3,634,892 197,163 7.431,628 26 38 805,212 1,647,153 2-.452,365 87 In administraţia . sucursala Iaşi Galaţi Brăila ÎN 1881 IN 1881 PLUS MINUS Numărul B Numărul 1. r i B. 1. c i R L e i B efectelor efectelor centrală . . . 463 323,336 58 506 321,614 89 1,721 69 3,064 1,567,711 53 2.098 1,949,847 23 --- --- 382,135 70 236 170,728 36 381 753,850 57 --- --- 583.122 21 185 134,550 57 380 272,768 95 --- - 138,218 38 ă..... 35 22,307 42 99 51.612 26 --- --- 29,304 84 Total . . . 3,983 2,218.634 46 3,464 3,349.693 90 1,721 69 1,13 .181 13 Efectele intrate in portofoliul băncei in anul 1882 Lei 30.659,765 46 scomptul din 1881. 6,814,209 60 soldul de la 31 Decembre se urcă la 1882. Total 37,473,975 6 Efectele eşite au fost: In administraţia centrali. . „ sucursala Iaşi............. „ „ Galaţi................. » „ Brăila. . . . „ „ Craiova ... Total. 1& «cadenţă. S’a incasat. In administ. centrală scompt local. „ „ „ „din sucurs. „ Sucursala Iaşi scompt local. . „ „ „ „ din centrală şi suc. „ „ Galaţi „ local. . . . „ „ „ „ din centrală şi suc „ „ Brăila „ local.............. „ „ „ „ diu centrală şi suc. . „ „ Craiova „ local .... „ „ „ „ din centrală şi suc . . Sold . . Plus mandate scomptate . . . Sold general , . . co IN 1881 PLUS MINUS (X L e i B. L e i ,B. L e i B L e i B. 6,552,768 09 3,996,703 54 2,556,064 55 10,790,103 97 4,451,952 62 6,338,151 35 4,099,435 22 5,049,075 18 949,639 96 5,490,845 44 5.254,003 49 236,841 95 4.282,241 58 1,245,618 08 3,036,623 150 31,215,394 30 19^7,352 9l 12,167,681 35 949,639 «6 113,039 19 65.761 199 47.277 20 31,102,355 111 19,931,590 |92 12,120,404 15 949,639 96 Iar solei la U Decembre 1,493,118 09 1,220,881 37 272,236 72 9,474 10 6,126 10 3,348 --- 2,013,303 82 2,532 149 72 518,345 90 5,210 43 17,1991 33 11,988 90 1,151,469 02 765.145 99 386,323 03 39,210 11 29,085 40 10,124 71 908,314 05 1,451,288 72 542.974 67 59,144 55 11,762 60 47,381 95 692,375 78 778,981 81 86,606 091 1.588 56 1,588 56 6,371,619 95 6,714.209 60 719,414 41 1,162,004 06 1,316,253 03 7,687,872 98 D'iua cănd portofoliul a atins in cursul anului Cifra cea mai mare este : Cifra cea mai mică este ţ> i u a Lei B. i In administraţia centrala . . . 29 Octombre 2,487,857:77 „ Sucursala Iaşi ...... 12 Februarie 3,158,777141 ,. „ Galaţi...... 16 Noembre 1,628,687 31 „ > Brăila...... 5 Februarie | 1,707,203:60 „ „ Craiova..... 14 Iunie I 1,214,092:87 Scadenţa medie a efectelor scomptate- a fost: 1 Dina i L e i B. V 1 i 7 Iunie 672 087150 21 Iulie 1,609.364 85 19 Aprilie 495,99928 1 Iulie 746.396:47 31 Decembre 692,375 78 In administraţia centrală „ Sucursala Iaşi . . „ „ Galaţi . „ „ Brăila . „ „ Craiova . Adică pentru toate efectele scomptate in Banca naţională o medie de 78 zile. Taxa scomptului a continuat a fi de 4 la sută. Efectele scomptate de la Creditele agricole sunt: De la creditul agricol Argeş, lei......................... 226,367 . Dâmbov. „ . . . . . 7,400 1882 ' 1881 Zile Zile 71 72 78 73 82 75 80 76 78 75 - Gor.j - . . Ilfov Din acestea s’au plătit: De creditul agricol Argeş, ,. Gorj » „ „ Ilfov „ . . A rămas dar sold la 31 Decembre Efecte agricole de la Argeş, lei . „ „ „ Dâmbov . „ „ „ Gorj . . - - „ Ilfov . . 100,822 50 152.035 486,624 50 lei........................... 77,228 .......................... 10,600 .............................. 42,050 1882 : 129.878 149,139 7,400 90,222 50 109,985 356,746 50 Cupoane scomptate au fost : In Administraţia centrala. „ Sucursala Iaşi . . . Galaţi . . Brăila . . Craiova . . Total 18 8 2 18 8 1 PLUS M 1 N U S L 6 i B. L r 1 B. L e i B. L e i Ii. 7,944,991 50 3,133,853 2 > 4,811, r 38 25 39,433 75,322 20 35,889 33,458 21,695 11,763 7,735 10,335 Mi 2,600 •Ml 15,268 2,502 12,766 38 489 7< încasate In administraţia centrala . sucursala Iaşi . . . „ Galaţi . . „ Brăila . . „ Craiova . . Total 7,807,906 40,646 32,190 1,400 12,905 50 3,085,555 74.109 21,695 8.935 50 2.152 In admnistraţia centrală „ sucursala Iaşi . . Galaţi Brăila Craiova 7,895,048 Sold la 31 Decembre 185,382150 1,267 7,735 2,712 3,192,447 4o 4,722,350 10,495 10.753 Total 197,097150 48,297:50 1.213! 1,400 350! o 1,260 50 4,743,599 137,085 75 % 33,ti 1,1 40,5 1,267:50 6,335! 2,362:50 Beneficiul produs de scompt a fost 147,050 00 ; 1,2 18 8 2 In administraţia centrală «sucursala. Iaşi . . . „ Galaţi . . „ Brăi'a . . Craiova . . Total L e i B. 1 b 8 1 L e i ]B. 176,266 33,884 54,100 55,542 14,476 334,270 PLUS L e i B. | fl 1 N 61,455 25.018 86,474 93 L e i S 60,4 16,1 21.0: "97“Ş y," ci 115,806 95,340. 37,942. 34,484 ' 39,494! i~ 323,068|49 Efecte in suferinţe Cu toate măsurile ce banca a luat de a nu admite la scompt de căt efecte sigure şi cu semnături solv'llt totuşi am avut efecte neincasate la scadenţă : In administraţia centrală............................................... 18,347 15 lei. „ sucursala Iaşi.................................................... . 102,733 05 „ „ Galaţi......................................................... 582 70 „ Total Cea mai mare parte din această sumă credem că o vom incasa. La Iaşi falimentul Salter, presentatorul efectelor in suferinţă, a dat deja 40 la sută. Din lichidarea avii) ti •dl» Jor ; poli' ■■fii, 121,662 90 litului sperăm a incasă incă o parte din efecte ; iar daca câştigăm procesul ce l’am intentat girantului tv , bună speranţa eâ vom realisa intreaga creanţă. Falimentul Rozenzveig din Bucureşti, ne va da şi el o bună parte din sumele ce ni se datoresc. Totuşi, consiliul general, ca act de prudenţă a evaluat aceste creanţe numai la 40 la sută, iar pentru făcut o reservâ specială in bilanţ de lei 72,997 b. 74 al cărei cont se va inchide in urma resolvărei de a acestor talimente. POLIŢE ŞI ALTE EFECTE ASUPRA STRĂINETĂŢEI Mişcarea acestor efecte a fost : Felul Franci M&rci . Lire st. Fl hol. > austr, Rubleh Beneficiul dat de trate şi remise a fost in : IN ANUL 1882 IN ANUL 1881 DIFERINŢE INTRARE EŞIRE SOLD INTRARE EŞIRE SOLD INTRARE EŞIRE SOL . - Suma Suma Sama Suma Suma Sama Plus M. Plus M Plus 18,179.199 66 17.615,949 66 1133250- 11,579,070 17 10,536,070 17 1043000- 7200129.49 7109379 49 90250- 12105 905 75 11 684,905 75 421000- 10.978,862 32 10,472,623 7 50623925 1127043 43 --- 1212282 68 --- --- 1154.6045/,, 1.003,170 i[3 151434‘|8 313,478 6[, 272,403 G[, 41075- 841125,iS[,0 - 730766i5[2 --- 1103594(8 1,479170 - 1.36.170 - 110000- --- --- --- --- --- --- --- --- 120,000 - 120.000 - --- --- --- --- --- --- --- - --- 236,567 - 236.567 - --- --- --- --- --- -- --- --- «mi 18 8 2 18 8 1 | PLUS M l N U S 491,043 5? 511,976] 3| --- 1--- 20,932|46 ÎMPRUMUTĂRI GARANTATE CIJ EFECTE PUBLICE Sumele imprumiitate pe efecte publice au fost :_______ De Administraţia Centrală „ Sucursala Iaşi . . . „ „ Galaţi. . . „ „ Brăila. . . „ „ Craiova . . Suma Plus soldul aflat la finele anului Total. trecut. 101,066,392 Din acestea sau restituit IN 1882 Lei 57,686,600 15,124.120 3,182,503 2,236,865 3,743,735 81,973,823 19.092,569 ]90 90 90 IN 1881 Lei 63,857,772 6,672,870 2,106,767 1,040,170 1,609,517 75,287,096 PLUS Lei 8,451,250 1,075,736 1,196,695 2.134,218 12,857,899 90 90 MINUS Lei 6.171.172 6,171,172 Administraţiunei centrale....................... Sucursalei Iaşi . . ............................ „ Galaţi.................................. „ Brăila.................................. „ Craiova................................. Totul.................. A rămas dar sold la In Administraţiunei centrale „ Sucursala Iaşi . . . , „ „ Galaţi . . . „ „ Brăila . . . „ „ Craiova .. . . Sold general au m\ ii 4 Ui. u e, atitudine -i eu m 1 a ne p wă Jeşiţ IN 1882 IN 1881 PLUS MIN UŞ Lei B Lei Ii. Lei B. 56,604,300 48,814,272 7,790,028 13.592,070 4,358,700 9,233.370 3,252,738 90 1.217,352 2,035,386 90 2,089,615 684,400 1,405,215 3,195,359 1,119,803 2,074,559 78.734,082 90 56,194,527 22,530,555 90 31 Decembre 1882 ; 16,725,800 15,048,500 1,082,300 * 3,846,220 2 314.170 1,532,050 819.180 889.415 70 23,1 503,020 355,770 147,250 1,038 370 489.7 14 548,656 22,332 590 19,092.569 3,310,256 70 23,1 WUiriH Miilea o " *te or *rt i n Ptt ’ i jîre! L», Efectele depuse in gagiu pentru împrumuturile pe efecte publice in cursul anului CENTRALA || GALAŢI BRAILA IAŞI CRAIOVA TO' Scris. tune. rurale 7 0[(). 1166280011 1196800 4623001 4326000 746200 1921 „ 5 0l0...... 5020100] --- 6000 1385000 584600 69’ .. urban 7 Om. . 6601700|i 173300 207600 674300! 772900 85 j - • ■ 6 0(0- . . . 3979100 31000 91600 267300 286700 47' n >• •• 5 0|Q..... 22009001' 34000 207600 --- 57000 24) „ Iaşi 5 0[q. . . _ 40000 3447500 --- 39 Renta 5 0[q perpetuă. 1541000 8000 _ 336000 305000 23 . .. amortisabilă. 36258000 2417000 _ 4176000 1867000 457 Oblig, de Stat C. F. 6 Om. 4,838000 170000 102500 369000 --- 55 „ rurale 6 0(q. 7697200 292800 79500 2303900 2S2300 110 Ob ig. casei pensiunilor . 18396001 --- 43800 23700 399000 23 Împrumutul Oppenheim 31750 1250 2755500 --- 17 Mt>70150l 4324150 ’299t>400 17308700 5300700 1147 Soldul anului 1881. . 19926600' 1273900 505950 3201000 662100 Total .... 1015967501 5598050 3502350 20509700 5962800 % CENTRALĂ GALAŢI brăila Scrisuri funciare rurale 7°(0..... 11.443.600 439,300 » .„ „ 5o|o .... 3,708,100 6,000 » „ urbane 7o[o...... 6.028.300 1,315,200 151.600 „ „ > 6o[o v • ■ • 3.602.800 189.100 85.400 „ „ „ 5o|o . • • • 1.502.300 19,300 104.800 „ „ Iaşi 5o|o...... 1,126,500 29.000 20,000 Renta 5o|o perpetuă .... . - 39,835,000 16.000 1,733,250 „ „ amortibilă......... 4,154,000 2,425.500 102,500 Obligaţiuni de Stat 6o|o C. F . . . 6.903.800 90,000 115.800 „ „ „ rurale Go[0...... 2,087,400 341.100 45,600! Obligaţiunile casei pensiunilor..... 1.500 1,250 IAŞI CKAI0V 4,117,0001 844,400 633,700 223.000 73.000 2,872,800! 319,500 4,183,500 290.000 1,716,900 21.000 665.1 375.1 703.1 259,; 46.1 256,1 1,721,1 248,f 252,1 r