V '3»T MINECA 13 FEBRUARIE 1883 Administraţia, Calea Victoriei Ar. 32. ANUL AL VIII.—No. 34 ABONAMENTELE p „O ţara, ]i«* an . , . . . M ':1 9 pe G luni. . . 22 lei pe 3 luni. . . 12 lei * ' lAfl^inMate pe an ... 60 M iientale se priimesc la Administraţie. Kapilnlă. 10 baui nuinăru ţpistricte 15 bani nuin&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI Şl INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . ■ 1 50 , , II .... 2 50 iBHnţnrile gi inserţiile se primesc Bocareştl, la Administraţia ziarului ia Vlena, la biurourile de anunţuri Eeinri( Sclialek, Wollzeile 12;—A. Oppelilt, Stnbeli-stoin 2;—Paria, G. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprimate se ard. •fi» Si Si % ^4 % y l, f ucuresii, 12 Februarie 1883 ie votase esclnderea României din lerentâ, urmase protestul d-lui Ion dupâ comanda din Bucureşti, dotase propunerei Barrere cutoa-jînmilinţele ce le impune, când ci-i.a ne vise eu aerul cel mai natu-din lume: „Păn'acum nu s’a fă-Tiimic : cestiunea Dumirii n'a ’n-jut a se discuta âncâ. Aceste vorbe erau in aparenţâ papale, dar in sine ascundeau un evi r. Şn şedinţa de marţi, 8 fevruarie, pâ ce d. Granville a dat citire ho-jrii conferenţei, prin care cererea rinei de-a fi primită in sinul co ei europene, se respinge, pe cu-ul că conferenţa nu poate schi m-caracterul unei comisiuni euro-e in altfel de cum ei a fost stabilit ii tractate, d. de Mohrenheim, citire unui memoriu mai lung |pre pretentiunile Rusiei asupra fitului Chiliei. jfCererile acestui memoriu merg cle-te. Rusia cere, ca punct de ple-|Jre general, jurisdicţiunea esclusivă ii b 'jkipra braţului Chiliei şi dreptul de-a Toate acestea sunt ştiri care ajung pă-nă la şedinţa de marţi. De atunci incoacc s’a mai vestit din Londra că conferenţa e dispusă a face Rusiei mari concesiuni in privirea funcţionării ju-risdicţiunii comisiei europene asupra braţului Cbiliei, dar găseşte că privilegiile şi imuninităţile pe cari le cere, sunt cu totul escesive. Anglia, Franţa şi Italia caută s’o îndemne la reducerea cererilor ei şi speră a reuşi. Despre chipul de-a vedea al Austriei, Germaniei şi Turciei nu aflăm ancă nimic positiv; se speră cu toate astea că, in şedinţa de astăzi, sâmbătă, cestiunea braţului Chiliei va fi resolvată. ŞTIRI TELEGRAFICE ecuta acolo toate lucrările fără stipra-jjvizuirea comisiei europene din Galaţi {şi parte'şi, Rusia promite de-a voi comunice comisiunii, pentru a sta-xcttcftApi înţelegerea reciprocă, hotăririle eventuale, privitoare la navigaţiune. . , Cei mai mulţi dintre membri con-PiBj rentei nu cunoşteau de loc cuprin-memoriului d lui de Mohrenheim; ci-•ea lui făcu o impresie surprinzătoare, ica nujpenibilă, incăt Granville rugă in unele conferenţei de-a se comunica I :ipii ale memoriului tuturor membri-1 ceea-ce s'a şi inthmplat de a- inci încoace. D. de Mohrenheim ai declară că aşteaptă detalii şi es-icări mai amănunţite asupra acestui lemoriu pe cari le va putea comu->ea conferenţei in şedinţa viitoare. Păn’acum. după informaţiunile ..N. Jvesse li bere “ Franţa este aceea căreia opune mai puţine dificultăţi pre-jtenţiunilor ruseşti; ea crede că nu e cu totul nejustificată cererea Rusiei, fiind că aceasta e suverană pe amândoi lerniii gurii Ociacov al braţului Chiliei. Ca compensaţie, Franţa nu s ar opune daca România ar voi să facă navigabil in condiţii analoge braţul •f. Gheorghe. împrejurarea că trac-tul de la Paris supune Comisiei europene căteşi trele braţele, n'ar fi o piedecă pentru pretenţiile Rusiei, de a renie ce comisia s'a declarat pentru braţul Sulinei; deci Rusia poate pre linde braţul Chiliei pentru sine. In-dealtmintrelea şi Franţa doreşte ca Iaţă, cu cererile pe cari ea le crede justificate ale Rusiei, să se stabilească oarecari garanţii pe cari Rusia De va da fără indoială. Maniera de-a vedea a Angliei nu merge atât departe ca a Franţei, dar totuşi nu e cu totul nefavorabilă pre- tenţiunilor Rusiei. Nu se ştie ăncă ce cugetă celelalte puteri despre aceasta; se paie insă că unul sau doue dintre cabinete vor fi cu totul de altă păi ei e. Roma, 22 Fevruurie. — „Monitorii Romei" desminte ştirea eă impăratul \\ ilhelm ar fi răspuns deja la cea din urină scrisoare a Papei. Viena, 22 Fevruarie. — Banca Austro Ungară a redus cursu scontului său la 4 la sută. Paris. 22 Fevruarie. — Noul minister a citit in Cameră şi in Senat o declaraţie a-nuntănd că guvernu va aplica legea din 1834. in virtutea căruia va retrage principilor din familiile care a domnit in Franţa, slujbele militare care le ocupa actualmente in armată. Declaraţia ministerială zice : „Răpubhca Irebue să fie armată contra facţiunilor, ori-care ar fi ; dar trebue a lăsa guvernului iniţiativa ce’i aparţine de drept." Mai departe declaraţiunea anunţă că guvernul va deschide negoţiâri cu marele companii de drumuri de fier şi că va organiza protectoratu francez asupra Tunisiei. Cât despre politica exterioară a Franţei, va fi pacifică menţinând insă Franţa, in rangu ce’i aparţine. Dar spre a inlesni această sarcină noului minister, trebue a a răta Europei că Republica franceză e sigură de viitor şi că e bazată pe bunul simţ, muncă şi progres. Paris, 22 Fevruarie — Se telegrafiaza din Londra ziarului „Le Temps" că conferin L e dispusă d’a face mari concesii Rusiei In privinţa modului funcţionărei juridicţiu-nei comisiuuei europene asupra braţului Kilia, dar găseşte că sint peste măsură pri vilegile şi imunităţile ce reclamă Rusia. Enghtera, Franţa şi Italia caută să aducă pe Rusia sâ'şi micşoreze cererile; se speră a reuşi. Se crede că această cestiune va fi rezolvată in şedinţa de Sâmbăta. Paris, 22 Fevruarie. — Banca Fran ţei -şi-a’ redus cursul scontului seu la 3 la 100. ocuparea unei funcţiuni publice e o ocazie dc-a se îmbogăţi prin spolia-re, găsesc timp pentru asemenea farse nedemne, iar d. Obiţu e îndestul de naiv, ca să nu zicem altfel, pentru a spune că asemenea ignominii „sunt. deprinderi ale trecutului şi că ar fi intrat in moravuri prin şcoala ce conservatorii ar fi dat-o ferii.“ De şi lucrul e in sine destul de absurd pentru a-i da o mai mare importanţă de cum i se cuvine, dar de vreme ce adversarii de rea credinţă se servesc pănă şi de asemena invenţiuni in manoperele lor electorale, vom spune numai că, abstracţie făcend de demnităţile publice pecari le-au ocupat in ţară membri ei, familia Lahovari Pasaşi e, prin alianţă şi moştenire, urmaşă familiei So-coteanu de peste Olt. *) Reproducem aci cuvintele d-lui Alexandru Lahovari prin care-a interpolat in cameră pe d. ministru de interne asupra cazului acestuia, ca re, ca manoperă electorală, e de sigur monstruoasă şi unică in felul ei D. Al. Lahovari. D-lor, ’mi permit să adresez o interpelare onor. I). ministru de interne asupra isprăvilor consiliilor comu nale in privinţa listelor. Aflu prin o telegrama, căci altminteri nici nu puteam să ştiu aceasta astăzi, aflu eă eu şi toti membrii din familia mea am lost contestaţi ca străini la consiliul Comunal de Vâlcea şi şterşi din liste sub acest cuvfent. (risete). D-lor, lucru! vi se pare ironic şi caraghios, şi chiar eu care sunt in cestiune ’l găsesc tot aşa; imâ pentru aceasta nu mai puţin mă cred dator, fiind-că aci este o cestiune mai ăntăiu de demnitatea chiar a Adunării, şi al doilea do demnitatea unui membru care face parte din această Adunare şi care ca străin n’ar avea loc aci, mc cred dator, zic, a ve ruga să ’mi permiteţi a zice căte-va cuvinte d-lui ministru de interne, pe care de altminteri nu 1 fac responsabil de acest exces de zel, care sunt încredinţat că nu cu ştirea d-sale a avut loe. Acele onorabile persoane se deşteaptă cam târziu in privinţa aceasta, căci trebuia să conteste mai ăntăiu pe strămoşul meu Fmanuel Lahovari, care a fost caimacam in banatul CraiOvei, trebuia să conteste pe moşul meu Iancu Lahovari care a avut onoarea să fie membru al obşteştei Adunări inainte chiar de regulamentul organic ; trebuia să conteste naţionalitatea tatălui meu Nicolae Lahovari, care a făcut parte din Divanul ad-hoc, a sub-scris cele patru puncte cari au stabilit starea actuală de lucruri sub care avem fericirea să trăim, care a făcut parte şi din Constituantă, şi îm- preună cu alţi doi Lahovari, ceea ce făceau trei, au dat votul lor pentru Regele care astăzi domneşte asupra României. Ar fi trist lucru, d-lor, daca trei voturi din Constituantă ar fi lovite de o asemeneă nulitate, ar fi foarte trist ca trei voturi din Constituantă pe ale cărei lucrări este aşezată starea actuală de lucruri in mod legal să fi fost trei voturi de străini ; şi daca aceste ar fi de străini, s’ar putea găsi şi altele poate ăncă mai contestabile. Toate acestea insă nu privesc pe d. ministru de interne, toate acestea nu privesc Camera de căt din punctul de vedere moral, pentru că noi vom merge înaintea instanţelor judecătoreşti, căci cred că mai sunt ăncă pentru cât-va timp judecători in ţara Românească, şi acel care a comis acest act de infamie ’şi va lua răsplata care o merită, pe căt vor mai fi legi in această ţară; căci a decapita pe un om de drepturile sale civile şi politice este mai tot atât de grav căt de a ’i lua vieaţa. Toate acestea, cum ziseiu, nu privesc pe d. ministru de interne, dar ceea ce priveşte di rect pe d. ministru de interne, şi asupra cărui punct ’i atrag atenţiunea, este modul neregulat şi straniu cum s’a făcut această contestaţiune : aceasta mi se pare că priveşte puţin şi pe d. ministru de interne, ca şef ierarhic al tuturor consiliilor din ţs-râ, pentru că d-sa le întăreşte şi poate să le disolve, când ele ar face ast-fel de usurpaţiuni asupra drepturilor cetăţenilor. Contestaţiunile electorale se sfârşesc dupâ lege la 6 Fevruarie la 6 ore seara, şi contestaţiunea aceasta a fost făcută la r.' Fevruarie la 6 ore seara, şi la 6 ore şi iiiirvgtgAA majoritatea consiliului şi regulase această gravă cestiune , şi decisese ca opt cetăţeni cari au ceva titluri in ţara aceasta, chiar de nu ar fi altele decât locul ce au avut onoarea a ocupa in atâtea Adunări, decisese, zic, că ei nu sunt cetă-,eni, şi aceasta intr’o jumătate de oră, fără să intrebe pe nimeni, fără să audă pe nimeni şi âncâ in oraşul in cale suntem destul de cunoscuţi, căci aproape toate stabilimentele de bine-facere din acel oraş sunt dotate de familia noastră de veacuri. O scie bine aceasta chiar şi D. prim-mi-nistru. Pentru aceste motive, D-le prim-minis-tru, vă adresez o rugăciune, ca persoană privată, şi ceva mai mult, ca deputat, să bine-voiţi a vă informa de modul cum aceste lucruri s’au petrecut; şi daca sunt aşa zorile nuoălor alegeri ce se pregătesc pentru Constituantă, ar fi bine să ne prevestiţi, căci in asemenea condiţiuni lupta este inutilă, şi ar fi mai lesnicios să se facă t lege care să decreteze că cetăţenii cari nu sunt de părerile actualmente dominante nu au dreptul a fi nici alegători, nici aleşi in această ţara : aceasta ar simplifica cestiunea de la inceput şi lupta electorală ar fi cu totul inlâturată. desfiinţarea catedrei de oculistică, rămasă vacantă prin încetarea din viaţă a d-lui Vlădescu, şi alta, relativă la înfiinţarea de profesori agregaţi, la această Facultate. In urma sgomotului răspândit, cum că la casa de depunere s’ar fi descoperit un deficit, s’a orânduit o comisie care verifică deja de mai multe zile situaţia ei. Se zice că. pănă in momentul de faţă, nu s'a constatat nici o lipsă de bani, bărtie de valoare sau alte acte, şi ne place a crede că sgomotnl va fi pe deplin şi oficial desminţit, indată ce numita comisie işi va termina lucrarea. Consul general la Salonic, in locu d-lui Lenş care a demisiouat, se zică că se va numi d. Balş, actual consul la Odesa. Corpurile legiuitoare, a cărora sesiune ordinară expiră peste două zile vor fi prelungite, se zice, pănă la 15 Martie viitor. mai JIAN OPERE ELECTORALE D. Brătianu, cu Sirnuleştii şi Chi-riţopolii săi. inccpc a-şi bate joc de lume. Consiliul comunal din Vâlcea şterge din listele electorale pe membri familiei Lahovari, sub pretextul ridicol că n’ar fi naturalizaţi. Asemenea farse nedemne, prea ridicole pentru a fi jignitoare chiar, se petrec ziua-n’ameaza-mare, asemene copilării se patronează de guvern şi de partidul său. Un Simulesc, om care m câţiva ani de prefectură Înjghebează avere şi plăteşte datorii enorme din leafa se ’nţeloge —şi oa- numai meni de teapa aceasta, peniru cal1 *j Când in urma victoriilor principelui Eu^eniu de Savoia şi a irartatului de la Passarovitz, 17 18, Austria a ocupat Oltenia, un Gheorghe Socoteanul - boero pnmae classis - de pe Jiul a fost propus de cătră o deputaţiune şi numit Comisar :mD. al provinciei Olteniei. „In diesem olficio (Oomissarius pro vi ncialis) ist duich "die Deputation vorgesehlagen und von \„ir derweilon acceptiret worden ; der "rjoiar Georgiza Sokotanul, weszen Figen-Lehaften mir in gleichen ohnbekannt seyiul; ”docîi wird lîr geriihmt in der Rechenkunst ”wohl erfahren und ein sonsten accurater ”Mann zu zeyn“ (In acest oficiu, de comisar al provinciei, sa propus din partea deputaţiunii şi a fost acceptat intre acestea de cătră mine boerul Gheorgluţa Socoteanul, ale cărui calităţi nu-mi sunt cunoscute in afacerile acestea, insă după renume arii bine esperimentat in arta calculului şi in genere un om integru. - Vezi Documente privitoare la istoria Românilor de Fudoxiu de Hiirmuzaki Voi. VI Ann I700-lNimeni nu rală asupra legei de gradaţiune a pro-| poate zice că ignorează legea11, esto de no- fesorilor. D. raportor al acestui proiect de lege. d. Clienciu, a relevat impiesiu-nea ce a putut face iu ţară ideile emise de d-nu Eleva, care ori-cum s ar lua e un orator acreditat al ma-iorităţii. De aceea combate afirmările d-sale. D. Vernescu a vorbit in contra proiectului guvernului şi propune ca § 387 din anul 1864. să se manţi-nă, adică acelor profesori cari au servit in continuu 12 ani, se li se îndoiască leafa, Proectul, dup6 lungi discuţiuni, s'a luat in considerare. Azi incepe votarea pe articole. torietate publică că cetăţeniii cinstiţi, cărora „scările Tribunalului11 le inspiră) uă a-devârată groază, n’ar fi capabili să citeze nici un articol din Cod pe din afară, pe pe timp nedeterminat; dacă insă şcoalele noastre toate sunt incluse, ne intrebăm cum se face că cele israelite sunt deschise şi frecuentate mai cu soamă, când se ştie că victimile epidemiilor sunt ovrei, şi aceasta din cauza necurăţeniilor şi a desimei lor prin unele mahalale ale oraşului. Dacă vărsa tu na incetat incă, pentru a face ca sa nu meargă mai departe râul, rugăm pe onor. poliţie a supraveghia şi şcoa-lele israelite ca şi ele să fie inchise, şi a nu se purta cu grămada copii prin mahalale spre a merge la şcoală. Duel. — De sigur duelurile au ajuns cu totul la modă, zice „Curieru:11 La ăntăiul bal-mascat ce s’a dat la Teatru naţional când nu tot astfel este, bună oară, cu in- din Iaşi, se iscă o ceartă intre doi sub- Confirmări de primari S’a confirmat primari şi ajutoare, la comunele urbane notate mai jos, următoarele persoane ; La comuna Slatina. — D. Toma Deme-trescu, primar. D-niir Ehe Ionescu şi Gheor-ghe Ionescu, ajutoare primarului. La comuna Piatra. — D. Teodor Dornes-cu, primar. D-nii: Dima Costinescu, Gheor-ghe Colboschi şi Vasile Şoimariu, ajutoare primarului. La comuna Bacău. — D. Gheorghe Ho-ciung, primar. D-nii; Nicolae Buca şi AIo-gardici Caprei, ajutoare primarului. La comuna Fălticeni. — D. Diinitrie Alorţun, primar. D-nii: Uheorhe Fnipeanu şi lancu Alironescu, ajutoare primarului. La comuna Roman. — D. Alecu V. Mor-ţun, primar. D-nii: Gheorghe Hotineanu, Gh. C. Botez şi \ uşile Dimitriu, ajutoare primarului. La comuna Buzău. — D. N. I. Constan-tinescu, primar. D-nii: loan Dimitriu şi Ghiţă Dâscălescu, ajutoare primarului. l«a comuna Călăraşi. — D. Atanasie Stoenercu, primar. D-nn: Nicolae Davides-cu şi Teodor Nicolescu, ajutoare primarului. La comuna Galaţi. — D. Gheorghe Mi-hăilescu primar. D-nn.- lancu O. Nica, Gr. .Moisiu, Coitache Itessu si C. Teodorovici, ajutoare primarului. La comuna Botoşani. — D. Teodor B -iau, primar. D-nn: Major Teodor Nicoiau, t.isiie Nicolescu şi Emanoil lorga, ajutoare primarului. La comuna Huşi. —D. Nicolae Cişnian, pnmai. D-nn. Daralamb Bosie şi Gheorghe Aiinâilescu, ajutoare primarului. La comuna Turnu-Măgurele. — D. Z. Eâdulescu, primar. D-nii: Dimitrescu şi N. C. Ionescu, ajutoare primarului. La comuna luryn-Jiu. — L). Nicolae Juman, primar. D. Gheorghe Ionescu ajutor. La comuna Caracal. — D. IIie Prijbea-nu, primar. D-mi: Alihail Betroviei şi loan Leoveanu, ajutoare primarului. La comuna lărgovişte. — D. loan Nico-lâescu, primar. D-nii: Gheorghe Irimia şi Alexandru Naumesc-u, ajutoare primarului. teresaţii oaspeţi ai Văcârescilor sau cu acea droae de samsari şi de şarlatani cari furnică zilnic prin şalele de audienţă ale ins tanţeior noastre judecătoresci. De câte ori nu s’a vezut ca un pungaş merit, scăpat abia de curând dinpeniten-ţiar, sau ca un escroc de meserie prins cu mâna in sac să discute cu procurorul asu pra aplieârei cutărui sau cutărui articol din Codul penal ? Daca lucrul este aşa de comun astăzi pe la Tribunalele noastre corecţionale, se pa re că tot astfel se intămplă şi pe la cele franc ese. Eată un esemplu : Limousin şi Eougeoreille sunt daţi jude-căţei pentru braconagi: cel d’ăntăi a prins cu un laţ sub haină, eară cel d’al douilea cu un paquet de paie pe cari negreşit avea să le aşterne pe pământul u- locotenenţi, care avu ca consecinţă Întâlnirea pe teren cu spada in mănă. Nu ştim rezultatul acestui duel asupra căruia s’a păstrat cel mai mare secret. ACTE OFICIALE şinos au intrat păna in sala alegerii cu bice de au izgonit alegătorii şi bătut pe dd. Ghiţă Lupan, Anton Antouescu, Tu-doiache Ionescu şi Nicu Mihâilescu, pentru a nu mai numi pe alţii mai puţin cunos cuţi : iar alţi cetăţeni ca I. Popescu, G Mârgâritescu, I. Vladoianu şi I. Negreanu au fost sechestraţi toată ziua in cabinetul piimarului, neavend curajul de a pătrunde printre bătăuşi spre a se retrage măcar pe la casele lor. S'au făcut două proteste : unul către biu-r°ul alegerei—dus de d. P. E. Eobescu — şi altul către ministru, dus ia Bucureşti de o deputaţiune aleasă, având in frunte pe dd. Datculescu şi Alurgâritescu, prin care se protesta in contra tuturor neregularitâ ţiloi ne mai pomenite şi care cerea o anchetă serioasă. Satisfasţiunea reclamanţilor s’a dat ime-mediat şi aceştia au avut bucuria a se întoarce in mijlocul cetăţenilor neliniştiţi şi indignaţi, impieună cu d. Oiru Economu. procuror general, colonel Cruţescu şi Ne-gulescu, inspector administrativ. Aceasta comisiune a constatat cu prisosinţă că cele reclamate erau nu numai adevăruri, ci ne-rogularitâţi mai mari de căi cele 'relatate in petiţiunea celor 70 şi mai bine fruntaşi din oraş, nefiind nici unul funcţionar. Raportul comisiunei l-am citit, e clar şi toata maşinăria provocatorilor de scandal e desgouta in toată urata ei nuditat.e Soldaţi şi chiar din cadrul permanent au intrat in sală cu bice şi bâte de au lâcut scandal, bătut şi sechestrat alegătorii—in ochii parchetului ce n a luat nici o măsură pentru demersuri s’au adus şi la euno cabinetului şerb. aviza i j Încoronarea Tarului Emirul din Bokbara a a ţarul, că va veni la Moscova .. participa Ia toate festivităţile deiS coronare, deşi e mahomedan La un fabricant din Moscova r comandat 400,000 păhărele de ra; cu marca imperială şi nmltieo dm care se va da rachiu mull la încoronare. Comisiunea de incoronare a mandat la un argintar tachămur argint pentru 150,000 ruble .ir Dunărea Studenţii români din Paris au rut dela d. Clemenceaux să ’şi . ce vocea in Camera franceză iun tia Austriei, care vrea să răpîb Dunărea română! ' #■ jw fllil ii D. T. Bărbulescu, fost sub-prefect, este numit in postul de controlor şi agent de urmărire, rămas vacant prin demisionarea d-lui Ilie Popescu Verigeanu. D. L. Gherlăcescu se numeşte in func ţiunea de verificator clasa II, la casieria f°st | judeţului Prahova, in locul d-lui V. Geor-gescu, rămas disponibil. _ _ D. D. Doljan, fost verificator, se numeşte med când momentul de pândă ar fi sosit- iu funcţiunea de verificator clasa II, la ca- Incă de le primele cercetări Limousin I sieria judeţului Ilfov, in locul d-lui P. Pe-s a giâbit a şi mărturisi păcatul, manţinăn- trescu, trecut in altă funcţiune, duşi declaraţiunea şi înaintea Tribunalului. Preşedintele, către Eougeoreille : Becu-nosci şi D-ta faptul ce ţi se impută ? Rougereille ; Eu ? Oh ! eu cunosc legea din 1844 ; poftiţi! „(Prevenitul scoate din pozunar un Cod vechiu legat cu piele neagră.) “ Preşedintele : In adevăr, judecând dupe trecutul D- tale, trebue să cunosci foarte bine Codul, căci ai suferit cam D: G. V. Teodorescu se numeşte in funcţiunea de verificator clasa II, la casieria judeţului Dorohoiu, in locul d lui Leon Scriban, demisionat. scoate măcar pe cei baricadaţi şi cari solicitau—prin scris—ajutorul său..,. In fine acel faimos raport—ce va remânea ca o pată pe fruntea organisatorilor bâtâelor şi scandalurilor de toi Mul-sper ca se u publica m „Aionitorul oficial11 şi-l veţi ceti sau reproduce in toată lungimea lui. Alegeri in Eămnic n'au fost, zice rapor tul, piin urmare altele noi vor avea loc după invalidarea de Comitetul permanent— lucru neîndoios. (B a şi invalidat. Ca consecinţa a celor petrecute ve pot intoima că căpitanul Teodorescu e inutatla Dorohoiu, maiorul Teedorescu la Fălticeni... De altmintrelea ne pare rău de aceste permutări; vina mare, după mine, venind de aiurea. Ve mai pot ancă informa ca locot. colonel Ivanovici va fi trimes la Olt şi pro-cororul schimbat. Bulgaria In Bulgaria deasemenea se ini _ plă fapte scandaloase eu darea ? întreprindere a lucrărilor publ'î-JKespuuzSnd Ja o interpelare, mina tru justiţiei Grekow a arătat Cai si tei, că foştii miniştri Tişew şi vveikow au dat fără concurs ai. l oului lor Below lucrări publice multe milioane. A doua zi Greii a iost atacat de cătră Below intr otel. Below era sâ’i lovească şi t apuce de găt, dar ministrul s’a ai rat cu bastonul. Below e arestat." Ministrul de instrucţie Teoharj a fost deasemenea interpelat pent iregularităţi in mânuirea banilor j bilei, acest ministru insă n a crez de cuviinţă să respundă, până l’a silit biuroul adunărei. Aceasta fiind mulţumită cu declaraţiile injij trului, i-a dat vot de blam ; dar n aceasta nu 1 a speriat pe imperturb bilul Teokarow. Halal de tradiţiile uzurile constituţionale 1 întocmai i ia noi. Un ukaz al prinţului Alexandi» trimite 40 oficeri să servească in i£ ştirea rusească. |fi 0 . 0 N irfli i .iti eţ0 . conte» iei» MEU Mişcări in justiţie douâ-zeci de condemnaţi vre uă Sunt numiţi: D. G. Sâvescu, licenţiat in drept de la GAZETA TRIBUNALELOR In zioa de 1 iu Fevruarie trecut, preşedintele Tribunalului civil din Blidali (Alge- ria) a fost victima unei tentative de asasi- de vânătoare cu arme prohibite. Rougeoreille: Tocmai d’aia zic şi eu că cunosc treaba destul de bine şi nu mâ puteţi osâudi. Preşedinţele . Cum aşa ? Rougeorelle : îmi daţi voe să ve citesc art. 12 ? Preşedintele : Citesce 1 Rougeoreille : Numai de cât. (Desdoind uă foae.) Vedeţi am făcut un semn intr -adins. (Citeşte) „Art. 12. — Se vor pedep si cu uă amenda de la 50 — 200 franci şi, deosebit, vor putea fi condemnaţi la uă închisoare de la şease zile pene la douâ luni, aceia cari...11 Preşedintele: Citesce, mo rog, şi paragraful 3, Rougeoreille : De ce nu ! „(Bisete in auditoriu, împărtăşite şi de Limusin.)11 § 3 Se vor pedepsi... „(resloind)“ mn... mn... mn... aceia cari vor fi deţinend sau cari se vor găsi având asuprâ-le, afară din domiciliul lor (accentuând), laţuri, curse sau ori ce alte instrumente de vânătoare prohibite11 Vedeţi, nu se zice nimic de paie! ..(Ilaritate in auditoriu, împărtăşită şi de Limousin, care ride sa se prăpădească.) “ Aşa dară, considerând că eu nu aveam de cât paie asuprâ’mi, eară nici de cum arme prohibite dupe cum vorbesee legea... Preşedintele : Foarte bine; insă camaradul D-taie avea nişte laţuri ascunse sub haină. Rougeoreille . Da ce ’mi pasă mie de camaradul meu 1 Osăndiţi’l pe el, daca voiţi Eu insă am legea de partea mea ; poftim v’o pui pe masa ; in lege nu se vorbesee nimic de paie... Cu toată apărarea lui victorioasa Tribunalul, ţinându’i in seama antecedentele, il condamnă la doue luni de Închisoare. ’ pQ când Limeusin scapă mimai ea na lună, ri- uni pentru delictul facultatea din Bucureşti, fost jude-instructor, jude al tribunalului de ocol Sulina, in locul decedatului Eug. Lupu D. G. C. Anastasiu, licenţiat in drept, actual jude al ocolului Fălticeni, judeţul Suceava, procuror la tribunalul Roman in locul vacant. D Gr. Aleve, licenţiat in dre:>t de la facultatea din Bucureşti, fost jude de ocol. jude la ocolul Fălticeni, judeţul Suceava, in locul d-lui G. C. Anastasiu, trecut in alt post. D V D. Costinescu, licenţiat in drept de la facultatea din Iaşi, substitut la tribunalul Vasluiu, in loc vacant D Theodnr Lfamt, actual registrator la tribunalul Fâlciu, ajutor do grela la acelaşi tribunal, in 1,„-„| rUm \ . "(ic(„-giii, ,n«. iutat. D. leiie Danul osca, actual regipcrator ia tribunalul Covurluiu, ajutor de grefa la acelaşi tribunal, in locul d-lui Ştefan Popescu, inaintat. Bătuţii şi maltrataţii in laimoasa zi de alegere, aud, că vor intenta acţiune soldaţilor deghisaţi care au fost constataţi şire cunoscuţi precum şi in contra acelora ce au irupins bătăuşii la aceste extreme. D-lu Alecu Ionescu care fiind ales ca secretar al biuroului definitiv, n'a cutezat de a veni sa şi ocupe locul seu, i s’a făcut proces. Dar cu toate acestea, şi de şi procororul cerea condtmnarea lui, a fost a-cliitat dupe o scurta pledoarie a decanului advocaţilor de aici, d. I. Vladoianu. La locul lui Baban, unde a fost trimes substitutul de raportor de la divizia din Galaţi după cum cei dintâi aţi anunţat, lucrurile s au petrecut ast-iel, şi creuem ca d. locot. Mateescu, care s’a intors azi, a constatat mai mutt de cat ve arăt. Alegeri nici acolo n au fost. Doue-zeci soldaţi, având iu cap pe un caporal, toţi fai-a dreptul de a vota, au pătruns in sala alegerei, au bătut, isgonii alegatorii şi au iac ut ei inşii alegerea. lata in cUte-va simple cuvinte, cum s’au făcut alegerile comunale aci Mareşalul Bazaiue Ex -mareşalul Bazaine a publicat I: carte intitulată: „Episodes de J guerre de 1870 et le blocus de Met) TA O l1 A V T1V.V im/-. L n I T V ^ , r 1 ; r | -julCESEI as as care i ...'JWjlllll par 1 exinarechal Bazaine“. Cartei este de 400 pagine şi conţine istorii campaniei din 1870 şi multe depeşf oficiale, epistole şi ckarte. Unele dnj ;altle ‘1 aceste documente sunt reproduşi) prin litografie, aşa o epistolă, adre sată de Bazaine după fcondamnarei sa ex-reginei lsabella, căreea e de .dicată Cartea; apoi raportul lui Ba zaine cătră imperatul Napoleon k Vi ilkelmskohe ; in fine o. scrisoare a lui Bazaine in care sfătueşte pt împărăteasa Eugenia să incalice pe cai şi sa se pue in fruntea oştirei din Metz! ? •ae ( -irt Pfe «îl Oi ^ d. in INVENŢ1UNEA TEODORESCU ECOURI S'IREINE Italia Alegerile din R. Sărat Din Râmnicul Sarat cu data de 7 Fevruarie „Poşta11 a primit următoarea corespondenţa : „Ziarele din Bucureşti şi „Poşta" d-v. v au făcut cunoscut modul selbatic cum s au sevârşit alegerile comunale din acest judeţ. Am întârziat de a feri şi eu cele pe-1 < cute, pentru ca voeam sa vâd resuhatul anchetei, şi apoi aţi avut in „Romanul11 de In ‘'o ianuarie o scrisoare a d-lor Datcu-u G. Mârgâritescu şi alţii, prin care se arata că au protestat in contra modului cum s a fâj-iit alegerile de... soldaţii deghisaţi din ''■cimentul al (Met de (lurobiiiiţi cure u, undo comune şi chiar iu oraş—lucru ru- -ju ocazia amversărei a cincetx a urcarei sale pe tronul pontifical, Papa a dăruit i(J,0(JU franci săracilor din Roma. Agenţia Ştefani anunţă din Starn-bul: Gomilele Gorti a cerut dela Poartă nunuinai pedepsirea celor cari au insultat consulatul italian din Tripolis, ci şi un imediat act de sa-tislacţie publică. Se desmiute ştirea, că Italia pregăteşte un corp de armată pentru ocuparea Tripohtaftei. Muntenegru şi Serbia Guvernul rus a notificat la Vieua, că desaprobâ purtarea prinţului muntenegrean faţă cu prinţul Karageor-gevici şi a sfătuit Ini Nichita să se scape indată de oaspele seu. Aceste Sub acest titlu Binele Public de alaltăieri publica o lunga scrisoare a concetăţeanului nostru d. Traian Teodorescu in privirea bastimentului sub-aquatic inventat de d-sa. D. Teodorescu descrie in această scrisoare toate peripeţiile prin care a trecut pana acum invenţiunea sa. Arată cum de douâ ori s'au pronunţat in mod foarte favorabil asupra ei atât on. Camera a deputaţilor cât şi douâ comisiuni teenice instituite in Galaţi din ofiţerii cei mai mvâţaţi .u liotilei noastre. Cea d'ânteiu din aceste comisiuni a fost preşedata de d. colonel Murgescu, iar a doua de d. colonel Deme-trescu-Aiaican şelul fiotilei. Pe lângă aceste, d. Teodorescu spre a se putea bucura de privilegiul de inventator, a plecat anul trecut in Anglia, unde a stat mai mult timp. Aicea, in ţaia cea mai inaintată iu privirea navigaţiei, invenţiunea sa a fost găsită a-plicabilâ de către bărbaţii cei mai competenţi, şi a primit de la guvernul engles şi un hettcrs-Patent (brevet) de invenţiune. Intr un cuvânt toate mâsurele au fost luate spre a se prob t seriositatea acestei in-venţiuni. Nu mai rămânea dar alt ceva de cât a se face un vas sub-aquatic de încercare. Pentru aceasta insă trebuia cheltueli. Camera a votat in adever acum douâ luni o % Tf de 25 mii lei pentru acest scop. D-[touorescu, pe de alta parte a declarat ca j^enalile noastre de marina sunt insul!-. iinie pentru o asemenea construcţiune şi 'ipiuai bun loc de coustrucţiune şi cerul ii oraşul Zmricb din Sviţera, unde ila escelente stabilimente de construcţii laie şi se pot face experimentele lacul li eh. 0 adresează deci cu aceasta idee la d. istm de resboiu, cerandu-i a-1 pune in bjiiţiuue, conform decisiunelor Camerei, sâ m-aliseze invenţiunea sa. Ce se întâmpla ■L y Pe când bărbaţii speciali din ţara şi vLuatate pe de o parte, iar pe de alta iuuarea deputaţilor, s’au declarat pentru lidisarea invenţiunei, d. ministru de resbel ts; j arătat dacă nu contrar, dar rece pentru easta cestiune. mâhnit, şi cu drept cuvânt, de pedi-UB ce intempina la d. ministru de res-şi iu scelaş timp ingrijit ca realisa » operei sale sa nu mai şuiere intarziere 1 Teodorescu la linele scrisorei sus a-iniite lace apel la bine-voitorul concurs presei romane şi o roaga d’a deschide subscripţiile publica pentru realisarea aven ,iunei sale. Tânărul inventator declara, n aceasta este foarte adevâtat, ca a ehel-nit toarte mult şi ’şi-a pus de multe ori »i,;ricol chiar viaţa pentru a aduce a-lUgLâ opera la bun tiuit, spre onoarea nu-fi|ui roman şi folosul ţârei sale. Să-i re-oare compatrioţii sâi mana d’ajutor tru reaiisarea acestui lucru? Mu, nu iem. Pentru aceea şi noi, cari am fost e cei inteiu şi mai zeloşi sprijinitori ai nţiunei d-lui Teodorescu, facem un câl-os apel la publicul roman şi-l rugăm sâ tribuiascâ pentru realisarea acestei o-e. In special conjurăm pentru aceasta Gălâţeni, căci e vorba de o invenţiuDe ;ţinui dintre concetăţenii lor; şi onoarea ■îtru reuşita ei pe lăngă că va privi in-'Haga ţară, dar se va reslrănge mai m ‘ Lsebi asupra Galaţilor, a cărui fiu este tentatorul. MEMORIU asupra . J ,it fiii iii® 4! Ins ■A STRODUGEREI ASSOL AMENTELOE IN ţ AuRICULTURA ŢERANULUI 1) (Urmare) Opiniunea care a predominat pe cei mai uiţi agricultori şi naturalişti şi care sau sat pe principiul fisiologiei vegetale au t ca : plantele absorb din pământ difere sucuri nutritive ; cu alte cuvinte hra-care’i convenia grâului, nu ’i convinea irumbului. Teoriile cele vechi astâ-zi nuri au aceeaşi valoare, fiind-câ teoriile de lâ-zi sunt bazate pe lapte, resultatul a uliur esperienţe şi observaţiuni. Aîiă-zi ceea ce ne spune teoria ne in-tia şi practica, că, după o plaDtâ care să-âceşte şi murdăreşte pământul, să se puia o planta care sâ-1 curâţe, etc. Avantajele unei culturi alterne sunt : 1. • e a micşora cantitatea lucrului ; 2. tDe a îultiplica luragele, ceea ce ne permite de ; avea mai multe vite, şi mai multe ingrâ-leuume ; 3. A face ca să dispara toate buteliile cele rele cari auuc mult râu cultu-uicr ; 4. a distruge jacerea (ogor) care ne ace sa perdem un timp preţios pentru pro-lucţiune. Assolamentele îmbrăţişează,^abon-wiiţa îngrăşămintelor, procurând pe cele lai bune ; şi cu toate acestea ele sunt cele iai avautagioase, necesitând in unele caşuri lai puţin bâhgar prin multiplicaţiunea a-.nuaieior şi turagiuriior, uşurând mijloa-eio (le a se putea procura îutr’o ^cantitate -i mare, şi recolte mai bogate, t/iue nu ar putea sâ observeze valoarea «iiiegarului şi consecinţa profitului ce es-loaiatiunea rurala ar putea se tragă t ocopui unui bun assolament este de a ubia producţiunea pământului, va iumulţi 'ugaţia terenului, va lavoriza comerciui «ici, şi va creşte populaţiunea. Este iu interesul şi datoria celor cu cu-oştinţa de a lumina poporul care nu ştie icâ profita de descopeiirile^ce fcesperienţa constatat de util. Progresele agriculturei int londate pe o seria de fapte care nu iiate deturna avantajele socotite de cât a-nci când ele vor fi bine cunoscute, şi ce mioştinţe trebui sâ-şi impue ca o datoriu-i de a propaga toate descoperirile avan- sgioase. Nu trebue nici odată abandonat pământul de sucul vegetal, ci din contra trebue să fie tot-d’a-una curat ca să poată produce recolta frumoasa, pentru că odată slăbit de sucul vegetal, şi incârcat de erburi, cere mari cheltueli in lucrări şi multe iugrâ-şeminte pentru a fi adus earâşi in stare buna. Capitalul numit muncă aplicat bine in lucraiile agricole, face trei roluri : politic, moral şi economic ; şi de aci resultâ imediat intlorirea şi forţa unui Stat pe calea economica ; de oare-ce un Stat are douâ elemente de producţiune principali: Agricultura şi Industria, şi aceşti doi factori depind de munca cum se ştie aplica ca sâ-i facă productivi. Omul ca posesor al torţelor trebue sâ ştie ale combina ca sâ poată ajunge la resultatul pe care el ’l doreşte, ei tiebue sâ fie just, trebue sâ-şi ^a-Plice inteligenţa sa cu multa atenţiune,*şi el va reuşi.—Se ştie câ in agricultura forţele care concura la producţiuuea pământului nu sunt la disposiţiunea agricultorului, rolul sâu se mărgineşte singur de a utilisa cea ce el a invaţat spre a cunoaşte influenţele naturali asupra pământului şi a cerca mijloacele pe care el poate să le intre-buinţeze pentru de a slăbi funestele efecte a calamităţilor ce nu se pot delâtura. Nenorocirea cea mai mare este când cineva nu ţine destula socoteala de aceste condiţiuni imperioase a reuşitei şi prea adese ori le negligeaza după cum sâ intârn-plă la noi tot-d’a-una luând cu uşurinţa direcţiunea unei moşii farâ ca sâ insuşiascâ aptitudinea cunoştinţelor, capitaluri, care pot prin concursul lor mutual şi esenţial, aa-sigurâ tot-d’a-una succesul Întreprinderilor. _ Iată pentru ce unii agricultori nu pot merge ci se descurajazâ şi ruina lor este adevâratâ. La noi de pe la 1867 vedem pe fie-care zi, pe arendatorii de moşii cu deosebire, ruinându-se din lipsa de nesciinţă, care este o judecată insuficientă in afacerile agriculturei lor. Un adevărat agricultor instruit şi experimentat evita tot-d’a-una cu multa grije de a se lăsa iu cariera experienţelor hasardoa-se, el este mai mult activ, lucrător, pre văzător, econom el ştie sâ imbrăţişeze spiritul de ordine, spiritul afacerilor. Şi atunci el reuşeşte pretutindenea cu capitaluri suficiente. „Ast-fel sunt calităţile complecse indispensabile la reuşita unei intreprinderi a-„gricole. Aceaste cunoştinţe, aceasta experienţa nu poate cine-va sâ le câştige cu o „invâţâturâ uşioarâ, de cat după o ucenicie „de la a cărei durata va domina cu posesiunile mai mult sau mai puţin complecte „a adevăratelor principii de agronomia, care se învaţă in şcoala de agricultura es-„perimentalâ, iar nu pe bulevarde.“ (Un scriitor frances). Daca cine-va ’şi va da cât de puţină oste-teneală,. spre a consulta unele uvrage de agricultură şi economie politică, va putea constata cu multă satisfacţiune, câ agricultura moderna este considerată de lumea invâţa-ta de o adevărată industrie, iar acela care imbrâţişeazâ aceasta industrie, este consi. derat ca o usinâ in care totul se stinge, şi se esaminează in detai, situaţiunea şi produsele muncitorului. Prin urmare nu fără drept cuvânt a zis economistul frances Pa-ssy câ: dintre toate industriile primul rang aparţine in cd mai plin drept agricul- turei- , (Va urma) B. S. Moga. H Memoriu destinat a se comunica Co-□ iţiului agricol al judeţului Ilfov. notiţe bibliografice In curând va apaie de supt tipar o broşura intitulată: Faptele lui Radu Mihai de când s’a numit prefect de poliţie şi pân’azi, fapte necunoscute păn’azi. Pieţul unui exemplar I leu. Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare şi Lumea Mică,—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzănd şi două bucăţi de poesie ; preţul 1 leu. Se afla de vânzare la Mftgasinul de mu-sieâ C Ghebauer şi la toate librăriile. I p. Condiescu. încercări asupra proptei industriei şi comerciului naţional —O lucrare de mare folos societaţei actuale, —scrisă cu multă truda şi iuchinata d-lui P- S- Aurelian.—costa 1 1. 60 D. Se află de vânzare la librarii A apărut de sub tipar interesantul uvraj: Vechile iustituţiuni ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoiann.—1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. încercări asupra propăgărei Indus triei şi comerciului naţional de D-nu 1. P. Condiescu, — Inginer. Lucrare meritorie, — alcătuită cu multă trudă şi închinată D-lui P. S. Aurelian, — marele economist — naţional (după D-sa). Costă 1 leu 50 b. Culegere de legile regulamentele, instrucţiele, decretele şi verce alte diaposiţiu-ni sanitare civile şi militare, de George Pârvulescu, student in medicină. Ultime INFORMAŢIUNI Locuitorii din cătunele Sohodul şi Isvarna din judeţul Gorj, au peiiţio-nat Camerii reclamând contra alipirii lor la comuna Costeni. Contra proprietarului din comuna Prunişorii, judeţului Mehedinţi, s’au plăns Adunării deputaţilor locuitorii de acolo. Primarul comunei Grozeşti, districtul Mehedinţi, pare a nu se purta tocmai bine cu locuitorii cari l-au ales; ei au reclamat contra lui ministrului de interne şi Camerei. In şedinţa Camerii dela 10 fevrua-rie s’a comunicat un mesaj regesc cu proectul de lege pentru reorganizarea serviciului general de statistică. Odată cu aceasta, d. ministru de interne a comunicat un lung memoriu lucrat de capul oficiului statistic, care a fost trimis in misiune de guvern in Germania şi a studiat organizarea diferitelor servicii de statistică de acolo. Acest memoriu seva tipări şi se va impărţi d-lor deputaţi şi diferitelor ziare din ţară. Societatea Creditului Fonciar Urban din Bucureşti Se face cunoscut D-lor societari şi detentori de scrisuri că intrunirea D-lor in adunare generală ordinară pentru anul 1883 s’a fixat pentru zioa de 13/2s Martie viitor. La ordinea zilei vor fi: 1. Darea de seamă de operaţiunile societăţii pe anul 1882. 2. Budgetul de venituri si cheltu-eli pe anul 1883. 3. Oomplectarea regulamentelor prevăzute de art. 94 şi 97 din statute. 4. Punerea iu vedere a decisiunei luate de consiliu d a se construi in anul corent un edificiu pentru scaunul societăţii. 5. Alegerea a doui consilieri, in locul celor ce şi-au îndeplinit termenul legal, precum şi confirmarea definitivă de consilier in persoana D-lui General Al. Ccrnat, numit deja de consiliu pentru a înlocui pe D-l Eu-staţiu Caligari decedat in anul es-pirat. Se atrage atenţiunea D-lor societari asupra art. 49 din statute şi cele următoare, şi urai cu seamă asupra art. 51 care sună ast-fel: Dreptul de vot la adunarea generală se poate esercita de cei in drept in persoane sau prin împuternicire dată altui membru cu drept de vot. Insă prin escepţiune minori pot fi representaţi prin tutorele lor, persoanele supuse unei curatele, de curatorul lor; femeile prin un procurator ; casele de. comerciu prin unul din asociaţi şi societăţile in general prin unul din membri lor, căuiai ii vor da procură, chiar dacă acei representanţi n arii posesori de titluri. Atăt membrul care va fi procurator, precum şi procuratorul, trebue să justifice dreptul sfiu, cu opt zile cel puţin înainte de adunare. „Se pune in vederea D-lor Societari că in confonnitate cu aceste disposiţiuni direcţia nu e autorisată a. libera bilete de admisiune pentru adunarea generală de căt numai pană in ,ioa de 8/2o Martie inclusiv ora 6. p. m. şi procurele nu se vor primi de căt pănă la ora 6. p. m. a zilei de e/18 Martie viitor. Domnii societari şi procuratori nu vor fi admişi a participa la adunarea generală daca nu se vor conforma acestor prescripţiuni. Direcţiunea. Exposiţiunea permanenta de pictura Suntem fericiţi de a anunţa uâ exposiţiu-ne de tablouri. Pe lângă un număr in-semnat de picturi, iscălite de cei d’ăntai pictori ai noştri, va figura uâ splendida colecţie de câte-va opere autentice, din ale celor mai mari artişti din lume. Această colecţie, de uâ valoare imensă, se află la Bucureşti, pentru puţin timp. Suntem siguri că espunerea ei va fi ua a-devâratâ sărbătoare pentru publicul nostru inteligent. “Vom anunţa peste puţin data expo-siţiunei şi lista noastră a tablourilor expuse. I. HEHTElt ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după systemul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm câ se vor asigura de per fecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele deposatsunt in toate zilele, atât in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par la presente j’ai l'honneur de re-cominander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apn s le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comuie: reproduction, travaux â l’etat uaturel etc. — On peut poser tous les jours. que le ternps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. Jalnica Soţie, Copii, frate, soră, soacră, cumnate şi cumnaţi au durerea a anunţa perderea iubitului lor soţu, tată, frate, ginere şi cumnatu. L-Colonel E. Ulescu Decedat la 11 februarie la 8 ore dimineaţa in oraşul Piteşti. înmormântarea va avea loc Duminică la 13 februarie la Cimitiru Be-lu, ear cortegiul funebru va porni din gara Tărgovişte la ora 11 1/2 a. m. Toate rudele, amcii şi cunoscuţii cari nu vor fi fost incuneştiinţaţi vor considera acesta ca invitaţie. Rugaţi-v8 pentru el. 1 CĂTRE PROPRIETARI Un Ayronom român cu theoriă şi practică mare, cu bune recomandaţii, care au administrat mai multe moşii mari, caută un loc de administrator comptabil cu leafă, provision sau in tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Redacţia acestui ziar. Boalele (le g&t, gară, uas şl urechi tratează printr’o arta speciala. D-rul J. BiUUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. in. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). CnAQTIA doctor in medicină şi , i HO I IH chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele II —12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. A. KIBRICK CHIKUIt&IEN 1)E>TISTE Dents artiflcielles, plombages, oritication perfectionnee. Extraction et guerison des dents, sans aucune douleur, cl apres les plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 12 februarie 1883. liump. Vend 5olo Renta Amortisikiiă. . 92ila 93- 5°|0 Keuta Româna Perpetuă , 91‘L 92:]. 6U|0 Obligaţiuni de stat. . . . 98Ş. 99ii, 6o[o oblig. Cailor f. Rom. regaie i"- ,. 103 U 5o)o > llonicipale .... 8b'/4 8ti- 10 fr. » CaBel Pensiunilor 300 1 220--- 225 --- 5olo Scrisori funciare rurale. • . 90 j io 9l‘[4 7oio ,, Scrisuri Rurale.. 1023/4 1031/4 5o[0 Scrisuri fondare urbane . 8T«[4 88i/., tioţo , , , 963/4 97 ‘/, 7o|o , , , 1011/., 102 (|, impr. ca prime Buc. (20 1 b.) 3iq., 32 q. Acţii Buncei Naţionale Române 2â01. 1290 1300 » » Soc. cred, mob, rom. 500 1. 20o--- 210- > > » Rom. de construcţii 5001. 520- 525- > > > de Asig. llada-Roin 300 1. 415--- 420- 235- 240--- . '......-.......-........ j . 7.........j................. Diverse Aur contra argint. . 1 70 1 9C > » Bilete de Banque 1 70 1 91 Fiorini valoare Austriacă. . 2111|2 2.12 ’/a Mărci germane. ... . 1 23 1.25--- Bancnote frauceBe . . , 'A, îoo'/.. PRIMA CASĂ La „Bursa Romania” Fondată la anul 1862 SAMUE1 A. MARC II S No. 18 Strada Smărdan No\ 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele câ deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de electe publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numeraiiu şi cu termeni de toate valo-îile ce se cotează la „Bursă" după ordiui-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot îndeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. lnformatiuui şi ori-ce detalii speciale se pot dă atât personal in biroul meu, cât şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi contienţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esistenţa a biuruului meu in8 face a crede şi iu reuşita acestei noui ramuri de aiaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bu- cureşti. DE ÎNCHIRIAT In total sau iu parte, casa de pc calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Vcissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, având introdus gaz şi apă pretutindeni. Se incliiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujtea proprietarul lor, strada lsvoru No. 14. j# TIMPUL ---rj^mos Onorate domnule ine cu şi furii Talie, clin stofele eele mai moderne, confecţionate ciupă noulu Jurnal. Pardessiuri liaute novenutd p’diă la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Costume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap de Sedam Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ratin frise, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Fllaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi niănici, Blănuţe scurte dejYănătoare, etc. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconourenţa leală. LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei ( ovaci tsfrasulu carnei d«ia liebiq I ; • [ ' • n iiulonntn un*«u; ordinam. 8i «launa mlr«bunriliart co-«da,pentru c«aa.crui;sre Din unu pur» du «nglesa jciIsobIu 451 gromseitnuu «boi» pp*gatii !90poitium d« jUp» Lb fiecnrnols jaco osiadula.pontru ir» !mbuintiar«« parftda J, . ' umi CARM"» UISlCl * ■ ••LtrHAcr^jfUTcwifl ' • Lnrs ^ox3>Q/S^f- candu eti du (jucatoriului meria |3riJ| ola porta ^iebig jn col°r 0precum urmeadia; Depoul in Bucureşti la Carol Gersabek succes, lui I. Ovessa \v artanovictz Henoir MAGASIN fondat COLONIALE SI DELICATESE coutra reumatismelor, catarelor, du-QC Terilor, rănilor, bătăturilor la piciore, - arsurilor,etc. Deposit centisal la Paris, rue Neave-St.-Merri. 40, şi in IC toate farmaciele. VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAI. „M." l Uul"llWi- O™ public Că ;»• lunga ari,-C.lrl, „răsun la mamgtul casei, au importai de lu cric mai bune mu următoarele. Maturi [],„■ Aniset dublu de Olanda, Aniset de Bordeaux Absent de Suia Ananas de la Marltaique. Banane de la'Ba.vona Benedictin Bitter de ( una antifebric. Biter din via Providenţei anti ColSrto • vâ'rr m * jral,n"’ U de bl graiulCliartrenz Francla ( maso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la VimandForkin Pil erniint verde, galben, şi alb de la Get Freres din îwi» tnffeîi 11,1 ‘•bumpagne din Cognac. Liqnoruri i.ilaM «fi a w-lr,w °Ia \,arIt‘ ®rÎ8*rd. din Bordeaux Beau T H,0'iMarafichl"° Tni(* Naturală Hornuri «devorate din Janiaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnoh in fognar Hlinm şi Kirscli. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. do.lu primele case din Franţa. Germania, Italia, heP| ^ n'&lrffnrrla •1J,ft«llvauift' lns‘e.........DE HICSIUNELE DE PAR Apa de toiletU. .DE HICSIUNELE DE PAR Pommada.........DE HICSIUNELE DE PAR 01iu.............DE HICSIUNELE DE PAR Praf de ore* ... .DE HICSIUNELE DE PAR Cosmetic........DE HICSIUNELE DE PUnl ° 87, Uoulevard de Strashnuri/, 37. Singurul Deposit allu Asuasinui Mignot, precum ?i Ia diferitele principale Pharmuciî PETRACHE IOAiN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. de Seve de Pin (Bradu) Maritimu Persdnelo slabe do peptă. acele atinse de TuJSe, Rigu- filet. Grippa, Calarrne, Hronchite, Stingerea vocet şl AsthmO, suntă sigure d'a găssl uă potolire rapidă şi ou-rarisslre in introbuintarea principurlloru balsamici a-le bradului maritimu concentrate in Siropulă şi m Paala de( nevi* de Pin (tiradă) de Lagaaae. Deposifu la nnnlcrtux Pharmacia LIGAtJE fi in principalele Phnnnacii. , r< A sosit pentru sesouul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort. Brie. Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptaner, Chester, Crfime de Holande, Stilton. Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuui, Hiel. Aal-Fisch, Aal-Fiscli cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostaudaşi Constantlnopol, Icre proaspete, moi şi tescuite oe morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesci. Vinuri şi liquernri diu cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din celo mai renumite fabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Constautinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cu ocaua viu roşu şi alb de cualilate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visase acest magasin,f va rămăne pe deplin satisfăcut, du numai de bunătatea şi cualitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. ULTIMA CREAŢIE CU CANNABIS — INDICA Co GRIMAULT & C1", pharmaolştl la Parlo 87, Bouuiiv*nn n* Steashoduu, 37 PARIS Săpunul Itorş p0»«3# pn lingă p«rriiinul •Au dullclo» şi pllruiuilor ffrloiiul urivilrciu 8« * f»o« ■! dinpoj-i «s.irciiurll». Albfjtf (i frigmeau j.,-lra », i li un luciu 4a tmarall .- a Este d’ajjunsfl d'a aspira fumulfl Clgaretelortl cu Cannsbis indica, pentru a face ie dll- pere aathmul& o«lfl mal violenţii, tueaea nervdstS, viguţe&la, Jttnperai uocef, nevralgiile faciale, insomnia 5I pentru combatterea pbf/iia/ef /arynpea, 31 toata afTecJiunlid căilonl r®spirat6re. — Fie care cigaretti pdrti jemnitura QRIHUULT A C^. St Depositu in principalele Pharmacil. v* Săpunurilor. Miulescu, sala Thoatrulw Bossul ipografia ;LE DE CUSUT IGINALE \A lui Sger