\MBATA 12 FEBRUARIE 1883 fl-aţia, Oalea ei r^r. SS. ANUL AL VIII.—No. 33 ABONAMENTELE toată ţara, pe an . . » pe 6 Ioni. , pe 3 Innî. i atreinâtate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei lentele ae priimesc la Administraţie. Capitală 10 bani numărn Districte 15 bani număra timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit paj. 17. 80 Idem paj. III. i 20 Reclame pag. III .... p * » II .... 2 50 k iaentnrile gi inserţiile se primesc ocăreşti, la Administraţia ziarnlnl îs tmronrile de annnţnri Heinril Schalelt, ffollzeile 12;—A. Oppelik, 8tubeb-stein 2; Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrlgorlle nefrancate nn Be primei Mannscrlsele nelmprimate se ard. incuresti, 11 Februarie 1883 fin,;. •Vi; '‘Util '5 \\\ ! M i ’> & k'r ţlll cil ier hm-î ERG lin putea să nu mai relevăm res-■sul Gazettei de Roumanie la reia noastră, daca am ţine socotea-^mmai de graba cu care caută ea lichide discuţiunea cu o vorbă in-lată, promiţând că se va mărgini cele zise pănă acum şi nu va mai reni. Dar. cu toată dorinţa noastră de fi agreabili, nu o putem face mai kinte da lămuri unele idei şi im-lejurări ce le mai pune inainte or-jiu! guvernamental. B se zice mai ăntâiu că condiţia jurnalului nu e lucru de relevat, aca el este stipendiat nu impor-că de aceea nu va respunde la sta. [om observa aci Gazettei că mai te d’a sta la vorbă "cu cineva, epciunea cere să ştii cine este, apoi cunoştinţa contradictorului mult in determinarea convicţi-or sale ; şi din momentul ce se te constata că opiniunile unuijur-sunt basate pe fonduri secrete, mai incape nici idea de sacrificii, aceea de convicţiune, st-fel ne pare reu pentru onor. ■ettă că nu putem admite sacri-|le personale ce se fac la densa, cu seamă că nu le precisează. Făt pentru insinuarea că printre ce trămit articoli Timpului, ar fi ijnceia cari ar fi cerut şi obţinut a guvernul liberal favoruri, pe redactorii Gazettei nu le-ar că-trebue să mărturisim că idea este apocaliptică şi nu o putem unde. a Redactorii Gazettei să facă sacii personali, tot am mai inţe-i-o, cugetând că poate vor fi vâ-1 chiar dumnealor, că a apăra un U ern, nescusabil in nici-o faptă a * este a-şi călca pe conştiinţă. Dar îce alusiuni la favoruri ce ar ur-1 şi ar fi dobândit de la guvern | scriu Timpul, aceasta are a-il pur al unei calomnii. ‘Pentru ce nu numeşte Gazetta pe ble excepţionale lalente cari ştiu a-ţde bine, ca, combătând cu stă-pe guvern, să obţină favori la dânsul ? Rugăm pe organul guvernului să sază că, daca s’ar afla din intăm-| 3 ba nor asemenea miraculoase 0a-' - singura favoare ce ar fi cău-şi ar fi obţinut, ar fi fost de a ice pe guvern la simţăminte mai noase in ceea ce priveşte admiraţia ţârei şi mai patriotice in a->a ce se atinge de interesele noas-naţionali faţă cu străinii. :'e vede insă că ne lipsesc aceste •nte, de oare ce guvernul liberal nează o cale contraria acestor cete. 'ri cum, daca Gazetta cunoaşte in redacţia Timpului ar fi persoa-ce umblă dupe favori guverna-mtali, o somăm să le numească e a le cunoasce şi noi; iar pănă nici, de demnitatea ei ar fi să nu recurgă la insinuări ce nu pot î in ini»13 ,jr.rw w * / fi măcar admisibile in minţile sănâ- tOtlSB. Trecând mai departe, ni se pare foarte naivă Gazetta in frasa că a-„ erele ce şi dă foaia conservatoare „nu ne impune de loc : aerul de a-,,periilor al tronului şi altarului nu-i „convin ei mai mult de căt alteia.“ Cine a voit să facă monopol din dreptul de a apăra tronul? Nu noi am impedica Gazetta de la aceasta, daca şi-ar propune a o face in mod serios. Timpul vorbesce numai pentru partea sa şi dupe cum partidul Conservator înţelege să apere tronul; căci să nu se scape din vedere că sunt mai multe soiuri de aperători ai tronului: unii prin platitudine, alţii prin căutarea respectului reciproc ; şi că cei d’ăntâiu, împingând puterea la abus, o aduc la resturnare, pe căncl cei d’al duoilea, prin avisuri la timp, feresc tronul de a face greşeli. In privinţa aceasta noi n'am fost lăsaţi in pace de către foaia guvernului, noi ne am pomeuit d’odată cu Gazette de Roumanie că se infurie, ne găsesce necuviincioşi şi chiar ne persiflează. Dar drept dovadă că n’a avut dreptate este mormoitul respuns ce ne dă acum. La Gazette de Roumanie mai caută să nege că expresiunea de spion prusac s'a pronunţat din rândurile partitului liberal, do către o individualitate ce participă aztăzi in ministerul Ioan Brătianu, spune că persoana care a intrebuinţat expresiunea aceasta ar fi printre cei ce au semnat manifestul oposiţiunii coalisate. Lucrurile sunt bine cunoscute astăzi ; dar daca se neagă paternitatea expresiunilor in cestiune, pentru motivul bine cuvântat că posiţia de con-siliar actual al tronului a autorului lor este foarte delicată, cu atăta mai puţin s’ar putea arunca ele in gura vre-unui fost asociat al oamenilor guvernului actual. Ceea ce merită menţiune particu-culară este renunciarea Gazetei „de „a întreprinde apărarea personalităţilor a căror onorabilitate şi talent „nu se pot de loc. contesta, cu toate „calificările violente al căror obiect „sunt din partea Timpului.“ E vorba aci de trei patru desertori ai partitului Conservator cu trecerea cărora in guvernul Liberal işi propusese Gazeta sa reducă pai titul conservator la cea mai simplă expresie. Şi daca foaia guvernului care ’i a atras in mrejele sale nu găscsce cuvinte de a i apăra, cu atata mai puţin ii vom combate noi aci. Vom observa numai in treacăt că Timpul n’a pomenit nici-un cuvânt pănă acum spre a califica patriotica purtare a acestor onorabilităţi desertoa-re. şi ar fi continuat a tăcea, daca nu se servea de densele Gazeta in contra partitului Conservator. Este o limită pănă la care poate să meargă delicateţea cea mai iertătoare ; limita aceea s'a trecut când dintr'o renegare ce arc drept obiect căpătuiala cu o slujbă sau o demnitate, se constitue un eşafodaj do patriotism inflăcărat. Iiebue sa se lămurească bine această ideeă : că, pe căt timp nu e vorba de căt do a fi subalternul adversarului principiclor sale, cineva nu poate pretinde că este primit cu luminelo sale in sistemul stabilit; ci primeşte conditiunea d’a urma politicei trase de către adversarul care poartă firma guvernului. Apoi aci e tot secretul procedării individului aflat intr’un partid : înrolarea sub o firmă opusă este un act de renegare patentă. Nu poate cineva sa se facă închinătorul lui Mohamed şi să fie in acelaşi timp creştin ortodox. Incheiăm cu acestea respunsul nostru de astăzi, şi de oare-ce, precum o recunoaşte la sfârşit Gazetta. însăşi ea n’are strămoşi, in numele cărora să vorbească, dar are forme convenabile, nu putem să ne ocupăm noi de ele, şi o lăsăm să se admire singură in oglindă cu plăcerea cu care isnaful s’ar privi in frac. SITRI TELEGRAFICE Londra, 21 fevniarie. — Conferinţa n’a luat ieri nici o deriziune flindcăţambasado-rului Rusiei ii lipseau instrucţiuni amănunte in privinţa cestiunei gurei Chilia. „Standard" ziee că Franţa şi Engliteia nu admit prelungirea puterilor comisiunei europene din Galaţi pentru un period mai mic de 20 pănă la 25 de ani; tot aceste două puteri propun ca comisinuea europeană să nu poată fi disolvată fără consimţi-măntul unanim a tutulor membrilor săi. VIena, 21 fevruarie. — Se telegrafiază din Londra la „Corespondenz Bureau" că noutatea, dată ieri de către „Daily News" şi după care unii din delegaţi la Conferinţă s’ar fi opus la admiterea României cu vot deliberativ, nu e exactă; nu era vorba d'a admite ori d’a nu admite pe România, e-rn vorba numai ca România să nu ea de la început loc in Conferinţă „d’o dată“ cu cele-l’alte puteri. Paris, 21 fevruarie, 7 ore seara. — Noul cabinet e constituit după cum urmează : D-ni Jules Ferry, preşedinte al consiliului, ministru al instrucţiei publice ; Challemel-Lacour. ministru al afacerilor streine. — Waldeck-Rousseau. ministru de interne. — Martin-Feuillee, ministru al justiţiei. — generalu Thibaudin, ministru de resbel. — Charles Brun, ministru al marinei. — Tirard, ministru de finance. — Ray-nal, ministru lucrărilor bublice. — Meline, ministru agriculturei. — Oochery, ministru poştelor si telegrafelor. — HerDson, ministru comerciului. Paris, 21 fevruarie. — Ziaru „LeTemps" crede că conferinţa din Londra nu va ajunge de cât la o soluţiuno bastardă, care va complica pentru viitor cestiunea Dunărei mai curând de căt s’o simplifice. Londra, 21 Fevruarie.—Serbia cere admiterea sa in comisinuea europeană din Galaţi cu acela’şi titlu ca şi România, dar succesu cererei sale o indoios, cu tot sprijinii ce ’i dă Austria şi Germania, căci cele-l'alte putori se arată defavorabile la a-ceastâ cerep- a Serbiei. Constautinopol, 21 Februarie.—Poarta, recunoscând temeinicia reclamărilor contelui Cor ti, privitoare la cea din urmă in-tămplare din Tripoli, a telegrafiat guver-norului vilaetului d’a tace o vizită oficială el insuşi consulului Italiei spre a ’i arăta părerile sale de râu de atentatul făcut la 14 Februarie contra consulatului. In urma aplanărei incidentului de laTri poli prin condamnarea exemplară a culpa bililor şi scuzele guvernorului. contele Cor ti va pleca in concediu Ia Roma sâptâmă na aceasta Vineri. Berlin, 21 Fevruarie.—In şedinţa de noapte, camera a votat desfiinţarea imposi tului claselor, dar numai pentru cela două categorii din urmă de contribuabili. Publicăm discursul D. Al. Lahovari iu privinţa interpelării, relativă la pro punerea Barrere, ţinut in şedinţa Ca merei de la 2 Maiu 1882. Cititorul va vedea că D. Lahovari a prevâzut de atunci resultatele de sastroase ale politicei de rea credinţă şi neotărătă a guvernului Brătianu Dumnealui a atins ş’a tratat in mod foarte precis chestiuni cari fac astăzi obiectul conferenţii de la Londr de la care guvernul nostru a fos esclus. Intre altele recomandăm ceea ce a zis oratorul despre întinderea drepturilor Comisiei europene de la Galaţi la Brăila, precum şi protestul sâu e-ncrgic in contra uneia din disposi ţiunile cele mai umilitoare ale propunerii Barrere, adică inspectoratul agenţilor streini in porturile şi apele româneşti.' Vedem că chiar conferenţa din Londra, dupe ultimele depeşi, a modificat ceva această umilitoare dispo siţiune pe care patrioticul guvern Brătianu mai că o primise, schimbând numai unele cuvinte fără importanţă Văzând cum am fost apăraţi in această chestiune de miniştrii şi diplomaţii români, cineva îşi pune cu mâhnire întrebarea, daca ani perdut mult prin neprimirea ministrului nostru in sânul conferenţei, căci daca demnitatea ţării a suferit, apoi nu ştim daca interesele ei au păgubit foarte mult intru a nu fi apărate de agentul D-lui Dem. Sturza. D. Al. Lahovari. D-Ior deputaţi, nu voiu veni şi eu să dau D-lui ministru o a treia sau o a patra soluţiune in cestiunea Dunărei pentru mai multe cuvinte ; ăntâiu. fiind-câ sunt sigur că nu ’i va place. A primit deja foarte râu soluţiunile bine-voi-toare pe cari le-a indicat atăt D. Kogâlni-ceanu cât şi D. Carp. Atât soluţiunea e-nergieă, basatâ pe tratate, a D-lui lvo-gâlniceanu, căt şi soluţiunea mai domoală, mai împăciuitoare a D-lui Carp a displăcut D-lui ministru de externe. Una este prea tare, cea-altâ prea slabă. D. ministru do externe are cu totul dreptate. Este evident că soluţiunea unei asemenea cestiuni ’i aparţine D-sale precum şi gloria şi râspunderea va fi a D-sale şi s’a sfârşit, are dreptate mai cu seamă pentru ace3t adevâr elementar „â la Pallisse" cum zicea D. Carp, că intr’un guvern constituţional acţiunea este a guvernului, critica, blamul sau aprobarea şi glorificarea sunt ale camerilor. Eu, D-lor, nu voiu ii din partea acelora cari dau poveţe cari nu se urmează şi imâ-neazâ soluţiuni cari sunt respinse. Nu voiu fi, şi sunt incredinţat că nu se aştepta D. ministru, nici din acoia cari vor cânta un imn, in cestiunea Dunărei, guvernului, şi i vor lăuda că bine a condus această afacere şi că o va sfârşi bine. Dacă o va sfâr-i bine sau râu este treaba viitorului şi a pro-1 sa se mai ademenească această opiniune videnţei; noi nu ne putem ineă să ne rostim şi nici nu voesc să fiu profet de nenorocire. Insă ’mi este permis a mâ teme dupe exemplul trecutului şi modul cum a fost tratata această afacere precum şi toate cele-alte că nu poate sfârşi de căt râu. Dar ceea ce ştim după acum, procedările ministerului in această afacere de la 1879 şi pană azi, ştim care a fost politica guvernului, politică neintreruptă, după mine, cu toate schimbările parţiale cari s'au făcut in cabinet şi chiar cu incidentul atât de trecător al schimbărei preşedinţiei ministerului. Este un proverb care zice : „apa trece petrele rămân." D. ministru care a rămas este D. I. Brătianu, D-sa este piatra de aşezământ a acestui regim, stânca pe care se reazemă tot edificiul acest regim care ne stăpâneşte de 6 ani incoaci. D-lui este dar răspunzător de politica României in intru şi afară in toate cestiunile cele mai mari ca şi in cele mai mici. Aţi avut deunăzi exemplu că preşedintele consiliului nu permitea ministrului său special de Ia lucrările publice să se rostească ineă intr’o cestiune technicâ de drum de fer de com-petinţa esclusiva a departamentului său. Ei, D-lor, apa trece ; trec miniştrii ca undele, ca valurile Dunărei. La fie-care minister a fost vr’o 10 — 15 titulari până acum, şi numai Ia ministerul de externe numerăm, mi se pare nu mai ţin bine minte, vr’o 7’ miniştri, căci memoria omenească nu poate să ţină listele miniştrilor D-lui Brătianu, istoria poate va fi mai băgătoare de seamă; dâr ceea ce voiu să arăt, este : că mai presus de aceste personalităţi efemere se ridică personalitatea nestrămutată a D-lui I. Brătianu şi de aci resulta continuitatea politicei, continuitatea acţiunei, şi prin urmare continuitatea răspunderei. Nu fiind că astâ-zi este la minister D. Stâtescu, şi fiind că eri era D. Boeres-cu, in cestiunea Dunărei; se poete zice că s’a schimbat politica, şi că actele D-lui Boereseu nu privesc pe D. Stătescu, şi că puterile străine cari au tratat cu cel d’an-tăiu nu pot să cugete că au a face cu alt minister, fiind că numai ministerul de externe ’şi a schimbat numele, adică când preşedintele consiliului a dat un alt colaborator. D-lor, cestiunea Dunărei este vechiă, de trei ani după cum am zis ; discuţiunea de astă-zi are o mare importanţă, căci se apropie de sfârşit. Este ora supremă in care mai putem noi delibera asupra ei. D. Kogălniceanu zicea deunăzi, că cestiunea Dunării este o fiinţă in trei ipostase ; eu mâ voiu servi de o comparaţiune mai puţin teologică, mai profană, voiu zice că a fost o drama din care s’a jucat patru ac-le şi cu mai multe incidente comice : ăntă-iul act a fost neaşteptatul anti-proiect al Austriei am putea zice prologul, al duoilea act se caracteriseazâ prin activitatea politică şi faimoasele note ale ministrului Boereseu cari, dacă ar fi să punem un afiş, cum se face, cu enumerarea tablourilor n’am găsi mai bun pentru această parte a piesei vestită de căt sondarea terenului, acea sondare a fost descrisă in pagine trainice _____ ca să nu zic neperitoare — de către D. Cogălmceanu; al treilea act a fost propune-ea Barrere şi al patrulea act aparţine D-lui Stătescu. Este actul traselor târzii. Aci voiu aduce aminte acel sforăitor Mesaj Regal pe care 1 a urinat o repede şi umilitoare dare inapoi. Mâine are sa se joace la Galaţi actul final. Cu 24 de oro inaintea acestui desuodâmăut care pare pănă acum fi fatal drepturilor acestei ţări, guvernul vine i ne intreaba ce are de iacut? D-lor, din două lucruri unul ; ori această intrebare este serioasă, sau este o simplă comedie ? Dacă este o simplă comedie, atunci e o re-presentaţiune gratuita care se dă ţârei in ajunul unor fapte atât de importante îndeplinite ; daca este un fel de petrecere ca t publică atât de înşelata, nu avem nimic de zis, putem petrece timpul şi aşa de căt altminteri ; daca este ceva serios apoi serios voiu întreba pe I). ministru. De trei ani de când se discuta cestiunea (de şi cestiunea e vechia de 20 de ani, dar de trei ani s’a adus pe un terarn nou, acel al pretonţiunilor Austriei formulate iu anteproiectul seu) de când desbatem ante-pro-iectul austriac. Acest guvern, acest minister n'are inca o opinie, o hotărâre luata ? Şi aşteaptă, cu 24 ore 'înainte de nişte rosoluţiuni, poate supreme şi definitive, pentru a se pronunţa ? Şi vine aci să stea la o conferinţă academică, cu noi cerând de la majoritate şi chiar de la minoritate soluţiuni impro visate pe care de altminterea declara că nici ca le va urma. Acesta se chiama guvern! Se chiama diplomaţie ! Acesta se chiama şir de idei ? Apoi, d-lor, chiar un advocat ordinar când are un proces puţin important, se prepară el numai cu 24 ore inainte, şi când vrea să se povâţuiasca cu cineva, nu vine să se povâţuiaseâ in prezioa resolvârei procesului. Ce voiţi, d-lor miniştri ? Voiţi sâ ştiţi o-piniunea ţârei ? Voiţi să cunoaşteţi cum i să inţelege drepturile ei ? Voiţi sâ ştiţi sentimentul general al naţiunei, al presei, al Camerei aceştia, al Senatului, sentimente cari sunt in fundul fundului inimei tutulor, nu acele sentimente de oportunitate cari se rostesc prin voturi de complesenta pentru a vă menţine la putere ? Voiţi să deşteptaţi sentimentul naţional care doarme in tundul inimei tutulor romanilor ? Aii bine acest sentiment il cunoaşteţi ; incâ de acum un an am avut onoare sa l rostesc in mijlocul aprobărilor d-voas-tră ; el este : menţinerea tratatelor de Bei-iin şi Paris in privinţa Dunărei ; menţinerea tratatelor in adeveratul inţeles, in adevâ-tul interes, fără interpretaţiuui advocâţeşti, fără -subtilităţi (aprobârij. Aceasta este ceea ce voieşte ţara, ceea ce voieşte presa, ceea ce voieşte minoritatea şi chiar majoritatea şi trebue să voiţi şi d-voastrâ. Dar aceasta ajunge pentru noi când am zis aceasta : Dixi et salvavi animam meam. Am zis şi rămaiu in pace cu sufletul meu. Dar pentru d-voastră guvern care aveţi puterea, direcţiunea, pentru d-voastrâ nu ajunge, nu este destul, şi acel sentiment pe care il cunoaşteţi foarte bine, trebue sa aveţi şi buna credinţa de a voi sincer, şi dibăcia de a’l face sa treacă in rândul faptelor. Dibăcia n’aţi avut’o de sigur şi buna credinţa vom vedea daca aţi avut’o complecta. Ei, d-lor, de sigur câ suntem toţi patrioţi ; este o politeţa care se face de la guvern la oposiţiune şi de laoposiţiune la guvern. D-voastrâ nu ne aţi facut’o prea mult când eram noi la guvern, dar noi suntem mai blânzi, mai răbdători. ÎSiu discutăm dar patriotismul, insă sunt atâtea moduri de a inţelege acest patriotism in cât de multe ori poate sâ fie un abis intre unii şi intre alţii. Sa vedem dar d-voastrâ cum aţi lucrat in această cestiune ? Ce aţi făcut de la inceput şi daca tot ce s’a ui mat nu este consecinţa logică a amânărilor, a indoielilor, a compromisurilor, a incercârilor d-voastrâ in această cestiune. Sa vedem daca guvernul a fost tot-d’a-una sincer şi daca a fost vre-odatâ abil. Ante-proiectul austriac se presinta. Ei lovea in tractatul din Berlin in douft puncte : infiiiiţa o comisiune mixtă care nu se prevăzuse nicăeri şi care chiar este contrarie textului formai al tractatului, precum voiu avea onoare sâ demonstrez. Tractatul de Berlin n’a prevăzut comisiunea mixta şi nici nu putea s’o prevaza, cad se vede din textul tractatului ca n’a trecut aceasta prin mintea nici unui diplomat din acel care l’a subscris. Eaptul ea pentru facerea regulamentului de uavigaţiune şi privighere s’a alăturat la comisiunea europeană statele ţărmurene cari nu făceau parte dintr'âusele, precum Serbia şi Bulgaria, esclude iusâşi idea unei noui comisiuni speciale Dunărei de la Galaţi la Borţile-de-Fcr. Aceasta comisiune este după ante-proiect o eomi.-iune permanenta şi i se da drepturi care nu aparţin de cat suveranitâţei statelor, căci comisiuni pentru regularea na-vigaţiunei fluviilor sunt pr. tutind ni ; nu este o inovaţiune in dreptul public european. Avem una la Esco, alta la Rin, este chiar la Brut ; dar o comisiune care ca sâ însuşească şieşi o parte din suveranitatea sta- X TIMPUL telor era numai comisiunea de la Galaţi până la gurile Dunării ; numai aceasta era in condiţii escepţionale fiind că es-cepţionale au fost împrejurările in cari s’a făcut, pentru câ gurile Dunării erau in mânele unei puteri orientale ea Tui-cia, pentru care suveranitatea absolută, de la tratatul de la Paris incoaee, nu mai era de cât un simplu cuvânt. Turcia săpată de Europa a ajuns una din acele puteri pe care toate cele lai te se obicinuise de a ţine in tutela, asta nu era numai in privinţa gurilor Dunării, dar acum chiar nu i se impune comisiuni pentru finance, nu se amestecă toţi iu administraţiunea ei inte-îioarâ ? Noi dar primind aceste guri ale^Dunârii in asemenea condiţiuni le-am luat cu sarcinile lor, căci este o zicâtoare romană că calul de dar nu se caută pe dinţi1 “ Prin actul adiţional votat de-ună-zi, d-voastrâ aţi mai adăogat incâ ceva prin care v’aţi pus mai jos de căt Turcia, fiind câ inspectorii cari ’i numea Sultanul, ’i-aţi primit sâ’i numească d’a-dreptul comisiunea dunăreană. Va să zică aţi cedat chiar din drepturile acelea cari le păstrase insăşi Turcia. Acum, d-lor, afară de aceasta eccepţiune in dreptul public, ce poate să esiste pe orice fluviu pe marginea căruia sunt mai mulţi riverani de o potrivă neatârnaţi, de o po-tribă suverani. Aceşti riverani se invoesc, numesc o comisiune însărcinata dea le face regulamente de navigaţiune şi fieşi care in ele şi pe malurile sale esecută acele regulamente, supraveghiăndu-se unul pe altul in privinţa indeplinirei lor. In cât priveşte alcătuirea regulamentelor nu se mai poate urma ast-fel, căci tratatul de la Berlin a hotărât autoritatea care trebue să le întocmească. In căt priveşte e-secuţiunea lor remănem in dreptul comun. Ea este a statului pe lângă teritoriu şi in .pele căruia se face navigaţiunea până la marginele Talvegului, ape cari sunt considerate câ fac parte din teritoriu. Numirea inspectorului, pronunţarea sentinţelor, ese-cutarea lor, aparţine statelor riverane, căci dacă este ceva care sâ caracteriseze suveranitatea unui stat este tocmai dreptul de a face justiţie şi de a esecuta sentinţa. In căt priveşte supravegherea, d. Kogălni-ceanu v'a dat o soluţiune ; dreptul de supraveghere este al tutulor părţilor Contractante. Prin urmare este al Europei. Dar e-secutarea acestor regulamente aparţine şi trebue să aparţină esclusiv statelor rive-ane aflate pe intinderea ţermurilor Dunărei. Acesta este un drept inerent su-eraniţăţei lor. Până aci se pare că suntem de acord. Insă când este vorba de supravegherea Europei aci se incurcă firele. „A tace regulamente de supraveghere" zice tratatul. Asta va sâ zică „a supraveghea ?“ şi când ar avea să zică „a supraveghea," cum şi de ce organe să se facă această supraveghere ? Aci este toată fi-neţa d-lui ministru de externe. De aci vo-eşte sâ ne conducă pe o clină foarte nesimţită dar foarte repede, la comisiunea mixtă or la ceva şi mai râu de cât comisiunea mixtă... (întreruperi.) Veţi vedea, d-le ministru, câ v’am urmat cu multă băgare de seamă şi credeţi-mâ câ ’mi a fost greu, fi-ind-câ d-v. aţi vorbit având o causă foarte grea de pledat cu mult talent, dar cu multă subtilitate şi multe intortochiări. D. ministru ele externe. ’Mi daţi voe să v6 explic ? D. Al. Lahovari. Vâ rog să mâ lăsaţi sâ ’mi sfirşesc ideea, căci ajungem la un punct foarte delicat. Supraveghierea, da, este a Europei, a concertului tuturor puterilor semnatare. Dar aci aste, o diferinţâ, una este facerea regulamentelor de supraveghere, şi alta este esereitarea materiala a su-gravegherei. Facerea regulamentelor, regu-lele după care are sâ se facă sugraveghie-rea este evident, aparţine comisiunei ; aceasta este hotârit prin tratatul de Berlin. Cum se va face insă supravegherea ? Ei ! aceasta am avut onoare sâ v’o spun in interpelarea ce am făcut acum un an, in această cestiune. Esereitarea supravegherei se face intre state suverane cari se leagă unul faeiâ cu altul prin tratate, prin organele ordinare care fie-care stat le are acreditate pe lângă cel-alt. Pe noi tratatul de la Berlin ne leagă fiind câ J’-am primit. Regulamentele făcute de comisiunea europeană cu delegaţii ei in basa art. 55 al tratatului din Berlin ne leagă! Supravegherea inse se face prin diplomaţie, adică câ un stat care a iscălit intr’un tratat este moralmente şi materialmente angagiat să ’1 e-secute : şi dacă du ’1 esecută, ei 1 sunt mij- loace cunoscute pentru a ’l sili să ’l ese-cute. In această situaţiune este România cu acest avantagiu ) entru cei-l’alţi câ România fiind slabă şi Europa tare nu ’i va trece nimănui prin gând că România are să calce vr’o-dată angagiamentele ce le-a sub-scris dacă chiar interesul seu n’ar povâţui-o să le execute cu cea mai intreaga bună credinţă. Ca vrea să zică, şi ce ar mai avea a face pe lângă supravegherea esereitată de puternica Europă in contra bietei Romanii, o comisiune europeană specială şi permanentă insârcinatâ de a esercita acest control ? Ei! D-lor, nu vedeţi că atuncea este pur şi simplu o epitropie, şi nu se mai potri-vesce faptul acesta de epitropisire cu acel control ce se cuvine să fie intre toate statele suverane occidentale? Aci este mai mult un fel de tutelă, de consiliu judiciar, cum sa impune statelor orientale, de care se vede câ Europa nu s’a deprins inca sâ ne deosibeascâ ? Supraveghere există de sigur intre Erancia şi Germania pentru executarea tratatului de la Franciort şi Francia nu ’şi-ar permite nicio-datâ sâ încalce. Ar primi ea insă o comisiuue specială de supraveghere? Aceasta există numai la Cair pentru interesele străine care sunt angagiate acolo (a-plause). Iată deosebirea, iată linia de de-murcaţiunea ce ezistâ intre un stat occidental suveran faţă cu un alt stat occidental tot atâta de suveran, fie el mult mai mare şi mai puternic, şi intre un stat oriental decăzut faeiâ cu. care se violează toate aceste principii şi îegule de drept internaţional. Aceasta fiind deosebirea ,”in care categorie voiţi sâ fim puşi ? Intr’una s’au intr’-alta, aci este o linie de deosebire care poate se pare unora care n'au studiat cestiunea subtilă, dar care este nemăsurată .pentru noi, căci ea desparte duoe condiţiuni de stat suveian radical opuse. Aceată linie e un abis intre aceste duoă stări, şi acest abis nu putem sâ ’l trecem ori-ce poduri incununate cu flori s’ar pune peste densul. Pl in urmare, dar, D-lor, dacă facerea regulamentelor după tratatul de la Berlin se dă comisiunei europene, dacă eseeutarca lor trebuie sâ se facă de statele suverane aflătoare pe malul Dunărei, şi dacă supravegherea aparţine după principiile şi in margi-le dreptului internaţional tutulor puterilor semnatare, ce va mai face această comisiune mixtă pe care a primit’o D. Boerescn şi pe care voesce s’o primească sub alt nume D. Stâtescu ? D. ministru de externe. Nu este aşa. D. Al. Lahovari. Voi arăta că aţi primit’o amânduoi. Am urmat, D-lor, discursurile şi ale D-lui Boerescu şi ale D-lui Stâtescu din Senat şi din Adunare şi am văzut că D. Boerescu zice: nu am primit comisiunea mixtă, dar adaogă tot-d’a-una, aşa cum ni s’a propus ; D. Stâtescu zice asemenea nu primesc propunerea Barrere naşa cum ni se înfăţişează." D-lor, am băgat de seamă câ acest membru de frasâ are mai multă importanţă de cat toate discursurile D-v., va sâ zică in principiu primiţi şi comisiunea mixtă şi propunerea Barrere ; inse voiţi sâ v6 certaţi asupra modalitâţei ei, asupra amănuntelor. Ei! vă intreb ce va face o corni siune mixtă aşa cum o voesce D. Stâtescu, dar care nu va avea sa facă regulament.-le. liind-câ ele se lac de comisiunea europeană ; nu va avea să le execute fiind-câ executarea se face de statele riverane : nu va avea sâ numească inspectorii, căpitanii de porturi, fiind-câ ei se vor numi de statele riverane; şi suverane nu va avea sâ supravegheze şi sâ cheme la observaţiunea regula mentelor, liind-ca această supraveghere se va face de Europa intreaga prin mijloacele ei pro prii? Ce va avea darăse facă aceşti regi feneau-ţi pe malurile Dunărei de cât poate să se plimbe pe uliţile Giurgiului şi sâ visitese monumentele acestei cetăţi danubiana care nu sunt tocmai de vezut ? Prin urmare din duoă una : ori o comisiune mixtă serioasă cu atribuţiuni mari atentatoare liberiaţei şi suveranitâţei noastre cum o propune Austria şi cum o primesce pe jumătate astâ-zi D. Boereşcu şi D. Stâtescu, ori o comisiune de funcţionari trândavi cari vor avea sâ ’şi primească lefile, şi vor fi osândiţi sâ ’şi petreacă viaţa in Giurgiu. Ei bine am onoare sâ declar D-lui ministru de externe, că ori comisiunea se va primi aşa cum o propune D-nu Barrere şi Austria, sau nu se va primi de loc, şi câ terenul ce ’l a ales D. ministru pentru o comisiune mixtă, fără cempetinţă, fără ju-ridicţiune , fără atribuţiuni şi fără o-cupaţiuni este un ce fictiv afară gda-că nn o ademenire pentru a linişti opiniunea publică. Prin urmare, d-lor, acest teren pe care ’l aţi crezut foarte abil ales, căci nu mâ indoesc nici o dată de bunele d-v. intenţiuni, nu este bun, şi trebue sâ luaţi de la inceput hotărirea de a stărui pur şi simplu in aplieaţiunea tratatului de la Berlin in spiritul şi litera lui, veţi zice : delegatul nostru aşa a vorbit şi până astă-zi nu suntem legaţi. Duoă cestiuni fie-care foarte grave care trebue sâ le esplicâm separat. Iutei, delegatul nostru aşa a vorbit de la inceput şi până la sfârşit, dară nu tot acelaşi lucru este un delegat care vorbeşte in numele guvernulu seu sciud câ este sprijinit serios de acel guvern şi câ susţine opiniunile ministrului său de externe, şi un delegat care la fiecare moment are grije să adaoge : aceasta este părerea mea personală, vorbesc in numele meu personal, de şi aceasta nu ar fi de căt o formă, după cum a zis D. I. Bră-tianu. Dară este o cestiune şi mai mare : ce vrea sâ zică apărarea şi ce putere are cuvintele acestui delegat pe care T desminte in dosul seu vorbele şi circulările ministrului sfiu in modul cel mai precis. Aşa voiţi D-v. sâ urmaţi in această cestiune ? Ast-fel de diplomaţie voiţi sâ inaugaraţi pentru România ? Voiţi sâ înşelaţi incâ o dată opinia publică cum aţi mai inşelat-o cu Basarabia şi cu Arab-Tabia ? Ei, D-lor, pentru ţările mici eu cunosc câ politica cea mai abilă, este politica cea mai francă şi mai leală, şi nu puteţi D-voastrâ diplomaţi juni cari aţi eşit eri din răndurile baroului ori după o catedră de universitate şi cari aţi fost deprinşi de mai mult a pleda pe dinaintea curţilor şi tribunalelor şi a tăia un text de lege in şease, nu puteţi, zic, D-v. sâ vă potriviţi şi sâ voiţi să luptaţi in fente diplomatice cuBismarcişi An-draşi si chiar cu alţii mai mici diplomaţi de profesiune cu cari nu puteţi sâ vă jucaţi, şi dacă credeţi câ ’i puteţi amăgi, şi daca încercaţi â ie vorbi cu duoă inţelesuri veţi fi pătrunşi in micile D-v. fineţe şi dejucaţi in aceste copilăreşti încercări. Nu primim comisiunea mixta, ne ţinem pe terenul tratatului de la Berlin. Asllel vorbea in comisiunea de la Galaţi colonelul Pencovici, şi pe când ’ş-ia cântat cântecul seu, ce facea guvernul, ce lucra ministrul de externe pentru a face din această dorinţă o realitate ? Ast-fel vorbea D. ministru de externe Boerescu in instrucţiunile date la ageniţi săi? Nu era tot aşa, d-lor, şi a mers aşa de departe cu acele instrucţiuni, in cat a provocat rebeliune şi demisionarea in urmă a duoi agenţi ai ţerei, D. Kogâlniceanu şi D. Calimach Catargi. Iată instrucţiuni positive care le da D. Boerescu intr’o notă de la Martie 1881 şi veţi vedea că aceste nu sunt glume şi veţi vedea daca este adevărat că această ţearâ nu este angajată; ministerul, guvernul este andajat şi nu poate tăgădui astâ-zi ceia ce a scris, şi renega ceia ce a promis. D. Boerescu după ce a „sondat terenul," cum zice D-lui, un an de zile, când vine la o con clusiune, scrie agenţilor săi in străinătate: „noi am rămânea isolaţi daca am persista in opiniunea emisă in comisiunea europeana de către delegatul nostru." Aşa dara de legatul nostru a emis o „opiniune a sa,‘ nu zice o voinţă nici chiar dorinţa guvernului, ci zice „opiniunea delegatului, şi a-daogâ câ nu trebue să stăruim in ea, căci am rămânea isolaţi ; „suntem dar in plecare a intra in vederile şi a primi înfiinţarea unei comisiuni mixte, şi ast-fel vom sta in acord cu cele l-alte state mari." Cu care state ? cu acele cari erau pentru comisiunea mixtă iar nu cu toate, căci atuncia sunt unele care nu admit comisiunea mixtă; adică in fine câ România primesce comisiunea mixtă pentru a sta in acord cu statele care o voiai. Dar cele-l-alte a ^căror păreri era in armonie cu interesele noastre cele mai scumpe, acele nu merita sâ fim in acord cu densele ? Apoi acele puteri cari erau aşa de puţin interesate, cum v’a spus D. Carp, căci cel mult interesul lor merge până la Brăila şi aceasta poate sâ li se acorde, acele puteri natural n au puiuţ zice de căt un lucru : dacă D v. care sunteţi direct interesaţi vă convine comisiunea mixtă, pentru ce sâ ’mi lac eu zile amare, pentru ce sâ 'mi compromit eu cestiunile caro ’mi sta mult mai mult la inima ca să susţin o situaţiune pentru D-v. mai aies favorabilă, pe care sunteţi cei dintâi s'o pă. râsjţi ? Dar, zice D. Boerescu, n’am aderat, absolut, am combătut ăntăi dreptul de apeli şi al douilea votul preponderant. Ei bine, D-lor, dreptul de apel şi votul preponderant, numai aceste duoă lucruri lipseau ca sâ se facă fericirea României; almintrelea comisiunea mixtă toate cele-l-alte atribuţiuni foarte grele pontru noi, D-sa o primea. D. ministru de externe, s’a indignat adineaori in contra D-lui Carp oare voia, zi-( ce D-lui, sâ’l pue sub tutela comisiunei eu- |i ropene şi d-lui găseşte ocasiunea să mai facă patriotism sforăitor in dauna D-lui Carp ; dar nu vedeţi câ ceea ce mustraţi 1 pe D. Carp câ vrea sâ încuviinţeze, aţi i cerut’o ca o graţie in notare la 1881 Martie? Dară pentru ce aceasta indignaţie prefăcută ? Aţi primit tutela comisiunei mixte in primul resort cu apel in al doilea la corni., siunea europeană. D. Carp vă oferă in priifc şi ultim resort comisiunea europeană. Ei,, in loc sâ aveţi duoi stăpâni aveţi numai linul, Şi găsiţi mijlocul sâ faceţi trase info- 5| cate şi patriotice asupra capului inocent al'si D-lm Carp care v a dat această soluţiune II pe care aţi solicitat’o de la iDCeput ca .Il o graţie, ca o concesiune. Mai departe.'® Dar ce face, D. Barrere ? .D. Bariere t4 credea câ vă intră niţei in voe ; nu zie 1 câ propunerea domnului Barrere Aste in .f lotul conformă cu dormţele]domnielor-voas- i tre. Dar diplomatul francez cred de sigur câ vă face plăcere, fiind-că aţi zis că Ro- j| mnnia primesce comisiunea mixtă. Va sâ zică România primesce o autoritate separa- i\ ta, un fel de putere nouă europeană de la Porţile de fer la Galaţi cum este dela Galaţi la mare. România mia prirnia şi preşedinţia perpetuă a Austriei. Rămânea ces-tia voultui predonderant, şi aceea a dreptului de apel de care Austria nu/ voia. Ei bine, să indeplinesc aceste duoA dorinţi prin propunerea Barrere. Sepune in loc de votul prepondeiant un membru al comisiunei europene care sâ hotâ-râscâ conflictele ce s’ar ivi intre cele patru puteri din comisiunea mixtă, şi cănd acel membru ai comisiunei europene este permanent in comisiunea_mixtâ, el infâţişeazâ comisiunea europeană şi prin votul tot de o dată hotărăşte majoritatea in caz de im-pârţire şi, tot de-o-datâ, judecă şi ca instanţa de apel, căci prin decisiunea sa dată ca arbitru face apelul inutil. D. Barrere a fost incâutat câ a găsit o soluţiune aşa de simpla, ca sâ impace cele duoă cerinţi ale D-lui Boerescu. Nu zic că a fost un interpret absolut exact al cugetărilor D-v. nu voi merge până a zice câ această propunere a fost inspirată de D-v.; dar putem să zicem câ propunerea d-lui Barrere este fiica legitimă a circularei d-lui B. Boerescu de la Martie 1881, una este consecinţa ce-lei-l-alte. Fiind că n’aţi făcu obiecţiuni contra comisiunei mixte, ci numai contra votului preponderant şi lipsei apelului, d. Barrere a crezut câ face o îndatorire puind un membru din comisiunea europeană in comisiunea mixtă care prin presenţa lu! împlineai aceste două lacune. Aceasta a fost seria de j idei din care propunerea d. Barrere a luat naştere şi Francia care e îndărătul ei n’a crezut de sigur câ va aduce un neajuns. Dacă e.te desastroasă şi loveşte toate » drepturile noastre, se poate, insă d-v. nu sunteţi lipsiţi de responsabilitate, din contră responsabilitatea cade întreagă asuprâ ministerului, liind-că de la iiceput a părăsit terenul pe care era sigur şi sa lăsat să alunece iu aceste combinări arbitrarii şi periculoase cari eri se traduceau prin ante proiectul Austriac, astăzi prin propunerea Barrere, m^ino prin propunerea d-iui Stâ-teseu, şi aşa inainte. Dar cei responsabil este acei ce nu s’a ţinut de tractat cu tărie, cu energie apărând drepturile ţârei, chiar dacă trebuia sâ cază, Butea sâ cază, dar intr’un mod demn, insa d-v. nu vroiţi sâ cădeţi nici intr un fel, nici eu glorie nici fără glorie. D-. voiţi sâ staţi la putere â-j ceasLă este principala, singura d-v. preocupare. Aveţi dreptul sa voiţi sâ staţi dacă credeţi câ faceţi fericirile ţârei stând pe aceste banei, insă toate câte le-aţi tăcut pană acum tind a ue dovedi contrariul. D. Stâtescu zice: ce ne vorbiţi tot de tractatul de la Berlin, de facerea regulamentului, de comisiunea Europeană şi de aplicarea lui de fie care Stat pe partea lui de pământ in toată independenţa şi ranitatea sa. Aceste sunt lucruri ba d-le ministru de externe, dreptul este tot d’a-una banal, numai arbitrarul poate să fio original. Noi ne vom mulţumi de banali. V WC» -c V» » a şi suve-ri banale, y *j,iui şi ve ij; finalitatea n % J > a ;4 3j vom lisa pe d-v. si arbitrarului, fie in d-lui Barrere, fie in altele de 4 laturi. Dreptul este ca de la trun-j pini la gura Tiuiocului, Ser-[iteze suveranitatea sa pe apele Jpii in linia talvegului! _ te; este banal, ceea ce este original ,ectorul şerb si esercite aceleaşi Turnu-Severin şi pe toate ma-.ane in faţa teritoriului sârbesc! ca dreptul este ca delegatul Bul-s Tirnok la Nicopole, la Kus-cfiltra, nu e nevoe se numesc lo-i eserciteze drepturile suverane jiei in apele bulgare, dar si nu iurgiu, la Olteniţa, la Brăila si m numele unei comisiuni, unei i necunoscuţi, estra-ordiuari, iu- ,L-laoe, drepturi suverane pe pisaniei; şi ai nu ve mingiiaţi Lyoastra ea compensaţiune veţi t atentat la dreptul ginţilor, mer-Xfcorul roman si inspecteze in , (răreşti aceleaşi drepturi, fiind ci , compensaţiune e nepotrivita şi ne- tiind ci noi avem pe cursul in-1 Dunărei opt zecimi din maluri, supraveghem mai puţin teritoriu lul răreşti de cat Bulgarii teritoriu romaneşti, fund ci inspectorul sâr-i-e sub privegherea sa mai mult de 1 metri teritoriu şi ape romaneşti, şi ţ uu avem nici un parmac de pâ-supraveghia pe teritoriul şi nimic ul apele fcîerbiei 1 , mi se urca ruşinea pe frunte H ci oamenii de stat ai Serbiei au avut atât patriotism şi înţelepţi faci partea leului. Nu numai l si ne calce in picioare, care, cel vis-a-vis de noi este un stat mare , dar sa vie state mai mici şi de cât noi sa’şi ea partea leuiui lastră sa suferiţi, sa plecaţi capul! Ung. Stătescu, ministru ele externe. ii a spus ca am admis ( Al. Lahovari. Negreşit acolo veţi a- cic- aţi adu- lucrurile aşa de de-m cat intoarcerea inapoi este foarte ve vedem ca aţi isbutitşi eu voiu d'anteiu care voiu uita greşalele in-jilui pentru isbânda finitului. Viitorul u se judeci nici o-dati de cit după şi trecutul d-vuastrâ este greşit. Ca-aţi luat'o de la inceput de la prima suine a ante-proiectului austriac a fost a, a fost abătută şi de la interesele şi de la principiile dreptului ginţilor, urmare nimic nu ne asigură ca in veţi merge alt-fel, căci dacă aţi pe-at cestiunea atunci cănd era întreagă kfcjtiusă, cum o veţi scăpa acum cănd .ine spuneţi, nu aci, dar in convorbirile culare. că cestiunea este foarte comasa şi aproape perdutâ. m puteţi dar cere de la mine o oarbă edere? Această incredere n’o puteţi nici chiar de la majoritatea d-voastrâ ! lor, voiu termina. ;i d-voastră aveţi să ne intrebaţi pe ce aveţi să faceţi, ei noi avem dreptul mtrebâm ce aţi tăcut, ce aveţi să faceţi şi cum aveţi să tăceţi ? Nu pn-propunerea Barrere aşa cum ni se fcVşeaza, zice d. ministru de externe atunci o comisiune de supra-ve- unic, nimic să facă, atunci ea este inutilă şi daca are ceva a face, este arbitrara şi u surpăt oare. Ac stă toată cestiunea: Coinisiunea de supra-veghere. Ştiţi că târămul este mai periculos de cât acela al comisiuuci mixte, pentru că in comisiunea mixtă era să ia parte şi statele riverane, pe când in comisiunea de supra-veghere au să fie singuri acei pe cari ’i va primi comisiunea europeană. Mai este întrebare dacă acea comisiune trebue să fie numită intr’un mod provizoriu, sau intr’un mod permanent, cuir. a zis d. Kogâlniceanu, va avea sesiuni regulate, va lucra intr'un mod separat? Dar comisiunea de supraveghere nu este alt ceva de căt comisiunea mixtă sub un alt nume şi din care au să fie inlâturate poate statele riverane şi cum ne-am fript in comisiunea mixtă, teamă ’ini este că trebue să suflăm tare şi in comisiunea de supraveghere. Hapul dar este poleit a doua oară, dar cu toate acestea nu este mai puţin amar. ^D-lor, incâ o-dată nu avem să zicem alt-ceva de căt că prin aderarea la iormarea unei asemenea comisiuni, nu aţi ţinut compt de drepturile ţârei şi vâ-aţi jucat cu interesele ei. Dar guvernul actual să teme de douâ lucruri, lucruri cari in lumea aceasta au un rol foarte mare şi cărora trebue să facem tot-d’a-una părţi egale. Guvernul actual să teme de forţa materială şi de opiniunea publică El a căutat dar să le mulţumească şi pe una şi pe alta, insă le-a făcut parte inegală, forţei materiale pe care o crede afară din ţară a căutat să i complacâ printr’o serie de concesiuni din cele mai păgubitoare. Opiniunea publică din ţară o hrănesc cu frase ca acele pe care le-am citit in Mesa-giul Tronului de astă toamnă şi prin altele tot aşa de trufaşe pe care le-a rostit D. Stătescu şi alţi amici ai guvernului ad pompam ostentationem (aplause) acest guvern care pretinde că guvernă cu şi prin opiniunea publică, in fond o despreţueşte, o crede aşa de uşoară, aşa de schimbătoare, aşa de puţin pătrunzătoare in " poate s’o hrănească alimente. Iar lucruri de fond, concesiunile serioase ştie unde trebue să facă. ştie unde saşi plaseze acest capital mai scump! Ati zis că ţara nu este legată, şi că in-«aşi puterile străine recunos că pănă acum România singură nu s a pronunţat. Si D. Stătescu adaogă: citiţi notele emanate „de la mine,“ băgaţi de seamă, mica trsa „de la mine" şi veţi vedea ca eu tot-d’a-uua am susţinut punctul de vedere naţional. La aceasta ’i voi răspunde că notele d-sale nu ajung, şi d-sa nu este de cat suceesorul şi părtaşul tutuior miniştrilor cari l’au precedat pe aceatâ bancă sub firma, sub direcţiunea, sub răspunderea d-lut Ioan Brătianu. Tara nu este angajată; să zic cu d-voastrâ da 1 Pană astă zi ne poate va ti; ţara nu cât atunci TIMPUL s'ar răspunde d-v., înainte de a râspunde la propunerea făcută de a iscăli acer0* notă, trebuia să vrea ţara şi opinia, căci este treaba d-voastrâ iar nu a mea de a le consulta. Şi eu . putere streină, nu cunosc de cât pe ministrul afacerilor străine. Aceste sunt lucruri elementare, şi nu se discută chiar. Prin urinare, nu mai aveţi nici o autoritate morala ca să trataţi şi să sfârşiţi in această cestiune in deplină libertate. Insă d-v. o veţi termina, şi nimeni nu vă invidiază acest rol nenorocit. Mai am ceva de zis. Admit că toate acestea să ştiu prin notele ce le aţi arătat şi prin căfe-va cari le ascundeţi, dar pentru cari s’a pătruns vălul ce pănă acum l’aţi îndesat asupra acestei afaceri. Aşi vrea insă să ştiu ca să fiu pe do-plin luminat, şi ceea ce d-v, ne aţi ascuns, şi toată corespondenţa d-lui Boe-rescu şi mai ales.... D. ministru de externe. La disposi-ţiune. D. Al. Lahovari. Tărziu acum! Aşi vrea să cunosc toată corespondeţa ministrului romăn la Viena care am auzit, şi cred că d. minstru va fi prea mult in stare să mă desmintă că susţine teorii cu totul altele de cât teoriile şi notele ministeriale cari ! s’au înfăţişat Cameiei. Acestea aşi vrea să le ştiu. Dar din ceea ce... D. E. Stătescu, ministru de externe. Nu se poate. D. Al. Lahovari. Mă aşteptam la acest răspuns. Dar, din cele ce am văzut deja. cestiunea este pe deplin compromisa, prin ceia ce bănuim am putea să spunem că este pe deplin perdutâ. Daca credeţi, d-lor, că acest guvern are prestigiu, forţă, autoritate morală pentru a termina atacarea alt-fel de căt cum a ince-put-o, pentru a’şi da sie insuşi desminţire, pentru a lua iudârât concesiunile cari le a făcut, pentru a se pune pe tărâmul care ’l i a părăsit, n'aveţi de căt pe răspunderea cât crede că cu aceste seci am Este şi este j i r •i •' |m,ţi P'.... tfinniţi, ziceţi o comisiune de suprave-ţtre. Deja hapul fusese aurit de d. Bociră, care zice o comisiune mixtă, insă ca legaţiune a couiisiunei europene, ca cum vorbe se poate schimba vre-o-oatâ rea-ifea laptelor. Vorbiţi ca cum v aţi atla iiutea unui tribunal puţin luminat chiai :ae puteţi să faceţi aiguţie de text, ţaţa câte vre un slab şi umil avocat de ju-j ; când aveţi in faţa d-voastrâ antago-ştii cei mai serioşi ai Europei. .D-nu Boerescu zicea că comisiunea mixtă Ie o emanaţiune, o delHgaţiuue a eomi-unei europeane. Apoi aceasta nouă comi.-iune este meii a avea aceleaşi drepturi care le 'misiunea europeană de la Galaţi la Mare U de la Galaţi la Poiţile-de-Fer,? Este o itensiune neprevăzută in tratate. Şi chiar ia sâ fie, ce caută o nouâ comisiune când sista comisiunea europeană cea vechia t ce mai toioseşte aceasta delegaţiuue, a «asta emanaţiune? Ca să întrebuinţez stilul -voastră nepriceput, d. Stătescu zice ca ii a primit pe acea comisiune mixta, ci o ha comisiune, pe care d-sa o numeşte cori isiune de supra-veghere. Eu inca o data voiu zice daca această ■omisiune de supra veghere nu va avea | fericirea mâi- este angajată de eand sa subscris uu tratat şi când T aproba Adunarea şi Senatul. Dar guvernul d-v. este angajat, angajat pe deplin, angajat de sus pană jos ■nTl^ngajat prin aceea - ^cunoaştem, dar se bânueşte circulârilo d lui mit comisiunea mixtă, prin notele d-lui Stătescu «- “ legat prin predecesorul Mu, iu» conditmnea cutare şi cutai e. D, ministru de externe. mele. , . „„ Al. Lahovari. O ţară poate sâ nu Este angajat prin Boerescu prin cari a pri-Este angajat chiar in cari zicea câ sau mai puţin comisiu- d-v, să’i continuaţi această incredere, de la mine nu o va avea, la acersta se aştepta şi nu’l mişcă pe d. ministru. Ceea ce’l va mişca foarte mult este când din inconsecin-ţă in inconsecinţa, din greşeală in greşeală din modul acesta de a merge inainte cu d. Boeeescu, dea de indărăt cu d. Stătescu, din toate aceste frământări cari le numiţi activitate şi şiritiduri, cari le numiţi diplomaţie veţi termina cu cestiunea Dunărei cum aţi terminat cestiunea Basarabiei, cum aţi tratat cestiunea Arab-Tabia, cum era sâ se termine cestiunea ovreilor daca nu intălnea pe aceste bănci treimea aceea care l’a impedicat de a da şi aceste lovituri din urmă ţârei pe care o administrează. Acea treime nu ştiu dacă mai este azi, dacă uu s’a desmembrat, căci farmecul pu-terei este mare. In ori ce cas, ea nu poate impediea guvernul de a face acest Eaeă-1 şi istoria care judecă pe toţi va spune dacă trebue sâ i se dea votul de incredere pe care '1 cere azi. Pe toate zilele ve lăudaţi câ aţi pus pe fruntea României coroana Regala. Mi se pare că am fost toţi părtaşi ceasta opero; ne cam uitaţi, ne depărtaţi de la acest banchet patriotic. Dar ceea nu spuneţi este câ mulţumită d-v. această coroană a fost ştirbită şi lipsită de una dm stemele sale cele mai preţioase. Dacă ni se va lua şi suveranitatea nărei de la Vârciorova la Marea-Neagrâ oi acea coroană va rămânea mai mult uu ornament heraldic, bun de pus pe usd. trasurilor şi pe nasturii livrelor (aplause) cureşti in privirea aceasta ; evenimentul probează câ amicii noştri din România ne informaseră bine. Le Journal des Debats de la 13 fcvrua rie zice câ şi-a permis a spera că guvernul regelui Carol va şti sâ reageze in contra acestei primo mişcări. Cât despre noi, găsim câ această atitudine energică face onoare naţiunii române. In această oră decisivă, cănd viitorul României este in joc, poporul care a scăpat prin bravura sa armată rusă, ameninţată dinaintea PlevDei, nu poate ezita o singură clipă.—Fără indoialâ, eâ, precum zice Journal des Ddbat, acordul pârând stabilit intre Austria şi Rusia (citiţi : cele douâ puteri interesate la ruina României) va fi greu pentru noul regat de a intra in acolaş timp in luptă in contra celor doi puternici vecini.—Dar, vom zice la rândul nostru, care este aceea din puteri care-ar cuteza să silească pe poporul român de-a se da pe mâna Austriei, aban-donăndu-i navigaţiunea pe Dunăre ?— Asta ar insemna redeschiderea cestiunii Orientului. „Şti-va guvernul francez sâ se folosească de această ocazie pentru a îndrepta nein-demânarea comisă de delegatul ei, d. Bai-î-ere, căre-a propus un proect ce ruinează influenţa noastră in Orient ? E de ajuns a declara câ in faţa atitudinii atât de ferme a României, care refuză a se uni cu proiectul de conciliaţiune, prezentat de delegatul francez şi protestă in contra situaţiunii ce vrea să i se impue in conferenţa de la Londra, conflictele sunt inevitabile şi pun 1 in pericol pacea Europei —S’ar putea adâ-oga ca Franţa sâ lase grija de a redeschide cestiunea Orientului uneia din puterile care-ar consimţi a asuma această respun-dere şi să retragă un proiect care cade de sine, din momentul ce i se refuză votul deliberativ tocmai Romănici, care e partea cea mai interesată. „Cu chipul acesta Franţa recunoscând libertatea sa de acţiune ar putea relua singu rul rol ce convine demnităţii şi intereselor sale : protecţiunea micului popor român, pe care l’a creat a doua zi după resboiul din Crimeea." Aceste puţine şiruri din foaea franceză datoresc, după cât ştim, unii eminent scrii- Societatea Prcssei Române Aseară, in întrunirea ţinută in localul României Libere s a declarat societatea constituită şi s a procedat la alegerea consiliului de administraţie. S au ales : Preşedinte activ, d. B. P. Hăsdeu cu 17 voturi, contra d-lui C. A. Ro-setti care a intrunit 16 voturi. Vice preşedinţi, BD. D. Aug. Lau-rian (România Liberă) cu unanimitate şi d. (t. Steriadi (Ga-zette de. Roumanie). ^ . Casier, d. M. Minovits (Curierul finanţiar). Membrii dd. Missail (Binele ru-blic), M. Emineseu (Timpul), Bibices-cu (Românul). Cei lalţi doui membri, cu care trebuia să se complecteze Consiliul, neintrunind majoritatea voturiloi rginas a se alege intr’o apropiată. au intr unire NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare *i Lumea Mică,-Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi douâ bucăţi de pdesie , preţul 1 leu. Se află de vânzare la Magasinul de mu-sicâ C. Ghebauer şi la toate librăriile. I. P. Condiescu. încercări asupra pro-pagărei industriei şi comerciului naţional.—O lucrare de mare folos societâţei actuale,—scrisă cu multă trudă şi incliinată d-lui P. S. Aurelian.—costă 1 1. 50 b. Se află de vânzare la librării A apărut de sub tipar interesantul uvraj: Vechile iustituţiuni ale României (132 < — 1860). cu un apendice relativ la chrouo-logia domnitorilor Ţârei româneşti, ^ de domnu Ioan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi traţii Io-nipu. se< tor francez, care la a arata angajata si Citiţi notele fie un guvern poate să fie angajat. ţ,„“ a» P“»“ uu„ Oamertji şi • <» ““ meraT°cueSeuatul, nici cu presa, mei cu opiniunea publică, acestea sunt pnnc.pu elementare, ele tratează cu guvernul , ce este angajamentul unui guvei una este valabil dacă tin către acel guvern morală mai aveţi zicând că aţi spr.ji când vi se pune ceea nu către ţară cel pu-caro l’a primit. Le forţă nit drepturile ţerei d-v. cunoscute prin cari aţi de la Berlin şi v’aţi pus îna- inte notele rasit tratatul târămul Austriei, pe mixte şi ante-proiectului t Ce puteţi zhe ? Oâ ţara târămul comisiunei n'ar vrea ( ? V cunoaşte şi ţara şi poporul. In formaţi îmi încercări asupra propăgărei Indus trici şi comerciului naţional de D-uu 1. t. 'Condiescu, — Inginer. Lucrare meritorie, — alcătuită cu multă trudă şi închinată D-lui P. S. Aurelian, — marele economist - naţional (după D-sa). Costă 1 leu 50 b. Prinţul Bulgariei se va duce, se zice, in luna lui Aprilie la Stuttgard, oentru afacerea căsătoriei sale. De ^ _______________ acolo va pleca la Petersburg şi Mos-1 pârvujescu, student in medicină cova, spre a asista la incoronarea ţand iţi. Culegere de legile regulamentele, instrueţiele, decretele şi verce alte disposiţiu-ni sanitare civile şi militare, de George Curăţarea Prutului şi Dnistrului se va incepe la primă-vară. Lucrarea | are de scop a- face navigabile aceste riuri pentru luntrile cele mari. Prefect la Argeş se zice că se va I numi d. P. Stătescu, actual prefect | la Tulcea. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHiMB TOMA ŢA JIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 11 februarie 1883. CRONICA ce ni se eo-din cei mai dis-' nego- pe In „la Gazette de Nimes“ aflăm ui-mătorul articol : Conferenţa de la Londra Chemăm atenţiunea cititorilor noştri asupra însemnatului document municâ de un om politic tinşi şi care e cu totul in curentul naţiunilor diplomatice Întreprinse de mult ancă in cestiunea internaţională a Dunării . Conferinţa adunată la Londra pentru re-lementul navigaţinn» pe Dunăre oeacordănd Romăniei vot deliberativ ş. consultativ, numai guvernul român a refuzat de a lua par te la conferentă. Cu toate diviziunile ce desbinâ parlamentul din Bucureşti, toate partidele au a-daraat in unanimitate declararea ministerială, care anunţă că un protest va fi a Iresat puterilor europene. Am fost cei d’ântăi in pressă, cari am anunţat intenţiunile formale ale curţii din Bu Legea exploatârei căilor ferate s'a admis şi de Senat aşa cum s’a votat de Cameră, fără nici o modificare şi fără nici o dis-cuţiune. Primari confirmaţi de guvern : La Iaşi Leon Negruţi; la Craiova, d. Al. Nico-laide ; la Ploeşti, d. Radu Stanian ; la Băr Iad, d. Andrei V. Ionescu ; la C.-Lung, d. Istrate Rizeanu; la Doiohoiu, d. V. Cal cantraur. Regulamentul facultăţei de litere şi filo-ofie din Bucureşti »’& decretat de M. S. Regele. Materiile ce se vor preda sunt: Litera-1 tura elena şi latină cu istoria lor; Psihologia, Estetica şi Pedagogia cu Didactica; ogica şi Morala ; Epigrafica ; Istoria filo-soliei; Istoria universală critică antică, medie modernă: Literatura română şi istoria 5olo Renta Amortisibilă. . . 5»|0 Kenta Româna l'erpelna , 6HU ubligaţium de stal. . . . 6oi» Oblig. Câilor f- Rom. legale 5o)o , Jlonicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Sensuri funciare rurale. . . 70io , Scrisuri Rurale.. . . 5ojo Scrisuri fondare urbane . . Oo[o > » ’ 7oio * * * impr cn prime Ruc. (20 1 b.) Actii ilancei Aiajiou*le Romane 2501. ' . , Soc. cred. m,.b. rom. 6001. j , , Rom. de con-trucpi 6001. » , de Asig. Ducia-lloiu 300 1. , , > Napona*e 200 1. Diverse Anr contra argint. . • , , Bilete de Bauque Fiorini valoare Austriaca. . ilarei germane............. Bancnote francese. . . • uump. Tiiiiu. 92'U 923U 91‘h 92- 98b, 99'n lUZ'u 1031/2 8V/4 85*4 220--- 2Z5- UU1!* 9 .in 1021/, 1031/4 87C|4 88i/2 9 «a/* 97 ‘L lOl»/, 1021 u 31't, 321|, 129U 1300 ■>Uo--- 210- 518- 523- 405--- 4lO--- 233- 238--- 1 70 1 9') 1 71 1 9b 211'Ij 2.12'lu 1 23 1.^5--- 99'|- 100'/» Şl română Românilor ; Filologia comparativă ; Istoria literaturilor neo-latinâ; Arheologia si antichităţi. Durata studiilor este de 3 ani. Studiile incep la 15 Septemvrie şi se termină la finele lui Iunie. La sfârşitul fie cărui an şcolar studenţii vor depune examene de materiile propuse la profesorii respectivi. Nota de admitere este 6. A. KIBR1CK CTllRCRGIEN dentiste Dents artiiicielles, plombages, oritication perfectionnâe. Extracţiim et guerison des dents, sans aucune douleur, d’aprâs Ies plus nouveaux systeines. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cdte du passage roumain. __ n n A OTI A doctor in medicină şi f Ao I IA chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele li — 12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de femei şt;-oopii, pentru săraci rgatis. TIMPUL / fondat DE COLONIALE SI viB-a-via de Tetru] Naţi( Bucureşti DELICAŢI*’HI Onorate domnule X, grăbim a —-———— ■;--------------------—■ n me ou ai ferfi viţ ‘nşţimta. că «dWf- Talie,din stofele KTI Mi) ' t“de mai niodcr- DA“ col tuni diş- q x? ,e «upa noulu tins şi renumit A1 X Jurnal. 2M£ taJ^S ni; B:t! sPRIMA CASA de CONFlENTAj n TERÂJ sit c f S - superioare. Ma- k*r,itu1 Ar'""- ^ J mont de Costu- bine aj08e (;os_ lume negre de .Salon. bracuri .şi Glieroaee de Previon veritabil de Bnln şi Drap de Sedau. Ln enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ratin frisi5 Sepekin floconat. Montagnae laine-douce, Aiderdon şi Nllaistic veritabil. Plani de lues şi Vo-vage, do Scoug, Astragan, Biber la gulere şi maniei, Blănuţe scurte de Vânătoare etc Palluane cu diferite Pluşuri peste tot. şi la gulere dc mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconciiroiita leală. A CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari > şi colţul St radei Covaci di: theatrul naţional P '««nu nonutmiy şt onor cohlc necesari ln ntcnagiul casei « mnr c,l*e ur>* d t oarele iUnturi fw tnanas‘!|(dUlhV." ^ Aniset ,1, . 1,1 ™artHiique. Banane de 1 1 dB, ast-fel cuin el ecsislă ' ' le viuţei, cel mai bun micei ecsistenţe ce se _eJ. inbogiiţeşte loj.lele şi făce sst‘fel "ca • -J u rai nare; dentiţiunea se convulsiilor Mai Urdiu când când carnea lui este mole şi fleşetitâ, când seu, vom gâsi in laciophosplialul de Cake ’î feconslituanW nu este ma. puţin sigură la sânge (anemice), ce sufer de stricarea sto-, cari se alli slăbite din causa diferitelor urstn înaintată etc. I 'To.^^lo'.z:1:; «“j®* p***™ 1 \ platnanii şi favoriseai^a forţele I cari cu trebuinţă. Blimuieagi şi înlesneşte pofta de . ---1 ut V.UI in vinul f\ siropul],o Dnsarl reconstituarit al vieţei omeneşti anzJ'Yi10 ‘!'s‘hX,,wte- el înlesneşte desvoltarea r-'-; - - • “j’,'!!5' 6ă n" mai su,ere nlfl de colici nici'de jatiece cu mare înlesnire lAră dureri, fără copilul se află piihd, limfatic. < ' ghindele apar fr. Jurul gâtului său un minunat şi elicaciu remediu. Acţiunea lui reparatrice şi pcrsbnele in vnrstS sar ace de macului, ia acelea, asemenea excese, luerări ostenilorc, \ întrebuinţare; (cicatrisarea) tuberculelor < hr.lnirea bolnavului susţimd Iii resutuat, siropul Şi U, mâncare, restabilind, nutriţi, regulata a liselor, a muşchii Doposit in princ PARIS, CASA ClilM.i l’ETRACHE I (IA A Mare oiagasin de coloniale, comestibile şi delicatese Cnleu Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A sosit pentru şoşonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escolente' du Sa ut‘ 'rilfrenî' fprL'n,ri- , ,{°'iuefor‘ Br>e Uamembert Port SSWaiC’ 1 *•"“«•• <»*-«•• m'rt» - Sosesc meren stridii proaspete de Ostamlnşi Constantlnopol Icre nrons a Z Pe!!i U° “,0rUD; ,Cre d° ch!fcI I^trivl Simaţî ?!°«ot Vinuri şi Jiqueruri din cele mal alese Ceaiuri chinesesci, rnsesci de caravană si de Ponov nesnmti ,n„ mai renumite falnici străine ' * ■ "e8mer din ude In eurănd sosesce peşte proaspăt de ConstanHnopoI. rn.il!.. f .*TJ, “!.xg'Wln 80 u,U d0 Vt,,zur(' vin roşn si alb do IDj AT chiar de acum c;i;i ITi Ift I din curto a d ini i compusă din 12 cuinere, ’dc,, situată str. Academici ministerul de Interue şi casa ?IAT ^ase,e din Calea lin I Victoriei No. 82, lui Militar, cât şi cele 8 Doritorii se vor adresa la Umbrei No. 4, dimineaţa In to.tal sau in parte, casa de ik calea \ ictoriei J 45 .şi colţul stradei •riimoasA, fosfa jiroprietatc a <|-nei ' °ma> compusă de peste 20 camere seră dc Hori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, aveii.l introdus gaz si apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf 1 «Jteorghe amil curent. Doritorii să se adreseze la d. han tiuj/ca proprietarul lor. strada Isvon. De inchiriat de la Sfanţii Ulieorghe viitor 1883, casele din calea Plev-na No. 12, in care locueşte actualmente d-nu advocat Triandafil. Doritorii să se adreseze la d-nu OTON ŞUŢU Otel Union. 1000 chilograme calitatea I-a 2 i H calitatea II-a 26 lei. Se vinde ,Şi cu stăujenu, Strada Romană No. 75. Wymfia sala Theatrului Sossel.