\ N : hXERI 11 FEBRUARIE 1883 0«lea Victoriei > 32. -^r V ■* '«ti ţara, pe an , p« 6 lnnî o. 3 InnT 4 i •tmoatutc pe an . 36 ■ ABONAMENTELE 40 lei 22 lei 12 «-> 60 lei fentele «e priimetc !> Adminutrmie apltală 10 bani număra Districte 15 bani nnm&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ■{uniri'sii, 10 Februarie 1883 admirabila dibăcie a oamenilor tri de stat fu in timpii clin urmă fjtttit || de mare, incăt toate puterile in-ijite in conferenţă au fost in con-moastră şi singurul nostru apă-n—din ironie—Austria. Cabine-din Viena pare a nu fi numai escelent diplomat, ei cată a fi a-nd o venă dramatică rară. căci nu lesne a se servi de atăt de mari de nobili actori pentru a producci iL-elect final atăt de maestru. In adevăr ce-a putut fi mai lru-Germania,'căreia nc-am plecat toate cele, ţara de naştere a reni nostru, o putere ce nu are nici interes imediat la Dunăre, o in tra primirii noastre in conferenţă. mţa, careia-i datorim nu numai [ura, dar si ideile noastre nesă-! oase, din iubire pentru care am | renit nişte maimuţe ale ei, in-1 irănindu-ne înainte de vreme, pen-l!iil i a aduce măcar cu ea, ea e mai ■pală decăt Papa, mai austriacă dcl Austria şi, fără nici iu căştiş rrtru sine, din contra cu perspee-1 . a de-a pierde simpatiile pe care-a ut să le inspire iu trecut, ajunge mă a cere "executarea in numele jfe/iiropei. Italia, obiectul afecţiunilor awutk astre, pănă şi inutila Turcie, toate "‘1 EI a Di •; te Ikm * * I. £f ■or ram* i!i |«l ’RG PPPtf % I ş l ' l / iii ii,* 4Â; îg .;; î a Ut V căte n avem a impărţi nimic nici elin. nici in mânecă in contră. ia pentru noi... cine ? Adversarul. In adevăr, multă minte i-a trebuit ivernului nostru pentru a desinte-sa pe toate puterile in ceşti unea unării şi a da puternicei Austrie ocazie atăt de frumoasă dc a juca generoasa biruitoare. înadins să căutat cineva să tacă lucrurile atăt rău, nu s’ajungea la un resultat şa de faimos, ca cel obţinut la contentă. Toată politica noastră sta in ita lumii atăt'de ineptă, incăt ănsuşi dversarului i s a făcut milă de ca. inc’am fi privitori numai, ca la tea-ru, lucrul ar fi comic in adevăr, <«ar asupra noastră se descarcă toate, si atăt de falsă, atăt de izolată e poliţia noastră prin inepţia celor ce ponduc destinele terii, atăt de bine W ştiut pretinşii noştri oameni de stat să stărnească toată Europa in îontră-ne, incăt stăm uimiţi şi ne işteptăm la o mai mare comedie, ne Aşteptăm să vedem pe aceşti oameni, ♦retinzănd să 'şi facă şi un merit Hin această nemaiauzită stare de lucrnri. Am arătat ieri că, dc la 1881 incă, dintr'un timp in caue Dunărea putea fi scăpată, de oarece ex-peditiunea egipteană nu avuse loc, îără nici o silă din afară, decăt -ea unilaterală a părţii interesate, guvernul nostru oferise deja comisia inixtă, admiterea puternicului neriveran, prezidenţia lui de drept. Mai anult. N’arn fi ştiut nimic dc anteproiect, daca „lTndependance rou mâine11 n'ar fi avut ocazia să şi 1 procure. Deputaţi ca Dimitrie Brati-■uiu. ca Chiţu nu ştiau absolut nimic 'despre aceasta. Ei ensişi au fost ui- miţi do graba fatală, cu care guvernul alunecase pe elina concesiunilor şi d-lui Dumitru Brătianu îndeosebi uşurinţa—ca să nu zicem mai mult— a politicei esterioare a guvernului i-a deschis ochii, de s'a spăimăntat de abisul înaintea căruia steteam. A trebuit acest eveniment de 'înspăimântătoare gravitate ea, ia bâtră-nete. să-i cază vălul de pe ochi, pentru ca să vază in fine de ce sunt capabili şi inlăuntru, cei ce in afară lucraseră astfel. Cănd a spus că nu mai e om onest in ţară, n’a vorbit poate numai de deputaţii cc-i steteau in fa(ă : ochii i s'a despăinjenit pentru a vedea lunecând inainte-i neatârnarea acestei ţări, de ’mpreună cu Dunărea. Galimach Catargiu. silit de bănuiala aruncată asupra lui, descopere duplicitatea guvernului, e a-menintat cu darea iu judecată şi moare de supărare. Cogălniceanu , bolnav şi bătrân, reintincreşte in culmea vieţii sale pentru a apăra Dunărea, mişeătoarea pavăză de argint a neatărnării noastre străvechi, a căreia pierdere totdeuna robie au in-semnat. Iar ţara aceasta, ameţită ca un taur de demagogia ei internă, de sdreanta roşie a republicei de discuiţi, e distrasă de la ccstiunea cea mare, pierde ca pe nişte cărţi de joc simpatiile tuturor popoarelor europene, pentru a se ocupa de mijlocul cum să asigure reuşita in alegeri a paraliticilor ei politici. Cu aceste mizerii dinlăuntru ni s'a distras atentia pănă in momentul cănd, ne vedem singuri, părăsiţi de toată lumea, puşi la discreţia, avizaţi la bunăvoinţa unui vecin puternic, sub a cărui stăpânire consângenii noştrii snnt apăsaţi, persecutaţi c'o ură oarbă de conlocuitorii lor. In fine resultatul final al politicei noastre dunărene sc resumă in următoarele trei modificări pe cari con-ferenta le-a introdus, in şedinţa ei de marţi, in propunerea Barrere 1. Austria şi România. avend amăndone a lua parte in comisia mixtă, reprezentanţii nr respectivi din comisia europeana din Galafi, nu vor fi chemaţi, când le va veD rândul, in comisia mixta, incăt nici o pu tere să nu dispne de-un vot dublu in comisia mixta; 2. Secţionarea Dunării de la Porţile-de-Fier pana la Brăila se va tace longitudinal şi nu transversal, pentru a se feri orice stat riveran de orice amestec străin ; 3. Numirea subinsoectorilor de naviga-ţiuue i se atribut) fiecărui stat ţermurean care va fi astfel însărcinat cu executarea materiala a reglementelor in propriile sale ape. E lesne de văzut, că prezidenţii unic in această comisie ar fi Austria, puterea mare, pusă in fruntea unor state, pe cari conferenţă le-a tratai rlo nesuverane, iieadiniţănd pe nici unul din ele in sinul ei. E pe de alta parte asemenea sigur, că cel de'ntăiu delegat al Comisiei europene ar fi, după ordinea alfabetică, al Germaniei fAUemagnc) asupra atitudinii- căruia, tocmai in anul hotări-tor pentru soarta viitoare a Dunării, nu suntem in drept de-a ne face nei o ilncie. STTR1 TELEGRAFICE Londra 20 fevruariş. — Conferinţa s’a întrunit azi. Toţi r -prezentanţii puterilor erau prezenţi afară de al României. In precedenta ei şldinţâ Conferinţa a introdu-* următoarele troi modificări la pro-octul Barrere : I. Austria şi România trebuind să ia parte in comisiunea mixtă, reprezentanţii lor respectivi din Comisiunea europeană din Galaţi, cănd va veni rîndul lor după ordinea alfabetică de a fi delegaţi in Comi-siunoa mixtă, nu vor ii chemaţi, ast-fri că nici o putere nu va dispune de un dublu vot in Comisiunea mixtă ; II. Socsiunon Dunărei de la porţlie de fer pănă la Brăila se va face in lung iar nu in lat. cu scop d’a evita fie cărui Stat riveran ori-ce amestec strein. III. Numirea supt-inspectorilor de na-vigaţiune e atribuita fie-cârui Stat riveran, care va fi ast-fel insăfcinat cu esecutarea materială a regulamentelor in propriile sale ape. Conferinţa a judecat că aceste modificări rSspund pe larg la legitimile pretenţiuni ale Romăniei. Reprezentantul otoman mai cerea că, dacă Austria e admisă im Comisiunea mixta nlr’un mod permanent' aceasta câ fie cu titlu de delegat al C«‘hiisiunei europene, iar nu alt-fel. Con fer inia a respins această propunere. Londra, 21 f «r miezul noptei. — Conferinţa n'a luat aV rtiri o deciziune. Va ţine Sâmbăta viito '-^''Vedinţă. Din acoea ce se şt; " aâ acum asupra deliberărilor sale, »’ *yate dej? eonchide că conferinţa e favori'filă reclamărilor Rusiei relative la gura Kiliei, şi la reclamările Austriei relative la comisiunea mixta. Paris, 20 fovruarie.—Se telegrafiazaVhu Londra ziarului „Le Temps" că Austria şi Germania sunt favorabile pretenţiunilor Serbiei d’a voi să ia parte in comisiunea europeană din Galalţi cu acelaşi titlu ca şi România. Se crede că va deveni ministru al afacerilor străine in noul cabinet d. Challe-mel-Lacour sau d. Jules Ferry Constautinopol. 20 Fevruarie. — Corn tele Corti, ambasador al Italiei, a cerut Porţei pedep iiva autorilor ultimei ofense făcute consulatului Italiei la Tripoli şi un act public de reparafiune imediata. Contele Corti a anunţat iu acelaş timp plecarea u nei cuirasate italiana la Tripoli Roma 20 Februarie — Ziarul „Fanfulla“ anunţa sub rezervă că com ui lăutul cui rasatei „Ancoua“ care merge, spre Tripoli, a duce cu sine un plic eatre consulul Italiei conţinând instrucţiuni pentru că. dacă iu tr’un timp oare care autorităţile tripolitane n’ar acorda deplină satisfacţie Italiei consulul va t'-ebui să ridică marca ţari de la consulat, să lase jos steagu şi să se retrasa pe bordu, cuirasatei, după ce va Încredinţa consulului Germaniei protegiarea na ţionalilor italioni şi arnivele consulatului. „Agenţia Ştefani11 desminte că Italia prepară un corp de armată spre a ocupa Tripoli. Ou ocazia aniversări a cincea a alegerei sale ca Papă, Leon XHI a primit azi felicitările sacrului colegiu şi inaltul ui clor conversat eu Mgr. Paoii, episcop catolic din Bucureşti, asupra mişcăroi catolice in Orient. bach, ministru lucrărilor publice, zice că Prusia a cerut la guvernul imperiului d’a face o lege obligănd drumurile de fer, care aparţin unor companii particulare, d’a construi oare care linii strategice. Dar ministru declară că guvernu cerănd aceasta, mai cu seamă pentru drumurile de fer ale frontierei orientaie, n’a avut in vedere nici o complicaţie politica. Viena. 20 Fevruarie. —Camera Segnio rllor a adoptat proiectil do lege asupra scoa lelor ; cea mai mare parte din articole au fost votate conform propunerilor comisiunii căreia guvernu i-a primit modificările in trodusc in proiect Berlin. 20 Fevruarie. — „Dieta Pru siei. Răspunzând unei interpelări d. May 0 familie de „PARMS“ RX muicii-V3 leii, Februarie 1883. Domnule redactori Am citit şi eu prin cărţi că in Indiile depărtate există o nenorocită şi raiserabilă clasă de oameni, numiţi „PariftS11 pe cari indigenii ’i consideră mai pre jos de animale şi ’i tratează in consequentă. Aceşti nenorociţi sunt goniţi din oraşe şi sate şi sunt reduşi a trăi prin păduri si scorburi, căci uciderea unui Parias nu este considerată ca crimă, nici chiar ca delict. Mulţumită insă civi-isaţiei bine-fâcătoare a guvernului M. S. împărătesei Indiilor, aceste pre-juditii dispar pe zi ce merge şi bieţii Parias incep a intra şi ei in răndul oamenilor, in intelesul cel mai concret al cuvântului. Ceea cc insă spre onoarea omenirii, tinde a dispărea din Indii, s'a introdus acum in Regatul civilisat al Romăniei şi ca să nu credeţi că exagerez vă voiu spune că, sub Ylzl-riatul Brătianu, sub regnul Regelui Carol I si prin sărguinţa vrednică de toată lauda a prefectului Si-muiescu, s’a decretat o familie in-treagă de Parias in judeţul nostru Vâlcea, — şi care e această familie? — Onorabila familie La-liovari Urmând ordinelor de sus, in ajunul revizuirii pactului nostru fundamental, care lega ţara de Tron şi Tronul de ţară, s’a găsit de cuviinţă a se şterge din listele electorale : Domnii Nicolae I. Lahovari, Grigori e I. Lahovari, George I. Lahovari. Alexandru N. Lahovari, Ion N. Lahovari. colonel Lahovari — sub pretext că nu sunt NATURALISAŢI!!! — PARIAS ! ! !.. Eacă până unde merge cinismul unui guvern destrăbălat şi arbitrar, care nu mai are teamă nici de opinia publică, nici de Rege, nici chiar de Dumnezeu !... Auziţi domnule redactor ? Venerabilul d. Nicolae Lahovari. mare proprietar, fost deputat şi senator in această ţară ăncă de la 1848 ------------------------PARIAS. Onor. D. Grig. Lahovari, dr. in drept, consiliat* 1 II. III. la malta curto de casaţie, fost deputat, mare proprietar — —----------------------- PARIAS. D. George Lahovari, eonsiliar la cur tea dc compturi, fost director al poştelor şi telegrafelor, fost deputat, mare proprietar — — — — PARIAS I). Alex. Lahovari, dr. in drept, laureat dc două ori, ministru, deputat 15 ani d’a răndul, aprigul orator ai opoziţiei — — — — — PARIAS D. Ion Lahovari, dr. in drept, iau- ANUL AL VIII.—No. 32 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lima 30 litere petit pa;. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 declame pai;. III . . . 1 50 . , II .... 2 50 . isanţnrile gi inserţiile ie primele Bucureşti . la Administraţia ziarului li Viena, la biuronrile de anunţuri Ueinrif Schalek, Wollaeile 12;—A. Oppelik, 8tubeb-etein 2;—Paris, C. Adam, cue Cldmene 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprimate se ard. reat, fost deputat, parc pe câmpiile Bulgariei ca voluntar, a obţinut crucea sf. George — — — PARIAS D. Colonel Lahovari, unul din distinşii noştri militari superiori, care şi’a espus viaţa pe cămpul de luptă -------------------------PARIAS Aşa cere Vizirul Brătianu—aşa se face. Onoare ţie Regim Constituţional! Onoare fie Vi/irule Brătiene ! Şi dreptate are vizirul Brătianu să declare această familie de „Parias“ Nici unul clin ei n a conspirat in contra împăraţilor streini, dar nici chiar in contra suveranului lor. Nici unul din ei nu ş’au creat recompense reversibile. Nici unul din ei n’a proclamat Republica nici la Ploeşti, nici chiar la Rimnicu-Vălcii. Nici unul din ei n’a ameninţat pe Capul Statului cu asasinatul. Nu—din potrivă. Ei au susţinut tronul cu lealitate şi fidelitate. Ei au pus la locul lor pe Republicanii improvizaţi. Ei a pus pieptul la 1870 şi 1871 spre a salva nu numai tronul, dar chiar existenţa ţării. Are dreptate Vizirul Brătianu. PARIAS !—PARIAS! !—PARIAS ! ! ! Ei nu s’au imbogăţit in rescum-părări de drumuri de fier, nici in antreprise patriotice, nici iu jocuri de bursă ruşinoase. Ei s’a opus pe căt a putut şi la cedarea Basarabiei, şi Ia împământenirea in masă a Jidovilor şi la pierderea bătrânei noastre Dunări. Prin urmare : PARIAS de trei ori PARIAS Eacă, Domnule Redactor, ce ş’a petrecut in bunul nostru judeţ Vălcea, in anul al XYI-a al^Domniei lui Carol I; in anul al V-a al cedării Basarabiei; in anul al IV-a al impămăntenirii Jidanilor : in anul al IV-a al pierderii Arab-Tabiei: iu anul al III al rescumpărării drumurilor de fer; in anul al II al ruşinoasei scuze făcute de guvern : in anul I al pierderii Dunării la Viena ; In ajun de a se revizui Constituţia, Vizirul nu are trebuinţa de oameni independenţi; lui ii trebue sof-tale ca Chiriţopol, Simulescu, Ata-nasiu, etc. etc. etc. Eacă ce ni se promite pentru viitoarele alegeri libere sub guvernul liberal al D-lui Brăiianu ! Afle dar ţeara întreagă că arbitrarul şi cinismul D-nului Brătianu a mers pănă acolo, incăt să indrăsnească, sub un Rege Constituţional, să decrete do la sineşi o familie intreagă şi din cele mai onorabile, do PARIAS in ţara lor !.. Primiţi etc. Uu Vâlcea», anne al familiei Lahovari. I nfortnnţi uni Aflăm că Alteţa Sa Principele Alexandru Battember. suveranul Bul- TIMPUL gariei va întreprinde in luna Aprilie o călătorie la Stuttgart, de unde apoi va pleca la Petersburg şi Moscva pentru a asista la încoronarea Ţarului. Se zice cum că voiagiul Alteţei Sale la Stuttgart are de obiect căsătoria apropiată. Ni se comunică din Chişineu că lucrările pentru curăţirea Prutului şi Dnistrului, făcăudu-le navigabile pentru luntre mari, capabile a transportat bucatele in cantităţi considerabile, se vor incepe in primă-vara aceasta. „Semstvo" guvernămintelor Herzon şi Basarabia au alcătuit pentru aceasta suma de 1,7(J0,000 ruble in hârtie. D. Lahovari arată că cu ocasia alegerilor comunale la Râmnicul Vălcii s’au comis mai multe abateri. D. Ministru al lucrărilor publice depune un proiect de lege pentru acordarea creditului necesar spre înfiinţarea docurilor. Se votează convenţia dintre Sta şi d. Scafeş. La ordinea zilei vine apoi proiec tul de legea gradaţi unei profesorilor Medie recrutor, asistent pe lângă consiliu de revizie, s’a numit d. dr. A. Demo-steue, de la spitalul central, pentru oraşul Bucureşti, şi d. dr. N. Vasilescu, de la pompieri, pentru judeţul Ilfov. .Foaia oficiala de ieri a publicat instrucţiunile relative la operaţiunile consiliului de revizie pentru chemarea contigentului din acest an. Situaţia in Franţa C RONICA Aflăm cu multă plăcere că d. Moceanu, prin neobosite stăruinţe, a isbutit să facă aproape o miiă de membrii la Societatea Olimpică romană. Pretutindeni unde s'a adresat, a fost primit d. Moceanu cu deosebită bună voinţă. Mare parte din membrii inscrişi au şi achitat cotisaţia, şi mulţi din ei au plătit pe un an întreg. In curfind dar se va convoca o nouă adunare, cănd se va pune şi temelia acestei societăţi de netăgăduit folos. * Alaltăieri s’a găsit pe linia drumului de fer dintre Slatina şi Piteşti, intre cantoanele 119 şi 126, cadavru unui om, pus pe şine. La inceput se credea că moartea a provenit dintr’un accident; insă după cercetările făcute in urmă se bănueşte că acel om a fost victima unei crime. * Stariţul de la Călduruşani fiind denunţat c’ar fi comis diferite abuzuii, ministerul cultelor a insărcinat pe S. S. Viearu Mitropoliei şi pe d. Bh-han, şeful contabilitâţei acelui mimster, să facă o anchetă la faţa locului. * Se ştie că ori-ce fel de plante sunt oprite d’a intra in ţară. Direcţiunea vămilor anunţă acuma că, in mod cu totul escepţi-onal, se vor putea introduce, in baza unei autorizări speciale a ministerului, numai acele plante uscate care se întrebuinţează in farmacie, sau care sunt destinate muzeelor publice. Asemenea este permisă im-portaţiunea atât a legumelor, verzi sau uscate, cât şi a tuberculelor şi a rădăcinelor comestibile, precum : cartofi, napi, slecle, morcovi, hrean şi alte asemenea. Dintre fructe, sunt oprite la import struguri de ori-ce proveninţă, iar toate cele-l’alte sunt admise. * Se confirmă următoarea ştire ce am dat acum 3 — 4 septămăni : D. Al. Costescu, prim-prezident al tribunalului Ilfov, s’a numit secretar general al ministerului de justiţie, in locu vacant. D. Maca prezident de secţiune, s'a înaintat in postul de prim-prezident al trib. Ilfov. Numiţii au depus jurământ şi au intrat deja in lucrare. Publicul francez e coprins de mare nemulţumire din causa prelungirii crizei. Toate foile vorbesc de situaţia generală procarie in care ajuns ţara şi aduc drept exemplu adresa comersanţilor din Paris cătr; d. Grevy, prin care 1 roagă să in-demne fracţiunile republicane la concordie. Ast-fel „National“ scrie intre altele: „Europa industrială ameninţă :>e Franţa la 1883, cum a ameninţat Germania Ia 1870 armata franceză. Pe cănd noi ascultăm pe Flo-quet şi pe coreligionarii sei polttici avgnd atenţie numai pentru certuri politice, Europa işi ameliorează instrumentele, işi revizueşte tarifele sale de transport, caută şi găseşte mijloace să’şi desfacă productele, ne respinge din toate pieţele, apropiin-du’şi creaţiunile noastre. Suntem ameninţaţi de o Sadowa comercială şi de un Sedau industrial. Nu ne vom apăra oare odată contra aces tora? Nu vom şti oare să lucrăm in Franţa, in această ţară de bon sens, contra declaraţiunilor şi agitatorilor ? Adresa comersanţilor şi industriaşilor a pus deodată şi pe faţă toate aceste întrebări. Noi cosili-em pe deputaţi, senatori şi miniştri să nu răspundă la acestea prin vreo rea glumă politică. Aceşti oameni şi-au sleit intr’adever creditul. Vorbele sonore nu mai au curs." Foile gambettiste, cari sunt şi mai aspre in judecata lor, aruncă toată culpa pentru criză asupra lui Grevy, zicSnd că prin predilecţiunea sa cătră Freycinet ţine Republica intr’un punct mort. Mişcări la graniţă La Banca naţională e un post vacant de director, lăsat de d. Mehedinţeanu. Sunt mai mulţi candidaţi, intre care d-ni Teodurescu, Pencovici şi G. Bagdat. Candidat la ministerul domenielor, intre alţii, se zice că este şi d. deputat I. Marghiloman. * Dunărea a inceput să scadă. Rado de la Sulina, care incepuse să se desgheţe, a in-gheţat iar. * Virtutea militară de argint,s’a acordat veteranului Ioan Ene Ciucâ, care a luat parte in lupta din Dealu-Spiri, la 13 Septemvrie 1848. Resboiul este informat că toate satele d’imprejurul Braşovului au primit un ordin de la guvernu aus-tro-ungar, relativ la cuartirurile militare. Fie-care casă e obligată a primi până la patru ostaşi in cuartir, sau 2000 de oameni de fie-care trei sate. Ordinul in cestiune se raportează la o apropiată mobilizare de trupe. Această măsură poate să fie negreşit o simplă demonstraţie din partea Austro-Ungariei, ca să ne sperie pe noi. In orice caz, e bine ca vernul nostru să ia aminte. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri s’a votat indigenatul d-lui C. Govelea, I. Sterian şi Bernard Schwartz. La orele 4 Senatul a trecut in secţiuni. Camera In şedinţa de ieri s’au citit mai multe petiţiuni şi s’au trâmis la secţiunile respective. Societatea Pressei Romane Pentru astăzi, joi, la 8 ore seara, sunt invitaţi toţi membri presei române să se întrunească la redacţia „României Libere" spre a procede la alegerea consiliului de administraţie al Societăţii. RECRUTAREA Operaţiile consilielor de revizie, pentru formarea contingentului anului 1883, vor incepa la 16 Fevruarie curent şi se vor închide la 15 Aprilie viiitor. Ofiţer recrutor la oraşul Bucureşti s’a nu mit d. colonel 0. Alexandrescu, din regim. 1 roşiori; iar la judeţul Ilfov d. maior M. Capşa, din regim. 7 dorobanţi. Bilanţul anilor 1876-1883 Ziarul bărlădean Legalitatea scrie următoarele iu No. 5 dela 25 ianuarie ; Unde sunteţi voi frumoase ilusiuni a anului 1875 ? Unde sunte voi promisiuni pompoase, a programului de la Mazar Paşa ? lr6nt la inceput ! — Fortună la sfir-şit!... Cui putea trece prin minte, — că atâtea proteştaţiuni infocate, — atâtea lacrimi versate chip şi samă, pe soarta bietului ţeran,- - atâta aht de dorul ţerei, atâtea jurăminte făcute pe altarul patriei, — vor fi atâtea perle ale unui lung şirag de in-şâlătorii, atâtea lacrimi prefăcute inadins pentru a înduioşa şi inşela pe bietul ro-măn ? — In adevăr , lacrimi de crocodil. Românul, de lelul său esta bun şi încrezător, şi, spre nenorocirea lui, el măsoară pe fie-care cu cotul zău. Uşurinţa cu care ţara a dat crezare, acelor manitestaţiuni, a plătit’o scump, o răsplăteşte incâ şi astăzi prin şapte ani de chin şi de durere, şapte ani, in care averea, onoarea, sângele bieţilor Români au fost date in prada unei leghioane de marchidani de patriotism, ce cutrierau ţara in lung ş in curmeziş. Zecimi de mii de oameni, — o generali une intreagâ, — puterea, — floarea ţerei, au fost jertfite liră de suflet, — prin nepţia acestor ambiţioşi criminali. Turcul n’a fost inimicul nostru principal; din causa turcului, Românii nu ar fi avut de plâns, de cât poate iii sfert din fiii săi, o-moriţi prin rea*i«i^(BILinistraţiune şi desă-virşita neingrijirei^jA-stor patrioţi de oca-siune, — care, apu ,Ş5 biata ţară in gliia-rile lor, o sug şi o srpre fără de milă de atâta amar de vreme. Oh voi soldaţi, acei reintorşi pe la cănii nele voastre, voi, cari aţi plâns miile dintre camarazii voştri, goi şi desculţi, îngheţaţi şi mucegăiţi pe câmpiele Bulgăriei şi prin şanţurile Plevnei ; — voi, care aţi văzut mii de fraţi de ai voştri sacrificaţi in atacuri nebuneşti făcute iară calcul, lărâ plan, numai şi numai după capriţiele unui fa' vorit din cârdăşie, apoi martorii oculari acestor şeene sfâşietoare, voi fiii duioşi ai ţa' rei, de aţi putea deschide gura voastră au' torisatâ, aţi spune României cât dor avură puternicii de atuncea, pentru ţară şi ţăranul Român, căruia ii cântă necontenit cântecul., cucuvelei. Carul României este adânc mâmolit, nu -mai forţele unite al tuturor fiilor sei, ne pot scăpa de pericolul ce ne ameninţă, toţi, de la o-laltâ, .... să punem urne rile. Care fu preţul sângelui vărsat ? Care fu preţul lacrimilor văduvelor, mamelor, surorilor ce’şi plângea pe soţii, pe fiii şi pe fraţii lor ? Care fu preţul acestei lupte gigantice, purtată de Români cu atăta bărbăţie, lupte măreţe de care s’au dus veste in tr>a-te unghiurile lumei? Care fu resplâtirea noastră imediată şi directă? O decepţiune amară! O tristă realitate!.... Drept preţul victoriei, partea noastră fu desmembrarea României ; o parte din noi inşine....... un braţ a1 nostru, scumpa Basarabie, a fost smulsă cu neomenie,.,., disjunctă de corpui nostru şi dată,.., ascultaţi bine Românilor ! dată, de aceşti pseudo liberali, tirani nesăţioşi de putere ; . . . . dată .... aruu-cată, in sclavia muscalului ; dar, dată de voi care aţi cunoscut această soartă trista incâ inainte de declaraţiuuea resbelului, încă dela Livadia, unde prinţul Gorceakoff a spus-o strategului şi diplomatului nostru de la Florica, iar împăratul Alexandru le a repetat-o la Ploeşti ; mai mult incâ, pâuâ a nu trece armata noastră Dunărea, marele duce Nicolae, desesperand do soarta resbelului, scrie de peste Dunăre, Domnului nostru : „Causa creştinătăţii este compromisă, treci Dunărea, vino in ajutorul nostru. Oare In asemenea situaţiune. nu erau da- toi i căi m acii bârcei române să se asigure cel puţin in privinţa Basarabiei ? Patrioţii noştri insă temăndu-se, nu cum-va să corn promită câtuşi de puţin prada puterei ce căpătase tăcu pitic, şi fără cel mai mic scrupul, fără cuget arunca armata ţerei peste Dunăre in pustiul necunoscutului. Ase-minea fapte, nici mai pot fi criticate, qua-lifiealivul le lipsesce, singur stigmatul public, odată deşteptat, le va resbuna. Religia! — de veacuri simbolul credinţei străbunilor noştri — stindardul de unire a neamului românesc, cărei datorim — sentimentele de patriotism fierbinte, conservat viu şi ne atins in toţi traţii noş-trii din toate locurile — homogenitatea tuturor Românilor — mândria de o Românie iutinsâ şi frrmoasâ, espectativa asicurâ-toare unui viitor fericit. Religia, acest factor puternic al unităţii tuturor Românilor fost-a ea cel puţin cruţata de supliciul mânilor sacrilegea acestor.... ni-merniei ambiţioşi ? Nul. Preotul biserieei, pe care tradiţiu-nele cele mai vechi ni-1 arată ca conducătorul poporului român — preotul, mai singurul om literat printre săteni, a deşteptat temerea şi ingnjirea acestor oameni fără de lege ; — ultrajul făcut religiunei prin câteva fapte, ca cele de la Argeşu, patronate de guvernanţii noştri iârâ de suflet ’l ’au discreditat intre popor, au făcut astăzi din preotul altarului lui D-zeu, din, pastorul iubit al turmei române, un om fără prestigiu, un om decăzut, un paria pentru săteni. Trebue să iubim un loc ; păserele ce’şi impârţesc domeniul aerului, afecţioneazâ cutare scorb a cutârui arbore sau cutărei stânce; cei atinşi de morbul cosmopolitismului sunt lipsiţi de acest simţent natural, cel mai dulce al inimei. — In asociaţiu-nile puţin numeroase, in statele mici, fiecare membru se datoreşte intreg causei comune ; pentru atare asoeiaţiuni şi state, cosmopolitismul este un element de desor-ganisare, de distrugere, de peire chiar. — Toate porţile erau deja deschise acestui morb distrugător, puţin a lipsit ca şi stăm pila sigilului caracteristic a Românului să fie de o dată sfârmatâ. — O rază de lumină dumnezeiască străbătu norii groşi ai cerului ţârei noastre,- simţul curat conservator dădu alarma şi o luptă crâncenă, contra tendenţilor cosmopolitismului speculativ a ace-tor oameni, abia parveni a mărgini puhoiul ce ne ameninţa in 1879, — Dar vai! mâni pângărite au apucat a arunca sămânţa; mai curând sau mai târziu, de nu ne vom deştepta, va trebui să mâncăm, cu oţerire, frnctul „de deromanisare" a sîmburelui de ,germanisare.“ Din Districte Asasinat. — Un comersant din Rimni- cu-Vâlcei, anume I. Ionescu, a fost asasi» nat de ginerile sâu Mihai Cojocaru. Culpabilul este arestat. Cnnunie frauduloasă. — „V. Oovurlu-iului'1 spune că poliţia a descoperit că in seara de 1 Fevruarie curent s’a săvârşit o cununie frauduloasă in strada Penu din Galaţi. Mirele se numeşte Iani Ioanidi, mireasa Mariţa Ioanidi. Naşul e P. Dimitres-cu. Cununia a fost in casele naşului. Ofrandă. — „Poşta11 află că d. Evloghie Gheorghief, banchier din Bucureşti, a dăruit in folosul spitalului „Elisaveta Doamna" din Galaţi casele sale din str. Cuza-Vodâ, situate in acel oraş. Valoarea acestor case se urcă la 30,000 lei noi. Călcată do tren. — Alaltâ seară, tronu care venea de la Predeal a călcat pe o sărmană femee in dreptul cantonului. No. 7. Nenorocita a fost transportată la spitalul Mavrogheni intr’o stare desperată. Spânzurat.— „Galaţi11 spune că Matei Macsunescu, de profesiune lucrător de pâine cu locuinţa la Vadu-Rascu, s’a găsit, ieri dimineaţă, spânzurat in nişte stive de dulapi de la cheresteaua d-lui Strul Cliiţes. Până acum nu se ştie cauza care l’a determinat la această moarte fatală. Arsă de gaz. —Citim in „Ţara de sus“: Femeia Saf'ta, soţia cârciumarului Gheor-she Ştreaugă din cotuna Capu pâdurei, comuna Buimâcenii, judeţu Botoşani, fiind a-meţitâ de băutură şi turnând gaz in lampă prin întuneric, in noaptea pe «3 Ianu- arie, a vărsat gazul mare parte de jos haina sa; pe urmă, aprinzănd chibrit sărit focu jos, şi luând flacără gazul, ii minut s'aprinseră toate hainele de pi şi neputâudu-le stinge, nenorocita d , victima nesocotinţei sale, murind in . mai crude dureri. Bandit prins. — In judeţul Vălcei prins individul Nicolae Moise, capul bi ţ de tâlhari, care a comis mai multe jd Şi omoruri, intre altele tâlhăria de la i cu, in luna lui Septemvrie, despre car vorbit deja. Mort de emoţiune.—D. Leon Salt: fostul antreprenor al bălţilor din Dobr: aflând că i s’a respins recursul făcut tra deciziunei trib. Tuleea care’l conds, la 25 zile inchisoare, a căzut d'odată i lovit de apoplexie. ECOURI STREINE Anglia Mai mulţi cunoscuţi de ai lui I 1 noii sunt bănuiţi că stau in legătî cu F.enianii şi sunt complici la o î-urile din Irlanda. Toţi aceştia . T fugiţi. Deacea foile cer dela Par ii să se justifice in Camera Comune v i Ateul Bradlaugt speră că in « rfind işi va ocupa locul in Came după ce s’a presentat proectul d-firmaţiune in locul jurământului. Dunărea Se desminte ştirea din „Tem î că comisiunea europeană dunărem ar fi protestat contra desfiinţării p turilor france romăne. Numai d.iS această mesură s’ar lua contra pti tului dela Sulina, atunci ar protefl mai ales puterile maritime. „Daily News" află, că represl fanţii engleji şi franceji din cor» rinţă au voit să acorde României u vot, dar Rusia şi alte state au lj contra. Egipt Colonelul Stewart telegrafiază d? Chartum : Obeid a căzut Ia 17 1; in mănile falzului profet. Se zice ii că intre partizanii profetului si mari neînţelegeri, incăt mulţi se ^1 uni poate cu oştirea egipteană, A aceasta va înainta. Chartum nu o pericol. Italia „National" spune, că: „Ultim» ştiri din Quirinal uu mai permit i doeală, că Italia pregăteşte nu co de armată spre a ocupa Tripolitar In şase septămăni Italienii vor fi sigur in Tripolis." Ştirea ni se pare pripită. Franţa 0 telegramă din Paris zice, i noul cabinet este întocmai ca „m rele ministeriu" al lui Gambetta, n are nici un membru radical. Oleum, cabinetul lui Ferry nu pre promite să aibă o durată lungă, că in Cameră părerile sunt foarte in parţite. Toată lumea e agitată, mulţumită. iţa Că’ im j mi Legea căilor ferate Senatul care se ocupă in acei moment cu proiectul de lege privite la exploatarea căilor ferate, se zic-că e hotărit să suprime „tantiema ce să dă directorului general pelăr gă leafă. In adever, directorul gem ral, in dorinţa d’a lua o tantiemă ci mai mare, va fi indemnat să fac economii vătămătoare liniilor ferate. GAZETA TRIBUNALELOR „Nu face, că ţi se face," este un pro verb ce’şi găseste adese-ori aplicarea, ina cu seamă in căsnicii... Gauisee, negustor de „coloniale şi delira-tesse“, cum ar zice băcanii bueureşten:, i surprins pe nevasta-sa, brună şi frumoasi mahalagioaeâ, in flagrant delict de adultei cu principalul său băiat de prăvălie. \ TIMPUL Linoa pocesului verbul făcut de conii-i!"e~pălirei, afacerea a fost adusă nea* înaintea tribunalului corecţional. r\ , polul nominal respund amândoi ; ■Hmdintele, eâire rechunaut: Faptele de le plângi sunt in destul de constatate; !’ a, te invit să fii foarte scurt in osiile D-tale. mântui: Chiar dacă aş vrea să fiu e aş putea să vă spui alt de cât că, trebuinţă de un comptabil care să •,;§ registrele, mi s’a recomandat uuu pe Jnevastâ-mea 1 a găsit foarte pe pla- pâmăntului, şi ma1 şi... •dintele : Ştim ce s'a întâmplat in amantul: Oh ! nu ştiţi nimic ! Inchi-că nu era zi de la Dumnezeu să '[ poftesc la masă cu mine. De mer-ja teatru, il luam tot-d’auna cu noi. ^ 11 nelipsit din toate petrecerii noastre. > ,ţl ce om bun m’a lăsat Dumne- |ţintele; Tribunalul constată in ade-|icâ ai fost foarte bun cu el. . ‘6i|>ctcIttutuD Şi nevastă-mea... preşedintele: Nevasta d-tale mai ales. ^Reclamantul: Feste o n.iserabdă, o in- aja! ■D ij&qcdintje '■ Linişteşte-te, Ţi se va face fiptat >. i$,ei amantul. Dreptate? Ce’mi pasă mie jijdleptate! Ştiu că o s’o băgaţi la puş-j|» • şi apoi ? Nu sunt mulţumit numai : %iât. Aş vrea alt-ceva... A şedinţele, către prevenita. Ce ai se I In privinţa faptelor ce ti se impută Jtru ce ţi-ai inşelat bărbatu ? venita, necăjită : Ma rog, să’mi fie cu «ne: d-veastră nu ştiţi ce s’a petrecut ainte. Ia să v’o spun eu ? Uite ce bi culci primea bărbâţelui meu de pe la [tele prăvăliei.. intorceudu-se către reclamant care se W*j|e la faţă, ’i zise: - Ia să vedem, o să ai indrăsneala, ne-„ jrepsitule, să tăgădueşti că m’ai inşelat ilta ? iletu zicea : cumpul meu porumbel, in’o să prinzeşti mâine la mine. Ne ginim toată ziulica ca nişte porumbei, u uita să iei cu tine comptu proprieta-i şi să’l achiţi. Ori-unde mâ întâlneşte im ><[ cere, şi tu şti că paralele ce 'un da ; niiit irTfentru tine le-am pâpat demult. Ai fost j/ltila. Hti’auna aşa de delicat! ijtemâi a ta iubită porumbiţă. Lina. revenita, cu un aer de triumf: In-neşti să mai zici ceva acum, dragă băv-le ? ieclamantu, a parte : Cum dracu o fi dat este scrisoare? reşedinţele, către reclamamnt ii; de spus tribunalului ? (Ganisee tace ca intu). Te iutreb incă o-datâ daca mai ai pui ceva tribunalului ? anisee: Ştiţi ce, domnule preşedinte, nu |ii am nici o pretenţie şi mi retrag plăn-Jiea: iacă ce aveam de spus : 3!î ai I 'MU 'ki: ifîBffl îi* i i: M ii F* i(ţi« M Mai ai u MEMORIU asupra •M’flODUCEREI ASSOLAMENTELOR IN AGRICULTURA ŢERANTLUI 1) w,f o?- s» (•Fiin acest memoriu n’avem alt scop de imârit de cât a trece intr un mod serios conştiincios in revistă, unele i mprojurări ’i pot deteimina sistemul de producţiune 1 mai profitabil cu situaţiuuea noastră e-mumicâ in care ne aflăm. Alai inainte de intra in alte amenunte asupra acestei mani, ne vom lua ca punct de plecare ur-itoarea programă : îl. Pămeuturile noastre uşoare, umede, şi ci sunt favorabile la eultura cartofului, lealelor, leguminoaselor, plantelor oleogi-ase, textile, etc. i. Livezile artificiale, cultura sfeclei des-aatâ la consumaţiune şi fabricarea zaha-'lui nu sufere de loc in pământurile noas-ci din contra produsul este satisfăcâ-nu in raport cu cheltuiala. 3. Livezile naturale dau produse bune in ndiţiunile favorabile de climă. 4. Avem târguri deschise pentru uite se producă pământul nostru. 5. Că unii din agricultori se află in im-■ejurări de a ’şi putea procura bâligariul 1) Memoriu destinat a se comunica Ceaiului agricol al judeţului Ilfov. necesar la fertilisarea ales micii agricultori. _ Fh'itre toate acestea, cea mai favorabilă situaţiuue actuale, este sistemul de producţiune vegetal şi animal basat pe cultura cartelului, grâului şi a altor plante utile, şi a căror desfacere nu intimpină nici o dificultate, nici in târgurile noastre nici in cele străine. Un bun sistem de cultură re-sultâ din adoptarea unui assolament bun ; şi un bun assolament depinde de la climă şi alte împrejurări locali, pe cari un bun agricultor le va şti studia inainte de adoptarea assolamentului. Un assolament introdus intr’un domen fie do 2, de 3, ori de mai mulţi ani este un adevărat capital pus sn circulaţiune cu interese sigure. Gu toate acestea nu trebue se ne scape din vedere că : assolameutul este Lacel a care cere din partea fiecărui agricultor atenţiunea eeiymai serioasă socotelile cele mai bune raţionate, precum şi cunoştinţele cele mai profunde, raportate la posiţiunea sa locală, la isvoarele sale, şi la dificultăţile ce le intampinâ la fie-care moment. Pentru acea toate lucrările trebue făcute la timp, şi intr'un mod economic, trebue să se intereseze ca se poată evita introducerea culturilor care i pot grămădi mai multe lucrări la aceeaşi epocă precum şi coincidenţele adevăratelor recolte târzii, cari tot-d’a-una in loc de beneficiu vor aduce pagubă. Prin urmare după agronomul frances Gasparin : „Cultivatorul este arte-„sanul (se inţeţege cultivatorul cu ştiinţă „şi esperienţă) agricultorul este artistul ; „iar agronomul este savantul, care arată „drumul pe care cei doui dinteiu trebue se umble.“ „Agricultorul este Sufletul direcţiunei in-„Deprinderilor agricole; fără densul agricultura nu este de cât o abstracţiune sau „mai bine o rutină ; iar Statul care va po-„seda mai mulţi de aceşti oameni utili va „fi acela care va face cel mai repede pro „gros in cultura pământului sâu.“ Agronomul frances prin această frasăin-ţelege că, toţi cei cu cunoştinţă de agricultură, să şi-o aplice asupra producţiunei pământului, contribuind mai mult asupra luminărei poporului de cât chiar şcoala. Despre străbunul Similis istoria ne spune că din 76 ani numai 9 ani a trăit fiind că, până la vârsta de 67 ani, a trăit in sgo-motele şi intrigele Romei, iar 9 ani i-a petrecut la moşia sa. Prin urmare viaţa u-rită de la ţară este mai dulce şi mai îndelungată de căt cea de la oraş. Un asolainent conform cu adevăratele principii ale unei localităţi este un adevărat isvor de bogăţia pentru esploataţiuniie rurali. Un cultivator instruit şi intehginte trebue să aiba in vedere tot-dea-una ca din munca sa, aplicata la pământ, să câştige tot-dea-una produsele cele mai bune şi abondente, şi intr’un mod economic. Oamenii âncă din timpurile cele mai vechi au cântat tot-dea-una ca din cultura pa mentului să scoată venitul cel mai ridicat net; prin urmare au căutat ca să imbun ţeascâ instrumentele arâtoare, ca să poată avea culturi bune ; a trebuit se observeze deamânuntul venitul diferitelor plante puse in cultură, de unde a urmat fără in-târziere, introducerea nnui asolament ratio nai, conform cu imprejurările in care s’i aflat fie-caro cultivator. Cel dintâiu lucru inainte de a adopta un asolment, un bun cultivator va trebui să consulte : 1. Natura pământului pe care voeşte pune in cultură. tul de bune pe care nimeni nu mai poate li in stare alo desfide, fără ca să nu lovească in interesele particulari a bunului agricultor. şi de aici imediat in interesul general a! ţârei. (Va urma) S. Moga. B. al manufacturile car tot ce 2. influenta climei sub care m află. 3 Natura vegetalelor, creşterea lor spon toneă sau prin introducere. 4 Isvoarele şi trebuinţele locali, uşurin ţa or greutatea pentru a le putea desface, trebuinţele locuitorilor. 5 Avantagele şi inconvenientele care presintă o numeroasă sau o rară populaţi un«, vecinătatea sau depărtarea de târguri de ateliere, fabricatele şi pot fi oeupato. 6. Ordinea lucrărilor necesarii cultură, Întrebuinţarea timpului şi a ingrâ şâmântului. încă din timpurile cele vechi bunul agr: cultor au observat că atât in cultul a (am pului, cât şi a grădinilor, aceeaşi schimbată prin cultura dintr’un loc m al au adus un venit mai mare de cât când s'a cultivat tot pe acelaş loc de astâ-zi. acest adevăr in fie-care tul, tunci Ştiinţa agronomică m face şi mai luminat, de oare ce prin ol sale. misterioase precum şi pn mai multor cultu servaţiunile vestigaţiunile sale asupra rl. a miiui in fine să ajungă la resultate dei a putut Domnule Redactare, Ca se vadă lumea in ce timpuri trăim şi cum se respectă legile ţârei sub guvernul zis liberal de astăzi vâ rog se bine voiţi a da ospitalitate in cel dintâiu No. al ziarului ce redactaţi petiţiunei de mai jos care o am adresat d-'ui Ministru de justiţie şi in urma căreia numai sper nici o justiţie, cu toate că ara fost victima celor mai selbatice atrocităţi etc., fiind că, ca la noi la Vasluiu, nicaire nu e. Sub-pretectul culpabil este cumnat cu Prefectul judeţului, cumnat cu Procuroru Tribunalului şi cumnat tot asemenea cu deputatul Bastache care fiind oamenii timpului sau mai bine zis puternicii zilei la noi, nu cred că vor lăsa se se turbure cătuşi de puţin posiţiuuea cumnăţeluluij lor sub-sprefect care in acelaşi timp exploatează ca arendaş şi flouâ moşii in profitul seu şi in paguba bieţilor locuitori din plasa ce administrează. I. Moşuleţ. Domnule Ministru, Sub-semuatul Ioan Moşuleţ Răzăş (Moş-nean) diu comuna Bereasa judeţul Vasluiu in cualitatea mea de Agent da urmărire al Perceptorului fiscal circomscripţia 21 Ze-podenii am fost in ziua de 14 ianuarie a. victima unor atrocităţi ne mai pomenite exercitate asupra persoanei mele in biuroul de Percepţie prin injurii triviale şi lovituri grave de cătră d-1 sub-prefect Plâşei Mij-locu-Crasna Titus Istrate şi primarul Comunei Bereasa Nicu Gingir in exerciţiul funcţiune! lor, sub pretext că aşi fi denunţat mai multe abuzuri şi substracţiuni de bani comise de primarul Gingir agreat de d-1 sub-prefect, precum şi faptul că jidovul Bercii Ciofu ce se află servitor (Fieioru bo-erescu) la d-1 sub-prefect Titus Istrate pe Moşiile Ghergheleu-Şoroneştii, ce le ţine in arendă contra disposiţiimilor art. 143 codul Penal, şi a oi dinilor c 'culare date deonoi. guvern in această prie. .ţa şi care au motivat- includerea Stabili,'ftsntului de cârciumă şi confi-carea bâuturilom spirtoase in urma unei anchete făcute in acea zi in localitate de d-nul Prefect şi d-nul casier G-ral al judeţului şf după care in loc de a mi se face dreptate justei mele plângeri adresată d-lui Procuror G ral de pe lângă curtea a-pelativâ din Iaşi in urma intervenirei şi a d-lui Casier grai către d-1 Prefect şi d-1 Procuror Trib. de Vaslni ca numiţii se fie acţionaţi in judecată pentru delictele prevăzute şi reprobate de Art. 147. 148, şi 185 combinat cu 165 d.n Cod, Penal, am fost eu incă depărtat din funcţiunea mea; fiind eâ Sub-prefectul Istrate este cumnat cu d-1 procuror Bastache şi d-nul Piefect Lupaşcu. — Aceste m au tăcut a intiodu-ce acţiunea mea derect înaintea Tribunalului Vaslui conform Art. 178 şi 189 din Proc. Penală invocând mai mulţi martori in probarea faptelor şi intre care pe insuşi Perceptorele Gh. Duca pentru nn alt fapt al sustracţiu-nei actelor iş scriptelor din Biuroul de Percepţie comis tot de către numiţii ca nişte vandali in aceaşi zi de 14 Ianuarie. Prin urmare, aducând lespeciuos la cunoştinţa d-voas, d-le Ministru aeoste fapte vă rog ca să bine voiţi in numele dreptăţii ce vă°caraeterisâ * interteni pe lângă colegiul D-v. D-1 Ministru de intere a ordona de a suspenda pe numiţii funcţionari până la terminarea procesului ce le am intentat spre a ini influenţa cu autoritatea lor asupra martorilor invocaţi de mine n probarea faptelor comise. Priimiţi vâ rog D-le Minstru etc. I. Moşuleţu. strict observată. Acum căte-va luni, bunăoară, stricteţa a meis pănă a pune la amendă pe ud preot care se tansportaso, in trăsură, in zioa postului federal, de la o comună unde predicase, la alta unde eia aşteptat pentru a începe serviciul divin. Tot aşa o damă bâtrână, convalescentă, căreia doctorii ii recomandaseră să ieasă in trăsură, n’a găsit graţie in foţa legii. In a-mândouâ caşurile, de altminteri, Micul-con-silin a casat judecata. Poliţia rusească. —Vone engleze povestesc următoarea anecdotă : „Nu de mult prefectul poliţiei din Petersburg, intorcin-du-se pe la 3 dimineaţa din club acasă, observă că ’i lipse ■ te porto-felul cu mai multe mii de ruble. El trimise dupe comisarul de serviciu şi il insăreinâ sever să găsească cât mai curând banii penluţi, apoi se culcă. Câteva ore mai târziu ven; un funcţionar să! anunţe, că hoţul e prins, dar că portofelul l’a ascuns unde-va şi dea-cea a primit deocamdată o bâtae bună. Es-celenţa sa se culcă din nou, iar dimineaţa venind servitorul cu ceaiul, spuse stăpânului seu, că portofelul cu banii s’a găsit in căptuşala blanei.“ Cate d’astea nu se întâmplă pela poliţie ! VARIETĂŢI Religiositatca in Elveţia. O ordonanţă, care datează din anul 1828, dar care s’a mai Îndulcit niţel do la 1875 încoace opreşte cireulaţiunea in trăsură sau călare, pe drumurile cantonului gnzonilor, in zilele Crăciunului, Băştilor, Barâsimelor şi Rostului Federal in comunele esclusiv catolice. In acele zile este oprit chiar a transporta mărfurile, dacă nu sunt declarate cu mare iuţeală. Se Înţelege de sine ea diligeuţile şi drumurile de fer sunt esceptate, dar a-cea-ta nu impedică ca ordonanţa sa fie Societatea Creditului Fonciar Urban din Bucureşti Se face cunoscut D-lor societari şi detentori de scrisuri că intrunirea D-lor in adunare generală ordinară pentru anul 1883 s’a fixat pentru zioa de 13/.25 Martie viitor. La ordinea zilei vor fi: 1. Darea de seamă de operaţiunile societăţii pe anul 1882. 2. Budgetul de venituri şi cheltu-eli pe anul 1883. 8. Complectarea regulamentelor prevăzute de art. 94 şi 97 din statute. 4. Punerea in vedere a decisiunei luate de consiliu d’a se construi in anul corent un edificiu pentru scaunul societăţii. 5. Alegerea a doui consilieri, in locul celor ce şi-au îndeplinit termenul legal, precum şi confirmarea definitivă de consilier in persoana D-lui General Al. Cernat, numit deja di consiliu pentru a inloc-ui pe D-1 Sistaţi u Caligari decedat in anul es-pirat. Se atrage atenţiunea D-lor socie tari asupra art. 49 din statute şi cele următoare, şi mai cu seamă asupra art. 51 care sună ast-fel: Dreptul de vot la adunarea generală se poate esercita de cei in drept in persoane, sau prin împuternicire dată altui membru cu drept de vot. Insă prin escepţiune minori pot fi representaţi prin tutorele lor, persoanele supuse unei curatele, de curatorul lor; femeile prin uii procurator ; casele de comerciu prin unul din asociaţi şi societăţile in general prin unul din membri lor, carnalii vor da procură, chiar dacă acei representanţi n arfi posesori de titluri. Atăt membrul care va fi procurator, precum şi procuratorul, trebue să justifice dreptul seu, cu opt zile cel puţin inainte de adunare. „Se pune in vederea D-lor Societari că in confoiiuitate cu aceste disposiţiuni direcţia nu e autorisată a. libera bilete de admisiune pentru adunarea generală de căt numai pănă in zioa de 8/-zo Martie inclusiv ora 6. p. ni. şi proeurcle nu se vor primi de căt pănă la ora 6. p. m. a zilei de 6/is Martie viitor. Domnii societari şi procuratori nu vor fi admişi a participa la adunarea generală daca nu se vor conforma acestor prescripţiuni. Direcţiunea. Banca Naţională a României Spre a nu se ivi ne potriviri in privinţa procurelor ce trebuesc date pentru adunarea generală a acţionarilor, ce este ase ţine in zioa de DuminccMi 20 Februarie 1883, se publică modelul de procură inserat mai la vale, lăsând facultatea D-lor acţio- nari s6 ’şi facă procura in termenii ce vor crede de cuviinţă in de ajuns numai s6 fie complectă. Articolul 84 dispuind ca procurile trebuesc legalisate^in regulă. O simplă legalisare a autorităţilor administrative sau comunale sufîcintă.— Model de procură Subscrisul proprietar a.... acţiuni ale Băncei Naţionale a Romanei, au- torisez prin aceasta pe D........... să mă represinte in adunarea generală a acţionarilor, convocată pentru zioa de Duminică 2U Februarie 1883, şi a vota putru mine in materiile ce vor fi a se trata in acea şedinţă. Toţi D-nii acţionari cu titluri nomi-nati\e sau cu acţiuni depuse pentru a lua parte la adunarea generală şi cari ar voi să aibă desluşiri asupra situaţiunii Băncei şi mersul afaoer-i lor sale, se pot presenta in veri ce zi la administraţiunea centrală a Băncei de la orele 12—2 unde li se vor da toate explicaţiunile. I. HKRTEB ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după systemul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n'are de cât a ne onora cu presenţa d-lor Şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atiugătoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumo- cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până ia 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. LA jF.JLJi 1 X Par ia presente j’ai 1 honneur de re-commander a fhonorable public mon atelier artistique arrange d'apres le systeme le plus uouvenu (t pourvu d’appareils fout neul’s.—Les prix sont reduits et iu truvail tres fin. L’honorable public qui u’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail u’a qu'â nous honorer de sa presence et nous esperoDS qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat uaturel etc. — On peut poser tous Ies jours. que le temps soit beau ou eouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu'ă 4 heures apres midi. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU * No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 10 februarie 1883. 5olo Renta Amorţişi Mia. . . , 5"|o Renta Româna l'erpetuă , 6°j0 obligaţiuni de stat. . . 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o » Monicipale .... 10 fr. » Casei Pensintiilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurale. • . 7oio '» Scrisuri Rurale. . . 5o[o Scrisuri fondare urbane . . 0u[0 » » * 7o[o > > * Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) AtŢii Băncei Naţionale Române 2501. > , S ic. cred. m >b. rom. 610 1. » » » Rom. de con-trucţii 5001. * » » de Asig. Dacia-Kom 30o I. » > y > » Ruţiouale 200 1. Diversa Aur contra argint. . » 9 Bilete de Banque fiorini valoare Austriaca. . Mtirci germane. . . . Bancnote irnnoeae. . . . oump. V CIlU 92:,„ 9231, 9H/, 91»/« 98'/, 99 q. 102'is 103'/2 8b'/, 853i, 220--- 225- 90 9'lu 102>/v IO81/4 87c,-» 88IL, 9(ii/j 97’/, 101i|, l02i(, 31 '[2 32 ih 1280 1290 20o--- 210- 520- 522- 405--- 4lU--- 234- 288- 1 65 1 8 b 1 65 1 85 21 n|., 2.12 '/„ 1 23 1.25- »9i|. 100 A. KI3R1CK CHUIUKHIEX DENTISTE Dents artiiicielles, plombages, oriticâtion perlectiounee. Extractii.n et guerison des dents, s»ns aucune douleur, d'apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain. Siropul de llnifort iodei a lui grima-ul & C-ie lannacist la Paris este recomandat de medici in boalelo copiilor; prepara-rece cu sucul piautelor siropului antiscort sutic, ei e muit mai activ decât acele, cs-cuţă apetitul, vindecă gâlcile, combate paloarea şi moleşia carnei. vindecă gurmele, erupţiunile pielei, cruttele de lapte şi e un excelent depurativ. Depou in toate facmaciile, TIMPUL :2ES=fiHHBSăaSE5=SBHE=HB2 II II II II (I II II n MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER STOICELE MAI BI'NE DIN LUME. ' p>,-grtiia1e < t| j jq ^e1 U femeile cari uu Cot. ■ cej>. Pr.iful Pcritin e inf-ilibil i 5 slilbicuiiii-e j>rrdu»c prin perd | ilc «t:câri . la urtnititc ilcbt«>Suilor,onini. populiliwnil<»T(cit:*ac neputinţei); p.*i om Ira tut ir>if boalelos de nervi, ca : tlăbiciuftca sini [urilor, aincjeiil debilitate, djrcri dc mijlor * , inAre , dc cjp ţi piept. Dtigr’iil, obo*rilS nv Itnod'C. onn*lipat»e trcmurlturM nervoa^l ;?,i t £rn- p",,rh r , , A INI 151 STREINE !şl INDIGENE. Importate de In primele e,,se din Franţa, Germania Italia îS^DriiSVtta-7Mnn?",n‘ Ind,gene ,1<‘ ,a Cotnari Ode- cin eonsfiSs ? ^ Pre^rI "'ferate *errl- «-onsnincios. Ou stima. O. G ROMANŢ. %**&*:*ic**ic**xxyc*:* ************: i S OCAZIUISTE RARA DESFACERE CU OF^l-CE PREŢ IN CALEa VICTORIEI No. 22 Im N' CAUZA DESFIINŢARE! DEFINITIVE A CUNOSCUTEITIRME DE 25 ANI' A. GINSBERG CU MOBILE VA AVFA LOC DE închiriat i colonul Sehina, cqn**usă L-hiar de acum ca-a clin curte a d-Iui tga^usft din 12 camere, pimnita, curie, ele luHtă str. Acaiiemici No. 13, intre rainis Letzu. Doritorii pot lua i',formaţii la magasinu Mociunu vis-a-vis de Tlientru Naţional. MARE DESFACERE GENERALA CI; UN SCALA.Ml NT NE MAI POMENIT inis^rul de Interne şi casa I Laconcdresta Depou de lemne tăete Din cauză de sănătate şi a altor Interese familiare, m'ain decis a 5 ?®sf“Pe tofltf magazinele mele .lin capitală, bine asortate eu ori ce U ,eI (,e 'nobile precum si altele de asemenea natură, toate de fasoa-JS nele cele mal noi şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public dini J capitală şt provincie a mf* onora cu vizitele d-lor şi se vor convin-' Ti ge că Intr adevăr această desfacere este cu un preţ ne mal pomenit Ti şi favorabilă tutulor. 1000 chilograme calitatea I-a 28 lei, calitatea Il-a 26 lei. Se vinde şi cu stănjenu, Strada Romană, No 75. * * f'ujstimă. A. Til >SS«EI?Cji Cal^a Victoriei No. 23. Ferul Leras BUCUREŞTI < 2 -A.ATIS OIROTTILt^JR Onorate dotnuule . Ne grăbim a ve inştiinţa. cft la .CAVALERUL DE MODA u cel uiui distins şi renumit Magasin de'haine confecţionate pentru Barluţ şi Bfteţi, a soi sit pentru Se60-nul corent, un bugatu Asortiment de Costu- __i.c Academia de sciinle în 181® şi n Aci., imn dc M diniu 1:1 iHlis, Ferul Leras a obţinut din purien coi pnlui ru< ii M, na Ibric i'rmno- şi r.’pe le succes care creşte din au in an fScărul s.l carj.'i in uilnrc difei,il‘,|o -i iminerospln preparaţiuni feruginosa noi. Arc-I viirce* continuii nu depinde de cit de la calităţile medicamentului care conţine t® Ferul, unul dn demenlele «ăngelui nostru 2° Phoapbn-lelc caca intră in compo^r, r b-clor no-tiv . 3° Că el este suportat chiar de acei bolnavi al căror stomac n pftfe -ă lolerese nici ud preparaţiune feiu-gmbsâ: 4® CS n’are nici u* .acţiune asupra dinţelor, 5® Că nu provocă consiipaţin . 8® Esie limpede ca şi n.i apă minerală . 7® Se asunileâ adica se mtslueşle şi intră in economie, mult mai repede de căi prafurile, dra-geurile şi hapurile cu fer. Si» poa» recomanda iu inod folositor, tn caşurile de saracia sângelui, anemia, limfatismul, slăbiciune», crampele stomacului; acest me ' amenl iniu are proprietatea « esc ta pofta de mâncare, a inlesui creşterea st desvoltarea fetelor atinse de culori palide, reeliâină şi regulează luna sau regulele la femei, opreşte pola alba, si dă sângelui, frum6~u culore roşie strălucită ce el penle adeseî in timpul bălelor. Depoul, 8, Strada I u ţeau p in tOU pharmacide la ."mu şi tn Str&inetute. — inie negre de Salon. Fracuri şi Gheroace