IERCURI 9 FEBRUARIE 1883 8 Arjftiiiii»tvwţia< 0»1ea Vi7 t<>77e1 NS 3 .. A M n>* ANULAL VIII.—No. 30 abonamentele f ţara, pe au , , pp 6 Inni ti* " luni ’.trfini'.ate pc an 40 lei 22 Ici, 12 e 60 Ipî r.p!i* a fi crezut că la urmă vor căş-sprijinul vrc-nnci puteri mari. Oe credinţa aceasta nu s’au ales aic. Tot odată declaratiunile pe care auriile le-a făcut reprezentantului hân, i-a luat Romăniei ori-ce peri>-Pd de-a căştiga cel puţin ulterio> deli erativ. Propunerea de-a ■corda numai un vot consultativ ' pusă de Germania şi susţinută nai decât de Rusia; ba reprezentantul Ş‘‘i s a esprimat chiar cu multă vio-ae in contra egaleiîndreptăţiri a Roitei. In una din şedinţele viitoare, f se va decide cestiunea Chiliei, a ca negustor isteţ, va şti să fa-n i se plăti votul, dar câştigul ‘•arc politica rusească T va ob-nu va fi dc nici un folos pentru nănia •a şi conferenţa nici nu gândeşte intrebuinţa mijloace coercitive itru aducerea la îndeplinire a de-nnilor ei, totuşi primirea unani-a proiectului Barrere inseamă că ciănia e diplomaticeştc invinsâ îisia mixtă a Dunării, in contra ia bărbaţii din Bucureşti s’au s cu atăta inderetnieie, e apro-de Europa şi toate puterile au ■î \'k recunoscut in mod hotărit că existenţa ei e de interes comun. Litigiul nu mai e intre Austria şi Romănia ci intre Romănia şi puteri. Fără îndoială un căştig teoretic, pe care T ştim preţui; dar o impresie morală oare care trebue să exercite in Bucureşti faptul, cSf prin proprie inclg-rătnicie, Romănia s au izolat cu totul. Totuşi, conferenţa pare a voi să asigure Romăniet o retragere onorabilă, ţinCndu-i deschisă perspectiva linei semnări ulterioare a, proticolu-lului. Austria a făcut asemenea ceva din parte-şi, pentru a înlesni Romăniei întoarcerea. Reprezentantul nostru in conferenţă a procedat cu multă cruţare şi in mod conciliant. La început a declarat chiar că e in contra refuzării votului deliberativ cuvenit Romăniei: mai târziu abia s a unit eu majoritatea. Contele Karolyi a mai declarat că, daca Romănia va admite propunerile austriace, Austria in-clină a mai face multe concesiuni privitoare la executarea reglemente-tor. la mănuirea poliţiei fluviale şi la alte dispoziţiuni. Iată o preintim-pinare căt se poate de amicală, Afară de asta se ştie de-un un an in-coace că guvernul austriac voeşte a propune toate uşurările şi concesiile numai pentru a ajunge la regularea definitivă a cestiunii Dunării. Se iveşte in adevăr un simptom că condescendenţa mare a guvernului nostru n’a remas fără efect asupra adversarului indărftnic din Bucureşti. Deşi d. (tliica, conformăndu-se instrucţiunilor stricte ale lui Sturza, a protestat sus şi tare, in mod solemn in contra decisiunilor Conferinţei, totuşi a vorbit cu contele Karolyi in alt ton de căt cel susţinut de ministrul Sturza in cameră. Sturza a vorbit eroic, Ghica elegie. A debutat cu aceeaşi propunere pe care noi am făcut-o acum c-ăţe-va zile, că o înţelegere' directă intre Austria şi Romănia ar fi la urma urmelor ceea ce poate fi mai bun. Căci atunci s ai putea resolva repede şi amicabil şi alte cestiuni pendente, precum aceea a tratatului de negoţ. Modul in care vorbeşte reprezentantul Romăniei, do-veşte in deajuns că şi in Bucureşti se înţelege necesitatea de-a pune capăt opunerii in contra Europei unite şi a stabili bune raporturi cu puternicul vecin care nu cere nimic neechitabil şi care vede sprijinite pretenţiile sale prin hotărârea unei confe-renie. Multe iuteinplâri de după culise au contribuit in zilele din urmă a mai îmblânzi Romănia. In Bucureşti oamenii contaseră nu numai pe Rusia. ci mai mult ăncă pe Anglia. A-c.um o săptămână se zicea că guvernul englez va face să cază propunerea Barrere şi va lua partida Romăniei Ba Anglia a ameninţat chiar cu asta—dar numai in aparenţă şi cu intenţia vicleană de-a şi precupeţi adesiunea cătră puterile răsăritene in schimbul incuviinţării planurilor sale din Egipet. Afacerea pare a fi reuşit atăt dc bine casi cea pe care a mijlocit-o d. de Giers la \iena—conferinţa in genere a semănat mult c im bălciu, in caro se faoo trampă. Rusia a abandonat Romănia, pen-tiueă n schimb a primit făgăduinţa Austriei de-a favoriza regularea braţului Chiliei; Anglia a sacrificat regatul pentru Egipet. Romănia se poate mângâia doar cu faptul că n cazul din urmă Franţa a fost cea care-a plătit cheltuelele, căci in momentul in care vorbim, cestiunea egipteană e poate hotărită in mod definitiv fără participarea Franţei. Cănd unei puteri mari i se ’ntPmpîă asemenea lucruri, cu căt mai mult trebue România să se supue sorţii şi să’şi pue întrebarea daca n ar fi mai cu minte ca, prin tratări cu Austria, să dea *orma cea mai lesne de mistuit acestui lucru inevitabil. Daca confe-ronţa a contribuit de-a trezi o asemenea convingere in Bucureşti, atunci nu s’a convocat cu totul fără scop şi inzădar ; dar cumeă ea n‘a fost necesară, pentru ca la urma urmelor totul să se aranjeze intre Bucureşti şi Viena, ideea aceasta i se impune oricărui politician, oricăt de măndri ar (î de munca lor modernii Danaizi cari in Londra cară apa cu ciurul. Atăta zice „Noua Presă liberă11. Daca curăţim aceste şiruri de ingredientele de bunăvoinţă şi mângâiere pe cari foaea vieneză le aduce guvernului din Bucureşti, pentru motive asupra cărora nu insistăm, re-mân faptele povestite cari, fără altă deducere logică, reprezintă prin ele Pnsile sterilitatea totală a politicei guvernului. Izolaţi cu desăvârşire, căzuţi sub ura Rusiei, despretuiţi de Germania, cu toate eă un dinast al ei ocupă tronul Romăniei, stăm in faţa lumii ca nişte milogi de cari se ’ndură Austria Snsăşi, căutând a îndulci prin politeţe cel puţin hapul amar al viitoarei vasalităţi economice şi politice. D. N. Ohristescu. unul din redactorii noştri politici, sfiit de ocupatiu-nilc sal<\ încetează de astă-zi colabo-raţiunea sa la ziar. 1. Pla a, la data de '|18 Martie viitor, de l/., la suta dobânda pentru semestru trecut asupra titlurilor tuturor iniprumutu rilor otomane, dobanda toata pentru exerciţiul trecut fiind ficsata de către Consiliu la un franc la suta. 2. Plata de 32 la 100 din capitalul nominal, pe Ianga cei 25 la 100 deja plătiţi. Loturilor turceşti eşite la tragerea de la 1 Ianuarie 1882, sau iu total 58 la 100 ; 3. Plata unui intaiu acompt ( o 30jq din capitalul nominal al loturilor turce-ti eşite la tragere inainte de 1882 şi care au remas neplatite. Pentru aceste titluri, alocaţiunea totala a fost ficsata la 20 la 100. Bayreuth, 18 fevruarie.—înmormântarea lui Rihard Wagner a avut loc azi cu o mare pompa numeroase deputatiuni au de filat dinaintea coşciugului, acoperit de coroane . in cortegiu se observa fiu lui Wag-ner, representantul Regelui Bavariei, deputatiuni de artişti, ziarişti şi ofiţeri. Mai mul-to discursuri au fost pronunţate. Taris 19 fevruarie. —D. Jules Ferry a primit misiunea d’a forma noul cabinet. Oomisiunea europeana dunăreană a protestat in contra ştergerei porturilor france de la Galaţi şi Sulina; protestul aminteş te câ delega'u] României a recunoscut formal in 18Î9 că este un angajament internaţional de a ţine Franţa aceste doua porturi. Delegaţii Bulgariei a fost pe tăcute insâr-cinat de Conferinţa sâ comunice cu ea prin lordu Granville. STIH! Ţ K LEG RAFII’K Paris, 18 fevruarie. — Preşedintele repu-blieei a primit definitiv demisia cabinetului Fallieres. Se asigură ca va chema in cuisu zilei pe d. Jules Peiiy spre a i încredinţa misiunea d'a forma noul minister. D-na AVilson. fiica d-Iui Grevy, a născut o fatâ. Oonstantinopole, 18 fevruarie.-Se vorbeşte despre trimiterea unui funcţionar otoman la Tripoli, spre a face .» ancheta asupra incidentului consulului italian. Contele Corti, ambasadorul Italiei, a lost primit ieri in audienţa de plecare de către Sultanul Nu va pleca la Roma probabil de căt. după complecta aplanare a incidentului do la Tripoli. Consiliul de admicislraţie al Bondhclde-rilor va publica la 14 fevruarie, trei insti-înţări anunţând : S n form« ţi uni Duminică. 6 Februarie curent, la orele 1%, Ex. Sa d, baron de Sour-ma-Ieltsch, trămis estra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Im-perrtului Germaniei, a fost primit, impreură cu personalul legaţiunei imperiale, la Palatul din Capitală, in audienţă oficială, cu oermonialul prescris. Ex. Sa d. baron de Saurma-Ieltsch a avut onoare a remite M. S. Regelui, in presonţa d-lui ministru de estonie, scrisorile cari T acredită in calitate de trămis estra-ordinar al M. S. împăratului Germaniei, pe lăngă persoana M. S Regelui. După terminarea audienţei oficiale, d. ministru plenipotenţiar a presen-tat personalul legaţiunei M. S. Regelui. Ex. Sa d. baron de Saurma-Ieltsch a fost primit, apoi, împreună cu personalul legaţiunei, de M. S. Regina, înconjurată de curtea Sa, şi, la urmă, a fost recondus la ospelul său cu cermoniahil ce a presidat la sosire’i. Gazeta Vttcei ne da următorul specimen de moralitate : Tribunalul a condamnat printr’o s-nHnţa pronunţată in şedinţa de la 21 ianuarie trecut pe Preotu Dimitrie Tanases'-u din Comuna Şerbaneşti la trei luni inchi'Oam pentru faptul câ a avut re-laţiuni »dn i-rp cu soţia altul Preot, care servea la - iaşi Biserică din comuna Şer-bâneşti. * Societatia presei.—Sâmbătă seară a fost a doua adunare a reprezentanţilor presei, in localul redaeţiunei „Rom. Libere." !a care au luat parte vre-o 30 de jurnalişti din capitala. S’a început desbaterea statutelor, votandu-se 9 articole. Diseară Marţi va avea Ioc a treia întrunire tot acolo. CRONICA Ieri noapte, pe la orele 4, d. N. Ma r culescu. peusionar, din strada Virgiliu No. 6, a fost izbit de un atac de apoplexi». Cu tot ajutorul la timp al doctorilor Maldares-cu şi Stăuceanu, ol a incetat din viaţa. * Astaseară, se da in sala Teatrului Naţi onal concertul de binefacere al prinţesei Elena A. Bibescu. • Mâine seară, balul societaţei Furnica se da in sala Teatrului uaţional. Ţinuta de gală este de rigoare * Aflam următoarea ştire imbucurâtoare ; l)-nu doctor Marcovici, indreptându-se de boala de care a suferit, are onoare de a a nucia cft, cu începere de azi va da con-sultaţiuni in cabinetul seu din strada Bre-zoiauu, 21, dela orele 4—t) după amiazi. Alegerile comunale la Brăila Discursul d-lui N. Blitremberg (Urmare) D. N. Blaremberg. Şi unul djn redactorii acestui jurnal, Ştefânescu, este pus chiar pe listă. Dar, d-lor. articolul care v'am citit, inspirat, daca nu şi scris de un primar, de acela tocmai care are pretenţiunea să fie cea mai inalta persomficaţiune a unui oraş, şi a unui oraş. cs Brăila, a principalului port al Romăniei şi care se incearcâ să a-tăte uri si să pue stigmatul de străinism pe fruntea, cutez a zice, a majoritătoi ace lui oraş, numai pentru că ea nu voesce de dânsul, aceasta e prea de tot indrâs-neţ,... D. R. Campiniu. Calomnie. D. Ion lonescu (de la Brad). Auzi vorba ? La primărie sâ te duci sa vorbesci asemenea cuvinte, iar nu la Camera, Aici este Camera (ilaritate). D. N. Blaremberg. Daca d. ministru, cum sunt incredintat, va achi&a la rugăciunea ce ’i fac de a trâmite o anchetă, acea aucheta, va constata veracitatea a tot ce am afirmat. Va constata inanoperile culpabile şi violenţele cu cari d. Cam| iniu a smuls mandatul sân. D. P. Buescu. Alegetorii au avut cărţi ca sa voteze ? D. N. Blaremberg. N'au avut ; dosarul e aci şi desfid să mi se arate. Articolul 47 e formal, şi a valida o alegere in aceste eondiţinni, unde ori-ce mijloc de control. chiar in ceea ce privesee numârul şi identitatea alegatorilor, lipseşte, este nu a valida, ci a face alegerea, este a substitui ficţiunea realitâţei. Să se facă o ancheta, dar o ancetâ imparţială şi se va vedea atunci prin ce mijloace numai un om a cărui valoare — nu vreau si fac personalităţi, dar personalităţile detense sunt, după mine. numai aceiea ee atac onorabilitatea omului iar nu şi aptitudinile luj — a căruia valoarea, zic, o puteţi constata cu toţi zilnic, unui om care la activul sâu nu are nici măcar sacrificii sau legende, care n’a-re alt merit de cat acela de a fi schimbat «trana unei biserici de sat pentru un jeţ de primar. D. R. Cămpiniu. Am nenorocirea in o-ehii d voastră câ sunt fiu de preot, dar nu las pe străini să’şi bata joc de romani ; nu voiu sâ las sâ facă ori-ce vor voi acei străini in capul cărora te ai pus D-ta. D. N. Blaremberg. Nu de la D-ta as-cept sau >oi i-ere un certificat in materie de demo v tie sau de civism. Dar daca d ta Ţi ai in liioni că democraţia şi ignoranta o -.inonioi, te inşeli. I). Ii. Campiniu. Trebue sâ fii mai modest (protestaţiuni). D. Gr Rliad. D le preşedinte, trebue sâ menţineţi ordinea sa nu se facă ast-fel de personalităţi. Voci, Dar D-ta do ce te amesteci? (sgo-mot). I). R. Campiniu. Pe D. Eliad nu’l TIMPUL ames- lasâ cestiunea cheiului ca si nu se tice. D. N. Blaremberg. Fac apel Ia D-voas-trâ toţi, daca eu am vorbit de părintele d-lui Campiniu şi daca mai ales am spus ceva despre nascerea sa şi incâ mai puţin de preoţi, cari merita mai cu deosebire respectul nostru al tutulor. Eu n’am vorbit de moşi nici de strămoşi. Nimeni nu scie mai bine de cât mine că in epoca noastră egalitară nu strămoşii dau lustru fiilor, şi că cu cât un om a inceput mai de jos şi a ajuns mai sus, cu atât lucru e mai meritoriu. Toată cestiunea se reduce a se sei cum a ajuns şi daca e la locul lui acolo unde să găseşte. încă o dată, singu • rul lucru ce am voit şi voiu să relevez este că, funcţiunile municipale cer aptitudini şi că acel ce n are de căt aceia de a cânta. nu este tocmai omul pregătit şi desenat pentru o magistratură; ce discut este capacitatea, titlurile la incredere ale candidatului la primărie : am vorbit de pretinsul ales al comunei Brăila şi numai de densul, n’am vorbit de părintele D-sale. Nu este aceasta iu obiceiurile mele, sunt chiar incapabil de asemenea lucruri. Voci. Te seim. D. N. Blaremberg. E timpul ca acest sistem de intimidare să înceteze. Dacă in acest Parlament dreptul de a vorbi nu se poate cumpăra de căt cu preţul vieţei, eu primesc şl i acest tărg, dar atunci sculaţi-v6 unul din D-v., care poftiţi.... sau desemna-ţi-ve campionul, sunt gata ţaplause in dreapta) T aştept. Dar incetaţi cu insultele şi provocările şi sa fie bine inţeles că o-datâ mandatul meu trecut victorios şi prin această încercare, am dobendit dreptul inviolabil la cuvânt căci cred că sciţi că nu sunt obicinuit a fi mereu espus la intieruperi grosolane, (protestări, intrerupeii). D-lor, eu sciu a distinge, şi pentru mulţi din D-voastre am chiar stimă, dar nu pot zice tot ast-fel de acei ce lac meseria de a insulta şi a admite ca la un discurs să mi se răspundă numai prin insulte. Eu nu insult gratuit pe nimeni, dar cer aceeaşi dreptate. Nu D. Campiniu, dar ori care din D voastră poate să vie să discute capacitatea şi aptitudinile mele : căci de aceea suntem oameni publici. De câte ori nu m’am văzut depieciat cu totul, daca nu direct, dar adesea intr'uu mod foarte transparent, fără ca aceasta să me facă măcar a sbârci din sprinceana, căci astâ-zi a ajuns să fie o dovadă chiar de mediocritate, o dovadă de nemernicie, daca nu şi de sim-plicitaie din partea unui om, ce a jucat un rol cat de modest in politică, iutr’un timp mai indelungat, daca n'a trecut şi pe la putere; pe când in alte ţări aceasta este din contra de multe ori un merit, căci dove-desce mai adesea hesitaţiuni, scrupule. A refusa sau despreţui puterea sau măririle cei cetăţi şi să se inzestreze acel Oraş cu docurile, cu cheiul, cu gazul, cu alimentare de apă, cu pavagiul sistematic ce asceap tâ de atâta timp şi să nu se mai lase interesele ei cele mai vitale şi sacre la dis-creţiunaa unor usurpatori. D. R Campiniu. Cănd era prefect Pe-trescu nu vorbiaţi aşa. D. N. Blaremberg. Şi aci sunteţi nenorociţi, 'mi pare râu, şi este odios deavor-vi de sine, dar trebue să amintesc şi acest detail. Pe Petrescu nu numai că am cerut sâ’l dea in judecată, cees-ce partitul conservator a şi făcut, dar pe Petrescu când venit să’şi reia locul pe aceste bănci, căci era deputat, eu m’am sculat cu mai multă energie ca să protestez. Ei, intr’adevăr, a-busurile se sue depărte in trecut, dar ceea ce se sue tet aşâ departe in trecut sunt şi protestările mele constaute şi energice ; protestările mele contra arbitrarului, in toţi timpii, contra tutulor abusurilor, ori de unde ar fi venit ele. Mai mult do,cât atâta, acel om ce are preteuţiunea da a fi aşa de popular, in căt la glasul lui intreaga Brăi-lâ e electrisatâ şi se scoală, ’şi aduce negreşit aminte, şi aşi putea in această privinţă se fac apel la omul leal, care cu a-tăta imparţialitate ne presidâ tot-d’a-una. lâ D. general Lecca, cari a venit in tim pul alegerilor, chiâmat acolo tocmai de D. Campiniu, să spună dacă nu eram eu alături cu D-lui spre a primi pietrile ce ni se aruncau de nisce bande, iar nu domnu Campiniu, care nu se vede in luptă, de cat când ai săi sunt la putere. D. R. Campiniu. Fac şi eu apel la D-sa. D. N. Blaremberg. D. general Lecca va spune că se arunca pietre, dar nu va spune că erai şi D-ta alături, ci -numai eu care luasem chiar apărarea D-lui Do-brescu. B. R. Campiniu. Sunteţi cu duo.6 ipos-tase. Berhrescu, medic primar. D. N. Blaremberg. Ar fi a mă injosi in cât de a răspunde la asemenea atacuri ridicule. Cer de Ia D. ministru invalidarea acestor alegeri, antei pentru că alegătorii au votat fără se se respecte disposiţiunea aceia privitoare la cărţile electorale, singurul mijloc de a constata identitatea alegătorului şi sinceritatea operaţiunei. Cărţile electorale nu le veţi găsi in dosar, cel pu ţin pentru numerul total ai votanţilor, pen tru că, in biuroul provisoriu şi in cel definitiv au figurat funcţionari administrativi şi municipali cari au stat iu permanenţă iu sala alegerilor şi cari prin presiuni şi a-meninţâri au smuls voturile alegătorilor; pentru că nu s’a respectat secretul votului una din garanţiele iioertâtei in alegeri, pentru că in fine consciinţa alegătorilor a fust violentată, pentru că ănsu’şi persoana alegătorilor n’a fost respectată, căci acei in condiţiuni compromiţătoare, cu preţul ! ce nu vota lista, ca să zic aşa. oficială, convicţiunilor şi a lucrului public, este un titlu mai mult la stima şi recunoscinţaconcetăţenilor săi. Şi cum am mai spus-o al-tâ-datâ, vai de societăţile unde oamenii nu cresc de căt ta putere. Veniţi şi ’mi contestaţi instrucţiunea, spiritul, talentul şi daca veţi vedea că măcar protestez, atunci veţi avea dreptate să vă formalisaţi la răndul D-voastră, cănd pun in indouialâ că cârmuirea unui oraş, este ceva mai grea de cat o psalmodie V’am zis eu ceva despre origină sau de onorabilitatea d-lui Campiniu ? Nu. V'am făcut pur şi simplu istoricul carierei sale. V'am spus unde D-sa crede că a invăţatsâ administreze un oraş de importanţa Brăilei. Cât despre modul cum l)-se se achită âde acea sarcina, sunteţi deja edificaţi singuri. Daca găsiţi D-voastră că cântatul intr’o biserică sunt titluri la popularitate; că lipsa de lumini şi obscuritatea constitue un privilegiu şi că primiria este lotul indrâsnelei şi lipsei de modestie, validaţi aceste pretinse alegeri. In fine atâta voiu zice, ca să nu mai prelungesc acest incident, T vedeţi, T cunoaşteţi. Judecaţi dar ce trebue şi Brăila să cugete de d sa. Vedeţi şi cunoasceţi asemenea oraşul Brăila, sciţi pe ce treaptă este in erarbia oraşelor acestei ţări, sciţi că este una din podoabele ei, că este unul din oraşele cele mai frumoase- dar, ce ’mi stăşie inima este de a sei că ce este şi as-ta-zi lrumos in Brăila se datoresce iniţiativei streinilor, ca planul ei, că ceea-ce este asta-zi rău in Brăila se datoresce mai ales unei arfministraţiuni vitrige de şi pretinsa româna. E timpul ca o administraţiune adevărat patriotică şi românească să continue acea operă aşa de bine iuceputâ, la fondarea a- rau brutalisaţi, maltrataţi şi daţi afară ; şi ca să vedeţi până unde au mers adversarii cu manoperile şi cu ipocrisia; ca să vedeţi, la ce stratageme, la ce expediente nu s’a sfiit a alerga, spre a ascunde sub o aparenţă de legalitate cele mai culpabile ingerinţe, e destul se vă reiat faptul următor : D. Apostoleanu era funcţionar şi era convenit că d-sa va presida biuroul definitiv. Aci era o mică dificultate. Ce face atunci acest iscusit Esculap ? Simuleasă o deini siune pe la 17 Ianuarie, şi data ceartă a acestei demisiuni nu o avem, dar in fine ori cum d-sa este presupus demisionat la 17 Ianuarie. Iată coprinderea petiţiunei prin care d-sa zicea că ’şi dă dimisiunea; D. ministru de interne se felicita mai de unăzi negreşit scrutând nu faptele ci simplu conştiinţa d-sale, care sunt sigur şi eu că este curată. Zicea că alegerile au fost de astă-datâ libere şi adâoga că tocmai contestaţiile şi plângerile venite numai de la unele localităţi, confirma regula şi dovedea că acele abusuri erau îsolate, erau numai escepţiune, lucru straniu insă, astăzi d-sa mai imbârbătat nu voeşte să ne mai conceadâ nici chiar acele escepţiuni, se vede că apetitul vine mâncând. Cât pentru mine, me inseriu in contra acestei afirmaţiuni, şi zic cu siguranţă, că sunt mult mai aproape de adevăr, că din contra numai acolo s’a lăsat libertatea alegătorilor unde să ştia mai din nainte că ei erau decişi a nu lupta ; că alegerile numai acolo nu au fost influenţate, unde guvernul nu s’a găsit in faţa amicilor sei. Da, in acele colegiuri a domnit liniştea, a domnit ordinea, ca să zic aşa, ordinea caro domnea şi la Varşovia, pacea care domneşte şi in cimitir. Dar pretutindeni unde alegătorii inde-dependinţi au cutesat să ridice capul, ca in aceste câte-va comune de unde au venit plângerile ca: Focşani, Brăila, Rămnicul-Sârat eţe., administraţi unea s’a tăcut complice cu comitetele locale, cu comitetele partidelor şi au violentat conştiinţa cetăţenilor. Ministru el ensuşi nu va putea să decline ori-ce solidaritate, ori-ce respundere de căt dacă va lovi eu energie abusurile cari s’au comis şi i se semnalez. Dacă nu o va face, nu numai că asumeazâ personal o mare respundefe, dar incă va face ca spectacolul ce ne-au dat majoritatea oraşelor din ţară să se generaliseze cu universalitatea oraşelor, ca tot ce e luminat şi independent in iară, discurajiat şi desgustat să renunţe de aci inainte la lupta legală, la lupta in alegeri ca la nişte lupte sterpe, ca la nişte lupte cari ne candamnâ la acele sacrificii supreme ca şi adevărata revoluţiune, fără a iduce cel puţin ca compensaţiune, fără n aduce in schimb, chiar in cas de succes, o prefacere radicală a lucrurilor ci numai paliativuri, numai avantaje mici şi parţiale numai nişte satisfacţiuni platonice şi de amor propriu. Ei bine, cine va mai avea curajiul să intre in arenă, in asemenea condiţiuni ? încă odată nu Creaţi asemenea precedente nenorocite, căci le vom espia crud cu ziarul german „Kreuzzeitung“ caută să liniştească lumea asupra inarmă-îiloi tuşeşti. Numita foae susţine, că actualele disposiţiuni militare al Eu-siei nu sunt alt ceva, decăt aducerea la indeplinire a unei mari reorganizări militare, in care punct Germania a apucat mult inainte Nici construirea de cetăţi şi linii feratein Eusia n’ar trebui să alarmeze pe Germania, căci şi in această privinţă remăne o superioritate in pirtea Germaniei. Marea cifră a oştirei ruse nu trebue să sperie pe nimeni. Triunghiul de cetăţi dela Varşovia are un caracter defensiv, căt timp peste Vistula nu vor fi intinse mai multe poduri stabile. Este adevărat, că se lucrează cu enrgie la fortificarea \ arşovei şi a ţinutului de prinprejur dar aceste lucrări sunt calculate pentru trei ani. vălit asupra lui şi i-a despica pul zicănd : „Tu vrei sa te rogi tru un om, care a adus ţearalr re !“ Ucigaşul afost arestat duţ eşise din moschee. Oposiţiunea din Camera elii refuzat votare impositelor, dacă ] vor scădea cheltuelile. ’ Komunduros o greu bolnav, , este puţina speranţă că va’so Nu s’a aplanat ăncă conflictul di. consulul italian din Tripolis şi P tă pentru lovirea cu biciul i DIN STAMBUL Ne aducem aminte, că in Novem-brie anul trecut, generalul Fuad-pa-şa a fostarestat şi tradus inaitea unui tribunal ad-hoc in Yldiz-Chiosc. La un pahar de şampanie Fuad se exprimase prea liber asupra situaţiei din Turcia; nimic decât atăt. Mai târziu el fu lfberat şi intră din nou in funcţiunile sale de adjutant al Sultanului. După 2 septămăni iar fu arestat şi inchis intr’uu chioşc din grădinile palatului. Nu fu acuzat pentru nimic şi la 28 Ianuarie işi recâştigă din nou libertatea şi aceasta in modul următor : După ce Fuad toţii intr o zi sau alta, cum am espiat, cu in Primită 17 Ianuarie 1883. Demisiunea de faţă fiind primită, se va cere avisul consiliului pentru numirea altui doctor secundar la spitalul civil local. Primar, Campiniu. Cu onoare viu a ve face cunoscut, ca să m6 consideraţi ca demisionat din serviciul de medic secundar la spital. Apostoleanu. medic secundar. Dar să întoarcem pagina şi iată ce găsim imediat după alegeri. 1883, Ianuarie 30. Domnule primar, Fiind absolută necesitate de un al doilea modic la acest spital, prin presenta, am onoare a ve face cunoscut că m urma intervenind ce am făcut către d. Apostoleanu, au consimţit a funcţiona de la 1 Februarie, in funcţiunea de mai inainte. espiăm deja alte greşeli identice şi imputabile in mare parte tot d-voastră, cel pu ţin ca inceput. Şi să nu mi se zică că primarii sunt aleşii, comunei şi că ca atari nu sunt tocmai agenţi direcţi ai guvernului. Deosebit că ei reprezintă autoritatea cea mai supremă in comună, apoi oare ei nu sunt in această calitate depositarii unei părţi a puterei ? N’au oare şi ei la dispoziţiune şi ordinele lor o mulţime de agenţi şi funcţionari de toate gradele, plătiţi din fondurile publice ? Aceasta ’mi repune in minte un inci dent intemplat zilele trecute şi unde d. Alexandru Lahovari şi d. Dimancea au pus inainte numele meu şi au vorbit de nişte alegeri din timpul ministerului d-lui Ioan Ghica, cu oeaziunea cărora s'a inaugurat tocmai era violenţelor şi a presiunilor deghizate, a presiunilor exercitate indirect, exercitate de primari Ne aţi răspuns că atunci era la putere d. Ioan Ghika şi că de oare-ce toţi am recunoscut că sub ministerul d-lui Ghika alegerile au fost libere, acestea escludea a-cuzaţiunilo ce ve adresam. Ia să vedem puţin. Mai ăntei susţin, şi nu cred că voi fi contrazis de vre unul din d-v., că mai cu seamă in oraşele din provincie, unde primarul este autoritatea cea mai supremă, autoritatea efectivă şi autoritatea care ţine in mână mai toate interesele locale şi ’şi intinde acţiunea nevăzută pană in ultimele colţuri ale oraşului, ea este cel mai bun paravan, ea este un paravan excelent pentru ca să ascundă acţiunea şi impulsiunea ce vine de la centru. Un ministru sau un prefect care lucrează personai nu e tocmai in largul lui, şi e silit se ia porsonal răspunderea falsurilor şi violinţelor. (Va urma). n jg : e i sentinelă turcă, şi vine ştirea itipolis, că o ceată de tulburăto atacat consulatu italian. Com,i Ooiti .a cei ut satisfacţie si amoniu cu trimiterea unei cuirasato italil „Memorial Diplomatique“ spun! Anglia va da 300,000 lire sterii'1* pentru construcţiunile din gara S’j nei, ca să se oprească scurgerea^ pelor din Sulina in gurele Chiliei L * O depeşă din Cetinie vorbeşte o luptă sângeroasă intre 600 M i sori şi un batalion de Nizami; 3 căzut 10 Nizami morţi şi mai miij răniţi. Nu cumva este aceiaşi incăer_ dela Scutari, de care s’a vorbit d acum o septămănă ? * Consiliul de miniştri din Petersbi-L se ocupă cu cestiunea reformelor^ terne. La Moscova se urmează ,ii pregătirile de incoronare. & juplil 1 i an Primim Din Districte I I uimw Sinucidere. — Acum eăte-va -zile, iă*usml»-^ stetese peste trei săptămâni inchis, Botoşani Doamna Marcovici, socia iinpiejl,iluas- M*- intr o zi declară păzitorilor, că nu şi mai poate suferi captivitatea şi că mai bucuros, viea să moară, decăt să mai sufere astfel şi deci nu va mai lua nici o hrană. La inceput nu l’au crezut. Fuad insă se ţinu de cuvent; nu mancă trei zile, dar consuma pe zi 80—100 ţigări. In seara zilei a treea căzu intr’o amorţeală, ce ţinu mai multe ore. Primul camerier speriat povesti caşul padişa-hului, care exclamă. „Dacă va muri, ce-va zice lumea ?“ camerierul ros-punşe: „Va zice, că Fuad-paşa a fost otrăvit in palat.” Sultanul ordonă imediat, ca Fuad să fie dus acasă, dăndu-i-se 500 lire pentru căte suferise. ECOURI SrI REINE Germania si Rusia Pecând ,.Golos“ se arătă ingrijat de înarmările resboinice ale Austriei. „Temps” şi alte foi semnalează neliniştea şi nemulţumirea locuitori-or in urma neexistenţei unei serioase majorităţi a Catneri din causa deselor crize ministeriale. In consiliul comunal din Paris, membrul Geoffrin (intrasigeut) a făcut următoarea propunere : „Considerând, că parlamentul e slab sau complice al pretendenţilor ; conside-ând necesitatea de a nu lipsi Bepu-ălic de apărători contra unei eventuale tentative monarhice, consiliul ăşi exprimă dorinţa, ca anarhişti condamnaţi la Riom şi Lyon să fie amnistiaţi.” Această prorunere sa adoptat cu 36 voturi contra 1, lă-sănduse afară consideranteie. Dreapta s’a abţinut dela vot. [ tului vamal condemnat astă vară in fainii sul proces al abusurilor de la graniţele t gheni-Itzkany, a incercat să se sinucii trăgăndu'şi un gionţ in piept. Mizeria şi desperare, consecinţele condei naţiunei care a isbit pe bărbatul iei, au dus o la această fatală decisiune. Starea i niţei era desiiâdojduitâ.— Constitu{io?ialu^ Inundaţiele Dunărei. — Judeţul Brăi după cât se vede, primăvara ace-tui anu î fi iearâşi bântuit de flagelul inudaţielor, spi ne Echilibrul. Dunărea şi Şiretul s’au umflat de pe . cum in mod iDgrozitor. Apele au deboida unflând ghiaţa şi au inundat satul Yăden viele de la Satul Piscu şi până aproape r cătunul Pietroiu, impreună cu cătunul Nea ţese. In Satul Yâdeni sunt inundate cu de săvârşire casele. Locuitorii s’au urcat cu to( tu ce aveau in poduri, şi de Duminică pă Dă a seară autorităţile admiuistrative ajuta te de armată abia au putut să scoată ci luntrele pe aceşti nenorociţi. Credem că di astă dată va reuşi guvernul sa indupliciij pe locuitorii acestui sat să ’şi fundeze satv in alt loc mai puţiu espus. Linia ferată in jurul staţiei Bărboşi, cart este cu totul inundată, de asemenea este acoperită de apă. iut»» j DC .Bl pits spre a . 'irak «i coiDiinai - uteptar t A aprop Ute aş * 49$ $ă : tem in hriaiet IM I ti ukaz regal hotărăşte ca ziua de 22 Fevruarie, căud s’a proclamat regatul, şerb să fie serbătoare naţională şi inlătură serbarea dela 10 Iunie. Se fac grandioase pregătiri pentru 22 Februarie. O depeşă din Stambul spune, că Vineri, acum zece zile, când Imamul in moschea Sultan-Achmod era să reciteze rugăciunea obicinuită pentru Sultanul, unul dintre Softale a nă- Ospiciul de alienaţi din monasLrea „Aaamu”, judeţul Tutova iarăşi se găseşte in cea mai deplorabilă stare, atât in privinţa serviciului medical, care aproape nici că există —cât şi din punctul de vedere al nutrimentului ce se dă nenorociţilor initernaţi in acest ospiciu. Această stare deplorabilă, care din fatalitate continuă in-ca, iu urma unor denunţări făcute, a provocat o anchetă la faţa locului din partea autorităţilor superioare. Aflăm că zilele trecute o comisiune compusă din Onor. D-nu p Herescu, procuroru de pe lângă tribunalul »âi Berlad ca delegat din partea ministerului de justiţie, d-nu dr. Ioan Antonia, medicul primar al judeţului Tutova, delegat din partea ministerului de interne şi d-nu inspector Al. Botzani, delegat din partea E-pitropiei sântului Spiridon din Iaşi, s a transportat la acel nenorocit ospiciu şi ar fi constatat fapte ce revoltă conştiinţa omenească, aşa de esemplu : nenorociţii bolnavi, in loc de a li se da conform regulamentului, pane, li seda mămăligă preparată din popuşoi aprinşi, muci-găiţi, de lin gust acru şi amar. ast-fel că nenorociţii bolnavi, in loc de a se mai îndrepta, din acest aliment mai mult de că t b.. V B- iur organismului uman, cădeau intr'al-jp. poate incurabile pentru toata fisiunea menţionată, in fine, zice Palo-Aviugâdu-se despre starea desorga-L acestui aşezământ-umanitar, ar jjiai, in unanimitate, că îndreptarea e se comit aici, nu s’ar putea ob-t alt mod, de căt: sau prin uumi-ermanenţă a unui medic capabil, bine, prin alipirea acestui ospiciu Xi un spital central ; lucru, ce după '[nej noastră, ar fi mai nimerit. Spe-j.;, iu urma acestei anchetări atăt gu-D1 Căt şi Epitropia centrala din Iaşi 4ne capăt acestei deplorabile stări, in {L e ospiciul amintit. ba-. IContestaţiuni electorale Wie că unul din abuzurile maii, e-ib- de partidul roş şi de comitetele « Eilut public este falsificarea sistema-[ listelor electorale. Oameni fără nici Le se inscriu in listele colegiilor su-‘Sare, apoi remăn datori cu contribuţia i... n-au de unde-o plăti, incăt co-dele rurale, solidar responsabile pentru jl dărilor, sunt obligate a plăti datoriile Ui stat a acestor indivizi, pe cari din uri cp a nimeni nu are mijlocul de a ’i R pe calea penală. Ei usează de in-,Jja colegiului rospectiv şi exercită drep-Kjui, fără a putea împlini vre una din ifile corespunzătoare, semănând cu eava-ţje industrie, iutroduşuin mod clandestin ifc societate bună. Rurul mijloc de-a scoate pe aceşti^ca-Jdin listele in cari prin fraudă s’au 'Bns, suut contestaţiile la vreme. Dar i gaşca pune piedici prin membri ®ja căpetuiţi. Primim din Râmnicul Iii următoarea telegramă, prin care ® tendenţa primarului de-a zădărnici intarea la timp a contestaţiilor. !■ D-lui Redactor al Rarului Timpul ^ipie Binelui Public. '+i\ îndreptat astăzi dlor Miniştri l jnterne şi de justiţie următoarea [maţie telegrafică. V8 rugăm pu- itl-O. fităzi 6 fevruarie, orele 4, sub-aţii ne am presentat la primă-raşului spre a depune contesta-electorale. nsiliul comunal cu primarul lip; am aşteptat căt va timp, şi nd că se apropie ora 6 păn8 I se pot face asemenea contesei, am mers să căutăm pe pro-!r, spre a veni in faţa locului să 0 ,tate acest fapt. Dnu procuror ve-tlj. a găsit pe primarul Iancovescu . ijionsilierul Avrămescu veniţi cu - ’ijva minute mai nainte, atunci ce-•'ffla procurorului inapoi reclamarea pentru că primarul şi consiliu veniseră inainte de ora 6. Pri-ijp.1 6nsă s a crezut blesat pentru creclamasom procurorului, aretăn-ne multă supărare şi in gura ire striga cătră procuror : îl vă ipun eu dle Procuror, cine t aceşti domni, sunt oameni de me jj-. in toţi anii provocă asemenea - ndaluri. 0-le Ministru, aşa se cuvine să se eze cetăţenii şi alegătorii pacinici oneşti, cănd merg să-şi exercite puirile lor cetăţeneşti ? Cu ce cu-mai putem exercita drepturile £tre, cănd in focalul primăriei unim chiar de la primar asemenea alte injositoare şi ameninţări. 6 rugăm, faceţi a se constata isV fapt şi daţi-ne dreptate. G. Tufeanu ’onst. N, Ilerescu alegători in co ul I. torul exprimă Prea Sănţiei Sale viuile sale mulţumiri pentru această lăudabilă faptă. Asemenea se aduce mulţumire şi Prea cuviosului archimandrit de scaun al acelei episcopii, Ioronim Stetănescu, care, cu o-casiunea acelei restaurări, a hărăzit un clopot in greutate de 1,000 ocale, pentru care a cheltuit lei 6,000, spre a se aşeza in menţionata clopotniţă. D-nii Potroniu Ioan, Păun Stauciu Ma-zil, Matei St. Cismaru. Radu Şiurlea. Dumitru Sanfir, Metei Opran, Radu M. Gane Sandu Cojocar sin Ioniţâ Gane, Ioan M. Croitoru, Marin Răduţoiu şi Mihail Bum-bariu, donând bisericei cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, din citata comună, 17 pogoane pâmănt pentru intreţinerea acei biserici ; ministerul le exprimă viuile sale mulţumiri pentru această lăudabilă faptă. D. Alecu Curt şi Ioan Franc, au oferit pentru şcoala Costăchiasca, din comuna Hudosei-Mari, judeţul Dorohoi, duoă portrete, representâud pe M.M. L.L. Regele şi Regiua. D. Grigore Chiriţa a oferit 100 lei, peutru cumpărarea a 7 perechi cisme la elvii săraci din acea scoală. D. Ion Teu • tu, proprietarul moşiei, a oferit asemenea la elevii cei mai distinşi la Învăţătură, din zisa scoală, cărţi in valoare de lei 82 ; mi • nisterul vine prin aceasta a exprima arătaţilor donatori deplina sa mulţumire. D. George Cozadin, arendaş (posesor) şi primarul comunei Cucutenii, plasa Stavnic. judeţul Iaşi, oferind scoalei din cătunul Horlescii, acea comună, un ornic şi 100 lei pentru procuiarea de îmbrăcăminte şi cărţi la copii fără mijloace din acea'scoalăj ministerul exprimă prin aceasta D lui G. Cozadin deplina sa mulţumire. O fraude Cum se fac learilc la noi Citim in V. Comr Imului : Portofrancu şi impozitele. — Ieri s a cetit in adunare mesagiu regesc prin care se retrage legea votată pentru suprimarea porturilor france, şi se inainteazâ un alt proect tot de suprimarea porturilor france. Pentru ca lectori să înţeleagă acest fapt, trebiie să dăm oare-care lămuriri. Se ştie că intăiu se votase legea pentru desfiinţarea porturilor france, cu incepere de la 1 Aprilie viitor. In u-mă, prevăzându-se inconvenientul ce rezultă din lipsa magazie-lor de intrepozite, s’a votat legea prin care guvernul se autoriza a inchiria magazii particulare pentru intrepozite. Tot-o-datâ, in urma reclamaţiunilor făcute, s a adaos o dispoziţiune transitorie la citata lege, prin care detalişti sunt scutiţi de ori-ce vamă până la deschiderea Dunării. Această lege a primit deja şi sancţiunea regea-câ, in cât nu aşteaptă de cât publicarea in „MonitorPe când dar această lege e un fapt deja positiv, proiectul de suprimarea porturilor france intărziănd cu mendamentul Senatului, guvernul a observat că, dacă l’ar lăsa să se voteze aşa cum era şi să se publice posterior legi magazi-elor, ar anula toate avantagiele ce se lăsau detailiştilor prin menţionata lege; de aceea spre a nu cădeâ in această contradicţiune o lege cu cea-l’altâ, şi fiiud că după regulamentul Adunări, camera nu mai putea face pite modificări la un proect eşit deja de la ea şi venit amendat de la Senat, de căt să primească sau să respingă amendamentele Senatului, respingere care nu scihmba in nimic contrazicerea legilor citate; pe aceste considerente guvernul s’a văzut in necesitatea de a retrage complect proiectul pentru suprmarea porturilor france, şi a pre-senta anul, care să fie in armonie cu legea de infiinţarea magaziilor, adecă cu libera lăsare a detailiştilor de ori-ce vamă, până la deschiderea Dunărei. lângă suma de lei 40,204, liberaţi de ister Prea Sanţitului Melhisedec, epis-il eparchiei Roman, pentru restaurarea otniţei acelei opiscopn, cbeltuindu se şi : âtre Prea Sânţia Sa lei 12,465, bani iară a avea vori-o pretenţiune, minis- PubBc&m mai la vale protestul făcut de alegători cei mai insemnaţi şi mai cunoscuţi din Alexandria contra alegerilor din acel oraş. prin care cer casarea alegerilor pentru violarea legei, şi pentru ingerinţe condem-nate de lege. Acest protest pune da dreptul m incercare buna credinţă a d-lui Cln-tu care a scris o circulare atăt de frumoasă către autorităţile publice cu ocasia alegerilor, Se va vedea acum daca acea circulară cuprinde uu sentiment serios şi sincer al d-lui Ministru, sau daca este numai o făţărnicia destinată a arunca pulbere in ochi lumii. Daca d-1. Chiţu este sincer şi de bună credinţă, este dator să caseze alegerile făcute prin care s e dispreţuit şi legea si circularea d-sale. Daca le lasă valabile, atunci este dovadă ca şi d-sa nu este ca toţi roşii, de căt un om de rea credinţă, care una zice şi alta face. De la d-1. Chiţu insuşi aşteaptă alegători respunsul. Domnule Ministru, In cotra validărei alegerilor consiliului Comunal din Alexandria am adresat Comitetului permanent respectiv următoarea Contestaţie : „Domnule Preşedinte, „Prin noua lege Comunală, caro repune „in vigoare legea de la 31 Martie 1864 cu „oare care modificări, regulăndu-se ca, pen-„tru toată ţara, alegerile Consilielor Comunale să se facă in zioa de 20 Ianuarie cu-„rent, s’au adunat alegătorii şi la noi spre „a’şi alege pe representanţi lor, pe aceia „cari ar avea să hotărască, in locule des-„pre binele şi prosperitatea Comunei noastie „Alexandria. „Ast-fel, de la apariţiunea acestei legi „şi până cănd avea să sosească această zi „maie şi solemnă, se observa tocmai ceea »ee domnu Ministru de interne, prin cir-„cularea sa din Monitorul Oficial No. 235 „de la 19 curent numeşte foarte bine „luptă „legitimă şi naturala intre diverşi aspiranţi „la aceste posturi de onoare.0 Dar, ceeace „umplea inimile cetăţenilor de indignare, era „rolul trist ce agenţi publici jucau in această „operă constituţională! „Speram, domnule Preşedinte, că, ceeace „se petrecea din partea acestor d-ni funcţionari publici, va avea a inceta. cel pu-„ţin in aceste zile măreţe de 20—21 cu-„rent, ţaţă cu severitatea legilor care ne garantează libertatea alegerilor, şi. mai ales, „faţă cu sus citata circulară a domnului ministru de interne. „Amară decepţie ! „Ziua sosind, lupta se începe. Ce se vedea „insă ? Nu luptă intre părtide singure, ci, „intre un partid şi droaea de funcţionari, „susţiind pe faţă candidaţi afişaţi pe lista „d-lui Primar. „In van se protesta de cetăţeni, in van „se amintea circulara domnului ministru „de interne, in care se vedeau cuvintele „funcţionarii publici, de veri ce Categorie „aceia cari prin lege sunt investiţi cu o „porţiune, măcar căt de mică din autoritatea publică, fie ei funcţionari administrativi, financiari şi cliear de ai Gardei Civice, „şă nu se prevaleze de această calitate, de „această autoritate sau posiţiunea lor, şi să „nu caute, prin veri ce mijloace a ingera „in alegerile cetăţenilor, pentru nici una „din indei, pentru nici unul din candidaţii „afişaţi pe drapelul Combatanţilor etc etc°. ”caci, la toate acestea respunsul nu era de „căt tăcerea! „Primarul insuşi s’a prins umblând din „casă in casă distribuind listele candidaţilor „săi, prevalându-se de calitatea sa, tocmai „spre a pune şi mai mult in evidenţă dis-,preţul către legi şi ordinele superioare. „Se voeşte martori ? cităm d o cam dată „pe d-1 Tache Angelescu şi Hristodor I. „Casassovici. Dar sunt mulţi alţii cari se ”Vor propune la cercetarea ce sperăm că „se va face. Toată lumea se intreabi secretul pentru, care românii uu cibritesc ici industria şi comerciu de oare ce vedeau ca străini mai ales ovrei prospereazâ. Causa este ca aceşti din urmă cu o mulţime de societăţi de ajutor mutual care Înlesnesc când pre unul cănd pre altui. Asemeni societăţi n'au excitat de loc printre industriaşi şi comercianţi Romani. Un D-mn Agent fiscal .Iancu Iancovici s j vezut in mijlocul stradei târgului inferând pe fatiâ in alegeri - cliear in ziua de 21 curent - influenţând asupra "alegătorului Radu Marin Birjaru. Şi, daca ”i sa observat că, fiind funcţionar, rău face de inserează in alegeii, a răspuns cu Vas tare: „da, ’iam cerut votul pentru 'candidaţii afişaţi pe l'sta domnului Pn-”mar am dreptul s’o fac şi am fâcuto°. "Martori : Tache Angelescu, Marin Ton-"covici, Costică N. Moscu şi alţi. „In fine, n’a scăpat alegător ne indem-„nat să voteze pentru lista d-lui Primar, „fiind unii chear intimidaţi de către agen-„ţii poliţieneşti şi fiscali ca Mihail Belu şi „Iancu Iancovici. „Despre secretarul Primăriei numai spu-„nom că nu 'ia rămas casă şi prăvălie ne-„colindatâ intrebuintănd şi densul tot »ce a putut din mica sa autoritate ! „Ou fapte de asemenea natură, 'domnule „Preşedinte, am putea să implem mai mul-„te coli de hârtie, dar credem destul a vă „arăta numai căte va, ca să vă dea mâsu-„ra convingeri d-v despre pura şi libera a-„legere făcută la noi !! „Acestea fiind lucruri petrecute in afa-„râ, să venim acum la cele petrâcute in „intru, adică in sala alegerii. „Aci lucruri şi mai oribile ! „Designaţi de scriitori ad-hoc ai bilete-„lor alegătorilor d nii Iancu Iancovici, Ni-„colae Gheorghiu şi Constandin I. Epure, „agenţi fiscali — acueşti doui din urmă ca „delegaţi — au venit in sala alegerii şi au „luat parte la vot pentru biuroul proviso-„riu, aşa incăt puindu-se in urnă şi nume-„le d-lor. trăgânduse la sorţ a eşit D-nu „Sava Brâtianu, Nicolae Gheorghiu şi Cons-„tandin I. Epure, agenţi fiscali aceşti doui „din urmă. „La observaţiunele şf contestaţiunele a-„legâtorilor că, aceşti funcţionari nu pot fi „delegaţi, conform art. 29 din legea Electorală, prin urmare nu pot lua parte la „vot şi, cu atât mai mult, nu pot tace parte „din birou, atunci d-lui Primar a procedat la adoua tragere Ia sorţ, escluzănd „numele acestor d-nii. Insă, nu pentru bi-„roul intregu ci numai pentru aceşti doi „din urmă ; Constituindu-se ast-fel biuroul „provisoriu cu preşedinte D-1 Sav, Bra-,tin şi Tache Protopopescu cu M. P. Sprânceană, secretari esiţi la sortii in locul >D-lor Nicolae Gheorghiu şi Costandin I. Epure. Prin urmare s’a format un birou „viciat de la început intru căt legea se vio-„lase cu asemenea procedare. Ear, pentru „că D-lu Primar n’a voit a prevedea acest „incident in Procesul Verbal dresat pentru „operaţiuuea sa, conform Art 55 din legea „Electorală seau art 13 din cea interpretativă. D-lu M P. Sprânceană unul din so-„cretari n’a voit a sub semna Procesul Ver-„bal şi actele de alegerea biroului definitiv, „mai cu seamă că -nu s’a trecut in acest „Proees-Verbal şi incidentele ivite cu ocazia „contestărilor făcute biuroului de către alergători. „Osebit de acestea sus numiţii agenţi „fiscali, dela inceput şi pinâ la sfirşit n’au „părăsit sala alegerii, puindu-se drept in „dreptul alegătorului, după ce lua biletul „de la Peşedintele biuroului că sâ-i facă „semnul autoritar ce le da ca'itatea lor. „pentru ai scrie dânşii biletul, ear un alt „eine-va. „D. primar şi d. ajutor d’aseinecea n’au „cruţat nimic din ce le-a stat in putere „ca să se impue alegătorilor servindu-le do „scriitori. „Despre secretul votului nici numai e „vorbă. „Ce mai e de zis când insuşi d. Dimi-„trie Constandinescu, vechi consilier, cu ca-„ligrafiaj foarte frumoasa, mult mai fru-„moaşă de cât a d-lui primar, a dat bile-„tul seu să fio scris de către Dnu primar? „Dar se vede, nu putea omul face alt-fel „faţă cu presiunea esercitatâ asupră-i! .Biuroul âncă avea semne particulare, „cari făceau pe alegători să inţeleagâ, că „maso din stânga sa şi cea din faţa, iar nu „altele, sunt cele l a care trebue să se duca ,sa-i scrie biletele. ‘.In van se făceau protestări căci biroul „nu auzea şi nu vedea. Şi, apoi, cine e „mai surd, de cât cel care nu vrea să au-„zâ, şi mai orb de căt cel care nu vrea să „vază ? ! „Iată şi contestaţia prezentată preşedintelui biuroului definitiv al cărei conţinut „e acesta: „Domnule preşedinte, „Cunoaşteţi că, in sala alegerii, chiar de „la constituirea biuroului provizoriu, agenţii „fiscali tanume : Iancu Iancovici, iSieolae „Gheorghiu şi Constandin I. Epure, au fost „ca agenţi speciali electorali scriind biletele „alegetorilor. „După constituirea biuroului definitiv a-„celaşi lucru s’a repetat, influenţând cu calitatea şi autoritatea d-lor asupra d-lor a-„legători. ^ „Am contestat că d. Gheorghe Copâcea-„nu, fiind servitor, este incapabil d'a vota „ueputând fi alegător, prin consecuenţâ nici „delegat, incapacitate prevăzută de art. 19 „din legea electorală; şi biuroul totu-şi a „trecut peste această contestaţie permiţându-i „a vota şi peutru biroul definitiv şi pentru „consilieri. „Am contestat că Nicolae Gheorghiu, „Constandin I. Epure, ueputând fi delegaţi ca agenţi fiscali, nu pot nici să vo-„teze oa alegători prin delegaţie şi nici nu „pot sta in sala de alegeri, violându-se ast „fel art. 29 şi 63 din legea electorală, ba „âncă influenţează cu autoritatea d-lor d’a „ seri biletele alegetorilor; totuşi au fost in-„gâduiţi de biurou tocmai iu [acest scop „poate. „Am contestat că d. Iancu Iancovici, a-„gent fiscal, nu poate sta in sala de ale-„geri şi nu poate vota db cât a doua zi, „totuşi s’a Dienţinut tocmai spre a se viola „art. 63 combinat cu art. 29 din legea „electorală, scriind biletele alegătorilor şi „ingerind in alegere cu influenţa funcţiuni „sale. „Am contestat că d. Nicolae St. Ahcear-„liu fiind falit, ba ancă condamnat pentru „bancrută, nu poate vota, totu-şi a lost ad-„mis să voteze peutru biuroul definitiv şi „a votat pentru consilieri. „Aceste fapte, domnule Preşedinte, constituind o violare ne mai pomenită a legi şi „a libertăţi alegerilor, aducem această contestaţie ca să se insereze m procesul-ver-„bal pentru operaţiunea acestei alegeri, care „constată incidentele ivite conform art. 69 „din legea electorală. „Primiţi etc. „In faţa celor ce preced, după cum ve-„deţi, d-le preşedinte, şi acelor ce urmeaza: „că, biuroul alegerei delegaţilor de la cu-„loarea verde a retuşat să dea mandate „tutor delegaţilor aleşi, restrângând ast-fel „numărul delegaţilor, pri consecuenţâ pri-„vând pe alegetori de representanţii lor „legali cu mai puţin trei la număr; că, „convocarea alegătorilor fâcăndu-se la un „loc, contra dispoziţiilor art. 33 din legea „comunală, de oare ce numărul alegătorilor „e mai mare de cât maximum de 300 prevăzut de lege, prin urmare s’a violat vo-„inţa legiuitorului, şi s’a făcut prin aceasta „tocmai ce este. iu contra interesului or-„dinei şi facilităţi operaţiunelor electorale, „dându-se de către biurou eate zece bilete „de o dată afară, iar nu câte unul treptat „după .cum cere legea, fapt ce a dat nas-„tere atător ilegalităţi d’a ajunge ca secretul votului să fie cu totul violat. „Pentru toate acestea vă rugăm: „Faceţi ca dorinţa domnului ministru de „interne espr matâ prin circulara publicată „in Monitorul ofiiial No. 235 .dc la 19 eu-„reut, să se jinieplineascâ când zice „Libertatea alegerilor să fie peste tot un a-„devărat fapt real, o adevărată luptă şi „Victorie, dată şi câştigată pentru toţi de „o potrivă, pe câmpul celei mai depline „libertăţi, celei mai ne atinse ordine şi „legalităţi0 ; faceţi să vedem adevărul adevărat iar nu amăgirea; in fine faceţi ca „funcţionarii publici să nu’şi uite datoria „ce au d'a da cel d’ânteiu exemplu de res-„pect pentru lege şi ordine superioare, iar „nu a se transforma in agenţi electorali „răpind libertatea alegătorului prin tot felul „de intimidări !! „Vă prezentăm dar această contestaţie in „termenul prevăzut de lege prin d-nii An-„ton Dimitresiju Mavrodineanu şi Petru „Orăiniceanu, indriraiţi a v’o da ambii de „o dată sau fie care in parte, şi vă rugam „să anulaţi alegerea făcută la noi in zilele „de la 2U—21 curent, pentru consiliul eo-„munal, iar dacă abainrde vor fi aşa de „grave precum credem noi că sunt, să daţi „iu judecată pe cei cc le-au comis.0 „Primiţi etc.° Aşa dar. d-le ministru, in cazul când onor. comit«t permanent n’ar găsi fondată această contestaţie, ceea-co nu credem, vă rugăm să bine-voiţi a cere dosarul afacerei şi suspendând validarea alegerii să ordonaţi cercetarea in faţa locului, unde se va constata punct cu punct cele ce avem onoarea a vă reclama. Ideile şi dorinţele d-voastră, din circulara d„tă, pentru libertatea alegerilor, fiind şi cultul nostru, ve rugăm sa bine-voiţi a face să li se den respectul cuvenit, — fără care nu s’ar auzi in toată România de câtă murmure şi nemulţumiri. Casarea dar, a acestor alegeri nu depinde de cat de la spiritul d-v. de dreptate şi imparţialitate. Primiţi, vă rugam, d-le ministru, incre-derea cousid. noastre. (Sem.) P. Mareş, Fost Protoereu, Iconorn Ioan Valeami, D. N. Badescu, I. M. Baron, P .dele N. Zahariescu, Ang. I. Capitano-vu-i, C. Stoenoscu, Hr. Inipovici, Ioan La-zăr, Costea Ionescu, 11 ie Linta, Alexandru Roate-Moi. Lazăr Pascu, Nicolae Caracaş, Nica Constandinescu, Radu Aucu Bălan, Marin Ion, Ghiţâ P. Repanoviei. Marin H. Nicula, Ioan Drâgan, Petra'-he Atanasiu, Sotir I. Casasovici, Niţa Negulescu, Gg. Popa Dinu, Anastase Simionescu, M rin J?. Sprânceană, Dumitru Dobricâ, M. Constan-diu, Stoica Bălăneseu, M. Anton, A Paras-chivescu, A. P. Colicrava, Aug. A. Repa-novici, A. Lăzârescu, Iordan M. Olaru, S. D. Epure , Ang. Dragomirescu , Iordan Ţancu, I. 1). Epurescu, Stoica Obreţin, G. N. Cavaciu, Tacho Grigorescu, Nicolae b Popescu, Barbu Preda, Ivancea Ionescu, Lazăr Nicşu, (iligore Iuţeală. TIMPI L TINEEKTA l'RESCHEÎA ŞIJFRIIMUSETA '.A 1’IEulfEl. Depou de lemne tăete 1000 chilog rame calitatea l-a 28 lei, calitatea IT-a 26 lei. Se vinde şi cu stăn jenu, Strada Romană examinată oficial C0MP0SIŢIE ■SUNT CEI ’E MAI BUNE DIN I.UME U 150 „it'daileprj PAR I s IfeM1 1 8 1 8 infrumusetrea DESFACERE TOTALA nevatamatoare toaleta DAMELOR conservarea PELIŢEI INVENTATOR D O (’ T O R. L E J O 8 8 E. PARIS DUMţo lianelor depinde mai mult do o pieliţă a feţ«i delicata, albi ,i ouratA, Dnmtlo i la area.ta ji Tor el *e apere de aaprimea nernlni, a soarelni, et.\ se recomandă aee»t pn [BB09CQI mult. c# t Mp&cit peutru toalet» «lamelor elegante ţt recouoscut ca nevUAruf are trebuinţa di a fi Idadat, cAci i\\ îndeplineşte pedeplin aiţiaoea de a conserva }i itjfrooiUieţi wn/r : Cu flacon mare ©ri$in*l io carton alb 8 fr. » » ®,c » » > rota, 5 , ? Garan lâ sigura dată Ui io scris. SAVOIT IR.A.'V'ISS.A.IN DE DOCTOR LEJOSSK, PARIS. âeeat «Ipnn o cântat de mulţi ani pentru mimul sea pliat >1 frestlieţa sa de tu . "]^ni or, f* braţelor Toţi sunt unanimi in judecata lor, cA întruneşte )Une, cv tretm*a tA aibă un aănnn fin .ia . °şv- SINCER CA......... lamina de cusut new-york. de sus a 0 ,uî Tabrieci. C. X £ IDLIX' G ER, A£eni $enernl APĂ TONICĂ ţţfrţţS#’ OICQUEMARE CHIMIST ROUEN (Francia) ■SŞjPfK Grăbeşte . ^ --- crescerea peruJni, împedecă de-coloratiunea si i redă viaiă. Pommada Epidermală ANTIPELUCULARă Opresc* căderea părului. — Die. fruge mătreta. ~ Aa empără mânca-rimele. St filet ta lite Cdttlt ctlt buni de Parfumgrie. \ Itilieinifnt lonif, febrifoj, reparatoriu u reconstituaul PETKAOHE lOAN Vmvil d* qumquin* farugmoi al lu cu vin yeehiu }i generos de MsTuga esle inlr uele m vârstă. El conţine phosphatul da fer iote cele la Ita medicamente ferugi regală, care esta cea mai activ* dintre celeila lte conţine uâ mai mare cantiUte de sulfat de v///t ests lot-d^'UQip***—--da sâoga etc. El este tenie, preparat u perşii- . al dintre inose. precum ş. quinquina galbena specii de tpunquina. cft.-i ea ____ . chinina ţi pnncipujri tonice. Acest prescris cu succes in Wte hulele datorate anemiei lipsei ~ * , reparatoria ţi reconstituitul. romhoie a-o:n„ linelor, provenită sau dm c.ausa relei alimentainur irelungtti w feri câh]ui o se şi umede, pr am ş , a diareei rebele şi prelungite, a eonvalean-nU-i. de Parfu\ Mare înagasiu de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vig de palului regal. \ «osii pentru eemnul de iarnă tot telul de eous-rte, din cele mat escelentc Uânjctun st râme şi indigene, precum : Roquefort Brie Camembert Port 'Ji1 «•'nţ, Mont d or. Gervais imperial I.irnburg, I iptauer, Cheater, (rDme d? Holmide, StiIton. Crema RegulA 6tc. In bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de g&scă. Diferite marinate de Barbuni, Mei Aal-Fisch Aa.-Finch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Constantiuopol, Iere proaspete moi şi tescuite ne morun; Icre de cheful păstrăTt afumaţi si tot felnl de pesci. 7 ' Vinuri pi liqueruri diu cele mai alese Ceainri chinesesci, rnsesri de caravană si de Popov; pesmeti din eele mai reuutnite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constantiiiopol. Tot Ia acest mngastn se află de vănmre cu ocaua vin roşu si alb de cualitate superioară. v Pn furi foa ie moderate cari desful uri-ce ' timeuxentd. Oiiur. Public, care va biru>-voi va vi«ltcze acest uiagasju,fva r^mâlie ne deplin satisfăcut, mi nnnifli de hmiMtiti ii s: duilitatea măriei dnr şi de un s«rt*fdm prompt onest. L n Agronom român cu theorift ş practică marc. cu bune recomandaţii oaie au administrat mai multe moşi mai i. caută un loc cX£i nss.TSă Oprima casa de sit pentru Seso-nul corent. un ment de • • >>fu- ^ ^ ■— ♦urne negr de Salon. Fracuri şi Ghoroace« !:n eu. m Asortiment de Paltoane fin Hocon.d .dontagnnc laine-douce. Aiderdo vage. «i Scoug, Astragan, Biber la gulere ,e închinat de la Sfăntu Gheorghc viitor 1883. casele din calea Plev-na No. 12, in care iocueşte actualmente d-nu advocat Triandatil. ritorii să se adreseze la d-nu OTON ŢE Otel Union. 'tipografia * «'ilricu, sala Thuilrulm Rocsci. MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI t-u: ^ ; w..-