1 MIERCURI 5 IANUARIE 1883 V<1niinl^tt»aţiM, Calea Victoriei IVr. 32. -No. 3 IMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 30 , , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. inanţnrile yi inserţiile ie primesc Bucureşti , la Administraţia ziarnlnl '» Tiena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. Administraţia ziarului „Tim |,ml« trecând asupra D lui N. Miu-loscu de la 1 Ianuarie 1883, d.d. * abonaţi sunt rugaţi a se adresa la tipografia sa, din Calea Victoriei No. 32 pentru reinoirea abonamente’or lor. Asemenea sunt rugaţi a se adresa la d nu Minlescu domnii cari ar voi sii publice prin ziar anunciuri sau reclame. A DMLMSTH A J U N H A Bucureşti, 4 Ianuarie 1883 Cu toată afirmaţiunea categorică a ilustrului cl. Dimanceâ că „ţara" in-treagă este pentru revizuirea Consti-tuţiunii, o mulţime de spirite luminate şi serioase, cărora nu le place să se inchine la idoli nici să ia drept lucru sfanţ vorbele, unui om, ori-care ar fi el, se intreabă cu mirare ce zor a găsit pe guvernanţi să ceară o reformă atăt de gravă in sine şi de natură a produce in ţară cea maia-dăncă şi mai periculoasă frământare? Constituţiunile, in adevăr, nu sunt jucării de cari se poate atinge cineva in mod nepedepsit. Toate popoa rele cari ţin la libertăţile lor le-au înconjurat in tot-d’a-una de un cult particular, de o adevărată veneratiu-ne. Pentru ca o naţiune să se hotărască a schimba temelia legilor şi instituţiunilor ce şi-a dat, bunul şimţ ne spune că trebuc ca împrejurările să reclame această modificare in mod imperios, ea posiţiunea din intru să fiă prosperă şi fericită, ca situatiunea din afară să nu inspire nici o grijă, ca părerea tutulor. in fine, să fiă favorabilă reformei proiectate. Că nu ne găsim in nici una din eondiţiunile espuse, s’a dovedit cu prisos de oratorii oposiţiunei in Cameră, şi in special de onorabilul d. Blaremberg. Când s’a respăndit pentru ăntăia oară in ţară vestea revizuirii, toată lumea a fost surprinsă, ceea ce devedeşte că spiritul public nici nu fusese preparat, nici nu se aştepta la această reformă. In mijlocul unei situaţiuni economice atăt de defavorabilă, cu porturile incluse, cu productele nevSndute, cu o lipsă foarte simţită de numerariu. înţelegem uşor că nimeni nu se putea gândi la reforme constituţionale. De la început dară această nenorocită revizuire n’avea o bază serioasă, nefiind susţinută de opiniunea publică, singura dupe care un guvern iubitor de ţară şi respectuos către voinţa naţională treime să se orienteze in caşuri atât de grave. Daca situaţiunea interioară este aşa de puţin favorabilă, cea exterioară ne comandă o prudenţă şi o resorvă fără margini. Este temerar in adevăr a se preconisa revizuirea constituţiunii in ajunul unor coinpli-caţiuni atât de fatale pentru pacea şi viitorul Europei, şi când vom avea trebuinţă poate de toată presenţa noastră de spirit spre a resista vâr- tejului evenimentelor. însuşi primul ministru, de altminteri, a recunoscut gravitatea excepţională a situaţkinii exterioare, si mărturisirile sale ne par coroborate iu deajnns prin sporirea armamentului şi a regimentelor de artilerie. Prin urmare, din alnăudouă punctele de vedere reforma constiti ţiunii trebuia înlăturată. Din nenorocire, tocmai timpurile turbure prin cari trecem s au părut guvernanţilor cea mai nemorită oca-siune spre a şi pune in aplicaţiune Şanurile lor. De mult Constituţiunea din 1806 le stă iu odu: -de mult visează ei să o modifice' Daca vom lua unul căte' unul punctele ce vor trebui supuse revizuirii, ne'vom convinge uşor că scopul suprem al cl-lui O. A. Rosotti şi al partidului său, propunănd această reformă, a fost modificarea radicală a legii electoralo, îndrumarea către sufrajul universal, poate chiar pro- „o greşiala ale cărei consecinţe de-„sastroase se simt şi astăzi şi peca-”’i 1° regretă, dupe căte se spune, «înşişi autorii refoi mii. ţjutrajul univer-„sal este acela Cal e, îtcţinănd seamă de „rezistentele oamenilor luminaţi, prevăzători, si cinstiţi, a pus pe tron „pe omul ciute1- tăcuse expediţiunile „din Strasburg ş; din Bulonia. şi ca-„re avea să intreprindă. cu aceeaşi „supărare si cu aceeaşi orbire, cele „două resboaie nn inai puţin nesocotite din Mexic şi de pe Rin. „Ne spăimăntăm găndindu-ne din „ce .prăpastie de prejudecăţi, de su-,,perstiţiuni, de vrăjmăşii, tic intunc-»rec ese vordictul care, la intervale „periodice, decide despre soarta u-„nei naţiuni aşa de mari ca Fran-,.cia. “ (’ănd dară sufrajul universal este condamnat de titătea spirite luminate şi imparţiale, şi condemnat intr’o britanici au primit ieri ordinii d’a inmâna guvernelor pe lângă care sint acreditaţi respectiv, nota deja comunicata Porţei privitoare la chestiunea Egiptului. Se telegrafiază clin Berlin aceleaşi Agenţii ca se prevede ca o schimbare de idei va avea loc intre Cabinetele din Yie-na, Berlin, Petersburg şi Roma asupra Notei engleze şi ea aceasta schimbare de idei va conduce la un răspuns identic şi favorabil din partea a patru puteri.' Roma, 14 Ianuarie.—Sgomotele răspândite ieri la bursa din Triest asupra unui atentat contra vieţei Regelui Italiei sint ou tntlu falze. tară unde nivelul instrucţiunei şi l moralităţii public* este, relativ vor- clamaroa oeplină a sufiajului u,li- bind, atăt de ridicat, unde cetăţianul versal. Toate celc-1 alte puncte. Scltiin- practică instituţiunile si votul său de barea titlului de Domn in acela de Rege,, reînfiinţarea Consiliului de Stat. sporirea numărului viee-proşedinţilor Senatului, votul deliberativ acordat moştenitorului Tronului, retribuţiunea senatorilor, etc.. sunt, sau formalităţi secundare de cari ne puteam dispensa şi ne-am dispensat in realitate dupe obiceiul englez, sau lucruri inoportune şi inutile, or in fine mici chiverniseli patriotice cari in nici un cas nu puteau servi de pretext unei modificări a constitutiunii. Aşa dară. ceea ce urmăreşte d. Rosetti şi şcoala sa este reforma legii electorale, realisată in parte deja prin modificarea legii comunale din T 864 şi aceea a consilielor judeţia-ne. Scopul final este: sufrajul uni-voi sil. Revoluţionarii romani, caii şi-au făcut educaţi unea politică prin cafenelele şi duhurile Parisului, nu vor să includă ochii înainte de a ’şi plăti tributul lor de admiraţiune către Francezi prin introducerea acestei institutiuni exotice şi in România. Am avut ocasiunea, adese-ori. să arătăm ce disproporţiune enorma e xistă. din punctul de vedere cultural, intre noi şi ţările ce ne propunem să imităm. Când pretindem asta bili dreptul de vot in aceleaşi eon-diţiuni ci la Francezi, lăsăm să s< înţeleagă că suntem tot atăt de i imilitaţi in oivilisaţiune ea şi dănşi Să fiă oare adevărat? Ne este ei neputinţă să ne facem această Huşi ,me ori cât ar suferi mândria noastră 'naţională : realitatea lucrurilor ne condamnă. Gând ignoranta cst.e^ atăt do adâncă in căt. ori câtă hună voinţă am pune, .fam putea susţine oft există mai mult «lo zece la suta din locuitori care să ştie a scrie şi a citi. este oare cu putinţă să investim pe toti cetăţenii cu un drept ega 1 c vot ? Când toti Francezii au fost, cină-„mati la-urne. fără deosebire, Icondiţii, fără preparaţium. d. Emile de La velei e, * atâţia mari de ani, nu este o curată aberaţiune a’l preconisa la noi. in starea de inapoia v1, intelectuală in caro ne găsim ? J Dupe mi 119; — zice ilustrul .T. „Stuart Mill, — este cu desăvărşire „inadmisibil ca cine-va să ia parte „la vot fără a şti să scrie, să citeas-„că, şi. voi adăoga. fără să cunoască „cele mai elementare operaţiuni ale „aritmeticei.... Baca societatea na „îngrijit ca instrucţiunea să fie accesibilă tutulor, ea a comis nedreptate, insă o nedreptate căreia n’a-„vem ce să’i facem. Daca societatea „nu s’a gândit să îndeplinească două „obligaţiuni solemne, cea mai importantă şi cea mai fundamentală din „două trebuo îndeplinită mai ăntăiu : „instrucţiunea universală irebue să pre-„ceadă vo'ul universal. Numai un om. „al cărui bun simţ a fost întunecat de „teorii necugetate, ar putea să susţio „că treime să se acorde puterea a-„supra altuia, puterea asupra comunităţii întregi, mor oameni cari nu .. 'însuşesc eondiţiunile cele mai oidinaie ..şi cele mai esenţiale 'pentru a iugri-„ji de ei-inşifi-, de interesele lor şi ale ..persoanelor ce V înconjoară Aceste inţeleptc cuvinte ale marelui publicist englez sunt pictura coa mai fidelă a oamenilor cari se află astăzi la cârma Statului român. Ne facem o datorie a le pune sul) ochii cetăţenilor, faţă in laţa cu utopiile demagogice si Ievolutionare ce au inâpădit societatea română de căţi-va ani. Fie-care va inţelege, sperăm, pericolul de care sunt ameninţate in- ^ . .i • _ l .. i. A » «i rvl n UllAl' Sofia, 14 Ianuarie. —Ştirile primite din Rumelia orientală încredinţează ca se face printre poporaţiunea musulmana din munţi preparative pentru o răsculare apropiata. Mai multe lăzi cu puşti Martini, trimise de comitetu „Juna Turciei” din Constantino-pol la sub-comiletul din Eilipopoli. au fost prinse de guvernu Rumeliot. Se adeverea-za ca trupe turceşti sint grămădite pe furiş d’a lungii frontierei Rumeliei orientale, pe cănd poporaţiunea creştina alarmată şi prevăzând turburări serioase se pregăteşte de apărare. londra, 15 Ianuarie.—„Times” publica un rezumat al notei engleze inmanata puterilor şi in care guvernu englez expune politica sa in Egipt. Ziarele din Londra se prefac a crede că puterile vor ratifica aceasta politica. „Moruing Post” zice că dacă o conferinţa europeană e întrunită spre a se ocupa de cestiunea Egiptului, ea va fi chemata a discuta numai cestiunea canalului de Suez. In formaţi uni D. Nicolae Gherasi. actual membru la înalta Curte de casaţie şi de justiţiă, a. fost numit preşedinte de secţiune pe lângă aceea-şi Curte in locul rămas vacant, prin moartea d-lui Caligari. Ziarele frrncese spun că contele de Hoyos, fostul ministru plenipotenţiar al Austriei la Bucureşti, va fi numit ambasador la Paris, in locul contelui de Wimpfen, sinucis mai săptămânile trecute. CRONICA fără zice 'firul stituţiunile existente pe măinele unor asemeni oameni. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra. 14 Ianuarie. - Nota lordului Granville. privitoare la Egipt a fost înmânată ieri tutulor Puteriloi. Roma, 14 ianuarie. — Agenţia Stelani primeşte din Londra ştirea că Ambasadori Cu începerea noului an a apărut in ca pitala un ziar pedagogic şi literar. Educatorii]. organ al corpului didactic dola Aşilul Elena Doamna „şi Ateneul Elisabetan”. sub redacţiunea d ini Dr. Barbu Constantinescu. Noul ziar voeşte sa vie in ajutorul tutulor acelora cari se ocupa cu grelele eestiuni de inveţăment şi educaţiune. Pre lângă eestiuni curat pedagogice va ţine pe corpul inveţatorcsc in curent asupra progresului in ştiinţe şi a literaturei in genore precum şi a celei pedagogice in special.— Educatorul va apare o dată pe săptămână. — Ii urăm viaţă lungă şi izbândă. O alta gazetă, de oeasiune misa şi numai in vederea apropiatelor alegeri comunale, a apărut in C'raiova. Ea este intitulata Imparţialul. Numai daca scopul ar semăna titlului ! 127,<955 a eăştigat 10,000 lei 112,364. 1,500 lei şi 707,510, —1,000 lei. Azi se continuă. PROGRAMA Pentru Serbarea zilei Botezului Mântuitorului, la 0 Ianuarie 1883. I La orele 11 dimineaţa, se va săvârşi sun-ţirea apelor Ia pavilionul Dâmboviţei, de către I. P. S. S. Metropolitul primat, Însoţit de clerul metropolitan. II La această ceremonie vor asista : D-nii miniştri, D-nii preşedinţi şi membri ai Corpurilor legiuitoare cari se vor afla in Capitală, înaltele curţi de casaţiune şi de compturi, curţile şi tribunalele, corpul profesoral, D. primar al Capitalei cu consiliul comunal, camera de comerciu, înalţii funcţionari ai Statului şi D-nii oficiâri din gar-nisonă, cari nu vor fi in front.. III După sevgrşirea rugăciunilor, se va primi defilarea trupelor, in faţa pavilionului cere-monioi. PARLAMENTUL GERMAN Tntr'una din şedinţele din urmă ale Reichstagului german s’a discutat asupra propuneri socialistului Lieb-kneclit de a se înlătura toate legile excepţionale. Deputatul Windthorst declară, că şi el este contra tuturor măsurilor esceptionale. dar nu crede admisibil, ca măsurile incontra Bisc-ricei catolice să fie puse pe aceaşi linie cu legile contra revoluţionarilor socialişti şi deacea votează contra propuneri lui Liebknecht. După ce si Richter declară, că propunerea este inoportună, camera a trecut la ordinea zilei. Germanii din Rusia. „Pactii social,” organ politic supt direcţiunea d-lui G. Mărzescu, a început sa a-para zilnic iu Iaşi. Tragerea lotăriei de bine-facere pentru biserica catolica a inceput ieri la ora 2 p. m. S’a tras 750 de câştiguri. Parte din câştigurile principale au eşit. şi anume n-ru După cum spun foile germane, in provinciile baltice ale Rusiei se continuă cu persecuţiunea contra Germanilor şi mişcarea agrarie incepe a lua dimensiuni întocmai ca in Irlanda. Alai pe fie ce zi şe intămplă incendiari. Caracteristic este. că, pe cănd guvernul rusesc priveşte indiferent la tot ce se petrece in pro-vinciele baltice, se poartă cu multă duioşie cu Finlanda. Guvernatorul de aci. corniţele Heyden. şi-a permis să aresteze pe câţiva învăţători bănuiţi dc nihilism, dintre cari doi s'au şi dovedit de atari. Senatul s'a plâns contra guvernatorului, incât Ţarul şi-a exprimat părerea sa de rău, că guvernatorul a luat măsuri incompatibile cu legile acelui mare principat. Se zice că Finlanda va primi multe drepturi, in căt va. ti caşi autonomă. pe când provinciele baltice sunt tratate in mod foarte vitreg. In momentul cănd I. P. S. S. Mitropolitul primat va pune santa Cruce in apă, tunurile de pe Dealul-Spirei vor da obicinuite salve. IV TIMPUL ANGLIA şi FRANŢA. Limbajul presei republicane din Franţa devine tot mai ostil Angliei si indirect anunţă deja aliatei de odinioară un rcsboi diplomatic. Re-publiquc Franqaise“ scrie: „Anglia crede că trebue să 'şi întreprindă opera fără ajutorul altuia. Noi ii lăsăm toată rcspunderea pentru o politică. ce isbeşte toate interesele europene şi mai direct pe ale noastre. Noi nu vom face in Egipt o politică de supărare şi de ranchiună : aceasta ar tî nedemn de noi şi nu ar fi calea urmată pururea de Franţa pe malurile Nilului, ca pretutindeni fată cu vecinul seu. Dar fiind că neam rceăştigat libertatea, o vom întrebuinţa fără pasiune sau minie, cu metodă si persistenţă, spre a apăra interesele politice, la cari nu putem renunţa, fără a viola datori ele, ce şi le impun toţi dintre noi.“ Tot acest Imbaj il au şi organele ministeriului Duclerc. REVISTA ZIARELOR Binele Public se ocupă in primul sSu Bucureşti de apreciările pressei străine asupra unirei partidelor opo-ziţiunii in Romănia şi in special de articolul din ziarul vienez die Presse intitulat Noua formaţiune a partidelor in Romănia. Acest organ susţine că gruparea intr'un singur partid a elementelor de opoziţiune nu va putea înlocui partidul roşu dominant, iar, pe de alta, pare convins că acest partid roşu nu va mai putea avea durată lungă la putere din cauza co-rupţiunei şi a imoralităţii ce este înrădăcinată in membrii s8i, şi pe care d. Brătianu nu s a jenat a le indica lămurit şi verde partizanilor sSi in mai multe rânduri. Organul vienez termina articolul seu arătând eâ d. Brătianu nn guverna cu partizanii săi din cameră şi senat, nici se opune desastroaselor tendinţe ale d-lui Rosetti şi a partizanilor sfii cu elementele „insane” din care ce compune partidul roşu, ci cu propria sa energie şi abilitate personală şi cu reazemul ce a găsit in partidul junei drepte, „de opt oameni putere”. Şi traducând se vede actualele vederi ale reprezen-taţiunei romăne din Viena, nu vede salvarea d-lui Brătianu, de cât in depărtarea e-leraentului Rosetist şi înlocuirea lui cu juna dreaptă, singură capabilă de a conduce destinele unei Românii ce s'a creeat de regele Carol şi de d. Brătianu !! Organul partidelor unite ale opozi-ţiunii crede că informaţiunile ziarului vienez sunt dobândite de pe la co-respondinţii sSi din Bucureşti şi că inspiraţiunile sunt culesa de la Ambasada romană din capitala Austriei. Tot el insă face să reiasă că infor-maţiunilo cu inspiraţiunile sunt in o-poziţiune. Apoi rezumă tendinţele şi sentimentele patriotice ce au dat impul-siune la toţi oamenii de bine ce formează partidele opoziţiunii de a se coaliza pentru a forma un singur partid iu scopul de a lupta contra relelor şi desastroaselor instincte ale guvernanţilor de astăzi. Naţiunea aruncă o privire repede asupra evenimentelor externe petrecute in anul înmormântat. Foaia din strada Doamnei, organul surghiunitului de bună voe la Paris, Romanul, s’a supărat pe noi, că de ce tot dăm pe faţă fără de legile partizanilor sei şi ale guvernului de azi şi 'şi scoate necazul printr'o revistă de trei coloane, sfârşind cu stereoti-pele laude la adresa alor sei. Nu ştie 6nsă, biet. bStrănul ziar că „lauda de sine... miroase... ca să nu zicem pute. Romănia Liberă se plănge că noul an nu s’a înfăţişat sub auspicii asigurătoare pentru pacea sbuciuma-tului nostru continent. Şi cu atăt mai mult este îndreptăţită a se plănge, cu căt, pentru noi Romănii anume, liniştea asigurată a Europei, armonia perfectă dintre state ar fi fost de o importanţă imensă. Observaţiunea mai atenta şi mai repe-ţită a fremăntărilor din afară ni se impune dar cu atăt mai mult in împrejurările de faţă, cu cât noi inşine avem încă pendinte de fire eleapricioase şi şubrede ale diplomaţiei cestiuni de-un mare interes. In prima liniă sta fără îndoială soarta problematică a Dunării, de la care atârnă in viitor tot rolul şi toată importanţa statului îomăn. Nu este dar de mirare, că opiniu-nea publică, cu toate preocupările ei interne, nu adoarme un singur moment asupra acestei vitale cestiuni. Iată un fapt de care guvernul trebuiă să ţie de aproape seamă, şi să nu’şi facă ilusiunea că ar mai fi privit ca guvern roman, ca oameni de tolerat la eărma statului, cănd, din dintr’o greşită şi culpabilă condescendenţă, sau din conşideraţiunea unor promisiuni amăgitoare, ar înclina uiechia la şoptele şi ademenirile Austriei, părăsind târâmul tare al drepturilor ţSrii, terem pe care ne-am întemeiat pană azi şi m vom inte-meia pe viitor speranţa neclintită a succesului nostru. Cum va fi preparat de as-dată guvernul tărâmul diplomatic, — această n’o seim. Sperăm insă că el nu va fi dormit. Nu dor că I). Brătiauu şi cu repre-dntanţii săi n’ar voi să îndatoreze din inima oficiul de pe Ballplatz, dar d-sa scie bine, împreună cu d. Carp şi cu toţi miniştrii noştri din afară, că numai in cestiunea Dunării nu 6 de stat la târg, de oare-ce această a facere e tot atât de simţită in ţara ca şi cestiu-nea Evreilor ; de oare-ce Dunărea e patrimoniul de secole al totor Românilor, de la Vlădică pană la opincă, şi despre el nu se poate desbate şi chibsui la urechie in tăcerea cabinetelor, ca despre o eonvenţiune comercială sau despre altă potvoadâ de care poporul, opinia publică a ţârii să nu şi dea seamă in mod pipăit. Din Districte Mişcarea populaţiunii din comuna urbei Bârlad dela 18 şi pănă la 31 Decembre anul curent 1872. Născuţi 27, din care : 8 fete şi 19 băeţi, 20 de religi-unea ortodocsă şi 7 israeliţi. Morţi 26 din care: 11 femei 11 barbaţi şi 3 presentaţi fără viaţă, in religiunea ortodoc-să 25 şi unu israelit. Căsătoriţi J in religiunea ortodocsă. Scandal cu popa nemţesc. — Citim iii „Luptătorul din Focşani : Aflăm că popa nemţesc, nesocotind legile ţărrei romănescr, neţinând in seamă că nu trăim nici in stat catolic nici sub jurisdicţiunea papala, a cununat Dumineca trecută pe uă nemţoaică anume Catti (fostă protestantă) eu un tânăr anume Ferdi-nand Spiegel, şi in urmă a botezat şi un copil, fără să se îndeplinească formalităţile cerute de lege la oficerul stării civile ! Oare acest popă crede că trăesce in pădure, intr’uă ţară ce n’are legi ? . . Voes-ce el ca biserica lui să facă Stat in Stat 7 . Noi cerem dela cei indrept, şi mai cu seamă d-lui procuror, să dea imediat judecăţii pre acest popă ce meprisează, calcă in picioare legile ţârei rotnănesci. A mai fost uă-dată dat judecăţii pentru un cas analog ; tribunalul nu seim prece motive l’a aequitat, şi d’aci if crede căi s’a asigurat impunitatea. ACTE OFICIALE S’a primit in armată, eu gradul de veterinar de eseadron, pe zioa de 20 Decembre 1882, medicul-veterinar din reservă Stan-cescu Ioan, la vacanţa lăsata in regimentul 11 călăraşi, prin mutarea veterinarului de eseadron Voiculescu Gheorghe, in regimentul 2 călăraşi. S’a acordat concediul de zece luni, in ţară, şi străinătate, veterinarului de esca-dron Dragoton Constantin, din regimentul 2 călăraşi, considerându-se de la 20 De-cembte 1882, şi treeăndu se tot-de-odată in posiţie oe disponibilitate, pentru concediu mai mare do şase luni. S’a primit demisiunea din armată a medicului de regiment clasa II, Conslantinescu Demetre. din serviciul ospitalului central al armatei, p- zioa de 24 Decembre 1882, trecendu-so pe aceiaşi zi intre oficiării sanitari de reservă ai divisiei III, militară teritorială, cu gradul ce a-avut in armată. Medicul de batalion Pastia Gheorghe, din regimentul 24 dorobanţi, s’a trecut in posiţie de disponibilitate, pe zioa de 20 Decembre 1882, pentru concediu mai mare de şase luni. ECOURI STREINE Italia Guvernul italian continuă a precede cu energie contra Irredentiştilor cari fac demonstraţiuni pentru atentatorul Oberdank, executat in Triest. Mai multe foi au fost confiscate pentru că adunau bani ca să ridice un monument lui Oberdank. Se prepară interpelaţiuni in Cameră in privinţa Irred-nlei şi cu această ocazie guvernul va stigmatiza agitaţia şi va declara că vrea să mănţină amiciţia cu Austria. Turcia Poarta a însărcinat' pe patriarhul armean Narses ca să arate intr’un memorand dorinţele Armenilor, cari vor fi luate in consideraţiune pe cât va fi posibil. Franţa In conferenţa dunăreană Franţa va fi representată prin d. Barrere ca imputernicit sau consilier tehnic. Irlanda Din Dublin se telegrafiază, că s’au făcut arestări numeroase in mai multe suburbii din acel oraş. S’au găsit arme la mulţi dintre cei arestaţi. Intre aceştia se află şi un consilier comunal. Rusia 0 depeşă din Peţerslmrg spune că intre palatul din Gacina şi teatrul imperial din- Petersburg s’a aşezat un telefon. (Iamb etta Cununile de flori, ce sau adus la ceremonia funebră a lui Gamhetta, au fost in numer de 1020. Cea mai scumpă s’a evaluat la 600 franci, cea mai eftină la 20 franci. Un cunoscător a preţuit toată această mulţime de fiori la 100,000 frânei. Djn ale Regimului Virtuţii Din Alexandria ni se trimit următoarele şiruri: Domnule Redactor, Acliil Negreanu, poliţaiul acestei urbe, inventând că eu aş fi atentat la pudoarea unei copile minoră, de aci, că aş fi comis prin urmare o crimă, m’a luat in zioa de 20 decemvrie curent, m'a arestat şi nu m’a liberat de căt a doua zi pe la orele 11 an-te-meridiane, iu urma declaraţiuni ce ’i-a V * făcut mama fetei, cum că crima ce rr imputa nu este adeverata şi, nu mai ce mi a dat o bătae cu pumni şi cu #-mele până ce mi-a crăpat obrazul. — sa ineheiat totul: Femeia, mama copii au cestiune, convinsa că faptul de atenta Li pudoare nu s’a comis, nici nu s’a ceri r* se comite, că prin urmare eu sunt nui victimă şi că, ast-fel fiind, pretenţiunea fr putea face, s’ar intemeia pe o cauză ^; a renunţat a mai juca acest rol; iar pi j. iul abandonat de actorii principali, a ] sit şi densul idea pentru o acţiune f IR. că: de timp ce văzuse că nu ’şi are iei mulţumindu-se numai cu arestarea şi b 4. ce mi-a dat, fapt pentru care in ziuale 22 m am plâns telegrafic parchetului 1 ;ji cerănd darea sa in judecată. Pe când mă credeam scăpat de ne:«-noasa cursă ce mi se întinsese şi pe Bd nu aşteptam de cât ca d. Procuror, vft reclama mea să ia măsuri a mă satis.fe y •ijii ce să vezi! — Poliţaiul (informat na-2 ral de zisa- mi reclamaţie) de o datâS* - a pe alta sconâ şi mai grozavă. — In aa de 23 dis de dimineaţă mă pomenesej^i subcomisarul Nicolae Stoeneseu şi mai â-ziu cu altul Marin Traşcâ însoţit şi de' gardist, spuindu-mi că au ordinul polii lui să me ridice şi să mă ducă la po — De asta dată, in vederea celor ce 1^ sem in ziua de 21, le-am răspuns eâ k mai mă supun orbeşte capriciului d-lui.B- I liţaiu şi că nu mă vor ridica fără un n dat judecătoresc. Acest respuns se vede că a sunat re 1 urechea poliţaiului şi l-a infuriat aşa de 1# V rjifrtV că intr’o clipă, in fruntea trimişilor arijki mai sus şi a altor gardişti a sosit la dos--ciliul meu care este’ in prăvălia de bâr . rie a d-lui P. Teodoreseu şi fără voia şi a proprietarului bărbierişi a pătruns 1 nâuntru cu toţi acei slujbaşi şi a inecu. să răcnească ca un leu şi inhâţându-mă n m’a scos afară cu capul gol şi fără palţt Idofinfl «A n-iimlAiiiiil /-l L) D.".„ W li fost lăsând pe muşteriul d. P. Rădulescu răsti metate şi aproape să’i tai barba din rei zeala cu care m’a smuls de la lucru. \ Erau acolo mai mulţi cetăţeni respectai cari s’au indignat de această purtare t bară. Pe stradă pe când ine duceau la poli „feti indignaţia era şi mai mare; fiind că se c aflase că aceasta este o răsbunare. Eu i.t care nu ştiam ce o mai fi şi aceasta, erti in disperarea cea mai mare, me aştep„ la vre-o altă invenţiune, pentru că acei sbiri să ‘şi legitimeze aceste nelegiuite ut ie, ast-fel nici nu s’ar fi putut esplica; câţ UKiiflfc ce să vezi!!! eram adus acolo să me trebe poliţaiul daca l’am reclamat sau nu n şi ca să se încredinţeze şi mai multdes)* aceasta, m’a luat cu densul in birja, şi 1 | li hjUit ţi! 1. . «Sii 1 itilti fiMn PR ii iieroii dus la staţia telegrafică, unde a cerut sâfe mtomsetosie se arate telegrama data de mine dar.p fost fatalist, i s’â refuzat cererea. — Du0 aceasta m’a dus iarăşi la poliţie, m’a ani tat şi a trimis cu birja pe sub comisai Traşcâ, de a adus cu voe sau fără voe acea femeia şi fata in cestiune. Le-a inti dus in biuroul poliţiei, unde a stat- de vc ba singure cu poliţaiul mai mult timp. • va fi vorbit nu ştiu, dar m’am informat era vorba pentru a induplica pe lem iă, proiniţăndu’i cum zice proverbul aci marea cu sarea“ ca să stâruiasca in pr :i * (iwr« - l* il ir» r.i FOILETON CAPTIVUL Episod din Don Quijot de Cervantesf*) (Cap. XXXJX XL şîXIjI Part. IV) trad. din Spânioleşte. Ucliali (1) regele Algerului, corsar îndrăzneţ şi norocos, atacă şi luâ căpitana (2) din Malta, in care remaseră vii numai trei cavaleri, şi aceştia greu răniţi. Căpitana lui Ioan-Andrei alerga in ajutor. Intr’6n»a me allnm eu şi cu compania mea. Făcând deci ceea ce treimea să fac intr’o astfel de împrejurare, sării in corabia duşmană, care deslipindu-se de-cea care o atacase, impe-dicâ pe soldaţii mei să mS urmeze, şi astfel me găsii singur intre duşmanii mei, cărora nu ine puteau, împotrivi, căci erau foarte mulţi. (*) Dupe „Convorbiri Literare”. (1) Ucliali (ceteşte Ucliali) sau Alucli-AH vra să zică : noul musulman AU, adică reneijutul (lepădatul de lege) Aii. (2) Se numeşte Căpitana vasul ce poartă sleagul comandantului şi in care stă el insuşi. In sfirşit ei me prinseră plin do răni, şi după cum ati aliat deja, domnilor, că LT-cliali luâ fuga cu toată escadra sa, eu re-mâsei captiv in măna lui, şi singur fui măhnit intre atâţia oameni veseli, şi captiv intre atâţia liberi, căci in acea zi cinspre-zeee mii de creştini eăpâtarâ dorita libertate, şi toţi erau vâslaşi in flota turcească. Eu tusei dus la Constantinopole, unde marele Turc Selim făcu general al mării pe stăpânul meu, pentru că-şi împlinise datoria in bătălie luând, ca dovadă de curajul seu, steagul religiunii din Malta. In al doilea an, care fu 72 (1). me aflai la Na-varin, navigând in căpitana cu trei fanare. (2) Vezui şi criticai greşala ce se făcu perzăndu-se prilejul de a prinde in port toată flota turcească. Deja toţi resăritenii (3) şi ienicerii ce se aflau intr’ensa erau sin guri de a fi atacaţi chiar in port, şi şi pregătiseră lucrurile şi papucii, casă fugă pe uscat fără a mai aştepta să fie atacaţi. Atăt de mare era groaza ee-i cuprinsese de flota (1) Adică 1572. (2) Prin acestei trei fănare se deosebeşte in flota turcească vasul comandantului (admiratului) de celelalte vase. (3) Levantes (resăritenii) se nuineeu marinarii din arhipelul grecesc. noastră. Dar cerul porunci altfel, nu prin gteşala sau neingrijire.t generalului ce comanda pe ai noştri, ci pentru păcatele creştinătăţii, şi pentru că voeşte ; i ingâdue Dumnezeu ca să avem totdeauna călăi care să ne pedepsascâ. In adevăr Uchali se retrase la Modon, o insulă lângă Navarin, şi scoţând pe uscat oamenii sei, intâri gura portului, şi stătu liniştit, până ce se îndepărtă seniorul d. Juan. In această câletorie fu luată corabia numita „Presa,” a căreia căpitan era un fiu al. acelui vestit corsar Barba-Roşeata. Luarea se făcu de căpitana din Neupoli numita Lupa, comandată de acel fulger de rbsboiu, de acel părinte al soldaţilor, de acel fericit şi pururea învingător căpitan, d. Al varo de Bazau, marehez de Santa-Cruz. Nu vreau să trec sub tăcere ceea ce se in-tămplâ cu luarea „Presei.” Fiul lui Barbâ-Roşcatâ era atât de crud, şi trata atăt de râu pe captivii sei, ineât îndată ce vâslaşii văzură că corabia Lupa ăi urmărea şi-i a-jung.a, lăsară toţi in acelaşi timp lopeţile. puseră măna pe căpitanul lor care sta pe bancă strigând să vâsleze iute, şi treeăn-du-l de la o laiţâ la alta, de la cârmă la coada corăbiei, ăl niuşcară atăt de grozav, ineât cănd ajunse dincolo de catarg, şi sufletul său ajunsese in iad ; atăt de mare era, cum am zis, cruzimea cu care el ăi trata, şi ura ce ei aveau in contra lui. Noi ne internarăm la Constantinopole, şi in anul următor, care fu 72 (1). se află acolo că seniorul Don .Juan câştigase Tunis, luase acest regat de la Turei, şi-l dădu lui Muley Hamet, (2) răpind stlel ori-ce speranţa ce avea de a redobândi Domnia Muley Hamida, maurul cel mai crud şi cel mai viteaz ce a fost cândva in lume. Marele Turc tu foarte măhnit de această perdere, şi intrebuintând agerimea ce o au toţi cei din familia lui, tăcu pace cu Veneţianii care o dorea ir ai mult decât dânsul, şi in anul următor 74 atâca Goleta (1) şi fortul pe care seniorul Don Juan ăl lăsase pe jumătate ridicat lângă Tunis. In toate aceste peripeţii eu eram la văslă fără nici o speranţă de libertate. Cel puţin nu speram s’o capăt prin răscumpărare, căci mă liotârisem să nu ştiu (1) 1573. (2) Mnley-llamida, fiul Iui Muley-Hassan regele Tunisului, detronase pe "tatăl său, căruia-i arsese ochii. Fratele său Muley-tlamet fugise in Siciiia, de unde I)ou .luau ăl aduse să-l facă rege, ear pe crudul M11-ley-Hamida ăl dădu pe măna vice-regelui de Siciiia don Carlos de Aragon. (.1) „Goleta” sau >Guleta”, fortereţâ care apara portul Tunisului. tatălui meu vestea nenorocirii mele. Gol ta fu in sfirşit pierdută, fortul deasemine ■ pierdut, căci amândouă aceste cetăţi fuses ră atacate de 75 de mii de soldaţi Tur plătiţi şi de mai mult de 400 de mii ( Mauri şi Arabi din toată Africa. Acest ni 1 măr atăt de mare era însoţit de atâtea mi niţiuni şi material de resboiu, de atâţiaji fuitori, ineât Goleta şi fortul s’ar fi puţi acoperi numai cu manile şi cu pumnii U de pământ. Se pierdu mai intăi .Goleta, care până a tunci se credea neînvinsă, şi nu se perd priu vina apărătorilor. Ei făcură tot ce tre bueau şi puteau, dar experienţa arătă cu iu înlesnire se puteau ridica intârituri in ace deşert do nâsip, fiindcă la două palme s găsea apă şi Turcii n’o găsiră la doi coţi Astfel cu mulţi saci de nâsip ridicară intârituri aşa de înalte ineât treceau peste îi durile fortereţei, şi fiindcă ei trăgeau di sus, nime nu se putea feri nici lua parte la apărare. Opinia comună fu ca ai noştr să nu se inchidâ in Goleta, ci să aştepte la loc aşezat debarcarea duşmanului. DaiS cei ce spun aceasta vorbesc de departe şii cu puţină experienţă de asemine impreju-I rări. In adevăr dacă in Goleta şi in forte-p reţă se aflau deabia şapte mii de soldaţii cum putea un numer aşa de mic, chiar de-1 * TIMPUL Sft fiu dat judecaţi, iarăşi pentru 'laminara crima de la care renunţare ’i va fi fost rul,şita faţa cu fe-m ştiu, căci. .nai târziu in a adus I 1 “ ,est şi fara alta vorlia, mi-a dat sa hârtie scrisa, zicendu-mi ca este a dresat contra mea, in aface-■ . care este vorba şi in urma după ce — • u'aveam ce face, a chemat proprietarul bărbieriei şi m’a liberat sub - ■ terminat şi scena a doua «călit căci m K,qiii când s'a m poliţaiul ’si-a jucat rolul ce ’ş.-a creat r unor me intreb: Societatea de Bine Faceiv Regina Elisahetlui No. 4G. 1883 Ianuare 3. Pentru balul cu tombola care se va da de această societate sămbătă la 8 alic corentei in sala Teatrului toria 159. lancu OonstaDtlnescu barieră... Dnnitrie Petrescu Băcan Moşilor 111, Tunase Constantinoscu Moşilor 180. Taclie I-sacomici Tutungiu Moşilor 208. Niţă Să-vulescu Bacan 240. Aristid Dumitrescu Băcan Moşilor No. 87. Agop Melidon Tutungiu Moşilor 84. Brade Borcoviei Librar Moşilor 112. R. Vortman llot. Londra Moşi-,T , lor"- Agic Mogordici Tutungiu Călăraşi 65. Naţional, mai remănend disponibile Alecu Panaitescu băcan Călăraşi 20. Dio- fără după _ „ sunt liber, m6 întreb: oare m se pot califica aceste fapte ale poh-K '.; Sunt ele oare resultatul unei cu-l: setoase?- Ce fel? nu se violează Etf.iul, se calcă in picioaie Btividualâ garantata de constituţia ţen pre ‘“î' i densul a jurat cănd a intrat in E,ie şi uie şi arestează numai pentru intreba dacă am reclamat conM. şi. ' V a nu sili sa pun .-'ăb.ura în pe un proces făcut Blll„ >, m ab,.-nfi ".ca ! 1».' ac, .ur, m-vedea cat de per .culeasă este ig- I) • • | ywn I1Kl, reclamat d-lui procuror ş. ,lru cele petrecute m z.oa de cac. Ju ma aştept de căt la tăcere ca ş. la re-|La dintăiu. Doresc insă, ca suferinţele r-e ş, nelegiuitele fapte ale numitului poliţa a «ă le arie lumea şi să ajungă şi la cunoştinţa d-lor miniştri şi a d-lu. procuror general, că, poate vor lua măsuri de şaiisfactiune, - de aceea vfi rog pe d-tră d-,e redactor, să le inseraţi in stimabilul co redactaţi. Biată misterioasa crimă 1... Comiterea unui atentat la pudoare sau j «eroarea de al comite se aduce in greutate;, mea de către poliţaiul Negreanu Dacă acesta ar fi fost adevârat, nu se ^şiie că trebuia anunţat imediat procuioiul, .M să ia măsuri,pentru’descoperirea crimei ? iţe fel? Se comite o crimă şi procnroiul .tu vine la faţa locului? Se comite un a-ientat la pudoare şi nu se chiamă oameni ompetenţi a constata acesta ? Dar unde «te procurorul? - Unde este judecătorul le instrucţie? — Unde sunt medici chemaţi pentru aceasta ? Ori poliţaiul este competent’ in toate face toate actele pană şi pe cele medicale !! ? Dar aceasta este imposibil şi nici nu mai trebue să voibim : Prin urmare se poate vedea de departe că n’a fost de cât o invenţiune, iar nici de cum Climă ?au delict. Iată şi faptele poliţaiului comise contra-ne cu această ocasiune: Violare de domiciliu, atentat contra libertăţi individuale maltratare in exerciţiul funcţiunii şi arătare ilegală; comise toate acestea (ară nici scrupul si cu călcarea legilor cari ne gar tează aceste drepturi sacre. — Nişte " bilete pentru lojile de rangul II şi III ; se face cunoscut cil pentru vin-zarea lor, se va ţine licitaţie mer-curi 5 corent orele 1 p. m. in localul Eforiei, Str. Colţi 438. p Secretar Iotlll Boboc Primăria oraşului Bucureşti Se aduce ;la cunoştinţă detentorilor de obligaţiuni municipale 8°/0 care nu s’au presentat la conversiune ca de la 7i3 Ianuarie 1883, vor găsi la casa de Depuneri şi Oonsemnaţi-uni, valoarea nominală a titlurilor lor dupe ce se vor verifica de primar. Cu depunerea acestor fonduri din partea Primării, încetează dreptul d’a converti acordat purtătorilor vechilor obligaţiuni. Cu toate acestea Primăria va mai priimila conversiune pSn6 la 10 Ianuarie a. c. vechile obligaţiuni 8°/0, cari n’au putut să se presinle incă la preschimbare. XJltime INFORMATIUNI nisie Mihail Văcăreşti 115, Lazăr Cafegiu Cafegiu Văcăreşti 69. Zinca Stefânescu Tutungiu Văcăreşti 64. Toma llimitrescu Văcăreşti 60 Roşa Bruss. Dudeşti 27. Petrecu şi Fotescu Băcan Bradu 13. Grigore Mihaiu Olteni 64. Iordaehe Chiliaia Tutungiu Moşilor 345, Teodosie Petrescu sf. Apostoli 23. Maiin Anastasiu Serban-Vodă 86. Barbu Fundescu Băcan Academiei 28. Nae Georgescu Tutungiu Emigrat 15. Tă-nase Ionescu Victoriei” 178. Alecu Pancu 4. I. Mihăescu Doamnei 12. C. Mozoni Smărdan 19. Ştefan Baliois Smărdan 10. Vasile Râdulescu Smărdan 27. Mihail Avram Mihai Vodă 4. Ovanos Boos Carol I 19. C. Agop. str. Carol 12. poate Londra Dunării ’a** fixat pentru 8 (20) Ianuarie viitor. Se crede finsft că acest termen nu este sigur. Conferinţa europeana la pentru regularea cestiunei s’ un vn- asemenea lapte dar cred eu că ar rneiita sa fie pilduite şi căt mai urgent, mai cu osebire că ele vin de la un funcţionar căruia ’i este incredinţatâ viaţa şi avei ea oamenilor. Dumnule procuror d- Teleorman, vă rog si auziţi şi d-tră şi să rupeţi odată cu tăcerea când primiţi plângerile noastre spie a nu ne lăsa ocasie să ne facem dreptatea singuri. I. Teodorescu Azi, la 2 d. a. in sala Ateneului a urmat tragerea lotăriei de bine facere pentru terminarea bisericei catolice St. loseph din Bucureşti. Sala intesată de lume. Nerăbdarea zugrăvită pe toate feţele. Ventul ce sufla ieri cu violinţă a mai perdut din putere. Zăpada ăncă a încetat d’a cădea; frigul totuşi este foarte simţitor. Dupe cererea bancherilor din Bucureşti, comitetul Bursei a fixat deschiderea Bursei de efecte la 1 oră şi includerea la 3 ore d. a., adică cu o mai tărziu ca pănă acum. PRIMARUL COMUNEI BUCUREŞTI . Kf- 65. Ioan Teodorescu a Velcescu tio.» F«M ’t Sil», l'lo.no Stirbei-VoiU 90. ţ 1 ,„ , = r ........- lorobanţi eu Dorobanţi Iulicâ Nagi Vasilescu MiliAoa- Pote Polonă 'ti- • vri învia 134. Ştefan Tutungiu Victoria io* Ttmase Ionescu 1 în- locuitori conform legii, ănsă: 1) Alegătorii colegiului indirect (co legiul IV de camera) se vor întruni in zilele de 9 şi 10 Ianuarie viitor spre a alege pe delegaţii acestui colegiu in numărul fixat prin legea electorală in raport cu numărul alegătorilor, in următoarele grupe Împărţite pe culori şi a nume : a) Secţia I (coloarea roşie).— Alegătorii acestei secţii formând uă singură grupă, se vor întruni in localul ospelului comunal strada Colţii spre a alege cinci delegaţi. b) Secţia II. (col. Galbenă) Iforraa-tă din 4 grupe se va procede in modul următor : Alegătorii grupei I vor vota in localul şcoalei primare de băeţi No, 2 din piaţa Amza spre a alege zece delegaţi compusă din suburbele. Cişmeaua. sf. Vasile, Popa Cosma, Amza, Popa Dârvaşi sf. Visarion. Grupa II compusă din suburbele . Biserica Eni Batiştea. Precupeţii noui, Icoana, Pitar moş. Caimata. Otetarn si Boteanu. alege noă delegaţi, m localul şcoalei de fete No. 3 de lângă biserica Icoana Grupa IU, compusă din suburbele: Popa Rusu, Popa-Cbiţu, Armenii. Şj livestru şi Precupeţii Vecin, alege zece delegaţi in localul şcoalei băeţi No. 3 de la biserica vestim. . Grupa IV, compusă din suburbele Dicbiu şi sf. Ioan Moşi. alege opt delegaţi in localul şcoalei Râ- nai-f> de tete din calea No. 203. cV Secţia UI (coloarea verde) tor mată din cinci grupe se va procede in modul următor : . Grupa I. compusă din suburbele Brezoianu, Schitu Măgurcami. 1 op Tatu şi Manea Brutaru, alege cinci delegaţi in localul şcoalei do baet de Sili divizio Moşilor Victoria 80. No 4 de pe strada Popa-Tatu. ' Grupa 11 compusă din suburbele s-ţii Voivozi, s-ta Vineri, sf. Nicolae localul scoalei mixta Duşumea şi sf. Ştefan (cuilm cu Ouibu cu Barza, barză) alege 1 1 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 după str. Gri-viţu No, 08. Grupa III, compusă din suburbele : Cărămidarii, sf. Elefterie, sf. Constantin, Gorgani, Miliai Vodă, Isvorul şi Arhimandritul, alege noă delegaţi in localul oficiului civil de verde de pe strada Mihai-Vodă. Grupa IV, compusă din suburbele : Biserica albă şi Spirea-Vcche, alege şoapte delegaţi in localul şcoalei primare din casa Poenărescu. Grupa V, compusă din suburbele: Spirea Noe şi Ghencea, alege 12 delegaţi in localul şcoalei primare sucursală de fete din Calea Raliova No. 190. d) Secţia IV (col. albastră), formată din 4 grupe, se va procede in modul următor : Grupa I, compusă din suburbele: Radu-Vodă, sf. Spiridon, s-ta Ecate-teriua, Slobozia, Flămănda şi Vlădică, alege şease delegaţi in localul oficiului civil depe strada Radu Vodă, Grupa II compusă din suburbele: Bărbătescu Vecliiu. Bârbătescu Nou, Broscenii şi Mânu Caval, alege opt delegaţi in localul şcoalei primare de băeţi depe calea Serbau Vodă No. 150. Grupa III, compusă din suburbele : Apostol şi Cărămidarii, alege cinci delegaţi in localul şcoalei primare de fete din casa Hagi Ivan de lăn-gă podul Radu-Vodă. Grupa IV7. compusă din suburbele : Foişorul, Isvorul, Staicu, Sărbii şi Dobroteasa, alege zece delegaţi in localul şcoalei primare de băeţi de lăngă biserica Dobroteasa. e) Secţia V7. (coloarea de negru) formată din cinci grupe, se va procede in modul următor : Grupa I, compusă din suburbele Măntuleasa, Olarii. Oboru-Vechiu Pantelimon, şi Popa-Soare, alege opt delegaţi in localul şcoalei primare de băeţi No. 2 depe strada Măntuleasa, fosta comisie. Grupa II. compusă diu suburbele: Hagiu, Ceauşi-Radu. s-tu Ştefan, Lu-cacii, s-ta Vineri. Vergu şi Negustorii, alege noă delegaţi in localul o-fi ci ului civil din coloarea de negru. Grupa III. compusă din suburbe-e: Delea Vechie şi Delea Noă, ale-ţr{. H delegaţi in localul şcoalei primare Cal ist. Grupa IV7. compusă din suburbea acu, alege 11 delegaţi in localul şcoalei primare de fete din casa Li-pierul. Grupa V7. compusă din suburbele: Oboru Nou, Oltenii, Udricanii şi Popa Nan, alege zece delegaţi in localul şcoalei primare de fete No. 1 din strada Lucaci No. 30. 2). Alegătorii colegiului direct (colegiul ui 1, 2, 3 cîo Cfliueici împreu- nă cu delegaţii ce va da colegiul indirect regulat mai sus, se vor in-truni in zilele de 20 şi 21 Ianuare viitor anul 1883. spre a alege pe cei 30 consilieri pentru compunerea noului consiliu comunal in următoarele secţiuni pe colori şi a-nume : al Secţia I (coloarea roşie) compusă din alegătorii direcţi inscrişi pc. listele definitive şi delegaţii acestei colori, vor vota in localul ospelului comunal, str. Colţii, unde este si biuroul central al alegerii. h) Secţia II (coloarea do galben) idem. idem in localul scoalei pi ima re depre str, Clemenţa, C) Secţia 111 (col. verde) idem in Manualul suu)Căl?usa Cetăţeanului in materii judiciară, — este titlul unui voluminos uvragiu do 874 pagine, ce a apâiut zilele trecute in editura lui Carol Gobl. Acest «emerit uvragiu; al cărui autor este D. Ion Râdoi, Preşedintele Trib. de Co-merciu din Bucureşci, coprinde diferite formulare de cererile, actele şi contractele cele mai usitale in materie civilă, comercială penală şi de imposite. — Priutr’o minuţioasă incadrare de natură a indica or cui modul de a procede in actele judiciare cele mai usitate, precum şi de formularele lor, autorul ’şi-a dat multă silinţă pentru a expune sciinţa dreptului la adele şi contractele cele mai importante şi obicinuite-ia mod teoretic, practic, şi căt se poate de substanţial. — Din toate punctele de vedere, această luciare este menită a filain-demâna or cărui cetăţean din or ce stare socială; — şi nu liesitâm câtuşi de puţin de a felicita in mod sincer pe tenârul Preşedinte al Trib. de eomerciu D. Ion Râdoi pentru nemărginita laboare ce a depus ia alcătuirea aăevfratel CălSuse a Cetăţeanului in materie judiciară. In Cisinegiu se patinează in fiecare seară la lumină electrică de la 8 pănă la 11 ore. Intrarea 1 leu. C, nAOTIA doctor în oiedicinK şi I Ao I IA chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele II — 12 a. m şi de la 4—6 p m. special de boale de femei şi copii, pentru săraci rgatis. Doctoru Stăuceanu Strada Manea-Brutaru. No. 1. NICOLAE CHRISIESCU AVOCAT previne onorabila sa cliemală că, de la 26 octombre trecut, 'şi-ea strămutat locuinţa fin strada „Ştirbey-Vodă, No 14“ (casele doctorului Ştai-ncr. apartamentul din fund, in faţa tribunalului. BALURI MASCATE Sala Bosel. -Balurile'mascate vor urma regulat in tot cursul carnavalului de'trei ori pe săptămână: Duminică Marţia şi Joia.— Intrarea 3 lei. începutul la 9 ore. Serile de luni, Miercuri şi Vineri sunt disponibile şi sala se poate iuehiria pentru Baluri do societăţi, Nunţi sau Teatru. A se adresa la Antreprenorul sâlei Bosel d. Sol. Rafailoviei. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITTT.A.TI-CnsnE.A. STT :m:AV:R._A. 30 decembre 1881 A c t i v 18 decembre 1882 30 decembre 2170992 141497(50 68739? 271456 19125069 5419374 286943 233083 22989772 9345246 12000000 62004520 1352480 732342 17363123 93452465 ri (Aloneilă metalica 27443515 26419650 ,ls' (Bilete liypotecare 2430602C 24334655 Portofoliu (Efocte nullâlu'!?ti 8910181 8121085 (Etecte streine 5554990 5850180 Impr. garant cu Ffec. de Stal 22104790 22121710 Fonduri publice 11574162 10779512 Imobil 812700 812700 Alobilier & maşini de imprim, 235222 235222 Cheltueli oe Administraţie. 266681 276295 Diverse conturi. 48462051 42474021 149670012 141425030 I * a s i v Capital. 12000000 12000000 Fond de reservă. 288933 288933 Bilete de bancă în circulaţie, 85801180 84257220 Profit & Pierdere I semestru, 813193 813193 Dobân. şi Benefici div*. Ilsemes. 617761 653916 Diverse conturi. 50148945 43411768 149670012 141425030 magasin fondat in 1879 vîs-a-pis de I’etrnl Naţie I Bucureşti M-A.a-.A.sxiisr-u-L ni; COLONIALE SI DELICATESE D. G, «OCIAIU VIS-A-VIS DK T1IEATIUX NATIONAL 'o,£zL:tir; ** ? ** Inimt cum krmsioanic 'itoatu,, f,J ‘ ln cele mai AMSÎ!Tiedl»’i«rtriii“SdKil!SIî7to Ab*'“* d« *>'« de China Hntifebrlc Itiln din vi i ' fv«tu * Ii1en(‘,llct|n-Ritt««t* Chartrenz alb galbln Li v 'r ... ,P|ovl*»i,n*ei anii Coleric CuraNO de Olanda alb* voi-do Hl ' * SfMddiarlrea* Pruncia. Plpermint. verde!’ Stârijl'ţ ,a ▼>»«'u portul chiar de SS T'cî n'arp n v'""*0 ** ,olerese «•« >•* preparnţmne fe.u- j?‘a’f •, „ArLn.e ,niCl ";1 «Cliune asupra dudelor. 5® C.i ,,u „rovheA C0tt8ti|iaţin . -»■ creşterea si desvoltarea fetelor tmse de culori palide, reclir-m.i şi regulcaijA luna sau reeulele 'a ÎMtoeiWS P° 4 flba’ •' AA SăQgelui- cullre rr.!e stialucita ce el perde adesea iu timpul bulelor. Oeposit, 8, Strada Vivmu ft fn iote pharmciilt la /‘ari, ş, i„ StrA»,etate. I CHAMPAGNE ROMANĂ (reparată din cel mai bun vin de 0-dobeşti. precum şi vinuri naturale din Igăşani, OdoboştiCotnari, Dealu -Mare etc. etc. Superioare tuturor vt-nurilor streine. TETRACHE IOAN Mure uiRgrtsin de coloniale, comestibile şl delicatele Calea Victoriei, vis-it-vis dc palatul regal A sosit pentru sesonul de iarnA tot felul de conserve din e«l« i . i« «£'■' r:r ........... »,i, «vJLsîmIsî Dnurl si liquerttri din cele ntai alese n i a 1^ re mu mi te* fa b HieiI 332 ^ ,Hr“Van4 P‘ d* Po|,OV; l«t* «■ -le TotfUU DL8s°tT« P7te ‘'T1'41 ,le Gonslantinopol. eu2ît,iâBuTrto2îf“,D W “fl4 ,,,, T*"“re ' " *a» r,n roşu şi „,b de Pr*turi f°arte moderate cari desfid ori-ce concurenţa. sîJtcî,ub;,v nZ”ehzz:: y sr2e£43fn prompt si onest. DEPOU GENERAL LA Magasinul de Delicatese ® ^ ^ * • Mocianu Bucureşti. P- S. Asortiment complect in Li-gueniri de Bordeaux şi Quirasouri de Glanda. . n SIROP DE RAIFORT I0DE de GKIMAULT et Cie Pharmacistl la Paris , DB DOUA DECI ANNII ACESTU UEDICAMBNTO DA RESULTATELB CELLE MAI HEUARCAB1LB IN MALAD1ILB COP1ILORU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEIULL'f DB FICATL DE MORUNI! Si U.U SIROPULUI ANTISCORBUTICU »»m!iU, e8l<> 1,uur*r,a1 'on>r» imirirai «i mOtnMIiuOM clindeloru ^ *ur»>elori tcolilorul ti PIN CAUZA DESFIINŢARE] DEFINITIVE A CUNOSCTTEITIRME DE 25 ANI ( A. GINSBERU CU MOBILE VA AVEA I.OC ARE DESFACERE GENERALA I'l UN SC Aţ) A AII NT NE MAI POMENIT $ nou Bucarest, rue Ştnbe> Vodă No. S) câte du passuge ronimtin. ,l0,,lm,r' d'"pr"s 1,'s|,lns S , I?" QM ,lp sS"!'frtt(> >' ;lltOr interese familiare, iu'«ni decis a ' "• G (‘esface toate roagaanele mele (Un capitalA. bine asortate cm ori oe g fol de mobile prccunt si .iltele de asemenea naturii, toate de fasoa* J nele cele mal noi şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public din J capitală şi provincie a mc onora cu vizitele d-lor si se vor eonviji-J cft tntr adevăr aceasta desfacere este eu un preţ ne mal pomenit q şi favorabilă tutulor. J Cu stimă, .V. (ilNWHIOWG ^ ('•!«« Victoriei No. 28, | Li strada Minervi No. 9 sunt două ap,h ta.mente mobilate de inohirint chiar V acnni Pentl'u familie sau pentru | domni deputaţi 9a in capitala. •ari «e află eu fami- 'wr* N. Altultscu, sala Thcatrului Jftmcl O