\ SPARŢI 8 FEBRUARIE 1883 ^n»iiii»traţiH< Cttlea Vietoviei HI»-. 3*-£. ANUL AL VIII.—No. 29 ABONAMENTELE toatfc J»ra, pe an . . 40 lei , pe 6 Inul. . . 22 lei , pe 3 luni. . . 12 'ei etreinitate pe an . 60 lei entele ee priimeic la Adtniniitr»ll«. !l 1 i Cspitalft 10 bani nnrn&rn Districte 15 ban' numfcrn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢn Lima 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclama pag III . . 1 50 . , II .... 2 50 anunţurile ji inaerţiile ie primele Bucureşti, la Administraţia ziarului U 7lent, la jiurourile de anunţuri Heinrit Scbalelt, ffollzeile 12;—A. Oppelik. Stubeb-«tein 2:—Paris, C. Adam, rue Cllmene 4 • I.nrett. rue S-tei Anni SI. '■ nxorlle nefrancate nu se primei SHiinwcrl»«le nelmprlmate se ard IBucuresti, 7 Februarie 1883 Banchetul din seara do 2'J Ianuarie “'Ut ţcut, ţinut in saloanele Binelui Pw-j^AjP( va rămânea, după cum s'a zis drept cuvânt, memorabil in isto- PSKfl 1 ua i politic* a Var ei. ht nu numai a "nj Lîvit de ciment unirei oonaervatori-... lf şi liberalilor indepedenţi atât din si cât si din Bucureşti, unire care ft face să dispară ca o nălucă ce-“ţ liajji, lirismul P-lui Ioan Brătianu, dar a ,)St cel mai meritat şi mai elocuent ti, w'fipuns ce se putea da acelei mise-Âljjl calomnii, inventată de guver-^■Imentali. că oposiţiunea ar fi urmând separaţiunea celor doue teri 'cori. JpTerâinul de luptă era indicat de «ora lucrurilor chiar, si nici o di-jrgenţă de opiniuni politice nu se itia ivi in privinţa alegerii lui: era Sa, in adevăr, de salvgardarea cela mai mari şi mai frumoase prin-gîi ale vieţei noastre publice, câlca-;n picioare de nişte facţioşi a că-r unică ţintă este manţinerea la tare cu ori co preţ şi prin ori ce ij'oace, fie ori-căt de imorale. Era rba de respectarea Constituţiunei, îeuinţată de o revizuire inoportună i periculoasă, cerută numai de un .iizur om; de libertatea alegerilor, Biocorită in mod nedemn; era vor-de combaterea absolutismului mi-litrului-preşedinte, devenit, ia um-principielor liberale, un fel de • vizir fără respundere si fără con-fcl; era vorba in fine de a goni din hnă pcjhoţi aceşti patrioţi de con-libandă pentru cari patriotismul este meserie atăt de lucrativă şi vor-|e deşearte cel mai minunat si mai Cur mijloc de a se căpfitui. Yeeasta şi explică succesul desă ferşit al acestui banchet, la care işi Ase intClnire tot ce ţara posede mai ies ca inteligenţe, ca vază politică ă merit, ca probitate de caracter, & patriotism, ca adevăraţi şi sinceri U iWali. 1 Efectul acestei intruniri frăţeşti n a ţltărziat a se produce: Guvernul, dune atăta larmă făcută in tară, dupe *tâta neastâmpăr zadarnic, speriat de .^mposanta manifestaţie a opiniunei jublice, ’şi-a perdut cumpătul şi, in iltima oră, a ordonat maiori lăţi lor tale servile să voteze amânarea re vi mirei. In faţa isolărei desăvârşite in car t află astăzi d. prim-ministru, cua iţea păcate ale trecutului grămădi ? pe capul său, cu ruşinea de a ni » fi refuzat votul deliberativ in ces iunea Dunărei, cu şoptele ce circu ulă că vom fi executaţi milităreşte, ăcă nu ne vom pleca capul cu u-nilinţă inaintea decisiunilor areopa-;ului european, ne Întrebăm ce forţă norală i-a mai rămas in conducc-ea destinelor ţCrci ? Po ce sc mai ntemeiază d. Brătianu spre a staiu-ă la guvern '? Când punem această întrebare, a-em conştiinţa gravităţei externe a Jituaţiunei noastre exterioare, situa-VJ^iiune care reclamă un guvern taro, 1 f IM -# l£ Şl t i .!« « r-kâ hotarit, capabil, avănd la spatele lui naţiunea intreagă. In faţa acestei gravităţi şi a acestor pericole ce nc ameninţă socotim că nu mai poate exista spirit uminat in ţară care să nu recunoască că şederea mai mult timp la guvern d-lui Brătianu devine o nenorocire naţională. Cine a urmărit cu oare care a-enţiune cestiunea Dunărei in ultimele ei fase, a trebuit să se convingă de acest dureros adevăr, pe care l’am relevat zilele trecute chiar in ziarul nostru : că $cful cabinetului actual şi diferiţii săi miniştri de externe n’au avut nici-odată o normă bine definită, n an ştiut nici-odată nici ce fac nici ce trebue să facă spre duce la liman bun barca Statului. Destăinuirile d-lui M liail Kogălniceanu şi ale reposatului Gallimaki Catargi, sunt uimitoare in această privinţă. Oată ce scria cel d’ăntăiu din Paris, intr’un raport cu data 10 August 1880, adresat ministrului nos-ru al afacerilor străine : „Este de datoria postului ce’l o-eup de a arăta guvernului ţărei me-e clor şi explicit că ceea ce face grea posiţiunea representanţilor României in străinătate, — şi cred că unii din colegii mei au şi spus o i-naintea mea, — este idea eronată, insă in general stabilită, că guvernul român a>'e deja angajamente luate : că, de multe ori, noi ne facem că susţinem o costiune. când acea ces-tiune este de mult rezolvată şi in sens opus resoluţiunn ce afectăm a sprijini. Ni se mai impută, negreşit pe nedrept, că altfel vorbim şi lucrăm pe lăngă unele puteri străine şi altfel pe lăngă altele. De aceea, ni se reclamă inperios, că, daca voim serios să fim ascultaţi şi ajutaţi, $ă fim sinceri, să spunem franc ce voim şi, înainte de a cere sprijinul altora să ne sprijinim noi mai ăn’ăi intere-sele şi d gurile. “ Eată dar ce cugetă diplomaţia străină de guvernul d-lui Bratianu şi de miniştrii săi! Dispreţul nu poate merge mai departe. Putease-va insă găsi eine-va oare să sustie că acest dispreţ n ar fi meritat şi că bănuielile oamenilor de Stat străini ar fi curate calomnii ' Nu o credem, pentru că este cunos' cută de toată lumea făţărnicia celor de la putere, făţărnicie care se traduce in intru prin coruperea sim ţului public şi prin falsificarea insti tuţiunilor in numele libertăţi'!,' iar in afară prin umilinţe sângeroase şi prin eşecuri diplomatice colosale in nu mele apăratei drepturilor României Machiavelismul sau, mai bine zis, şi rctenia lor politică a avut do resul tat tot-d’a-una ca oi să scape tcateri din incurcătură, iar tara să plătească greşialelc şi pagubele comise dedăn s>ii cu punga, cu viaţa, cu ono,. rea ci. Daca demnitatea personală nu o minciună, este timpul, pare-m-se ca d. Brătianu să plece de la guve*-cu păcatele sale, spre a lăsa locu altora mai puţin compromişi consecinţi şi mai serioşi in liotări-rile lor. mai ŞTIRI TELEGRAFICE Paris. 16 fovruarei. — Sanatu a pus la ordinea zilei de mâine, Sâmbăta, discuţia proectului trensaeţional contra pretendenţilor, votat de către Cameră. Rezultatul diseuţiunei dinaintea înaltei Camere, care se credea ieri că are să fie favorabili la primirea proectului, a devenit azi indoioasă. Londra, 16 fevruarie. — Noua carte albastră asupra afacerilor Egiptuli. împărţită parlamentului, conţine o depeşă a lordului Dufferiu. cu data de 6 noemvrie, decala-rănd că opiniunea publică in Egipt şi ca-racteru copilăresc al egiplendor se opun la reconstruirea camerei notabililor şi irapie dieă menţinerea in acea tară a vieţei constituţionale, care nu ştie să o eirrile chiar unele popoare organizate mai superior. Yiena. 16 fevru rie. •— Camera deputaţilor. Corniţele Tanffe, preşedinte al consiliului, răspunzând unei interpelări in privinţa oprirei vânzârei pe caile publice a două ziare Tagblatt şi Vorstadt Zeitung, a probat că acesta era drptul guvernului, după legea cate administrează presa in Aus tria, de a lua această mesurft, care a fost motivata prin atitudinea acelor două ziare care de mult publică eomunicaţuni de fapte publice sau private aMţînd pasiunile mul-ţimei: au publicat asemenea inserţiuni şi relaţiuni d'un caracter putând avea o influenţă vătămătoare asupra sentimentelor morale ale popu'aţiunei. E datoria guvernului d’a proceda contra unei ast-fal de atitudini a presei. Londra. 17 fevruarie. — Msriny Post anUDtâ că conferinţa Dunărei a decis in ul-tima’i şedinţa da prelungi pentru un period de ODt ani ani puterile eomisiunei europene de la Galaţi. După acelaşi ziar Rusia ar fi cerut acelaşi spaţiu de timp, spre a executa lucrările necesare peDtru punerea in stare de navi-gabilitate a braţului Chilia. Berlin. 17 fevruarie. — Reichstagul a votat intr’o şedinţă ds noapte legea financiară echilibrând bugetul pe 1883 in venit şi in che'tueli la ţifra de 590.556,643 mărci: a adoptat apoi propunerea făcută de către cancelaru d’a se amăua până la 3 a-nrilie. D. Scholy, ministru al finaneelor, a ci tit ordinul imperial amânand Reichstagul la această dată. Oonstantinopole. 17 fevruarie. Am basadorii Marilor Puteri sunt. convocaţi de către Poartă pentru 8 fevruarie, cu scopu d'a se inţelege pentru alegerea succesorelui lui Rustone-paşa in post de guvernor al Li banului, conform cu piotocolu din 9 Iunie 1861, care a urmat semănătura convenţiu nei internaţionale zisă Bcgulanienhd Libanului. Puterile lui R.iistoue-paşa expiră la 23 Aprilie. Londra. 17 februarie, — Şedinţa Csn-feriDţei pentru Dunăre, ce trebuea să se ir truneascâ azi, a iost amânată pe Marţi Paris 17 februarie. — Senatu a respins cu 142 votui i contra 137. proectul transacţional votat de către Cameră privitor la pretendenţi. Acest resulUt a produs mare sensaţiune. Ziazul „Le Temps“ zice : Rusia determinând pe Serbia a părăsi pe România şi a adera la coraisiunea mixta, Austria recunoaşte acest serviciu spijinind propunerea Rusă privitoare la Gura Kilia. Această propunere ridica objecţinni, dar Rusia va con- simţi a modifica forma; ast-fel că acordul e probabil. Petersburg. 17 februarie. — „Le Journal de St Petersbourg, din 17, regreta că România nu ’şi-a dat socoteală de motivele cari obligau pe marele puteri a refuza votu deliberativ in lucrările conferinţei statelor cari n au semnat tratatele din Paris şi Rerlin; România s’a expus ast fel la un greu refuz pentru densa. Ziarul urmează : Par nu avem mai mult intenţia d’a tăgădui drepturile şi interesele acestui Stat riveran şi independent, după cum n’am tăgăduit drep(urile şi interesele Serbiei şi Bulgariei. Suntem convinşi că conferinţa ’şi va indeplini sarcina ţinând pe deplin socoteala de trebuinţele existente, fără a viola nici un interes, nici un drept demn d’a fi luat iu consideraţie. Sperăm dar oft se va ţine socoteală cât se poate de drepturile şi de interosele României.“ Munich 17 februarie.—Corpul lui Riehard Wagner, mort Ia Veneţia la 1 fevruarie, a sosit azi după amiazi; un adjutant al regelui şi numeroase deputatiuui aştepta la gară convoiul mortnal, care va fi transportat spre seară la Bayruth. Pesta. 17 fevruarie. — „Camera deputaţilor. “ D. Ugron depune o interpelare in-trebănd pentru ce fortăreţele de Rusciuc, Vidin şi Silistra, care impedicâ libertatea navigări pe Dunăre nu sunt incă dărâmate. Politica şovăitoare a Consorţiului Rosetti Brătianu in relaţiunile noastre exterioare, ne dă şi in cestiunea Dunării un funest resultat. Este cunoscut modul cum guvernul a^pro-cedat şi in această eestiune. — Nea-vănd de normă o politică naţională, demnă, — francă leala ; — lucrând tot de-una in mod ocult fără a se inspira de voinţa naţiunii; — ţinând in ignoranţă de ceea ce făcea pe chiar partisanii săi cei mai însemnaţi, in căt ănsuşi D. Kiţu, cănd era Vice Preşedinte al Camerei s’a indignat de aceste procedimente oculte ale guvernului şi a făcut acel esclandru de a convoca pe deputaţii roşii şi a trage la bara lui pe D. Brătianu, ce-răndu-i eşplicaţiuni in cestiunea Dunării, cu aceste procederi a compromis această eestiune intr’un inod asffel in căt enşuşi D. Dumitru Brătianu, cănd a venit in minister, a declarat că cestiunea este compromisă. — Astăzi consecinţele acestei politici şovăitoare, se resimte de naţiune, căci majoritatea puterilor in Conferenţa de la Londra au respins cererea guvernului de-a lua şi România parte la conferenţa asupra acestei oestiuni. — Se crede că pentru noi ar fi fost Franţa, Engli-tera şi Italia, iar Austria, Prusia, Rusia şi Turcia contra noaştră. Guvernul d-lui Brătianu crede că a făcut destul in astă eestiune, dănd ordin ropre8entantul României, a se retrage; Nu mai remăne, de căt să fi primit umilitorul rol da a face din delegatul Român un jelbar sau un părăt inaintea Conferenţei. in care sieja ca judecător ropresentantul Austro-Ungariei, pentru a termina cum a început aceasta nenorocită eestiune. Credem că or căt de indulgentă va fi oposiţiunea in privinţa guver- nului, or căt ar voi să-l susţie acum In resistenţă, totuşi oa nu va putea isbuti să-i de acea forţă, pe care nu ar fi pierdut-o, dacă de la inceput nu ar fi compromis cestiunea prin sistemul seu de a nu avea o politică naţională şi demnă,—ci o politică şovăitoare şi condescendentă cănd pentru una din puteri, cănd pentru alta. Ceva mai mult ; Ministrul afacerilor streine din anul 1881 sub preşedinţia d-lui I. Brătianu, prin depeşi oficiale, cari au fost denunţate in Cameră de oposiţiune, chiar de atunci, a primit cele două mai însemnate cereri ale Austriei, adică Co-misiunea mixtă in care intră această putere si chiar Preşedenţia ei, fâcănd numai câteva reserve fără importanţă reală, precum dreptul de apel la Co-misiunea europeană.—Nu puţin, din nenorocirea noastră, au atârnat aceste fapte iu cumpăna Conferinţei de la Londra, cănd ne-a refuzat intrarea in mijlocul său. A absolvi pe guvern de greşalele comise poate fi considerat ca un act de generositate,—dificil insă putem admite că va putea contribui câtuşi de puţin a ne face să recâştigăm ceea ce politica sa şovăitoare ne-a pus in risic de a pierde ! Cea ce ănsă in viitor putem risca făcănd educaţiunea guvernelor noastre in sensul ce s’a făcut de la res-boiul ruso-turc pană astăzi, — absol-văndu-1 la or ce pierdere a unei porţiuni din drepturile suverane ale ţării, este a ne expune la nişte pierderi neprevăzute şi incalculabile ! Contele Cavour, care cu politica ce a urmat, a mărit Piemonţul cu dobândirea Lombardiei. a ducatului de Toscana şi a Italiei întregi, afară de Roma, pentru că a fost nevoit a sub-scri tractatul prin care se ceda Fraudei o mică părticică din Piemont, s’a retras de la guvern. — R. Bră-tianu dă Basarabia şi stă la guvern.—Altoeşte ţara cu sănge ovreese şi stă Ia guvern pierde cestia Ara i-Tabiei şi stă la guvern - Face a se rescumpăra după ordinele streinilor drumurile de fer, şi stă la guvern. —Umileşte prin imprudenţă pe M 8 Begele inaintea Austro-Ungariei prin retractarea cuvintelor din mesajul Tronului, şi crede a fi corect. — şi acum in fine pierde Dunărea şi reclamă lauri nu nnmai de la partisanii săi, cl şi de la oposiţiune! Senatul nu a fost aşa do generos cu guvernul, precum se pretinde că ar.fi fost Camera;—şi aci, este timpul de-a rectifica dările de seamă cu rea credinţă ale Bomănuluişi aUor ziare roşii. — Singura aprobare cea obţinut guvernul, este a d-lui N. I-onescu, care a avut grijă do a declara cu lealitate că se desparte de opoziţie.— întreaga opoziţie ănsă, conservatoare şi liberală independentă abţinăn-du-se la propunerea de a se suspenda revizuirea, s’a unit eu resorvele făcute in ajun de d. Al. Lahovari. In şedinţa de luni d. Mitiţă Ştur- timpul 1/ / za, după co.-a făcut in Senat aceiaşi comunicare CjG,făcuse in Cameră, ce-rend şi senatorilor să se manifeste pentru conduita guvernului in. cestiunea Dunării, aceleaşi simţimente ce a manifestat Camera deputaţilor. Senatul a. păstrat o tăcere adăncă, care putem zice că a fost o leeţiune pentru cei ce ştiu şi voesc să înţeleagă ! Dar in asemenea cazuri d. Jirătianu nu inţelege nici odată. Alegerile comunale Ia Brăila Discursul d-lui N. Blaremberg (Urmare). Sunt insa prea drept pentru_ca in cri-ticile ce vreau sa vă spun sa nu fac şi pdrtea deprinderilor rele din trecut şi partea ce se cuvine ensăşi leprei celei nuoi, pe care eu unul am combâtut'o ineâ de când ea ni s'a propus; căci prevedeam aceste triate resultate. In privinţa legei voiu fi loarte scurt. \'oiu spune numai un cuvent, dar un cuvent care zice totul, şi e bine ca acest c-uvent să fie pronunţat astâzi când suntem pOate in ajunul unei reforme electorale, in domenul politic. Când acea reforma este, ca să zic aşa,y ia ordinea zilei. A uiu spune ca triste şi repetate esperienţe ne-au dovedit ea in oraşe, zic in oraşe — căci in sate moravurile sunt mai blânde — colegiele prea numeroase mai inainte ca instrucţiunea sa dea celor mai numeroşi conştiinţa drepturilor dar şi a datoriilor cetăţeneşti ; iară preeauţiuni, mai ales a ţinui .biurou permanent, desemnat prin chiar lege, in condiţiumie in caii i-arn propus atunci când se discuta legea interpretativă, şi care singur poate preveni anarchia in sânul sfiu, nu consacră de cât .suveranitatea brutaiâ a pumnului când nu înregistrează pur şi simplu voinţa puterei esecu-tivă- Avem .acum sa luptam nu cu incre-derea, nu cu meniul, na cu convincţiunile, ci cu o aristocraţie de un nou fel, cu a-ristocraţiu bicepsului, cu ierarhia muşchilor. Este domnia celor mai indrăsneţt, celor mai laţi in spete pe cari aţi proclamat'o. aristocraţia muşchilor. I). Ion lonescu. Nu am auzit până as-U-zi acest cuviut. . £). N. Blaremberg. h aţi auzit ? Me mir ! Căci sunteţi un inveţat. Cu toate acestea aceasta e ensăşi istoria aristocraţiei in jume. Şi in adevăr, D. Guizot ne spune ca este o legătura intimă intre progresele limba-giului şi acelea ale socielaţei. Cuvmtul aristocraţie insemna antei imperiul ceior tari. Aris era la inceput cel mâi tare fisicesee in urmă fu cel mai considerabil, cel mai avut, şi in sfârşit cel mai bun, cel mai in-demănatic cel mai virtuos. Aceasta este ănsaşi istoria inţeieselor succesive ale curentului iu limba de la care e Împrumutat. Aceleaşi cuvinte cari mai inainte desemna puterea, supei ioritetea puterei, sfârşiră prin a desemna -uperioriiatea intelectuală şi morala, virtutea. Aşa dar, se speram câ cu ‘ progresele timpuiui, cu luminile veacului al XIX in care trăim, pumnul ’şi-a perdut drepturile şi că inteligenţa şi moralitatea ’şi-a câştigat pe ale sale. Se. vede treaba insa, 1 judecând dupâ alegerile din Brăila, dar maialesdupă impunitatea ce li se asigura, că in România nu e ineă> ast-tei. D-lor, mai inainte de a articula laptele, pernmeţi’mr să ating şi cate-va cestiuni de drept, pentru că numai după ce aceste ce>-tiuăii vor ii elucidate, numai atuuci veţi pulea aprecia mai bine gravitatea unora din infracţiuni -la .ege şi um abusurile ee s’a comis eu ocâsiuuea acestor a.egeri. D-.or, lata ce zice art. 20 um legea in-tel'pr tauva ; (cllescej „ î oţi agenţii udm misir ativi, precum prei.-cţn şi toţi impiegaţii prefecturilor, sub-prefecţii şi ioţi impiegaţii subprefecturilor. şefii de poliţia şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de insti ucviune, avănd dreptul de a vota, conform art. 17, nu vor vota de căt a duoa zi, de la orele 2 panii, la 4 şi nu vor românea in sala de alegere, de cat pe timp ui necesar spire a'şi da votul lor. Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea Sta nici in sala de alegeri, nici împregiurul localelor de alegi“. Aşa dar, dupâ acest articol, ensăşi abor-durile colegiului sunt interziso acestor funcţionari „pană a adoua zi,“ şi chiar atunci numai cu mari stricţiuni şi preeauţinni. Ei bine cum ’şi-ar mai găsi aplicaţiunc a-ceastâ prohibiţiune espresâ, cu taptul nu numai a presenţei in colegi, dar chiar in sânul biuroului provisoriu sau definitiv, a unor funcţionari de această categorie ? Cine voesce scopul, trebue sa voiascâ şi mijloacele. Cine interzice cui-va sa intre şi sa stea in ziua d'ântei in localul colegiului in sala de vot, ’i interzice cu atat mai mult -ă se impună la biurou ceea-ce tocmai presupune sau consacra in fapt presenţa sa in permanenţa Şi in van se invoaca art. 13 al legei interpretative care zice : In momentul deschiderei colegiului, primarul va trage la sorţi, dintre alegătorii presenţi, trei persoane cu sciinţa de carte cari vor forma biuroul provisoriu dintre cari cel mai iu versta va fi preşedinte, iar cei-alţi duoi secretari." Câci aceasta este a resolva cestiunea prin ceştiune. Cuvintele „dintre alegatorii presenţi" nu tranşez de loc castiu nea: câci adovărata cectiune este tocmai acea de a se sci cine este in drept de a fi present din chiar ziua antei, şi art. 20 ne spune curat câ o categorie intreaga de funcţionari nu este in acest cas, Ei, dar, n’ar trebui nici măcar să asiste la deschiderea coiegiurilor şi in ori-ce cas, chiar când in fapt ar fi preseuţi, ei din punctul de vedere legal, sunt presupuşi absenţi şi, ca atare, nu pot face parte din biuroul provisoriu. Inutil a mai vorbi de biuroul delinitiv de unde sunt escluşl in termeni formali prin art. 14 interpretativ. Aceasta este iDterpretaţiunea cea sănă-toasâ a acestui articol; şi mai ales această interpretatiune nu poate face induoiala, pentru ori-ce spirit neprevenit, pentru oricine voesce a’şi aminti cari au fost anume căuşele cari au motivat această lege interpretativa. Este tocmai spre a se reagisa in in contra abusurilor administraţiunei, şi a violenţelor bătăuşilor, in alegeri. Ei bine, dacă s’a găsit câ presenţa acestor funcţionari in sinul colegiului consti-tue un pericol, chiar atunci când biuroul definitiv este deja constituit, apoi cum acea presenţa n’ar fi de zece mii de ori mai primejdioase atunci când colegiul e incâ in formaţiune, când nici o autoritate legitimă nu e incâ constituita spre a menţine ordinea şi a face să se respecte libertatea, adică tocmai in acel interval, ca să zic aşa, transitoriu şi de interegn, unde totul este lăsat la voia intamplârei şi unde o minoritate indrâzneaţâ ajutată de autoritatea eo-comunnlâ, poate usurpa biuroul şi executând arbitrar poliţia sâlei, sa pnnâ in goana, cum s’a iDtamplat la Brăila, tocmai majoritatea colegiului, tocmai pe adevăraţii alegători ? Dar, ni se zice, articolul 14 du esclude pe acei funcţionari de cât la biuroul definitiv ; deci tragem un argument a con-trario. In adevăr art. 14 se esprimâ ast fel : i „Fuucţionarii Statului, judeţului şi comu nei, de ori-ce categorie nu pot fl aleşi şi nu pot face parte din biuroul definitiv, precum mei primarul cu ajutoarele sale şi membri comitetului permanentDar deosebit de tot ce aie de slab acest lei de argument in genere, eu cred câ, in caşul nostru special, art. 14 constitue chiar un a fortiori in sensul opiniunei ce apârâm noi; căci, precum sciţi biuroul definitiv este, până la un punct oâre-care, espresiu-nea majoritâţei colegiului. Din momentul unde un asemenea biurou s’a ales şl instalat, se poate, până la un -punct oare-care, zice ca ciueva are norma opiuiunei acelui coiegi, ţine, ca să zic aşa, pulsul majorită-ţei. Era dar mai natural ca legiuitorul sâ se increazâ cu totul unui asemenea biurou şi sâ’i lase lui grija de a Ieri pe alegători ae presiuni şi de violinţi. Hei ! cu toate acestea legiuitorul n’a lâcut'o, nici chiar atunci şi a avu’ dreptate să nu o taca. El s’a iugrijit ca, chiar dupe acea ta, alegatorul să lie, de pliu drept, .a adăpostul unor presiuni eventuale. Şi D-voastre voiţi a susţine câ legiuitorul a lăsat pe alegător cu totul desaimat tocmai in momentul unde e mai espus, in momentul unde sorţii au să decidă de buna credinţa şi de liniştea ce are să preside la operaţiune, unde insu şi poliţia sâlei e lasatâ la voia intâmpla-rei? Daca un biurou ar trebui sâ fie privit cu neineredere este mai ales cel provisoriu, unde intâmplarea, oarba implarea, hotărăşte despre tot. Şi sa nu se uite ca usurpaţiuuea biuroului aduce mai tot-d’a-u-na dupe sine şi usurpaţiunea mandatului de deputat sau consilier comunal. Dar aceasta nu este tot ce avem sa imputăm acestor alegeri. Pe lănga presenţa funcţionarilor in sânul colegiului, iu tot timpul operaţiunei, pe lângă intrâducerea lor in biuroul provisoriu şi definitiv, ^ pe lângă lipsa cărţilor electorale, in violaţiu-nea formala a art. 47 care zice. „Nici un alegător nu va fi admis să voteze fără a presenţa carta sa de alegător.“ — Ceia ce tocmai dovedeşte ca adevăraţii alegători au fost impedicaţi in eserciţiul dreptului lor şi câ s'au abţinut ; câ alegătorii fictivi le-au luat locul, — mai atacam această alegere şi ca pătata de violenţa. Ştiţi cu toţii şi aţi auzit, nu o-datâ, modul deplorabil cu care comuna Brăila este administrata. Toţi aţi auzit sacrificiile ce s’au impus acel Hi nenorocit oraş, numai şi numai spre a repara nişte greşeli grosolane, nişte greşeli neertate, făcute de pretinşii săi representanţi in sinul comunei. Prin urmare, susţin câ apriori, şi inainte chiar de a asculta desvelirea fapt lor, ce’mi propun a vă semnala, o reinoire a mandatului in aceleaşi mâini, are tot locul se vi se para tuturor stranie şi suspecta. Afara daca numai daca nu veţi face ofensa linia din principalele centruri de popuiaţiune ale ţârei, a-legetorilor celui mai mare port al Romanici, de a crede câ ei nu au conştiinţă, nici a drepturilor, nici a datoriilor, nici a intereselor lor şi câ de buna lor voe ei merg sâ se sacrifice şi să se piardă. Este măcar de admis câ un primare care cu gestiunea sa a adus deja atatea rele, atâtea pierderi de milioane oraşului ce are pre-tenţiunea a representa şi personifica, sâ fie tocmai omul cel mai simpatic, cel mai popular in acea localitate şi ca in jiurul său sa se îmbulzească şi grupeze majoritatea ? Dar oamenii aceia ar trebui sâ fie sau orbi sau nebuni ! Voiţi o presumpţiune mai mult câ lucrul nu e ast-fel, câ consiliul cel vechiu, cu primarul in cap, perduse şi daca ’l avusexe, vre-odatâ ceea-ce eu contest, tărămul in Brăila ? Voiţi o dovadă chiar materiala, pipăită, despre aceasta? Vă voi da-o. Şi este până la un punct oare-care imprumutatâ unei mărturisiri scap te interesaţilor chiar. D-lor, ştiţi câ cu ocasiunea tuturor alegerilor, fie generale, fie locale, in fine in toate luptele politice când cine-va mai ales este silit, sâ facă apel la numărul cel mare al cetăţenilor ştiţi prea bine, că nu este centru in ţară, căt de neinsemn t unde asemenea lupte sâ nu fie precedate de in-truniri pregătitoare, intruniri cari se impun ca o necesitate, mai ales când e vorba de a’şi asigura succesul in colegiul III, unde alegătorii sunt prea numeroşi, pentru ca sâ se poată face o altă diseuţiune, o altă pro pagandâ de căt discuţiunea, de cât propagande in public şi la lumina zilei. Aceste intruniri se ţin in locuri publice cu uşile deschise, şi cetăţenii vin sâ discute contradictoriu programele şi candidaturile. Şi nu numai aceia cari sunt din majoritato, infruntez asemenea intruniri, şi sunt cei d’ântăiu cari le provoc, dar chiar aceia cari, ştiu bine că aparţin unei minorităţi, acei cari ştiu bine ca n’au la activul lor succese anterioare, chiar ei adesea nu se cred cu totul scutiţi de a intra in a-renâ, de a comunica cu publicul si cu o-piniunea şi de a espune şi convicţiunea lor când au una. Ei bine 1 ce veţi zice când ve vom dovedi ca acest pretins ales, acest pretins idol al Brăilei, de astă dată nu nu-numai ca nu s’a riscat intr'o asemenea întrunire, dar incă a avut şi grija să scuse mai din nainte această prudenţă, această torţată abţinere ? Iată in adevăr ce citim intr un jurnal intitulat Echilibrul, jurnal care patronează pe acest domn, şi care este organul său oficios, organul d-lui primar Cămpiniu. -D. R. Cămpiniu. Nu este adevărat. B. IV. Blaremberg. Un om bine crescut ar_fi zis cel mult ,„nu est6 esact." Voi-dovedi indatâ câ ce am iuamtat este ade-văiat. Iaia ce citim in această privinţă in zisul ziar : „Campionii partidului actualmente diligente, conductorii partidului liberal naţional din localitate şi representanţii romănismu-lui, işi cred causa aşa de slantă şi trium-iul aşa de sigur şj legitim in căt n’au provocat nici o întrunire de alegători. Faptele trecutului mr pledează mai mult ca trasele cele mai sforăitoare in avantajul lor...- Şi mai la vale, vorbind de o intruniie privată la cetăţeanul Răducanu Daniilescu, adaogă : „La această intruniie au fost invitaţi cu stăruinţă membrii însemnaţi şidirigenţi ai libertăţilor noastre din localitatf." citat textual. După cum vedeţi, in pârerea d-lor, nu esistă alta libertate in localitate, de cât cea cu privilegiul de la guvern, cea dirigeată de d. primar Gam-piniu. Sunt dator sâ declar câ d. Mârgâ-ritescu n'a fost pentru nimic in toate acestea, şi ’mi voiu permite chiar a face apel la conştiinţa d-sale ca să spună dacă aceste alegeri au fost libere. Pentru prima oară vedem pe aceşti domni aşa de liniştiţi, ci sâ nu zic resemnaţi, in cat despreţuesc propaganda şi discuţiunea publică, ba incâ, intreprinzănd apărarea acelei teorii hasardate ca poate esista o eau-sâ, şi anume causa d-lor caro sâ fie aşa de dreaptă, şi de sigură, aşa de sfântă, in căt mandatul să vină de sine, sâ vină sâ ’i caute sâ deştepte din somn şi aceasta când ştiau bine câ aveau adversari decişi şi câ acei adversari luptau şi luptau activ şi pe faţa. Judecaţi dacă aceasta abţinere din partea unor oameni cari au strigat pe toate tonurile adunări, diseuţiune publică, lumină, nu este un simptom caracteristic, daca această reservâ prudentă nu spune nimic? Cei alţi insă, cari credeau câ aveau şi ei o causâ dreaptă de apărat şi de făcut a triumfa, acei cari nu voiau sa lase, şi de aci inainte interesele comunei Brăila la voia intămplărei şi prada abusurilor, — şi in adevăr in realitate la aceste alegeri nu era atât vorba de un interes politic, cat de un interes economic, de interesul dea nu lăsa veniturile insemnate ale comunei, precum şi milioanele cari s’au votat de Corpurile legiuitoare, tot pe mâna unui primar şi unui consiliu a cărui incurie aţi avut singuri ocasiunea s’o constataţi. Ceva mai mult. Pe când d-lor, cari ereau chiar ţinuţi de a da seama comitenţilor lor de gestiunea lor trecută fugeau cu grije de intruniri şi discuţiuni publice, adversarii d-lor provocau intruniri numeroase, intruniri deschise tutulor, intruniri publice, şi am avut satisfactiunea de a vedea un fapt, fără precedent, am avut satisfacţiunea zic de a vedea eu ănsumi, in grădina Paradisului, cu porţile deschise mari, şi unde ori-cine se putea introduce, un număr de peste 600 de alegători, intrunire unde o singură voce discordantă nu s’a găsit nu s’a ridicat spre a contrazice oposiţiunea şi a apăra pe fostul primar. Dar şi aceasta poate la ochii d-voastrâ nu insemneazâ incâ nimic ? Sâ venim dar la fapte pozitive, la faptele concrete ce vă sunt denunţate de tot ce are. mai serios şi mai stimabil comuna Brăila, de toţi alegătorii cari ştiind să scrie şi sâ citească, au putut sa şi pună iscălitura in josul protestului ce voi avea onoare sâ vă citesc, şi care privesc operaţia alegerei ea ănsăşi. Daca d. ministru de interne s’ar decide a face măcar o anchetă, s’ar convinge şi d-sa, câ toate acele fapte sunt adevărate, şi câ alegerile comunale actuale nu pot fi validate fără o adevărată parţialitate. Mai mult fără violaţiunea flagranta a legei, fără a da o desminţire circularei ce se esaltă şi a arunca un desfid opiniunei. şi moralei. Şi ca să vă dau o dovadă câ nu impru-mut nimic fantesiei, câ nu vin cu aserţiuni personale şi hasardate, nu voiu lua asupra mea, de oare ce n’arn fost in senul colegiului, nu voi lua asupra mea nimica, ci vă voi citi numai aceea ce spun in protestul lor, alegătorii cari s’au adresat d-lu ministru, cari se adrexase d-lui procuror, şi chiar Regelui. Acest protest era sub-semnat de peste 130 alegători. Am li putut avea mult mai multe iscălituri, daca nu ne-am fi hotărât a nu admite pe acei cari iscălesc prin punere de degete; n’am vrut sâ dăm ocasiu-ne nimănui, sâ pună in indoialâ realitatea acelor iscălituri, ast-iel ne-am mărginit sâ cerem sub-scrierea numai de la acei cari, prin faptul chiar al puuerei semnăturei constatau şi existenţa şi identitatea lor. Iată protestul : Domnule ministru , Cu dorinţă pentru biDele comun şi in mănă cu circulara d-voastre No.... ce ne a-sigurâ libertatea alegerilor, ne am presen-tat la urnă pentru alegerea consiliului comunal, in zioa de 20 ianuarie curent. Cu o protundâ mâhnire am constatat câ „nici „legea, nici circulara d-voastrâ n’au putut „servi de scut inviolabil", pentru a ne o-sercita in libertate şi cu independenţă drop-turile noastre de cetăţeni. Bande organizate cari toată noaptea au fost ţinute de către funcţionari in cârciumi, in dimineaţa de 20. s'au presentat la ambele biurouri. In fruntea lor aveau pe agenţii poliţieneşti şi comunali, intrând in starea in care se gSseau in sala ale riU,r, ast-fel că au inceput a scoate pe alegătorii pacinici imbrănclndu'i intr _ mod foarte brutal după iudemnul agenţi * menţionaţi. Vezăndu-ne ameninţaţi ne risca vie Hrl şi animaţi de spiritul pâcei, o trebuit ii părăsim sala de alegeri, şi să ne retrag»* indignaţi până la suflet cu speranţa ca t voastră veţi lace a se respecta -legea ţ da o justă satisfacţiune asupriţilor. A susţine că alegerile sau făcut libeti] câ cctaţeauul a dat vot in conştiinţa, e a sfrunta adevărul. A spune câ toţi agenţii administrat.^ poliţieneşti, comunali şi fiscali, formaţi jj, banda, au făcut alegerile, este a spune ,|Ş devărul. D-voastra prin circulara ce aţi dat, zic câ doriţi, câ după 21 ianuarie să se aif, in toată ţara, câ au fost „alegeri-libera i Ei bine, aceasta a d-voastrâ sincera i rinţâ, primarul Brăilei, ajutat de toţi fmh ţionarii, acompaniaţi de bătăuşi, au J ttrpretat-o in sens invers. A descrie tot ce s'a petrecut in alegeis|i este nu numai imposibil, din cauza câ <■ s uta a se seri volume, dar şi indtgnaţiuniA cetăţenitor oneşti despre cele petrecute, e. i la culme, ast-fel in cât nu se ştie cu ca a fapte sâ inceapâ mai ânteiu. Cu toate acestea, d-le ministru, ne pejj rnitem respectuos a ve supune cate-va di acele fapte : Biuroul provizoriu al secţiunei I-iu a fi prezidat de d. Nicolae Teodorovitz, „c-misar comunal", care a avut la spatele sr pe „d. primar Cămpiniu", Ioan Triandaibt „casier comunal", Teodor Dobrescu, „agek, tele regiei tutunurilor" şi ajutor al legi'ja! nei gardei, iar in faţă pe d. Grigorie Gi.» ni „inspector administrativ", pe Petracltr Mihailescu şi Pândele Stegârescu comisa;*! poliţienesc", Lazâr Ştefanescu „Comisar &1-munai", nu fâceau de cât a asculta de ol dinul acestora, ast-fel câ in loc ca liberi tea alegerilor sâ fie garantată, din cont: inlesneau sugrumarea voinţei alegetorilo permiţând ca in camera de scris bilete sâ intre câte 4—5 alegători de odată, i v te» sâ poată fi biletele controlate de d. primi ensuşi, cel ce neintrerupt se gasea in aci odae. „împrejurul mesei se formase o ga. „dă de toţi funcţionarii; ori-ce alegător tr „buia a trece mai antfiiu priD această gi „da ca sâ poată merge sâ voteze. Pentru cine dar vota, pentru acela cai ’i dicta conştiinţa lui ? Nu, căci funcţionar nui? ’/ sileau ai seri primarul votul; acela car. nu se supunea, era scos pe brânci di', sală. In zadar am protestat la biurou, in za1 dar unul din secretari, d. Ioan Suditu, de putat, voia a face să se menţie ordinea ( sâ se respecte libertatea cetăţeanului, căc aceste proteste erau năbuşite de funcţionar w. şi banda organizată, care chiar a impimw lucrurile pană a pune mâna pe cetăţenia, pacinici cu violenţa sa ’i dea afara din sală jilţ D. seretar Suditu vâzend aceste ilegalităţii a fost silit a se retrage de la biurou, pro |j testând cu mai mulţi alegători. La secţii(■ II, biuroul provizoriu preşezut de d. I. Ber i ceanu, „directorul penitenciarului", aceiaş procedare, avănd in ajutorul său pe toţ/ l funcţionarii de toate ramurile, afară de ce.t-1 ai tribunalului, şi in fruntea lor pe d. Mm-lf droviceanu „controlorul prefecturei", pe IoanîQ Mihailescu, „secretarul primăriei" TeodonB Bârbulescu, „şef de biurou", A. Oiupercescu,tl „comisar iuterior," Alecu Vasilescu, „co- ! misar comunal" şi Dumitru lonescu „pre-r| „şedinţele comitetului permanent şi o mul-,ţime de sub-comisari imbracaţi civili; in. „curte se afla „adjutorul comandantului de „gardişti," Pândele Nuaescu, şi o „mulţime „de bătăuşi", parte in sala alegerilor, parte in curte şi parte la poarta, in stare de beţie. Acela care cuteza a protesta biuroului pentru procedarea de modul cum se luaul cu violenţa biletele din mâna alegătorilor, a fi scrise de ei, dau semnalul, la care b,U tăuşii l luau in ghionturi şi ’l asvărlea in curte; iu această stare au fost scos din sala alegerei d. advocat Teodor Făltinea-nu, asemenea şi d. advocat Constantin Geor-gescu care a scapat, graţie prudenţei sale, şi mai toţi alegătorii care erau contra acestei procedări, proba că scandalul a fost in asa grad, cad in furia imbruncel’lor au dărâmat şi soba. Mai târziu d. Stelan Iconomu, decanul corpului de advocaţi intrând in sala alegerei au inceput menţionaţii funcţionari a striga să iasă afară, cu toate protestele făcute de d. Iconomu către preşedinte biu-roului da fi lăsat in linişte aşi esersa vo- TIMPUL & aceasta preşedinte s'a făcut că Ol ast-fel a fost silit de a părăsi ţfiind de bătăuşi. fflltale secţiuni toioarea a Cost aşa de rit este imposibil a se descrie ; onarii n au părăsit un moment după ce şi-au dat votul. ys ahgitori nu s'au cerut. Jn pentru biurourile definitive a ţii ,a oi ele S seara şi chiar in acea l început votarea consilierilor, care a la ora unu după medul nupţei, 1 ast-xel de retragerea noastra, in liolinţelor întrebuinţate contra-ne ocal-e v'am tăcut cunoscut tele- I ' „urile definitive a Cost presidate: pri-j doctorul Apostoleanu, medic secun-J secundul de D. G. Berceanu, apro--«lilaviat al gardei; unul din propuşii pe Ijjnului primar este d. Teodor Do mgeut actualmente al regiei ca- ;a funcţionar ; din aceasta cred ca ■I, convinge că iuneţionarn cari depind a nu au putut fi indiferinţi de aceste ţite. «ţa acestora toţi cetăţenii indepen-Jiw neputându-se opune acestor violen-4fost siliţi de sau retras in corpore, •V lua parte la vot, ast-fel ca alegerile dupi placul şi ordinul acelora ■i„ u puterea in localitate. ‘knu toate aceste motive, cunoscând (nîi'.ul de cari sunteţi inspiraţi, speli uu veţi patrona asemenea ilegalităţi veţi fi d v. acela care veţi lăsa ne-:kii. asemenea procedări, cari in loc |>e partidului, din contra ’i face mare tjsperanţă că veţi ţine compt de a noas-iitâ reclamaţie, casând aceste alegeri, oend intr’ânsele arb.trariul şi violenţa, ilpnoare, d-le ministru, să bine-voiţi a -u ftîncredinţarea osebitei noastre stime rtfeideraţiuni ce vă păstrăm, »fi ir® Vasilescu, proprietar mare, impre-u au fost, că de când tace alegeri D alegeri mişeleşti ca aceasta na 1 ~a t'ţă lonescu, proprietar mare. i\Alexandrescu, mare proprietar şi fost x n. d t i, licenţiat in drept, fost magiz- doiu, mare comerciant, tu Voim |t« Balakan. Iorguleseu, mare proprietar. I unescu. fdierciulescu. tost director de prefec- ă Petcu, mare proprietar. ■ Lnchc Costând in eseu. ţi omu, decan şi fost preşedinte al trialul, şi alte 130 iscălituri." II . neam să vâ citest aceste semnaturi, ca tdi ţi delealitatea d-lui primar, care, fâ-apel la patimele cele mai rele, a mers la aţiţa la un adeverat resbel civil in-retaţeni, represintănd pe toţi adversarii iu numai ca streini, dar incâ şi ca ini-ai naţionalitâţei române. Şi să nu cre-câ esagertz. Ve voiu citi textual acel 3 manifest la care lac alusiune, unde ci» nu ştie ce iutrece din ridicul seu o- llfŢ." iţ-r, f 1t” ,■ ţsV# Alegerile comunale mâni! Numai o zi vfi desparte demo-e solemne, de momentele in lari, coi voastră Brăila, muma voastiă directă icredinţeazâ soarta iubirei voastre, pa-siuului vostru românesc. Numai o zi isparte de momentele când oraşul Brâ-proba dacă este „românesc." Numai uâ desparte de invâlmâşala in care i-:ii comunei voastre, cari pândesc de să pună mâna pe averea voastră, vor sâ’şi implanta „vitregul" lor pumnal lăntecile instituţiunilor voastre". jY. Blartmberg. Atât s’a obicinuit D. ir sâ nu se gândească şi si nu vadă tindeni de cât pântece, încât le vede :lo unde ele nu pot esista, in institu-fMare ilaritate)? umai o zi in fine ve desparte de moral, in care vecinicii inimici ai românia-vor să 'şi ridice capul de la intune-pre a Ve supune grumajul vostru, ro-in ţara voastrâ, sub greutatea strei lor câlcăiu. Numai o zi ve desparte aomentul in^care urmaşii lui Cubrat. tecul, voesc sâ ve subjuge, voesc să * să ve cumpere voturile voastre cu murdarii lor bani, comuna voastrâ. viaţa voastră. Voesc sâ vâ cumpere spre a vă umili, spre a ve despoia pe voi, românii, pe voi, nobili descendinţi ai marelui Tra* ian, pe voi, cari aţi primit aceste orde barbare ale iutunecimelor Asibi, pe voi cari aţi ocrotit şi aparat aceste orde bulgare in toţi timpii. „Nu ! Români brăileni, să nu permiteţi acestor inimici ai voştrii sâ sfi subjuge: sâ nu permiteţi sâ se suie in capul vostru ; sâ nu ve încredinţaţi viaţa şi averea voastrâ in mânele lor. Nu căci v6 vor sugruma. Nu, căci ve vor despoia. „Nu uitaţi laşitatea acestor descendenţi ai lui Cubrat. Nu perdeţi din vedere un moment linguşirile lor, până ve seduc şi aroganţa lor după ce devin stăpâni, Nu uitaţi, că chiar acei din acest neam, cari sunt atât de demni, in cât nu ’şi-au abjurat naţionalitatea lor, totuşi nenorocire ori-ginei lor selbatice, fatalitatea sângelui barbar ce curge in vinele lor, sunt cei mai laşi dintre toate naţionalităţile, cu atât mai râu acei din mijlocul vostru, cari, pentru a şi putea urmări mai bine străbuna lor menire de devastare, ’şi-au abjurat şi naţionalitatea lor, ’şi-au schimbat pârul mâ-rindu-’şi năravul. „Aduceţi-vă aminte, cu deosebire, voi cari sunteţi mai bătrâni ce ’jrol au jucat in mijlocul vostru toţi aceşti urmaşi ai lui Cubrat, cari asta zi sâ ridica in faţa voastrâ, acoperiţi eu o mască, care nu poate sâ fie aşa de groasă in cât sâ nu li sâ vază murdarul lor lor obraz. Aduceţi-vâ aminte ca tot-d'a-una a fost trădătorii voştrii, câ tot d’a-una au îndeplinit, in paguba şi pentru îngenuncherea voastră rolurile cele mai injosite de spioni ruseşti, de trădători ai ţârei, care ’i a nutrit şi imbogâ-ţit. Nu uitaţi câ de câte ori vedea, câ bate vântul de peste Prut se ridicau in mase şi loveau cu pumnalul in sânul a tot ce era românesc. Aduceţi-vâ aminte ca au vârsat sub ochii voştrii pe stradele Brăilei sângele chiar a fiilor voştrii, au ucis pe căpitanii din armata ţârei voastre. Aduceţi-vâ aminte de intrunirile lor secrete din casele aceluia pe care astâ-zi voesc să vi’l impună m capul comunei voastre, de conjuraţiunea lor din zioa unei sărbători a lor, ca sâ nu mai vorbească de cât bulgăreşte, sâ nu mai aibă nici o relaţiune cu tot ce este romanesc Mai mult mea, me inilor numai gândindu-mâ ; nu uitaţi murdâriele lor cu totul recente laşitatea acestui neam, atât timp prea aspru bătut de Dumnezeu, uiu timpul ultimului resbel Ruso-Romano-Turc. „Aceşti Bulgari din nefericire deveniţi cetăţeni români, fii ai oiaşului roman Brăila, ce făceau ei atunci ? „Pe când România despletita, îmbrăcata cu haina doliului, cu lacriinele pe obraz plângea pe fii sei, morţi pe compiele de peste Dunăre, îngropaţi io şanţurile Plev-nei, pentru eliberarea bulgarilor, pentru le ridica jugul ce 1 purtau, conaţionalii acelor cari trâesc in mijlocul nostru, cari sa nutresc la sinul României şi aretau barbara lor recunoştinţa; trâdau pe salvatoarea loi, tiâdau ţară, trâdau comuna Brăila ruşdor inveutâno calomniele cele mai sperjure. Pie-caee ve aduceţi aminte, cetăţeni, de groaza produsă in oraşul vostru in timpul resbeluiui, când parte din armata rusească, care era cai ti' ruitâ prin casele voastre fusese prevenita de aceşti mişei, câ intr’una din nopţi vor fi toţi asasinaţi de români, de garda civică Aduceţi-vâ aminte de patrulele ruseşti, cari cutreerau stradele acestui oraş in noaptea când aceşti ingraţi, fura ruşine, fără temere de pedeapsă cerească, le spusese câ vor 1 asasinaţi. u|o 6o[o bol o 10 fr 5olo 7o;o 5o[o t»v.|0 7o[o Impr AcR) Keutu Amoitialbilâ. . . . Kenu Români Rerpetuâ , Obligaţiuni de stat. . . . Oblig. Căilor t Rom. regale > Alonicipaie . . . > Casei Pensiunilor 300 1 Ssrisuri iunciare rurale. . . , Scrisuri Rurale. . Scrisuri fonciaru urbane . . ou prime Rac. (20 1 b.) liăncoi Naţionale Române 2501. > Sio: cred. mub. rom. 500 I. > , Rom. de construcţii 500.. » > ue Asig. Dacu-Roin 300 1. > > > > Naţionale 200 1. Dlrerse Anr contra argint. . . , , bilete de banque Fiorini valoare AnatriacS. . Mirci germane.............. Bancnote francese. . . . Câmp. I'end. 921,8 91- 98'/., ioz „ 843/t 24l- 901, 102U 8ÎS|X 1013,. 31 1270 205— 518-3'-5-232- 1 3u 1 «/, 2 1 1 ![■■ 1 23 923U 9)3, 90i|, 103 gn'/j 2-5103 — 6tU/. m iQg/t 321280 vilO-522— 400 — o,31~ 2 -2 -2.12 7, 1.25- 99'. 100'/, TIMPUL fU» MAGA8IN fondat 9 de i Ttttra] Nn Bucure Bl < >nor»to|domn ule Ne grăbim a ■ "■ ' orgii\ m ,îU 9* ■" v6 inştiinţa, cft ~ \jkf- %S\ Talie, din stofolo la „ CAVALE- V cele m*i moder- RUL DE MU- ■'l ne. confecţiona- DA“ celinaidis- ^ ~*fluI'^ nou^u Magosin de hai- ’ rt-ul _ Pardettwuri ne confecţionate ------.V băute novonute jTSi “:t.! 5WIMA CASA de CONFIENTAjnTERA tS^&SZ sit pentru Se*o- /Âr(- dicţiune dv nu] corent. un TMgRw \~Cr: 'JWJ Pantaloni fan- bogatu Aeorti- V_ lMftrHSehl110 Taică Natural» Romuri adevfe-Rlmm a|J ^e"\nan*H Arac de Mandarin. Pnnch In Cogiur Kbum şl |Q Klrsch. Şliboviţa de Banat. VINURI NTREINK $1 INDIGENE. Importate de In primele caae din Franţa, Germania, Italia. a ' rflt,8,lTUT,i« Indigene de la Uolnnrl Odo- S conafnS" de I>e",U Preturi moderate, servl- (lul conştiincios. iu lim'. I> i; vimitvi UtUrrMUlQ. Qidumit. tufocMiunn* »i LâU balele orf«n«lorâ r**t>tr« Iioale JB ladiilor de n<-rvi. Mai ântriu t contracţie a nervilor, siîibirc g nernll impotenţa şi poluţii noc slăbirea memoriei, paliditate, ochi infundr.ţi margini albastre, melanholie, insomnie, midii rcri de mijloc şi in şira spinUrci eonii istorice, coostipaţie, frici firi causl, tvi- mn.7^ A hram pe balnavii-1 pe convalescenţi t3rS a le obosi msrca al fabrica stomacul este nă problema <•« n’a putut fi, cu sstisfactiune resolvata de c^t.gracie acestui aliment. Un păhărel cu acest vin conţine dece grame de carne de vaca cu desăvărşinedisrerată, asimilabilă şi descărcată r?} 0 '«solubile ce se imstuese en greutate. Acest siimcot lucridă ca-uu îoite bun reparator în tdte affecnunele stomacului, a le ficatului, intestinelor, precum şi in caşurile de digestiuoi dificile, desgustul de alimente, anemie, diferitele slăbiciuni pricinuite, de tumori, affectiuni cancerose, dysenteria, diabetul, friguri, iu fiue, mai in tote caşurile unde avem trebuinţa a hrăni pe bolvar, pe ofticos, pentru a susţine forţele lor prin ti un aliment reconstituant ce în dadar vom căuta a găsi în ex'trscturi san demun do carne in bulidne concentrate etc. Vinul CHAPOTEAUT este nutrimentul cel mai hrănitor al bătrânilor, precum şt al micilor copilaşi pentru a ogmenta principiurile notritive al laptelui cg li să dă. Deposit la Paria : S stra Vlvienne ^SCJITCELE MAI BENE DIN LUME. premiale Cu Pnnie precum gi la diferitele principate Pharmacif CAPSULE GRIMAULT C MATICO A se feri de Imitaţii Garantă sigură dată înscris. ! ORIMAULT Jt C'*, Pharmaclşt' 8, *ui vrmifNs, mris Resultatu infailliblu in tretamentulO gonorrhee , ftrâ a osteni atomarhulu dupe cumă facă tAte Capsulele cu copahu liauidu. Depositu in principatele P/urmecff o. SINGER G ? poarte marca Hapâ de cusut new-york. de sus a ° lui Fab ricei. G. NEIDLINGER, A£ent genera) ......şm... Marele succes al acestui remediu se datoresce proprietăţei sale de a trage afara diu corp iiiraţiunea care lot-d’auna a se fixa asupra organelor esenţiale a vieţet seazft ast-fel rfiul ftcfiud vind uşura şi promptă dici SANTAL GRIMAULT & C \c*«t* CapeiiU conţin Essenţa d» Santa) ci ir in din Bombay io tâli puritatea *' Num< r jf «fpcrtenţf ficute in Spitaiek din Part*, au demonstrat ri F«a«nta - ••nt.ti o.lrin avea uj activitate inai mare declt Copaia/, Cubebu/ j. Enci>fade ttrţbcnlltut*" Etlo opreac m do ui »*u tr«' ^ila teur^erea rea mai durar<)el yî cea n..\? învechite, fir.i a fommuaic* mir^>* tiriurlor, ellr nu produc nec» rictuituri. n^cf codai , neci dlarrbeâ ţu eunt •••'•rnriiea fdrtr e(f>^«ce in afWituuile caiarrtxile olr vaaicei hemâlurUL Poposit Ia Paiis, 8, strada Vivienna si in ftrtnripaUla phamncii dio atraioatata se di piticea re ;i Cei d’imâiu me-o recomandă cu deosebire contra guturaiului, bronchitelort durerilor de gât, rematismelor, d> lunurilor. întrebuinţarea ei e f6r simplă: una sau două aplicaţitmi sun de ajunse cele mai de moi e ori şi nu causează de cât o i ncârime uşoară. Se găsese, in toare farma-ciele. a se feri de ce' afaceri In Paris, la D. W linsi, rue de Seine 31. Deposit in Bucureşti la domaii farmacişti: Zdrner, RisdOrfer, Bruss, Kitel, Dembovioi şi iu toa;e farmaciile ; ia Iaşi la d-nii farmacişti Linde, Lbyszewski etc. PETRACHE IO AN Mare magasln de coloniale, comestibile şl delicatese Calea Victoriei, vis-ârvk dc palatul regal. IN CALEA VICTORIEI No. 22 DIN CAUZA DESFIINTAREI DEFINITIVE A CUNOSCUTKITIBMK DE 25 ANI A. GINSBEKG CU MOBILE VA AVEA LOC A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conaerve, din eele mai espelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Hoqnefort, Brie, Camembert, Port suKlt(> falca Victoriei No. 2B. Un .-Lyronom român ou theoriă şi piti etică marc, cu bune recomandaţii, • ore au administrat mai multe inojii mari, caută un loc de administratul-oomptabi! cu leafă, provision sau iu tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi a se adresa »/*/<•/ m n>‘i sto/ ziar tipografia Aftu/mu. sala Thmitrului hostiei ÂSTHMc NEVRALGIES MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI SING£R "mii ii 11TiTi