MBĂTĂ 31 DECEMBRE 1883 Adniinistraiia. Calf'îi ^VT î Ol tv* *># > ABONAMENTELE tn to«tA ţan, pe an . . . , > > pe 6 lanţ. . , > pe 3 Innt. . . itrn streinitate^pe an ... •tO le! 22 lei 12 lei 60 Iei >lamentate ee priimesc la Administraţie. In Capitală 10 bani nniuărn j n Districte 15 bani nuniăm ector : M PALEOLOGU ANUL AL VIII—No 287 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. ţj! . . . . I S0 » » n .... 2 50 li REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Aennţnrile ji inserţiile se primesc “QcureştI, la Administraţia liarnlnl ia Vlena, la binronrile de annnţnri Heinrif Schaiek, ffollieile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne CIAmeno 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard SUMARIU Revista politică. Ştiri telegrafice. -licenţă şi dispotism. -ionică. Cor. Hoţii şi la Botoşani. □i Uimirea, Sarkeziştilor. ndependenţa magistraturii. Ştiri din străinătate. Ada comedianului. 5tiri oficiale Scouri. Aforisme. ţ'oiletui : Inventatorul aerostatelor. Hiicuresii, 31 Decembre 1883 Declar sus si tare că, pe cătă cmc voiu fi pe această bancă, bu-răndu-me de increderea d-voastră a Tronului, nu mă voiu preocupa -i o dată din ce punct de vedere vor da sentinţele, şi că voiu nota n pe ori care magistrat care va da tărările sale ţinănd cont de cutare ai cutare persoană or influenţă. “ Această declaraţiune de principiu fost făcută de d. Voinov, actualul ilar al departamentului justiţiei, „ca ► auzăijtoatăţ»ţara“, cu ocasiunea &-calei intrebări ce ’i-a adresat, in meră, unul din copii răsfăţaţi ai rtidului roşu, d. Vulturescu, rela-la revocarea presidentului tribu-iului de la Bacău. Am arătat insă, intr’unul din nu-îrele trecute, ce fel inţelege acest nistru cu patru clase^primare in-pendenţa magistraturei şi respectul mştiinţei magistratului, de carivor-::te cu atâta emfasă Destituirea'brutală a d-lui Băileanu Şiovedit şi celor mai orbi că inde-mdenţa in cestiune este o cuteză-îre minciună şi că judecătorii tre->e să’şi iucovoae conştiinţele după aiul plac al puterii esecutive, sub ileapsă de a fi măturaţi in două-i şi patru ore, ca cel din urmă a-Dd al lor. •Cunoşteam de mult acest dureros văr, această tendinţă funestă de ?rvire a magistraturei, acest mo-pol odios al justiţiei in favoarea u-miserabile coterii politice. Nu cream totuşi ca indrăsneala să meargă uă acolo, in căt, la lumina zilei, pe I . fără ruşine şi fără sfială, un mistru sosit de căte-va zile numai I postul seu să sdrobească cariera ni tănăr magistrat, pentru. că n’a t să asculte de ordinele satrapii de la Ungureni. Reintegrarea in funcţiune apresi-itului Strămbeanu, desiituit in ur-unui raport motivat al ministrul Stătescu, şi „ revocarea “ de care ocupăm sunt de natură sădepăr-t ic cele din urmă ilusiuni. \m zis, cu toate acestea, că aş-t ităm revelaţiunile promise de d. ileanu spre a reveni asupra inci-itului, căci ceea ce se ascunde la tele măsurei care isbeşte pe acest iristrat este ingenuchiarea justiţiei ii picioarele puterii executive. .ceste revelaţiuni ni le aduce Ghide J:acău, sub forma unei lungi s isori adresată de fostul president r nistrului Voinov. de sunt sdrobitoare pentru regim lentru oamenii săi. J. Răileanu examinează punct cu pict fie-care din incalificabilele ac îiţiuni ce ’i s’au adus de pe banca n oisterială, şi, armat de acte şi do-o lente oficiale, dovedeşte că sunt p -nte neadevăruri. e devine, ne întrebăm noi cu a-d ică intristaro, prestigiul Înaltei func-ţ ii cu care este investit, cănd mirul este prins de către un fost subaltern al său in flagrant delict de minciuna şi do calomnie ? Căci, nu mai incape indoială astă-zi, d. Voinov, spre a’şi scuza faptul, a recurs la asemenea mijloace neertate, nu unui ministru, dar nici celui din urmă om eu oare-care scrupule de conştiinţă. Ast-fel, in privinţa liberării banilor cuveniţi doamnei Sturdza, fie cine poate vedea că cea mai mică incorectitudine nu se poate imputa d lui Răileanu. De altminteri, scrisoarea publicată de soţul acelei doamne, şi pe care am inserat’o la timp, limpezise deja situaţiunea, dovedind pănă la evidenţă neadevărul afirmaţiunii ministeriale. In ceea ce priveşte pretinsa cele ritate ce s’ar fi pus in liberarea a cestor bani, ea n’a existat de căt in închipuirea d-lui Voinov, de oai ce au trecut zece zile de Ia cerer pănă la liberare, pe cănd, din eon tra, alte sume mai importante au fost predate intr’un interval mai scur D. Voinov a mai alegat ca motive de justificare inconduita magistrata lui băcăoan, notele rele aflate la mi nister pe seama sa, precum şi per mutarea lui de la tribunalul din Iaşi la cel din Bacău. Toate aceste in formaţiuni şi le-a procurat in timp de şeapte zile de cănd veniso la mi nister. Departe de a fi fost notat rău sau pedepsit de d. Stătescu, iată tele brama confidenţială ce ’i-a fost adresată prin secretarul General al mi nisterului, d. Gr. Petroni : In faţa servietelor ce aţi adus magistra tarei, d. Stătescu m’a insăreinafc să vă comunic că nu vS poate primi demisiunea dară, daca voiţi un tribunal mai mare de o cam dată ve dă Bacăul. Ee-pundeţi urgent daca primiţi. D. Răileanu, din prim-procuror a tribunalului Iaşi, fusese făcut de d Cbiţu preşedinte la Vasluiu, din care post crezuse de cuviinţă să demisioneze, interesele sale chiămăndu 1 in altă parte. Văzurăm insă că n-finis trui, departe de a’i primi demisiunea, il trimite din contra la Bacău, ca tribunal mai mai e. Unde este dară pedeapsa şi in virtutea cărui drept ’si-a permis practicantul avocat din Focşani să arunce bănuiala şi discreditul asupra onorabilităţii unui magistrat cu re-putaţiunea neatinsă? Căt despre notele rele de cari s’a făcut alusiune, d. Răileanu desfide pe ministru de a fi găsit vre una pe socoteala sa, şi publică, ca res-puns, următoarea adresă a D-lui Stătescu inserată şi in Monitor : Am luat cunoştinţă de raportul d-voastră despre starea lucrărilor tribunalului la linele anului trecut şi, pentru silinţele ce v’aţi dat spre a’l scoate din nomolul in care se afla şi a respunde ast fel la cererile repetate ale ministrului, remase in mare parte neindeplinitţ sub predecesorii d-voastră, vă exprim mulţumirile mele şi, la timp, voi ţine cont de ele, etc. Să fiă această o notă rea pentru un magistrat ? Nu mai stăruim asupra altor acte oficiale, cari dovedesc cu prisos integritatea, meritul şi onorabilitatea judecătorului lovit. Unde insă calomnia a devenit ridicolă, atât era de odioasă, este cănd ministrul justiţiei a avut tristul cu-ragiu să afirme că, dupe ce decretase revocarea, a aflat că d. Răileanu fugise intr’o noapte de la nişte băi fără a'şi plăti datoria. Aci nu mai suntem in faţa unui ministru pătruns de însemnătatea mandatului său, ci pur şi simplu din naintea unui vulgar calomniator de meserie. I ostul president d6 tribunal a crezut de cuviinţă să spulbere şi această calomnie idiotă, găndindu-se negreşit că poate să rămăe ceva asupra'i din balele ministeriale. In toata viaţa mea— zice d. Eăileanu— nu am fost la băi de căt vara trecută, 12 zile la S.ănie, in acest judeţ. Căud am plecat, rai-am luai ziua bună de la d-1 I. Or-glfi Iau, advocat iu Bucureşti, calea Victoriei No. 23, căruia i-am incrediuţat şi nişte seri-soţi pentru Bucureşti ; de ia domnii Nicu Teodor şi Leonida, proprietari din Huşi ; de la Ern. Oeruătescu, judecător de şedinţă la Berlad ; Niculescu, procuror la Vaslui ; de ia familia d-lui dr. Aronovici şi alţi mulţi. Am plecat dimineaţa la 4 ore impreunâ cu doi locotenenţi de geniu pe care guvernul i-a trimes la studiu in Fraueia... Mai mult am sub ochi telegrama d-lui A. Klior, antreprenorul băilor Slănic, prin care afirmă că eu nu-i am rămas dator cu ban... tul, a declarat că controlul suprimat de la ’ocupaţiunea engleză mult preferabil sistemei actuale. Snez. 10 Ianuarie,—Garnizoanele turce din sudul Arabiei au fost intărite, spre a impediea ca mişcarea insurecţională din Sudan să se propage in cea-l'altă parte a mâni Roşie. Licenţă şi despotism nici un Socotim că nu e trebuinţă să insistăm mai mult asupra rolului odios şi desgustător pe care ’l-a jucat ministrul roşit de ieri in această afacere. Ne întrebăm insă daca mai poate să stea pe fotoliul seu fără a deso-uoră justiţia in numele căreia are mandat de a vorbi ? SURI TELEGRAFICE Borna, 9 Ianuarie.—Pelerinagiul la grupa lui Victor Emanuei se compunea aproape din 25,000 persoane coprinzend asocia-ţiunile politice şi lucrătoare şi şcolele,purtând 1500 drapele sau steaguri şi însoţite de 80 de soci taţi de muzica. Cortegiu a inceput intrarea in Pattmon la 11 ore şi a defilat incet înaintea gropi, pe care comisari ad hoc depuneau cununile de toate formele şi de toate mârimele aduse de deie-gaţiuni; monumentul dispărea literalmente sub flori. Cortegiul s’a imprăştiat treptat şi in buna ordine la eşirea sa care se fiicea prin o poarta laterală. Aceasta demonstraţie a fost adeveratâ glorificare a lui Victor Emanuei. Oair, 9 Ianuarie. — Gordon paşa, fost guvernor mi itar al Egiptului de sus crede că e imposibil a deşerta Sudanul; p'ecarea garnizoanei egiptene va fi urmată de masacrul tutulor Europenilor. toii Mall Gazete consilieazâ d’a trimite pe Gordon paşa in Sudan cu plină putere ca să trateze eu Mahdi. Telegraful intre Berber şi Dongola a fost rupt. Paris, 10 Ianuarie.—O depeşă din Hong-Kong anunţă că chinezi au părăsit locul fortificat de la Hung-Hoa la Nord Vest de Sontay. Berlin, 9 Ianuarie.— Camera deputaţilor aprobat iu a doua citire şi in conformitate cu propunerile comisiunei. proectui debge privitor Ja rcsrumpăi area de stat a mai multor linii de drum de fer. Borna, 9 Ianuarie.—Azi dimineaţă după ceremonie la Panth on, un tener, Si' ilian, Iu ră or frizer, s’a suit pe obelisc şi a inceput aţinea un discurs către mulţime. Poliţia l'a arestat şi pe când mulţimea voia să se arunce asupra lui, ’şi a dat mai multe lovituri de foarfeci; condus la spitalul medical a constatat că rănile ce 'şi-a făcut sânt lesne do vindecat. Acest incident n’are nici o importanţă, s’a recunoscut de altmintrelea că acest tener lucrător e nebun. Ordinea a fost perfectă toată zioa. Londra, 10 Ianuarie.— Lordul Maners, care a făcut parte dur ultimul cabinet lie ■ -ousfield iu calitate de maistru general al poştelor, a pronunţat ieri seară un di— curs, in care a criticat cu vioiciune politica a-ctua â a guveruu ui englez faţă cu Egip Eată in două cuvinte resumatul si-tuaţiunei politice de azi. Pentru a se menţine la putere, d Ion Bratianu a trebuit să primiască complicitatea faptelor acelor speculanţi politici despre care d. Dumitru Btătianu a zis „hoţii la puşcărie , şi bănuiţii la carantină“. Acestora d-sa le-a dat carte-blancke şi ei au uzat de aceasta cu unica condiţie de a intări prin toate mijloacele atot puternicia stăpânului. Ast-fel au isbutit in alegeri, astfel in cameră au ajuns să aibă ac.de unanimităţi, turburate numai din cănd in cănd prin căte o neputincioasă singuritate (dupe expresiunea d-lui Kiţu). El e sigur de dănşii, fiind-că le satisface trebuinţele. Ei sunt siguri de el, fiind-că printr’ănşii se susţine, şi lucrurile ast-fel alcătuite par a merge la infinit şi pare că nu poate fi motiv de a iuceta vre-o dată. Scenele scandaloase cari se petrec in dealu Mitropoliei, or căt de des-gustătoare ar fi ele, totuşi rămân circumscrise in cercul celor care citesc şi cugetă, sau acelor, puţin la număr, cari au ocasiunea d’a le vedea euo-chii. Acest cerc este insă foarte res-trîns şi nu poate fi speranţă ca ele se producă in opinia publică acea revoluţie salutară care să prefacă starea lucrurilor. Nu aşteptăm dar binele de la opinia publică ; căci printr’o nenorocire sunt prea mulţi interesaţi ca să ii falsifice direcţiunea, şi printr’o ne norocire şi ma: mare cei mai mul la noi se desinteresează de mersul a facerilor publice. Aceştia văd, înţeleg, se ingrijesc de viitor şi dar, ne-uniţi prin nici un interes direct şi personal, stau in neacţiune şi mărginesc activitatea lor in afacerile, private mulţumindu-se cu zadarnice regrete şi dorinţe de dreptare. Rbul insă cu timpul se întoarce in contra celui ce l'a comis, iar sfârşitul şi ’l află chiar din excesul său Pedeapsa răului comis D. Brătia-nu ai" trebui se o vază in actuala in-făţişare a Parlamentului. Pedeapsa ar trebui să ’i fie acele şedinţe furtunoase, acele discuţii vil-văitoare in cari insulta inloeueşte argumentul, in cari se desfăşură a tătea patimi, in cari să spală atătea fapte ilegale, ruşinoase atătea abu suri, atătea hoţii văzute. Aceste in-făţişază un spectacol care nu poate docăt umplea cu desgust inima ori cărui bun Roman, ear p'a D-lui Ion Brătianu ar trebui să a sfişie de re-muşcare, căci acest Pseudo-Parla-ment, este creaţiunca fantesiei sale despotice. In zadar a voit D-sa să rupă din istoria Parlamentului Român acea pagină de ruşine unde s’au tratat aleşii săi de haiduci şi miniştri de subalterni, şi unde sgomotul ajunsese la un dia-pozon de cărcime ; dar din gură in gură lumea a aflat cele ce Monitorul a ascuns din ordinul D-sa!e şi căte alte paginc tot atăt de triste n'au anglo-francez, I rfinjas i„aorise in istoria „castra era Parlamentară de la inceputul a-cesţei sesiuni, care dau îndestul a se înţelege cele ce s’au suprimat. S a desgustat, ne spunea Domnia sa in Senat, de a întinde măna in hărdăul rufelor murdare ale partidului său.., Drept pedeapsă fie-i desgustul; dar acel desgust nu s’a indoitel oare in uima ultimelor infecţiuni (expresiunea D-lui N. Ionescu) ale afacerei primăriei desfăşurată in Parlament ? Nu vede D-sa zilnic că se dau pe faţă la lumină, hoţiile şi abusurile celor pe cari se sprijină D-sa şi care foimează piedestalul atot puterniciei sale ? ' Nu vom înşira atătea şi atătea triste descoperiri cari au saturat desgustul nostru in timpii cestia din urmă; dar, pentru a nu vorbi de căt de cea mai recentă, Hoţia de 150.000 fr. a lui Tigveanu, ruda D-sale, judecată mai alaltăeri de curtea cu juraţi, care a condamnat la 20 ani muncă silnică pe casierul concusio-nar, nu il stropeşte şi pe D-sa cu ruşinea in frunte ? Oare acei 15000 fr. inscrişi in carnetul fostului casier ca întrebuinţaţi in alegerea senatorului de in Piteşti nu ii turbură conştiinţa D-sale ? în- Acestea ar trebui să ’i fie pedeapsa răului ce a făcut, dar atâta poate nu ’i este de ajuns şi aşteaptă să mai vază. Zadarnică nu ’i va fi aşteptarea, căci faptele sale sunt fertile in consecinţe şi descoperirea scandalurilor va merge crescănd. Istoria ne spune ca in Roma antică, la un lustru o dată, la serbările lui Saturn, cetatea era prada celor mai mari desordine; saturnalele insă la Roma ţineau numai trei zile după care lucrurile reintrau in firea lor. La noi saturnalele ţin de opt ani; totuşi trebue să aibe un sfirşit. Şi sfirşitul va fi consacraţiunca le-giloi imutabile ale naturei.— Intr’a-devăr, istoria ne învaţă că din despotism isbucneşte cu timpul libertatea. Libertatea piere prin licenţă care aduce in mod infailibil despotismul. In acest cerc se invărteşte isto-îia Popoarelor. Fericite acele care au viaţa destul de lungă ca să aştepte ca din excesul răului să nască binele ! întrebarea dar pentru noi rămâne, daca, trecănd prin epoca de licenţă şi despotism sub care ne aflăm, vom ajunge, fără a peri in cale, la regimul unei libertăţi moderate şi înţelepte ? Un Spectator. CRONICA * * Monitorul de azi publică un decret prin care se grafiază de restul inchisorei şi se reduce pedeapsa mai multor condamnaţi militari. Comuna urbană Ştirei din judeţul Ialomiţa este autorisatâ a peicepe 1 leu de la uta de hi in sus din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de târg, bâlciu sau iarmaroc. * Cuponul titularilor de rentă amortisabilă 5°/0 de 1 (13) aprilie 1884 se va plăti cu incepere de Ia 2 (14) ianuarie 1884, in Bucureşti la casieria centrală şi in distric-la casieriele generale. * împărtăşim cu plăcere ştirea că d. G. G. I 1 r fc~l‘! f fc| I « Vfl, «I • ‘ ff*. V un • < .. -i K »mv . * *» ii Km i- i ti , j ■* MrfMdiM M*«)i cu 1.-MU. w II. nun i ^ JfV -i i i i . : » '• : 7--“' * ' " ir. u m i r i -ii . fii* ui «u r-i «n ,t • i i.. in • r» . li-- . .11 , *r ............................... . ......................................... , * . , „ , , •- , / , : IV , t.- s i • * m i r.‘ .m«i » • • >4 t'M. r. • * . v*tl. lll . 1 - * l" -u. H.i .1 • . **i- ' 1. . . * • •.«». • < • v .; .. » •> -r . - .......... ..... ■; * • , , . . 1 * " .1 » Ott v v I t. , f.............sJJ ... "•....V «• ' iî. Ii i * M <’ . * ♦ ‘ II . • -■ ; •:•'•■ • . .i | r—i, uc .... „ i - iţi . » ■ ■.•»• 1 ' 4 1 . K . 5 s 1 I , I » .. . 1 * i. 4 1 1 • *. |t * >m l v 4H..7^ i ;><(& . i , fi.;’. i înui i|. , V 1 i *• i ') — • a' m u • • < Ir. ,Y . «, M,m . |l »«' ' i {! M . I --- • - - C- f i* WBR VUiSsJlfcaeL.. 1 1 • ♦ • î • f» ,.■*» >>< , J i Kl / l *41 1 \ r 1 <4l' j m V >V * <1 r I ^ «•» -> »— - I ■ r; *• < AOilIV .•m-y» *V- a ,’ *.•» ’W- J vo »I " ^ y * ♦ —• *•• • w k Vr I H ■ -î-ii Li ''I» 1 • I i n 1 h r v • ' .' •' II • • 1 %4 ' i' . 11 .1 Xiioli yj\ ii» s IJţtl •* t i t l ) C. Tl } ll li ■ i *t': l I*M • . *•’ J ” ‘ * * - • • .... ■litrii - “t Tf pT 1 lin !>>(,, . . ...... ______ _ A.|m> ...... «•v .,i V '‘-Tif tt /* *; ■*. f '••*' ** k r • r u . » Mtti . . • T I ,f1 1 • . I. .. '•O' v iiy: *~ •». r. .u* ■ *4 I 4 »l - « «' *1 •** V. A îl •# %• « ».«-• ♦* -*• v 4 • i 4- **♦* li • M*l| V ... 4 -w 1 • C , ■ »1| ti | • » I * 1*^ j;k ‘ 4‘ 4 1 » • # * l • *• 1 * * ** * • U Z . • "- .t, r. .■ ‘ 1- ' * i ' t .•( ■1 W WP i ll4 UPltU I li1.-,!" r ,j(> • • --- 'O. * ^ 4* 4 r*#f s «♦. • ^ _ 1 ' ~ •* * • r -«L l..M • i --j /VTfl 4>.i -U • *• i • i' :» 1. i »*u< | ': - r>* it, * •'t*1 *■.. • . f v |1 rl JL i ' • ' . • -1 ■ • ' r . ’ i •• * -'*.* tîr . *i jiO ♦}. . . 1, «•( ' . •»m «<• • I t 1 ~ - j , ■ ' * 1 * * I ■ M :> I I . .Mii 41 S‘ JL Xi, ' >. r • l . • ■ Ir .ni-jii,;.. , . * *• î* j ■•> 1- .• /.i.-T ^ ' *•4 ll» »i.^ ir ^ ‘ * • • . '•**?- • • • JT'" >••» 1 • * •• • ' 11 1 ;■ t. •isiuri U‘:ea .. 11 Cft | •« «<•■■.. M ^A îi • M» ij.,u : t ... • • ' \■’ J i r j . i* .• 1 iu A ■, lf :< j t ’ ( Sr* • * A -- A ■i-> - •. .. Hi .rt’ .. “ ;~f<: ; > ^ • * *• *i.i t || |/ m l;*. • • . . .. *. 3 V, , . *** *’••••*» ••* . •» . 4&'Vdrtr; du l?>.g* [iii jrbifc • •* «nM -0 <■ r-i u li V : .1 o; . 1 % sC 8 i 1 ) •)'■ / V ii* < u f \ i S£ l ? i i i t■:» fii. |5’î V' 1 ^'v. 1 —, ' 1 I] i,l. • — * j i 1 * * * • . — !•*•' r* •■ • *i ’ ,i,k , •i ' fî.i ; “•■ ■•> . - *; *i •■■.. bl: • . 1 > A ’•* » ’ L\î \f' • i*. •- - i ■ i i :>! i ii. « . : 4i ) ■ t.. *: i v . .1 V. -1 •. i I v ! Vj ■ ' i<* Si A li ţ l >.?• VfMB* j jy * 1 ; ’*'• ./** •* ' t ‘- •c •* -0 / * * , '* m. i nr .J\ c * ry o . , 4. *'•'.' • , X li 1 . A Rv ■-.!,) .1,1 ! i i . ... >i adlca 110,000 6»»» la 1 Martie 1884 Mare Loz de 50,000 florini adeca ilO.OQQ toci la 1 Iulie 1884 Bare Lot de 50,000 teul adcca 110,000 franci la 1 1881 şi uii nuni£r cous dorabil de câştiguri de 2»,000, de 15 000- de 10,000, etc. etc. TOTAL 809,546 CÂŞTIGURI PENTRU SOO 000 OBLIGA I IUNI le va ur» J-regr.*. NuiOf I*< ju'i rt%ul- Ol'hg»|ai i' * liHlo tini i I, :ig u «irc v» it- w-;.l cn*c« obligaţiune Mtg iui do 0 florini fi I iJ^înju iunilor u do «00,000. pr oAud numărul cotiturilor c do ^9 54* i naniâl flc*o« vblicM‘un«» c*U >4 cer* nc^rtfit. ci pymtjml i ou col mai mic c^ur do IO florini gi w*i jo« fi conserva ^mtu Cuponul-••cârc! ob!i|p»Uunt, cu caic >* conţinu* •& i* jart# U toito trăirii# pfi* iul»sd iui *t' ol'.li 00 Inc* un 1*>« mar»1 V. .care obligaţiune oriirlimlA co rut* U U pirte ăucA U 110 trageri co»U pen-11 ii tonic teri Ic dm lume : franci K plutiţi Iu uumerar. . ; , ■ , - . wiiiutâm mult deopro «u-u».»:. * - 1 r.»tinr»i. K ,titlul sA na.» -Im i* fondurile dcrtilutU) I» xuiortiiwoâ nccotui impruinut «unt i-hunte m valon iKpţuo U o a statului fi *ub •tjpmegbeic» unei oominiuni ioixto„ al citrji pre • .linie ia li totdsana numit de M « Impara ul Austr.ei Aiura d Mtu i» format un fond e rcurt.*, car#, capitalei* c« 5 la iuta va produeo S inilwmc jlottni in timpul termenului amorţi- AostUojt &ctp[" \ale: Fie*c»f# obligaţiune, co ta icfi eu unul dm eAţtigurilo miei tr» u ratni-iirr-T i ta continua a lua pitit la Icnit tiag’nlc mtoare, puttnd ane» a i-aţtiţ» nn Io* -j»r*-*ar> Obligaţiuni la Societăţii ungar* a Crucei ),<**»* nu aunt aupnaa mei unui impoiit, prin umiiP- oâţliguril» vor fi plătite fora «ic i) rrf, . \ -ril» vor ave» loc oficial in preaenţa »u-toriiUik-r oonprtlal* ţl a publicului. .... ... fondi’ i j, iiJm.irt : Codim ori t* obligaţi* cu icmnMura antontiţuor eompeiinto fi eu Umbrei .... j-e u/.|ul da r* franci număraţi Aatâri cedam un grup de cinci obligaţiuni, diforite noi_rfre ir.a -,t granit do o poliţa do ICO franci a Atifuranfn financiare dm Paria «n preţnl do Ş5 franci i.u n. ra*i au 110 franci (coprintond aci ,1 eboltuoli) pUliţi in uMpreiitc veraOminto mon- nalo d» 10 i'tanct fic-e»r«. _ A> act'a, timp cu prim - p/jU it IO ft mc* pcn(ru 5 titlun cumpinUarui pnmcftr numrrilr ohliţjiUMmîlor Tfnd'.t* lui fi participa nn^r ta fort te frapcnfc întocmai ea fl ouo ar avea titlarl definitive r*i tt VOT r-nnte isdart ea v(r*Am.ntul din urmi Cele cmc. obligaţiuni a.e Socieaaţii l ngara a Cmoai Eoţla, inacţUe da o obligaţia a Aaaigu- v-*T>V>> financiaro din Pani caia ai ca.tig» oel puţin 200 franci. Prin urmare nu numai ca nu ae ,t<- perde capitalul, dar obiar fn caaul cel mai r4u el ae indoeţte do aigur, Doufirri ţl cinci obligaţiuni inaoţite gratuit de cinci poliţo do 1UO franci a Asiguraţiei . uanciar* dm Paria coate 5UO franci platibili ni cinci virtâmtnte trimeitrink ile 1UU franc fi cuM AU cuftigt mioimum ÎOOO frani 1. Cooelualone .. Nu e oara do o mie de ort mai preferabil do a cumpere cn Uf, franci u obligaţiuni alo Societăţii Ungara a Crater* JOfit. cu cari veţi participa anei la 110 iruyrti fără a ntca perdecra bantlm, da < 01 a cumpira bilate de lotoric din Ilamburg, Uraunsclivcig. Saionia, co n au otel o valoare Înainte ţi mai puţin după tragere ?—Nu o oare mai preferabil do a avoa in portofoliu obligaţiuni pa caii ia poţi tuide or* cand ,1 cbiar noi no angajam a ve da tutdauna 7U la iuti din valoaroa lor, do cit bilete do loterie germane, cart aunt prea acuiupe, ca n'au iu realitate „ici o valoare ;i peniţa cari mmm, "U ta da o pura. încetaţi deci do a « uuipora de aceitO ainipia bila,o da loteria ai plaaaţiv» economiile in obligaţiuni ce au ţi vor avea tnfroau« i de Calea Vit;ioriei) Bucureşti. | Gn^rlt Ies dents maludes J Ionii»-, arracho, notoie vt redri-s-g se des dents. sans aiieuiio donleui I d apres Ies rneillcurs aystemes, fiil.rjl quo aussi et jio.se ttes ’devts wiine-aJ Ies exademeni pa- eillcs auz dents »a-fl lurelleş. Mr. Kibrick va. pour touJ ce qui concerne sa profession, ou j I est domande. \ indică dinţii bolnavi, i plumbueştol 'i scoate, *i curăţă şi 'i indreptraul tără nici o durere, după cele «m ] bune sisteme; asemenea fabrică ş‘| pune dinţi minerali cu totul infr/o/m'i clor naturali. i I I>. Kibrick vine ori unde este ehei nml. pentru tot ce se atinge de pro-1 fesiunea sa. Consultuţiuni de la !> 10 gratis. a. m. J0SEPH SANDR0VITS 3UOURESOI 16. -CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE 33 33 CC CC IN RATE LUNARE -A- vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici Bintein american cu întreaga placă de metal, 8e primeşte şi piane veclti in schimb, comandele se prime c din toate provinţiile, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, sc găseşte in tot-d’n^una un bun acOr-Jeur şi tactcur de piano. Noutăţi musicale : Olteanca, cuadril do Luis Wiest 2 fr. Carmen m flu,‘l n* ^ R- Ce ţi-am făcut eu oare, romanţă pentru voce şi piano i fr. Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, ii T- °r ,ani’ Mfa, Mărie! romanţă pentru voce şi piano do O Mane Luport 1 fr. 50 b. MEBB ADEVERATE 1NJECTIUNL SI CAPSULE ICO R. E) * FAVRO T un' v anttK'.r ^.TVÎiV**' '■! /.V,'|i le^nu*^;u*/ron.i/u* adăograto pe lanţ» i ar • „„ , ,r -. .’. _ , "" »,"mâhni >! nu pmrt\<-A n BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITTT A-TITrUTE^L STT3Vt:_A.Tî._A. 24 Dte 1882 un< a antlb!.rn .ku|f-,-,', /.„ n . rj’ '-"-'-"‘-‘'u*< auangnio pc ian?» ac, ar- ni,i i ,„ | 0 n ‘ *b?f'i»ru atnmahlll fl nu prorAri nici mugi-â-o ait,belor'i->-*i-, «cil,'en'v-r^ii'r*Ml,'n‘a m “Irtur . 'rOiu M/i rtoento, r*tUrr a boşteei jl eiirxc- ♦ .*»•» rinului *• inta^i«S(« fără*» v< ___________ Pe 1. linele IraU.ru-nUUul. ţi r.ln.l *r*-cn «ţUron» n dlapirut, urni INIKCŢIUNi; F.ICORn V^VÎl,^ ata- 0,10 “4,IoobJ .10 .1 coana. Id* vindem, p 1# » ADEVERAT S.ROP DEPURATIV ICO R. I F A V R O T 1 i A CTIV 17 Decembre 1883 24 Decembre 24319650 (Monedă metalică şi ling. 34287374 34492515 24325715 * (Bilete hypotecare 25511940 25527950 Efecte de incasat 73132 185244 7186713 Portofoliu(Efecte rumâne?ti 12919228 12796041 5350416 (Efecte streine 2470190 2032007 22307090 Impr. garant cu Ffec. de Sta 27783273 28058058 10331623 Fonduri publice 11999928 11999928 Rentă Fond de reservă 514702 514702 812700 Imobil 905268 905328 235222 Mobilier & maşini de imprim 224470 224652 270292 Cheltueli de Administraţie. 285713 242907 Deposite Libere 10529440 10767590 Conturi curente 22857166 22455803 57823019 Conturi de valori 404701 466947 152992440 150716525 150669671 I * a si i v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 84998&0 Bilete de bancă în circulaţie. 89846850 89503900 813193 Profit & Pierdere I semestru 1123145 1123145 625261 Dobân. şi Benefici div. II semes. 752962 783138 Deposite de Retras 10529440 10767590 Conturi curente 35462768 35504236 54266223 Conturi de valori 486658 472960 152992440 150716525 150669671 5*********cfcfc*^ y ic * # ¥ # s * mi»» nu voru W'„fM - VII, ‘Icra < u ,1. aevfiryire maîadielc polci ţi perv " i i >U-eifiliue Bl fam - •u L-. -Jin aililm iurv-lituţi-inab - r-Kit, , fnccni iM-riculim* tok" modlcamcntc • 1 urla ai-gliule C. KAVI.OT. M " ,''ZZiu“n,hi W- "Palii. I. >chullor, li irlud. Ilrctlner. (i fn tll,c farmaciile. '' \ul£n?'Ui '■* r-vw-tf. m, tinda mchnlteu, fiţ- Pari* ; / Ua^Ti^JrX' Thail; O*, ’al: Tatu Polii; N nJ Pentru d-nii studenţi şi militari j preţurile reduse cu 50°.o L>. Kibrick a aranjat casa sa foarte luxos şi dar anunţă că poato primi clientela cea mai deosebită, asigurăm! o de serviciu prompt şi mulţumitor. Tipografia A. Miul cu tala The attuhi Bonei ir*» 1 »• lJoalele Stomacului D1GEST1UN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATEK «C» Ou Ifismutli şi^Maguesiă Diplomă de merit lu expoziţia din Vicna Aceste Prafuri fi aceste Puştile antiuciile 5 digestive vindecă boulele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vdrsiUurile dur, afară, colice; ele regulariaeazâ funciiunile stomacnlni ji a intestinelor. Adh.DETHAN, farmac-Fub St-Denis.90,Par fi in prim. farmacii din Franci» fi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului fi semnătura J. FAYARD —Prafuri 5 fr.—Paştii franco, fer 25C — ■ ,.Hi. - -—«- ? 25C V| LEMNE DE STEJAR lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T.-Măgurele sau la Corabia iu ori căt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar.