.roi 29 DECEMBRE 1883 A dministraţia, Calea "Victoriei Nr. 3l£. ANUL AL VIII —No 285 ABONAMENTELE o toată ţara, pe an . . . . 40 Ini > pe 6 lnnî. . . 22 Iul , pe 3 Ino!. . . 12 lei m streinitate'pc an ... 60 leî aeotale se priimesc la Administraţie Capitală 10 bani nnm&rn Districte 15 ban» nnm&rn fctor : M PALEOLOGU TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia So litere petit pag. I?. 40 -'.ed.uifl p:tg II! .... 1 50 . , II . . . . 2 50 Anunţurile ţ inserţiile se primesc O ucu re şti , la Administraţia ziarulnl ii Viena, la binroorile de anunţări Heinril Schalok, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—l’arls, C. Adam, rne Clemeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate na se primei Manuscrisele nelniprlmate se. ard [ SUMAEIU •vlstn politicii. ,iri telegrafice, ionica. Cor. •trunirea Seruriştilor. « :irl din străinătate, t! interpretare judnieft şi meschina, noutăţi din ţarii, hsericrea firmelor, i.esprc creşterea populaţiunei. noare sau ironie ' . itforisme. arietftţi. lucuresti, 28 Decembre 1883 •Corpurile legiuitoare ale d-lui Bră-m 'şi-au luat vacanţă p5n8 la 10 nuarie viitor. După atăta ti udă fisică, după atâta imăntare intelectuală, era şi drept aceşti harnici şi nepreţuiţi repre-ditanţi aUnaţiunii să se reîntoarcă sinul familiilor şi al concetăţeni lor spre a se repausa. Ci nmnezeu s’a odihnit in a şeaptea Negreşit, făcănd de aproape bilan-l activităţii actualelor adunări, ar ebui să rămânem incremeniţi de mlţimea interpelărilor, adresate guvernului intr'un interval atăt de mirt: aşa bună-oarâ, d. Isaia -_ Le-escu, in Senat, şi d. Iepurescu, in 'ameră, n’-au desvoltat sau anunţat nai puţin de cinci-zeci. Este adevă-at iară că, graţie acestei fenomen aS măncărimi de vorbă a deputaţilor ’i a senatorilor, contribuabilii au plă-it o sumă destul de rotundă sub ătlu de diurne şi indemnisaţiuni ară nici un echivalent apreţiabil in tchimb, căci nici o lege de oare-care utilitate nu s’a votat, nici o imbună-ăţire mai însemnată nu s’a adus in -ondiţiunile politice, sociale şi economice ale Statului. Numite şi adunate spre a revizui onstituţiunea ţârei, Camerile actuale iumai.de această treabă, putem zice, nu Uau ocupat, şi dacă s’a găsit cine-va să le aducă înainte scopul existenţei lor, ele ’şi-au astupat urechile ca să nu audă, lăsăud lucrurile in plata Domnului. Nu ignorăm nici proectul conceput de d. Eleva şi Polyzu Micşuneş-iti, nici ideea d-!ui Stătescu cu două colegie, nici colegiul unic preconisat •de d. 0. A. Rosetti şi de cei treizeci şi cinci subscriitori ai propunerii presentată de d. Bimitrie Gianiin şedinţa Adunării din dealul Mitropoliei de la 20 Decembrie. Până să se ia insă in desbatere această mare reformă constituţională va curge evident multă apă pe Dăm-boviţă, şi contribuabilii vor avea fericiră să asculte incă multe interpelări Şi, fără indoială, ei vor fi nmi câştigaţi. In adevăr, in ipotesa foarte puţin verisimilă că revizuirea s’ar pune la ordinea zilei, indată ce mandatul special ce li s’a dat , s ar îndeplini, Camerile actuale, dupe teoria d-lui C. A. Rosetti ar trebui, cs regret şi cu durere, să se disolve imediat Ecourile intristate ale localurilor de la Universitate şi de pe dealul Mitro poliei n’ar mai auzi, pentru căt-v.i timp discursurile elocuente ale Lere ştiloi, Lupaştilor, Dimancilor, Bueşti j lor, Istraţilor, Iepureştilor şi ale atâtor alte somităţi politico cari au ilustrat acum de'curbul tribuna Parlamentului român. De altă parte, alegătorii, cetăţenii, poporul, cum zice d. Scrune, n'ar mai asista la spectacolul atăt de interesant al unei spălători do rufe murdare in public, cum s’a întâmplat cu afacerea Strămbeanu intre d. Chiţii si Stătescu, nici la scenele de pugilat presărate de cele mai suave epitete, cum ne-a fost dat să vedem mai alaltă-ieri. Fiind că vorbim de aceste Camere şi de isprăvile lor, nu ne putem opri de a arăta incă o dată cătă dreptate i avut Oposiţiunea retrăgăndu-so din mijlocul lor. Lăsate iu voia intămplării, adunăturile fără nume cari compun astăzi representaţiunea naţio ală n an întârziat de a'şi trăda originea impură din care eşiseră. Incapabili de a face ceva folositor, mandatarii d-lui Brâtianu, uitând ori ce sentiment de ruşine şi de demnitate omenească, şi-au petrecut timpul in intrige meschine, măncăndu-se ca câinii unii pe alţii, tratăndu-se de aoţi şi de calomniatori in plină şedinţă, comparăndu-se cu haitele de upi flămânzi, şi presentănd ast-fel lumii cel mai scandalos spectacol ce se poate închipui. Fără indoială, noroiul şi murdăriile cu cari 'şi-au aruncat in obraz aceşti energumeni politici au putut stropi şi faţa nemacvilată a naţiunii, şi mânia ne inundă sufletul găndindu-ne că certurile şi înjurăturile lor au făcut poate de ocară in ochii străinătăţii ţara ce pretind că reprezintă. Dară, ori care ar fi gravitatea es-tui neajuns pe care’l deplângem, u e mai puţin adevărat că conduita i. " a dovedit şi celor mai sceptici, de-o-parte adinca lor corupţiune de moravuri, de alta desăvârşita incapacitate politică, ce i-ţt caracterisat iu tot-d’a-una. Ceea ce mai susţine astăzi guvernul d-lui Brâtianu, devenit atăt de impopular şi atăt de oropsit de tot ce se poate numi inteligenţă, talent, merit in această ţară, este numai cutezanţa lui nemărginită şi inerţia funestă a poporului român. Daca toţi aceia cari critică cu amărăciune in vorbe s’ar uni in fapt şi, compacţi, ar merge la urne spre a’şi exprima voinţa, convicţiunea noastră este eă, cu toată neruşinarea prefecţilor regimului şi cu toate mijloacele lor imorale de opresiune şi de ingerenţă, atotputernicul prim-mi-nistru ar trebui să cadă inevitabil de la putere. Această inerţie constituind forţa principală a partidului roşu, partid compus din căţi-va politiciani de meserie şi din masa flotantă a zesttci guvernamentale şi a abonaţilor sacului cu grăunţe, in contra ci trcbuesc îndreptate silinţele tutulor acelora cari n au perdut inca speranţa iu vitalitatea neamului romăn. Când fic-care cetăţean luminat va ţiunilor din ce in ce mai insolente ale unui Serurie sau ale unui Dirnan-cea, partidul roşu va fi incetat de a mai exista. Altminteri, vom fi blestemaţi de zei să asistăm la o serie nesfîrşită de scandalc şi de umilinţe ca acelea ce ochii ne-au văzut deja. SURI TELEGRAFICE inţelege că e o ruşine neauzită a sta cu braţele încrucişate in faţa preten- Londra, 4 Ianuarie. — Guvernul egiptean a adresat o Notă Engliferel deelarân-du-l că situaţia actuală a Egiptului este netolerabilă şi că, deeă Englitera ît refuză a-sisteuta eî, Egiptul va ceda Turciei partea orientală a Sudanului, şi d’a reduce in-tr’un mod proporţional tributul anual ce plăteşte Tu’cieî. Pe lrtngă acesta, va aduce la 15000 electivul armatei sele, care va fi suficientă spre a qienţine ordinea şi a pro-tege frontierile fele fără ajutorul armatei de ocupaţie. Se asigură că agentul diplomatic al En-gliterei la Cur, sir Evelyn Bariug ar fi exprimat părerea că efectivul de 15000 omeni nu e suficient. Uoma, 4 Ianuarie. — Cardinalul Jaeo-bini a adivsat o Notă la Nuncii apostoFci în străinătate privitor» la vizita ce princi-pe'e moştenitor al Germaniei a făcut Papei; Nuncii sunt însărcinaţi de a comunica guvernămentelor pe lângă cari suut acreditaţi. In acesta Notă este specificat formal că condescendenţa lui Leon XIII către principele Frederic Wilhelm, care e protestant, nu ar fi aplicabilă suveranilor seu principilor catolici. Londra, 4 Ianuarie. — Principalele ziare eDgleze insistă pentru ca Englitera să ia definitiv Egiptul supt protectoratul seu, să’l organiseze înăuntru şi ?ă’l ape-e in afară. Se crede că cabinetul Gladstone va lua decisiuni in acest seDS. „Daily Neivs“ consiliează d’a libera armata egypteană şi de a aduce in Egypt regimente indiene. Londra, 5 Ianuarie. — Consiliul de miniştri a examinat mult afacerile Egyptului. So crede că in curencl se va da ordin vaselor de resboiu engleze ca să ocupe pozi-ţiune importante in Marea Roşie şi in canalul de Suez. 12,000 soldaţi englezi sunt gata să se imbarce. „Times" primeşte din Madagascar ştirea că Malgaşi primesc condiţiile impuse de nici Franţa pentru a face pace. Roma, 5 Ianuarie. — Azi la orele 2 s’a strămutat la Panteon osemintele iui Victor Emnnuel. Ceremonia s'a făc-ut fără un incident. Ghazi Muehtar paşa va sosi aici luni, a-ducănd o serboaro autografă a Sultanului eâtră Regele Humbert. Constant nopol, 5 Ianuarie (iutărziată).— Poarta a refuzat demisiuffea patriarhului greg din Constautinopol, dar va mănţine retragerea pri v i legi lor acordate „ab-antiqun“ patriarhului. Poarta va adresa in curănd Puterilor un memoriu pentru a explica şi justifica această măsură. 5000 soldaţi turci vor pleca indată iu Jemen pentru a observa mişcă ile Mahdi-uiui. Pai’is, 6 Ianuarie. O depeşă din Sai gon anunţă că nou rege al Anamului a recunoscut tractatul incheiat de predecesorul seu la 25 August 1883 cu Franţa. Paris. 6 Ianuarie. — Toninobey, al doilea maestru d» ceremon'i si Chedivului Tenficpaşn, a sosit la Paris. Se asigură eă el este insărcinat cu o misiune specială pe lăngă guvernul francez. Londra, G Ianuarie. — Se crede că consiliu] de miniştri a decis, in şedinţa de ieri. să înfiinţeze un coraiti t spocial pentru a negocia cu Egiptul. Cair, G Ianuarie. — Sir Eiveiin Baring a comunicat guvernului egiptean rfispunsu Engliterei Ia noi din urmă a Egiptului. Acest rfispuns stârneşte ca trupele să se retragă de la Chartum până la al doilea cataract al Nilului. Consiliul de miniştri va cerceta azi acest proect. Sofia, G Ianuarie.— Sesiunea adunării naţionale s’a inchis ieri de prinţul Alexandru. In discursu sCu prinţul a mulţumit deputaţilor pentru zelul patriotic cu care au lucrat; a amintit că după dorinţa Camerii dtinsul a renunţat la deplinele puteri ce i se dase de marea Adunare din Şiştov şi a adăogat: „Am probat in mod solemn restabilirea constituţiunii din Tărnova, care va funcţiona in toată întregimea sa pănă ce o nouă mare adunare va vota schimbările ce aţi indicat." Prinţul speră câ[sosirea din Rusia a viitorului ministru de resboiu va pune capăt cestiunii militare. Londra, 7 Ianuarie.—In răspunsul seu ia nota egipteană, Englitera nu se împotriveşte la retrocedarea Sudanului oriental către Turcia, cu condiţie insă ca Turcia să intimpine cheltuelile expediţiei ce trebuia să se facă in contra Mahdiului. Daily-Nmvs crede că această condiţie impusă Turciei o va impedica d’a interveni iu Sudan. Cair, 7 Ianuarie.—Cabinetul egiptean admite abandonarea provinciilor Cordofan şi Darfur, dar refuză d’a părăsi Cartum. Demisia cabinetului este iminentă. Se crede că Eyub paşa va înlocui pe Şerif-paşa ca prim-iui nistru. CRONICA * * Am anunţat că fabrica de gaz (petiol) a d-lui Monteoru s’a aprins. Aflarăm acum că a ars numai un singur perete şi că pagubele nu sunt considerabile, precum se presupunea la iDceput, ci se urcă Iacei mult 3000 franci. * Marţia, jouia, sâmbăta şi duminica vor fi regulat, in tot timpul carnavalului, baluri mas cate, in sala teatrului Dacia, sub diiecţiunea d-lui I. D. Ionescu. -î- La sala Rossei, vor urma Ralurile mascate d” trei ori pe săpta mină: Marţia, jouia şi duminică. * In ziua de Crăciun s’a (inul o întrunire a negustorilor ambulanţi israeliţi, cari s'au consfătuit asupra petiţiunei ce trobue să adreseze Senatului spre a’l ruga să nu admită legea al cărei scop este oprirea colportajului. * „L’Independance“ dela 23 decemvrie a anunţat că zilele acestea va apare un ziar cotidian Carpaţii, al tinerimei liberală din Craiova. După informaţiuriiic căpătate, putem spune că nu este adevărat că tinerimea din Craiova scoate ziarul acesta. Daca este redactat de fratele ministrului de interne, devenit celebru prin cestiunea Strămbeanu şi ca provocator al scandalului de zilele trecute din Cameră, asta nu va să zică că ei represintă tinerimea .liberală din capitala Olteniei. Se ştie că acesta a lăudat in timpul conservatorilor pe Colonelul Logadi, pe Catar- giu, pe Mavrogheni caro i-a dat slujbă : avocatura publică. Se ştie că in sale lănci a combătut pe Roşii, in special pe Hrătianu, Rosetti şi Stolojan. îndată ce căzu Ministeriul conservator 'şi schimbă pârul : acum face paradă de liberalism ; prin urmare acest om nu are in capul lui de căt un fel de iahnie de principii. In cât pentru scopul ziarului, el lăsăm să se ghicească. * D. Russel a fost numit consul general al României la Berlin. Acest domn rste directorul şi unui din împărtăşii lui Disconto-Gesellschaft. Această posiţiune T a făcut să fiâ numit consul general român la Berlin. * M. S. RegLe^se aşteaptă astăseară in Bucureşti. M. S. Regina, fiind puţin suferindă, a amânat pl. carea sa peste căteva zile. * D. Delattre va face experienţă astâ-seară, la gara Tirgovişte, înaintea M. S. Regelui, cu stingfttorul său de foc. * Dunărea s’a prins zilele astea, atăt in dreptul Brăili căt şi in dreptul Galaţilor. Caţi-va oameni mai curagioşi au trecut deja pe ghiaţâ. * D-ni doctori in medicină notaţi mai jos, actuali medici secundari la^spitalele eforii, sunt confirmaţi pe un nou stagiu de patru ani, cu ineepere de la 1 Ianuarie 1884, in următoarele funcţiuni : D. doctor A Loonto pODtru apoemlitfttca de chirurgie la adulţi (spitalul 'Colţeaj. D doctor Dimitrescu Marin pentru specialitatea de medicină ia adulţi (spitalul Colen-tina). D. doctar Urziel pentru specialitatea de medicină la adulţi (spitalul PIoeşti). D doctor Hepites pentru specialitatea de obstetrică (institutul Maternitatea). D. doctor Baican pentru specialitatea de medicină la adulţi (ospiciu Panteleimon). * încetând epizootia de pestă bovină din Bucovina, ministerul a deschis fruntaria in acea parte şi a lăsat liberă introducerea in ţară a vitelor cornute mari şi mărunte, vii sau moarte, a productelor animale proaspete sau uscate, nutreţ, unelte de grajd, haine ete., cu condiţie insă ca animalele şi productele menţionate să fie însoţite de certificate de sănătate şi proveninţâ. * Lângă garele Ulmeni şi Berheci in România, s’au înfiinţat (fabrice de cognac, product curat de vinuri din podgoriile noastre. Ele sunt sucursale ale fabricei renumite a d-lor Amanieux I. Naville et C-ie. Nici o altă ţară, decât a noastră, nu poate produce un cognac mai veritabil, dovada. precunUni se asigură, că alcoolul de vin exportat in Francia este foarte căutat şi e mai bine plătit decât orcare altele. Ceea ce a fost Francia poate să devină România in aceasta'ramură de industrie, căci naturelul vinurilor de elită so identifică numai in România cu al viilor distruse de filoxeră din Francia. Judeţul şi oraşul Dorohoi sunt bântuite de odată ele mai multe maladii, precum variolă, scarlatinâ şi inghină difterică. Aceste flagele seceră fără er taro, mai cu seamă populaţiunca rurală. Răul progresează, fără ca nimeni să se găndiască a’l combate; mai in toate zilele, Adevărul are ştiri despre progresul ce face. Serviciul medical aproape nu esistâ;"pentru îmbunătăţirea Iui nici vorbă nu e, aşa că sermana poporaţiune este lăsată iu ghiarele morţii. * Se comunică din Iaşi că Procurorul General al curţii da Apela retras apelul făcut de procurorul Sion iu acţiunea ce se deschisese fraţilor Grigore şi Niculae Caleăn-traur din Dorohoi pentru abus de iucre Icre.—Aceşti onorabili cetăţeni au fost acln-taţi de către tribunal, neexistăud nici o dor- TIMPUL !' ba dt culpabilitate, ci numai nişte inven ţiuni pe care numitul procuror a pus te-meiu şi a tarat pe un părinte de familie şi pe fratele lui pana şi la apel. Curtea la rendul ei, i-a achitat. Întrunirea Seruri ştilor A doua zi de Crăciun, la ora 1 d, a, s’a ţinut o intrunire electorală in şcoala de verde dela Cuibu cu Barză. întrunirea a fost provocată de d. Serurius, Cariagdis şi alţi membrii ai fostului consiliu comunal. Plevuşcă era foarte bine represin-tată. D. Laurian, vorbind contra membrilor fostului consiliu, a fost întrerupt şi oprit d’a vorbi. Trebuia să s’aştepte la aşa ceva. înjurături s’au proferat cu multă liberalitate la adresa membrilor demisionaţi din consiliul comunal di-solvat. Adunarea se sparse destul de târziu, fără a se sparge capul cuiva. Totuşi sunt speranţe—ba ăncă am putea susţine că am avea cuvinte temeinice să ne aşteptăm la o crâncenă păruială şi tărnuială patriotică intre partisauii aceleiaşi bande politice. pe cale pacifica. Insa din fericire profetul n’a depăşit nici graniţele Sudanului, iar când va face aceasta, credem că Englezi nu ’i‘ vor da ocasiunea să pună eestiunea Califatului prin oraşele sacre ale Hedjei." O interpretare de lege judaică si meschină Ştiri din Streinătate AFACEBILE EGIPTULUI O telegramă din Cair spune, că raporturile dintre Egipt şi Englitera incep a lua un caracter ineordat. Guvernul egiptean a adresat cabinetului englez^o notă in termeni energici in care se zice, că situaţia actuală nu mai poate dura şi cere dela guvernul englez să se decidă definitiv in eestiunea Sudanului. Dacă Anglia n are de g&nd ei dea ajutor Cbedivului, atunci ministerul egiptean e hotărât să lase Turciei partea o-rientalâ a Sudanului. Trupele egiptene se vor concentra in Egipt, representand o armată ca de 15,000 oameni, care va fi de ajuns să menţină ordinea şi să apere graniţele, fără oştirea de ocupaţiune a Angliei. Abissinienii îşi continuă drumul spre Ma--s«nah. Backer-paşa a plecat din Suakim ca să negocieze cu generalii abissinieni. Kes-coala se intinde şi profetul câştigă tot mai mulţi partizani. Cumnatul său a venit ca la 30 mile departe de Chartum şi îndeamnă pe locuitori la reseoalâ. Garnizoana e slabă şi nu e in stare să resiste. O altă depeşă din Paris anunţă, că in urma progreselor Mahdinlui in Sudan, s'a început o corespondenţă vie intre Franţa, Anglia si Egipt. Franţa doreşte să ştie, ce măsuri se iau pentru apărarea intereselor franceze in Africa. TUECIA ŞI ANGLIA. Cetim in oficioasa „Prese" „Foile engleze pun să li se relateze din Stambul tot felul de lucruri grozave asupra unei propagande j ani»lnmite, ce s'ar inscena din yildiz-Kiosk. Acele foi spun cam urmât' arele: Intr’o adunare, ţinuta nu de mult de Ulemale, s’ar fi hotătît pentru propagarea vederilor lor, să trimită emisari in toate ţerile, unde se găseşte o populaţiune mu6u’inanâ. deci şi in India. Emisarii vor fi al» şi din clasele cele mai inteligente şi mai ins'ruite. „Standard" intrepretează a-ceastâ ştire, ea şi cum eei din palatul Sultanului şi de'a luata Poarta s’ar fi in-t-resând de Mahdiul, sperend cu ajutorul lui să re- - nsolideze puterea mahomedană. Noi credem din eontra, că dacă va fi adevărat cu trimiterea emi-arilor in toate părţile, s opul e te mai cerând de a np.ri autoritatea alifului Padişah, iar nici decum pe a Mahdiu ui. I>acâ mişcarea provocată de Mahdiul ar câştiga partizani şi in po-pulaţiunea arabă din Asia. atunci s’a ispră-v.t c u imperiul otoman şi Tur ia ar fi res-pin-â şi mărginită numai la teritoriul seminţiilor «urat turce. Atunci Siria şi Me-sop tamia ar fi t-t aşa de perdute, caşi domni.i dire< tâ sau nominală asupra ţerilor vasale din nordul Africei. In a est înţeles luata, nu e de loc exagerată temerea exprimată de Baker-paşa, că creşterea puterii Mah-diului ar putea să sgândare diu nou iesti-unea orienta'ă. Dacă printr’o lovitura, ve-niiâ din Africa şi Asia, Turcia s’ar sdrun-cina, ar resulta negreşit pentru diplomaţia europeana o dificultate in privinţa regularii moştenirii şi soluţiunea cu greu s’ar găsi Nimic nu ni e mai penibil, de cât când suntem siliţi să vorbim de mai multe cri de unul şi acelaş lucru, lârâ a vedea reali -sate dorinţele noastre. Iu aceasta tristă po-siţiune ne aflăm faţă cu legea fixărei şi gradaţiei remunerariilor corpului didactic din ţară. Am publicat in unul din numerile trecute interpretarea ce voeşte că dea acestei legi d. ministru al instrucţiunei publice. După aceasta interpretare, guvernul nu va aplica partea cea mai principală a legei, adică fixarea şi egalisarea salarilor, mârginindu se pur şi simplu numai la gradaţiune. Cu alte vorbe nici un adaus nu se va lace salarilor actuale, care sunt mai mici de cât cele prevăzute in lege; prin urmare învăţătorilor săteşti, institutorilor urbani, profosorilor secondari de la şcolile normale primare, seminarii, şcoli reale şi şcoli secundare de fete, care se scie de toată lumea că sunt astăzi foarte prost remuneraţi, nu li se va ameliora de loc posiţiunea actuală. Noi am dovedit de mai multe ori că tocmai fixarea şi egalisarea salarilor la membrii corpului invăţâtor de acelaş grad, es'e partea cea mai esenţială a legei; căci pnn aceasta profesorii sunt sustraşi fluctuaţiilor bugetare, şi se stabileşte, măcar in parte, mult dorită egalisare in drepturi (,1a cei ce au egale datorii. Dacă dar tocmai această parte a legei rămâne literă moartă, mărturisim că inbunâtătirea soartei dâscâlimei se reduce aproape la nimica. Căci precum am susţinut tot-de-una, aşa susţinem şi acum, că gradaţia e un lucru secondar, eare dată fiind, nu va face de cât va mări avantajele puţinora dintre profesorii, cari şi astăzi stau destul de bine. Ea insă nu e o inbu-nătâţire generală, de eare să se bucure totalitatea corpului didactic. De ne întrebăm acum: există in lege vr-o disposiţie, măcar indirectă, care să in drituieaacă pe guv.ern d-a interpreta aşa de meschin”legea in chestie? Nu, absolut nici una. Din contră numirea incaşi a legei e de fixarea şi gradarea salari’or; intâiul şi al doilea articul al legei tratează numai de fixare, iar grsdaţiea vine pe urmă. După, aceasta, ultimul articul al legei (art. 13, articul fatal şi in această mprejurare, precum se vede) zice clar: „aceasta lege se va pune in aplicare de la 1 Octonbre 1883. De la 1 Octombre insă a trecut trei luni de zile, şi legea tot nu s’a aplicat. Şi pe rului intrucţiunei publice d. Tocilescula întrunirea de deunăzi a profesorilor din capitala; interpretare, pe care de şi a negat-o d. Aurelian, ministrul instrucţiuni, in plin Parlamentul ţerei, dar pe care astăzi se vede că numai are nici un scrupul de a o ascunde, căci insuşi el a comunicat-o delegaţiunei profesorilor din Bucureşti, cănd aceştia au mers^septamina trecută să-l intre-be cum are sa aplice legea gradaţiei. Şi ce zice d. ministru de culte pentru a susţinea această interpretare ? Că legea, in partea fixărei salarilor, nu e pentru profesori actuali, ci pentru cei ce vor intra de acum inaiute in învăţământ. Esisti oare in tot textul legei vr-o dis-posiţiune, care să justifice asemenea aserţiune? Nu, nici de cum. Noi sfidăm pe ori cine a ne arăta măcar un cuvânt de astei. Nicăeri nu se indică vr-o restricţiune sau preferenţa pentru gradare inaintea fi-sărei: nicăeri nu se spune că una (grada rea) va fi aplicată in present şi altă (fixarea) in viitor. Nici o umbră de disposiţie nu e care să separeze iu părţi aplicarea acestei legi. Ea dar a trebuit incâ de la Octombre să fie aplicata in toate părţile ei, sau, dacă s-ar fi văzut că e defectuoasă, să fi cerut guvernul db la Camere modificarea ear nu sâ-i anihileze efectele prin interpretări arbitrare şi ilegale. Legea este pentru viitor, zice d. ministru de culte. Nici noi nu susţiuem alt-fel, de nule ministru; căci, intr-o stare normală de lucruri, legile nu pot să aibă putere retroactivă. Dar toată deosibirea intre noi şi dv, este: că dv. voiţi a susţinea că lefile primitive din legea fi ărei şi gradaţiei salari-lor privesc pe profesori ce vor intra de acum iuainte in invătămănl, pe Când tot omul cu gândire neprejudecata inţ'dege că aceste lefuri să se dee la toţi dăscălii actuali, inse nu pentru trecut, ci pentru viitor. In acest sens legea e a viitorului, ear nu cum credeţi dv.. căci din două una : ori profesorii actuali sunt la locul lor, şi atunci sunteţi dator a le resplăti munca ca şi a celor ce vor veni. de acum înainte, ori sunt netrebnici, şi atunci n-aveţi de cât sâ-i înlăturaţi din inveţăment ca nefolositori. A-i clasifica inse mai jos de cât pe cei viitori, şi incâ şi aceâstâ clasificare a se face numai pentru unii, e şi nedrept şi cumplit păgubitor pentru inveţăment. Se ştie că in alte ţeri vechii^servitori ai Statului, nu numai că nu sunt dispreţuiţi şi trataţi mai râu de cât cei noi, ei din contra sunt respectaţi, menajaţi şi ajutaţi. De alt-fel acest princ'piu de moralitate de stat a caltuzit chear şi pe legiuitorii noştri in chestia salarilor prefesorale : căci eatâ ce zice art. I al. k al legei gradaţiei : „in-veţâtorii, institutorii şi profesorii in activitate nu vor suferi reduceri din actualele lor retiibuţiuni. Prin acest aliniat se recunoaşte in mad formal şi categorie drepturile câştigate Jin trecut, drepturi de alt-mintrelea intemeeate nu pe texturi de lege, ci numai pe faptul că asemenea salare au fost prevăzute in cănd, după atâta aşteptare, toată lumea diferite timpuri in budgetele Statului. Dacă dar insăşi legiuitorii, carii erau in lot dreptul să modifica lucrurile, şi au respec tat drepturile profesorilor trecutului, cum sâ Tie ministrul instrucţiunei şi sa zică că salarile categoric prevăzute a se pune in aplicare pentru toţi dascălii de la 1 Octombrie 1883, privesc pe profesorii viitori, ear nu pe cei actuuli ? A susţinea aceasta, inseamnâ a merge prea departe cu cinismul. Pe lângă aceasta, profesorii actuali au servit in basa legei de la 1864, care prevede indoirea salarilor după 12 ani. Au trecut insă 16 ani, şi salarile nu s-au in-doit. Ei dar au un drept câştigat. Tocmai acest drept a venit să 1 regulamenteze noua lege a fixărei şi gradaţiei. Să nu ni se spue dar că ea nu e pentru profesorii actuali ; căci acest pretext revoltează ori ce conştiinţă onesta. Dacă mai anii trecuţi, de esemplu, când s-a votat legea sporirei lefilor ofiţereşti, ar fi venit ministrul de resboiu şi ar fi susţinut că sporurile lefilor nu privesc pe ofiţerii atunci in fiinţă, ci pe cei viitori, credeţi oare că un asemenea ministru ar fi mai stat 24 ore la minister. De sigur că nu. Ei bine, actualul nostru logofet al instrucţiei susţine asemenea mon-struositate, şi totuşi nici un fir de p5r nu ^ i se clatină din cap. Şi pentru ce ? Pentru că marele vizir ordonează aşa, şi densul e numai un esecutor. Din cele precedeute suntem siguri că s-au convins ori şi cine că interpretarea ce voeşte să dee guvernul legi gradaţiei o cu desăvârşire arbitrară, cinică şi călcătoare a legei. De s-ar realisa, ea ar fi cea mai elocventă probă despre ura d-lui Brâtianu către profesori. Ne facem dar o sacră da torie d-a protesta şi de astă dată contra ei ; şi am dori ca toată suflarea dăscăliască din ţară să protesteze d-asemine. In acea- credea că va fi venit in fine timpul ca şi corpul invăţâtor să-şi vadă regulată posiţia sa de odată se transmit soirile sinistre că guvernul voeşte să aplice legea numai in privirea gradaţiei, iar nu şi a fixărei, adică de la ; coâdă, iar nu ,kde la capăt, cum s-ar cuveni. Şi pentru ce se face această schiloadă aplicare a legei gradaţiei ? Pentru că guvernul actual, şi in special d. I. C. Brăti-eanu care dictează in toate, n-are ochi să vadă pe profesori; şi dacă a fost numai ca momialâ pentru alegerile de Constituantă. Acum insă caută toate Jmijloacele pentru eludarea legei. Şi in adevăr cel mai bun mijloc a găsit in neaplicarea ei in parcea Cea mai importantă. „Voiu da te miri-ee ca gradaţie", işi zice d, Brâtianu, „şi cu dceasta imi îndeplinesc un dublu scop; intâia scap eu puţin de descălime. şi a dnilea favorisez tocmai pe cei ce au a--tăzi mai mult, şi cari imi pot fi şi supâ-raciosi; de rest, de dascălimea sătească a şcoaLbr primare, a scolelor secondare populare, care formează tocmai grosul, puţin imi pasă; aceştiea pot să moară de foame. . . „Aşa plănueşte d. Brâtieanu [şi aşa voeşte să şi facă. Şi pentru ca guvernul să mascheze a-ceastâ intenţiune duşmănoasă către corpul didactic, după ce pănă acum prin organul ministrului de"iuterne şi chear a primului ministru a declarat inaintea Camerei de trei ori că legea fixărei şi gradaţiei salari" lor prof.sorale se va aplica in intregimea ei, a născocit in cele din urmă un tertip uedei.n de un guvern leal şi onest, pentru a face ca să se inlătureze tocmai partea cea mai esenţială a legei. Acest tertip e celebra interpretare de care ni e vorba, şi care pentru prima oară a fost făcută cunoscut de către guvern prin directorul ministe- stă privire aprobăm din inimă mişcarea bărbătească ce au luat profesorii din capitală şi din oraşul nostru. Trebue să arate dascălii d-lui Brăteanu că nu servitori ai sfii sunt dânşii, ci ai ţârei ; şi in urmare de la ţară sunt in drept ei a aştepta res-plâtirea muncei lor. Să protesteze dar dâs-călimea din toate unghiurile ţerei la Camere, singurile in drept d a face şi interpreta legile ; şi dacă ele vor găsi cu cale că atitudinea guvernului e legală şi dreaptă, atunci numai să se rosemneze, aşteptând alte timpuri mai bune. LTn cuvânt incă la adresa d-lui Aurelian, ministrul instrucţiunei, şi terminăm. Aţi fost, d-le ministru, stăruitorul cel mai mare pentru votarea legei fixărei şi gradaţiei salarilor. Profesorii işi puseseră mari speranţe in D-v.; şi de aceea mulţâmiri din toate părţile vi s-au făcut după votarea legei. Astăzi inse toate Inimoasele ilusii despre D-v. s-au perdut printre d iscăli. Toţi constată că sunteţi umilul servitor a ordiuilor şi chiar a pasiunilor primului ministru, preferând d-a susţinea lucruri monstruoase prin natura lor, numai spre a i face pe plac. Să fiţi siguri inse că, dacă până in fine veţi stărui in interpretarea D-v., veţi sfâşia singur unul din cele mai frumoase titluri ce vS fâcurâţi la recunosştinţa corpului didactic. Mare şi slăvit e d. Brâtianu, nu e vorbă; dar muritor ca toţi muritorii e şi d-lui; şi ori cât ar fi de mărit, noi credem că tot mai mult fac miile de dăscăli ai ţârei. Voiţi dar, d-le ministru Aurelian a face pănă la urmă cheful d-lui Brătianu ? N-aveţi de căt să aplicaţi legea după cum ve dictează el. Voiţi să faceţi un act drept, demn de un ministru şi care să vS câştige eterna recunoştinţă a^corpului didactic ? N-aveţi de căt a aplica legea in complect, după spiritul şi litera ei, sau Pa vă retrage in mod onorabil şi glorios, luptând barbăteşte pentru causa corpului didactic, a cărui a-pârător natural sunteţi ca ministru şi din care faceţi parte ca profesor. NOUTĂŢI DIN ŢARA Culmea m zorii.—Adeverului i se scrie din Botoşani cura că zi 'ele trecute mai mulţi negustori mergând la biurou poştal spre a lua mandate pentru străinătate, li s a re<-puns că condica mandatelor fiind sfârşită nu se vor slobozi mandate po-tale pentru străinătate de' ăt in luna viitoare. Corespondentu aminteşte, tot odată, că vara tre-utâ să trimitea cară la Botoşani, cale de doe şi trei poşte, de către propie-tari şi arendaşi de moşie, ca să cumpere sare dela depositu Guvernului. Şi când sosea carăle la depăşit li se res-pundea că nu mai este sare, dar că peste 15 zile sau o lună va sosi poate un nou transport. Da ă mai es’e vr’o ţară in lume, unde să se afle un asemenea guvern de gheşeftari cu atâta dispreţ de publh-, să ni se spue ca să avem cu ce mângâia pe cetitori noştri. Măsurile cele noi.—Eiind-că dela 1 Ianuarie 1884 este să se puie in aplieaţiune regulamentu noi'or mâsuri, şi aepasta momentan prezentând oare-care dificultăţi, d. prefect de Iaşi a mijlocit zice Curierii B, la d. ministru respectiv in această privinţă in urma cărei mijlocire d. ministru a răspuns următoarele: „Pe’ ru înlesnirea transacţiuuilor se permite provizor pentru cinci luni întrebuinţarea măsurilor de capacitate fabricate iu ti-nichia, in loc de co-itor, avendu-re forma şi mărimea regulamentară. Se permite de asemenea pentru a elaşi timp întrebuinţarea j greutăţilor de fonta eilidrice sau transconi-ce, in locu color exagonale, numai pentru comercinaţi ce nu găsesc in comerciu ine- ] suri conform cu prototipu." Art. 4. Daca'comerciantul are difufmjl şszâminte comerciale in circumscripţia Jj luiaşi tribunal eu deosebite firme, eltreî să ceară înscrierea fle-cărei firme. ^Asemenea cănd un comerciant are i zammte comerciale in mai multe l0ca]^ ji«t flrcnm. din^diferite districte, el va cere înscria firmelor la tribunalele in a căror scriptic sunt acele aşezăminte. Alt. 5. Schimbarea unei firme are notifica tribunalului spre a se dreptul inscrierei celei vechi Şi însemna I din reglaj spre a se face o nouă înscriere in rci" trul firmelor ; Art. 6. Asemenea se va areta tribul I ilui spre a se face menţiune in firmelor : registn) I. Ori-ce schimbare a locului sau aloi* lului aşezământului comercial; II. încetarea firmei, precum şi III. Trecerea aşezământului comercialei, tre altă persoană, fie prin convenţie moştenire. Art. 7. Comerciantul fiind ipri. comercial înscrierea firmelor Fiind de interesul comercianţilor, publicam azi proiectul de lege asupra inscrierei firmelor votat de Cameră in şedinţa de la 20 Decemvrie : Art. 1. Fic-care comerciant e obligat a cere in«crieiea firmei in registru tribunal lului in circumscripţia căruia e aşezământul comerciului său. Art. 2. Cererea pentru înscriere va areta numele, domiliului comerciantului, locul şi localul in care e aşezâmentnl comercial şi firma de care vrea a se folosi. Art. 3. Firma comerciantului va trebui să se deosibească de firmele din aceeaşi localitate inscrise in registrul tribunalului. căsătorit, ţ, presinta triuunalnlui spre a fi menţionau in registrul firmelor convenţiile matrimo. nialo, hotărârile judecătoreşti definitive prjn care care se declară zestrea sau averea pj. rafernale ce are femeia lui, separarea L patrimonii precum şi încetarea separaţi conform art. 1,270 co lul civil. Art. 8. Se va iiiscriejasemenea in rejaj. trul firmelor ori-ce procură dată pentru vi. rarea afacerilor unui aşezământ inscris. Cererea va copriude numele şi dornici-liul stăpânului firmei, firma pe care procn-ratorul va avea a o subscri aşezămintele pentru care e firma, drepturile conferite pro. curatorului precum şi numele şi domiciliul procuratorului. Art. 9. In cas de retragere şi de stingere a procurei inscrise, proprietarul firmei va notifica tribunalului spre a se face menţiune in registru firmelor. Art. 10. Toate societăţile comerciale sunt asemenea obligate a cere înscrierea firmei in registrul tribunalului in circumscripţie căruia e reşedinţa lor. Dacă societăţile au sucursale in circumscripţia a diferite di-tricte, înscrierea (firmei sucursalelor se va efectua şi la tribunalele in circumscripţiile cărora sucursalei* au reşedinţa. Cererea^va arăta numele şi domiciliul tu-tulor societarilor, firma socieţăţei, locul unde. ’şi are reşedinţa, dacă are sucursale, epoca de cănd a inceput sar- va începe a funcţiona, precum şi dacă juuI sau toţi societarii represinta societatea şi subscriu firma, numele şi domiciliul tcelora cari repre-sintă şi pot subscri. Art. 11. Schimbarea firmei, a reşedinţei socieţăţei, moartea unui societar şi incapacitatea supravenitâ a unui societar de a’şi administra averea, se vor notifica tribunalului spre a se menţiona in registru in dreptul numărului sub care e înscrisă societatea. Art. 12. Disposiţiile art. 10 şi 11 se vor aplica şi la societăţile comerciale regulate prin art. 18 pănă la 48 codul comercial. Art. 13. Ineăt priveşte societăţile in comandită pe acţiune căt şi societăţile anonime, pe lângă observarea disposiţiilor din codul crmercial se va cere inscrierea in registrul firmelor : 1. A numelui şi domiciliului directorului sau a membrilor direeţiuuei şi a comitetului de executare cari represinta societatea şi pot subscrie in mod obligator pen-j tru ea ; I II. Ori-ce schimbare a statutelor votate de adunarea generale a acţionarilor şi incu-viiutată ; III. Numele şi domiciliul liquidatoriior numiţi. Art. 14. Nici o înscriere un se va putea face in registrul firmelor fără încuviinţarea tribunalului. Alt. 15. Ori-ce cerere pentru înscriere sau pentru adnotare in registrul firmelor, conform disposiţiunilor de mai sus, se va cerceta de tribunalul comercial, de tribunalul civil. Art. 16. Tribunalul va avea a se Încredinţa de identitatea persoanei care cere înscrierea, daca ea are capacitatea şi legih-maţia de a cere inscrierea sau adnotarea in registru, daca persoana are capacitatea a fi comerciant conform dispoziţiilor codului de comerciu art. 1—6, precum şi câud se cere înscrierea unei firme dacă nu există in aceiaşi localitatefirme identice. Asemenea va c-ere tribunalul ca proprietarul firmei sau acel care va fi iu drept a subsceri firma să o iscălească ensuşi ÎQa,n' -tea tribunalului. TIMPUL ]:,rt. 17.’Dacă tribunaluUmi va admite (jiea tăcută pentru înscriere, partea in-ija’ată va putea apela contra incheierei gunalului in termen do o lună dela probarea sentinţei. Curtea de apel va jude-io urgenţă. |Jp-t. 18. Tribunalul"va ordona din ofi-inscrierea sau adnotarea in registrul [lielor, dedarea falimentului, încheierea Acordatului, declararea stărei de unire a-ÎTa averei comerciantului sau a societăţei (ncrciale. Mit. 19. Registrul firmelor se va conser-lla grefa tribunalului ’şi e public, fi’ie-eare poate cere dela grefierul tributului a vedea registrul’firmelor, [precum Ist i se da copii dupe înscrierile din re-Iru. înscrierile din registrul firmelor se i • afişa la uşa tribunalului şi se vor pu-ca priu ziarele pentru anuneiuri oficiale Art. 20 Toate autorităţile poliţieneşti, Cuunale, toate camerile de comerciu, preia şi toţi perceptorii, vor notifica tribunului firmele sub cari un comerciant sru societate comercială face operaţii, fără fie inscrise, precum şi ori-ce schimbare firmă de care ar fi dobândit cuuoscinţa •ă ca acele firme să fi_fo-t inscrise. Art. 21. Aceia cărora se va"[fi causat ■ejudicii prin înscrierea unei firme, sau in intrebuinţareă unei firme de un altul contra di - posiţiilor acestei legi, vor pu-at, cere pe lângă anularea insei iieri'or icute şi repararea prejudiciilor. Cererea se va judeca de tribunalul de omerciu sau, acolo unde nu este tribuna mercial, de tribunalele civile. Art. 22. Dacă un comerciant sau o so-ietate comercială opera ză fără a fi cerut nscrierea firmei, precum şi dacă nu sa erut inscrierea in registrul firmelâr, in «ate caşurile prevăzute prin ăceastâ lege ribunalul va pronunţa o amendă de la 00—1000 de lei. In cas de continuare a centravenţnei au de recidivă, tribunalul va pronunţa amenda de la 1000—2000 lei. Condemnatul va avea dreptul de a face oposiţie şi apel contra sentinţei tribunalului. Art. 28, In cas de faliment, neinscrie-a-ea firmei va fi asemenea un element pentru a admite bancruta simplă sau frauduloasă. Art. 24 Di-poziţiunile acestei legi se vor aplica la toţi corner ianţii şi la toate societăţile comerciale menţionate prin această lege, şease luni de“la publicarea ei. Art. 25. Un regulament va determina forma şi modul ţinerei registrelor firmelor nea Despre creşterea populatiunei Oamenii de Stat au considerat, de ordinar, cestiuuea populaţiunei din punctul de vedere al numărului. Imultirca sau Împuţinarea populaţiunei este, pentru ştiinţa politică, o cestiune de suveranitate şi de inde-pendenţăjiaţionalâ. Importanţa şi puterea unui Stat se măresc in proporţiune cu numărul locuitorilor săi. In ochii economiştilor, problema populaţiunei este, in acelaşi timp, o cestiune de număr şi de calitate Cultura şi educaţiunea joacă un rol fuarte insemnat. Populaţiunea unui Stat trebue să crească in proporţiuni utile, pentru a indeplini toate funcţiunile cari ’i procură mijloacele sale de subsistenţa. Daca nu se multiplică in destul, un oare care număr din aceste tuncţiuni vor rămânea neocupate, afaiâ numai daca nu se vor ocupa prin o imigraţiune din afară ; socie- muncei care nasce progresul in arta industrială (1), Mult timp s’a crezut iu general că creş terea populaţiunei este un bine. De laMalt-hus iusă părerile s’au divisat. Dupe doctrina sa, rare a devenit clasică, populaţiu-nea are o (endenţă organică de a creşte mai repede do căt mijloacele de subsisten-ţâ; ea se desvoltâ intr’o progresiune o-metrică, pe când subsistenţele numai n tr’o progresiune aritmetică. Această di proporţiune ne va conduce la o miseriogt nerală. Incuragiarea populaţiunei este, aşa dară, periculoasă şi contrarie intereselor generale şi ale săracilor in particular. Fecunditatea naturală trebue a fi impedicată printr’o eroică abstinenţă (constrângerea morală) ; resboaiele şi epidemiile sunt mijloace providenţiale cari ne scapă de o desas-troasă toamete. Cele mai însemnate autorităţi au protestat contra acestei teorii. Dupe Bluntschli, legea lui Malthus ar constitui un viţiu enorm in creaţiune. Oamenii ar fi eondemnaţi să trăească pe un pământ care nu poate să’i nutrească. Acest lucru este iusă imposibil. Armonia se arată pretutindeni in natură ; forţele sunt ad mirabil proporţionate. Plantele şi animalele trăesc unele lângă altele, fără ca nici o specia să absoarbe pe alta. Pentru cejomul care este mai puţin fecund ar absorbi totul? Făiâ indouială, se nutreşte din plante şi animale; prin industria sa insă omul poale să mărească numeral lor şi al tutulor plantelor utile (2). C.edinţa lui Malthus intr’o limită fatală a3producţiunei resultă din o ideă falsă a-supia cousumaţiunei. Dupe noţiunea sa ştiinţifică, pi in consumaţiune se distruge nu numai utilitatea, dară chiar materia. A produce, a trăi, este a seca natura ; a spori numerul consumatorilor, este a anticipa epoca sfârşirei naturei. Malthus n’a cunoscut aşa dară legea generală i reconstituirei materiei. Ea este cea mai frumoasă conehistâ a ştiinţei moderne. In producţiunea agricola, vegetalele sunt o biecte de consumaţiune pentru j animalele cari servă la nutrimentul omului ; in ace laşi timp insă animalele sunt un mijloc de tecundaţiune a pământului ajutând reconstituirea plantei. Pe această noţiune se intemeiează agricultura raţională care determina ordine .succesive de culturi, din caii unele sunt proprii a restitui pământului ceea ce altele ’i-au luat. Cu acest siste n Flan-lra şi Lombardia au rea :sat minuni in jţriculturâ. Daca Malthus le-ar fi vâzut î’ar fi vorbit de pvogresiunea aritmetică. In nici o parte din Europa, populaţiunea nu este mai deasă ca iu Flandra, şi cu toate acestea producţiunea agiicolă nu este insuficientă. Cu drept cuvânt dară a zis Thiers că spaţiul nu insemuează nimic. Adese-ori, pe o vastă întindere de pământ oamenii trăesc cu anevoinţă, şi adese-ori, din contra, trăesc in abundenţă pe o mai mică porţiune (3). Lucrul se explică priu aceasta că imulţirea subsistenţelor depinde din pro gresele inteligenţei omeneşti. Aceste progrese nasc o muncă din ce in ce mai pro ductivă şi fructele se multiplică indestul. aşa că, cu toată]creşterea numărului, oamenii pot să obţină cantităţi din ce in ce mai mari. Este adevârat, găsim in Europa State, ca Englitera şi altele, cari de şi sunt in frun tea civilisaţiunei, cu toate acestee produrţi- agricolâ este insuficientă şi dificultăţile csistenţei s’au mărit.*Nu trebue'insă să ne în- I privită ca o deosebită către cei decoraţi. onoare de şelăui asupra căuşelor acestor lenomene insuficienţa producţiunei agricole in Anglia şi alte State este un resultat al rupe-rei ecpiilibrului intre diversele raniure de industrie. Şărăcia Irlandei nu este asemenea o consecuenţâ a desvoltârei populaţiu-nai, ci a râului regim agricol. Ori-cum ar fi, trebue să recunoaştem că, de şi cel mai bun regim economic este acela unde pro-ducţiuuea este destul de variată pentru a procura locuitorilor toate mijloacele de esis-t-iiţă, cu toate acestea el nu se poate realiza pretutindeni. De aci nu resultă insă că populaţiunea este espusă a peri de foame. Naţiunile in adovâr nu trăesc şi nu pot trăi isolate. Graţie schimbului, pieţele Angliei sunt aprovisionate astăzi cu cereale ruse, americane şi altele. Prin urmare, chiar daca o naţiune este in imposibilitate de a scoate din pământul seu subsistenţele necesare, nu este prin aceasta chiar condemnatâ a peri. Cât pentru cestiunea de a se şti daca starea de avuţie ’i permite de a ’şi procura subsistenţele, acest lucru este altceva : totul depinde de regimul sâu industrial şi acela al altor State. Se susţine cu toate acestea, mai cu seamă de socialişti in mâinile cărora legea lui Malthus a deveni o armă, că problema inegalitâţei intre creşterea populaţiunei şi creşterea subsistenţelor va ajunge in cele din urmă a fi marele obstacol peste care va da umanitatea- La această conjectură nu so poate opune de căt următorul fapt: pie-tutindeni globul reservă imense pământuri ciri aşteaptă munca omului. Daca toată su prafaţa ar fi cultivată şi populată ca in ţâ-rile-de Jos, specia umană ar ajunge la ţifra 13 miliarde, pe când, dupe savantele cercetări ale lui Bojliem şi Wagner, populaţi-unea globului in 1878 nu trecea peste 1,450 milioane (4). Daca dară câte-va zecimi de secole ne despart de momentul fatal, trebue oare să ne ingrijim ? Alţi savanţi, zice cu drept eu vânt Leroy Beaulieu, ne-au prevestit lucruri mult mai teribile : râeirea globului. Cu toata acestea, nici o minte sănătoasă nu se va nelinişti de aceste lucruri chiar când sunt confirmate de ştiinţă. Durerile estre-inilor noştri descendenţi ea şi suvenirul luptelor şi miseriilor primilor noştii stiâbuni nu pot să intereseze de cât inteligenţa noastră, fără a ne deconcentra câtuşi de de puţin. Teoria lui Malthus neputâud, aşa dară să dobândească oare-care actualitate de căt peste zecimi de secole, putem să o lăsăm la o parte şi să nu o considerăm o problemă contimporana (5). Progresiuma geometrica, după care populaţiunea s’ar iu-doui din 25 iu 25 de ani, este asemenea o ficţiune. Malthus s’a intemeiat pe fapte isolate şi a aplicat progresiuuea sa la in-treaga umanitate. Cercetările statisticei des-mint acest lucru : ici populaţiunea se rei-uoeşte repede, colo este staţionară, dincolo descreşte ; adese-ori sunt perioade de fecunditate şi de sterilitate in aceeaşi ţară. (Va urma) k f o r i z m e nu scrie ortografic. lor resboinice comandă batalionului, „p«n-tru incapacitate." Bine voiţi vfi rog, domnule redactor, a primi încredinţarea profundului meu respect. L. Manovici. Femeea care iubeşte * Femeea care ţine la ortografie, nu mee, ci negustor. fe- Femeile sunt ca tainele, cu cât mai mult. le aprofundezi, cu atât mai puţin le cunoşti. * La două zeci ani, femeile consideră amo-îul drept un râu ce face plăcere până la tristul moment când ele sunt silite a mărturisi că este o plăcere ce face râu. * Spiritul unor femei este ca mirosul unor flori: mai ântâiu imbatâ, apoi sfârşeşte prin a’ţi pricinui durere la cap. if. Femeile scriu cugetările lor tot cu atăta grijă, căt pun in a’şi ascunde faptele lor. De Neveuille. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de supt tipar şi «e află de vin-zare la librăria Nicolescu, Pasagiul romăn, a opta fasciculă din opera : ^Varietăţi Bilanţul pedepsei cu moarte in Franţa. — Ţifra condamnaţilor la moarte, in anul 1883, a fost de şase zeci şi trei. Ţifra exeeuţinnilor a fost numai de trei. Şasezeci condamnaţi au profitat d» buna-voinţă preşedintelui Republicei, căci li s a comutat pedeapsa. Cei trei condamnaţi pentru cari justiţia a urmat cursul ei au fost numiţii Holtz, executat la Reims, Houy la Versailles, şi Gonachon la Lion. STTTIDIIE asupra CONSTITUŢII!NEI ROMANILOR expicarea pactului nostru fundamental din 1 luliu 1866 de G. G. MEITANI Preţul unui exemplar 5 lei; pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. Contimporanul, revistă ştiinţifică şi literară, No. 10: Moartea lui Olivier Becaille traducere din Emile Zola. 1. Nădejde. — Căprarul şi Jidanul, (anecdotă populară.) T. D. Speranţă. — Estegoare spirit cajce-va deosebit de materie ? (urmare). 1. Nădejde. — Găteala (sfârşit). Sofia Nădejde. — Despre chipul cum se poartă popoarele sălbatece cu copii şi cu tinerii, (sfirşit.) 1. Nădejde. — Din poemele in proza ale lui Turghenief. G. S. — Vai de limbă. Verax. — Feliurimi. 1. U. — CĂIE FERATE ROMÂNE Onoare sau ironie?. (1) Repartiţiunea populaţiunei joacă asemenea un rol important din punctul d■■ vc dere al producţiunei. Daca populaţiun tatea vaslăbi şi va sărăci. Daca populaţiunea j aţ3SOri0ita de o singură ramuiă de indu se multiplica peste mâsură, escedentul nu se va putea întrebuinţa, varâmânea in sarcina so-Ţcietăţei, afară numai daca nu va emigra, ş n acest cas societatea va trebui să intâm-pine cheltuelele emigraţiunei. Râul este şt mai mare daca populaţiunea este incapabilă de a indeplini rolul sâu, daca se compune din oameni fără valoare, fără cultul» şi fără educaţiune. înmulţirea populaţiunei unui Stat nu este aşa dară, iu tot-d’a-una un bine, nici im-puţinarea o perdere. Trebue să esamiuăm in acelaşi timp dacă calitatea s’a imbună-tătit. [ISub aceste reserve insă, desvoltarea po-pulaţiunii este un semn de progres. Orga-nisarea industrială ajunge cu atât mai per-lectâ, cu cât numărul lucratorilor este mai mare. Se aduce ast-fel un supliment de forţe şi inteligenţe in fie-care ramură de muucâ, înlesniri noue pentru asociaţiune, pentru di-yersitatea lucrărilor şi pentru divisiunea spre esemplu de agricultură. Statul ) represintă in acest cas de cat o indiviciu litate ecenomicâ imperfectă. O producţiuni bine equilibrată cere desvoltarea paralelă a manufacturei, a comerciului şi a agricul-turei. Nu trebue, zice BLUNTSCLI, ca populaţiunea urbană sau industrială să absoarbă populaţiunea igrieolâ, ca in Englitera ; nici populaţiunea agricolă să fia prea in-semnată in raport cu cea industrială, ca in Rusia şi, putem adâoga, ca la noi unde populaţiunea rurală representă patru din cin ci părţi. In primul cas Stalul e ameninţat să cadă intr’o situaţiune periculoasă, ne mai având sorgintea vină şi fecundă a câmpiilor, de undo să’şi poată procura forţele naturale pecari le devoră activitatea nervoasă a oraşelor. In cal d’al douilea cas,'Statul va fi grosolan şi puţin cultivat. După BLUNTSCHLI, raportul cel mai favorabil ar li in preporţiunea de 25 — 34 populaţiune rurala pentru 100 populaţiuno industrială. (V. BLUNSCHLI. r la Politique.)“ ' (2) BLUNTSCHLI, „op. cit.“ (3) THIERS, la Propriiti, eartea I cap. XIV. Monitorul Imperiului german, cu ocasiunea Anului nou, a publicat numele persoanelor decorate, intre cari se vede şi d-nii generali Fălcoianu Budişteanu, maior Negel şi colonel I. Candiano-Popescu, preşedintele Re publicei din Ploesti şi actual adjutant al M. S. Regelui României Alături ănsfi de aceste ilustraţiuni’j ale Roşiilor, dinasticii infocaţi de azi se citeşte şi numele camerdinerului M. S. Regelui. Să fiă această onoare sau ironie lentru numiţii militari ? De sigur că guvernul prin d. de Radovitz, are informaţiu-ni amănunţite asupra acetsor personalităţi marcante prin graţia diplomatului dela Florica, şi de aceea a crezut de cuviinţă că’i poate pune, fără vreo supărare, chiar şi alături de camerdinerul Regelui. Ne temem că este o curată ironie din partea cancelarului german. Ori şi cum suntem asiguraţi că D. L. Manovici, fost grefier-com-tabil, ne roagă să publicăm următoarea apărare a sa. Dommde Redactor, Sunt şeapte ani de zile de când sunt funcţionar, şi in toate funcţiunile ce am avut uu am meritat ineă să mi se dea vre-o notă rea. In ziua de 7 ale curentei am primit la Mislea, unde eram grefier comptabil, comunicarea că sunt destituit prin inaltul decret regal Nr. 2605, pentru incapacitate ca grefier-comtabil aveam a tace comtabili tate, nu administraţiune. Viu a vâ ruga să bine voiţi , domnule redactor , să puneţi d-lui director general locoteneut-colonel Mateescu următoarea întrebare : Prin ce constata d-sa incapacitatea mea când nu esistâ nici plângere, nici raport nici acusaţiune de ori ce fel ? prin părerea d-sale ? Atunci era suficient a mâ inlocui iar nu a mâ trata de incapabil. Un bun administrator poate lua oamenii care ii place, insă din lumea cea onestă bine inţeles; nu poate insa fără motive a trata, pe cine-va de incapabil ! De almintrelea avem probe suficiente despre faptul că d-nu loeotenent-colonel Mateescu nu cunoaşte oamenii oneşti şi capabili, căci mâ inlocueşte cu oameni oneşti ca N . Bizante, care a fost destituit din directoratul penitenciarului Dobrovâţu, şi dat judecăţii de către fostul director general, Gr. Fălcoianu ; ne mai mirăm incâ cum d-nu Mateescu nu are ineă o idee lămurită despre gravitatea cuvântului de „incapacitate;11 d-lui trebuia să cunoască această vorba din esperienţâ personala, de vreme ce, pe cănd era maior, i s’a luat pe tărâmul operaţiuni a: La ia La La La L& PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Începere de la 20 Maia 1883. ploeşti, BnzSu, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman Iaşi, Galaţi şi Brăila (fcreu ac( ederat) iO ore 46 minute seara. Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Sărai, Focşani, Mărăşqti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trennl mirt la Buzăn, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) 9 ore dim. (trennl accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d. a, tren mixt). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mârăşeş. R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trennl accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trennl de por-soane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bozău; Ploeşt (Predeal, Sinaial 10 ores eara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) ore 30 min. ameazi. De laVârciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ame.izi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trennl fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 m:n. sa— na nl eai)amixt), 12 DE VENZARE apartamente strada Sculpturei No. 28. Doritorii se vor adresa strada Grozăveşti No. 23. George Petre drojdierul sau la G-Ioniţescu calea Griviţa No. 69. LEMNE DE STEJAR lucrat traverse, .scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T.-Măgurele sau la Corabia in ori căt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar. german, AVIS Parfumerie din deposit, fabrica- £ va (4) . V. Econ. francau, 27 Noembre 1880. (5) . Essai sur la repart. des richetses, >g. 20. Sub-semnata Prima Fabrică cu abur de Săpun şi Bucureşti are onoare a face cunoscut, înfiinţarea unui _ telor ei pe Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal, in care va ţine un bogat şi distins asortiment de toate articolele de lux şi de toaletă precum şi Parfumerii de la cele mai renumite tabrici franceze şi engleze. . Asigurând serviciu strict, solid şi atent, roaga pe onor. public pentru numeroasă vizitare acestui magasin. Cu deplină stimă j Fabrica de Săpun şi Parfumerie Şoseaua Colentina b r- sau TIMPUL » I wlfca n m jjyt ■m ■§ i CEA MAI BUNA SI MAI IEFTINA DINTRE VALORILE DE LOZURI SI CEL MAI UTIL PRESENT CE SE POATE PACE + * * SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor impârâtul şi impfiră-teasa Austriei. Pe an trei trag-eri TRAGERILE VIITOARE Mare Loz de 50*000 florini adica 110,000 franc la 1 Martie 4884 Mare Loz de 50>000 florini adeca 110,000 franci la 1 Iulie 1884 Mare Loz de 50*000 florini adeca 110,000 franci Ia J Nov. 4884 şl un numâr cons derabii de câştiguri de 25,000, de 15 OOO de 10,000. etc. etc. TOTAL 809,546 CÂŞTIGURI PENTRU 800 OOO OBLIGA i IUNI R Cel mai mie câştig eu caro va ieşi negreşit ori-ee obligaţiune este azi de 6 florini si se va urca progresiv la 10 florini. Numărul total al obligaţiunilor e de 800,000. pe când numerul câştigurilor o de 809,546 De aci resulla eâ nu numai fie-ce obligaţiune eatâ sâ câştige ceva negreşit, ci purtătorul fio-cărei obligaţiunii ce ar ieşi cu cel mai mic câştig de IO florini şi mai jos va conserva gratis Cuponul-primo, ataşat Ia dreapta fie-cărel obligaţiuni, cu care va continua să ia parte la toate tragerile primelor pntănd aşa să câştige ăncft un los mare. Fie-cnre obligaţiune originală ce cată să ia parte ăucă la 110 trageri costă pentru ţoale ţenle din lume : franci 17 plătiţi In nnmărar. Siguranţă absolută: Credem a fi de prisos să insistăm mult despre siguranţa acestor obli1 gaţiuni. E destul să adâogâm eâ fondurde destinate la amortizarea acestui imprumut sunt plasate m valori sigure, depuse la o casă a statului şi sub supravegherea unei comisiuni mixte,, al cărei preşedinte va ii totdauna numit de M. S. împăratul Austriei. Afară d'asta s'a format un fond do reseivă, care, capitalisat cu 5 la sută va produce 3 milioane florini in timpul termenului amortizăm împrumutului. Avantaje escephonale: Fie-eare obligaţiune, ce va ieşi eu unul din câştigurile miei va fi rambursată_şi va continua a lua, parte la toate tragerile viitoare, putând âncâ să câştige un los oare-care. Obligaţiunile Societăţii ungare a Crucei Roşie nu snnt supuse nici unui imposit, prin urmare câştigurile vor fi plătite fără nici o reţinere. Tragerile vor avea loc oficial in presenţa autorităţilor competinto şi a publicului. Condiţii şi înlesniri: Cedăm ori ee obligaţie cu semnătura autorităţilor competiute şi cu tim-orul nostru, pe preţul do i7 franci număraţi. Astăzi cedăm un grup de cinci obligaţiuni diferite numere însoţit gratuit de o poliţă de 100 franoi a Asiguranţei financiare din Paris cn preţul de ,ra"CI sau 110 franci (coprinzănd aci şi cheltueli) plătiţi in unsprezece vărsăminte men- suale de IO franci fie-care. ,, ’ nce*aŞ t™P f11 prima plută dc IO franc-' pentru 5 titluri cumpărătorul primeşte numerile " giţiumltr vândute Iui şi participă singur la toate tragerile intocmai ca şi cum ar 'avea titluri definitive ce i se vor remite indată eu vărsămăntul din urmă. Cele cinci obligaţiuni ale Societăţii Ungaro a Crucei Roşie, insoţite de o obligaţie a Assigu- ranţei financiaro din Paris cată să câştige cel puţin 200 franci. Prin urmare nu numai că nu'se poate perde capitalul, dar chiar în caşul cel mai rău el so indoeşte dc sigur. Douăzeci şl cinci obligaţiuni insoţito gratuit de cinci poliţe de 100 franci a Asiguraţiei financiaro din Paris costă 500 franci plâtibili in cinci versămente trimestriale de tUO franc si cuta să câştige minimum 1000 franci. Conclusiuno : Nu o oare de o mie de ori mai preferabil de a cumpăra cn 95 franci 5 obligaţiuni ale Societăţii Ungare a Crucei Moşie, cu cari veţi participa ăncâ la 110 trageri fără a risca perdeera banilor, de căt a cumpăra bilete de loterie din Hamburg, Braunscliveig, Saxon ia ce n’au nici o valoare inainte şi mai puţin după tragere?—Nu o oaro mai preferabil do a avea in portofeliu obligaţiuni pe cari le poţi vinde ori când şi chiar noi ne angajăm a vă da totdauna 70 la sută din valoarea lor, de căt bilete do loterie germane, cari sunt prea scumpe, ce n‘au iu realitate nici o valoare şi pentru cari nimeni nu va da o para. încetaţi deci de a cumpăra dc aceste simple bileto de loterie şi plasaţivă economiile in obligaţiuni ce au şi vor avea totdauna o valoare Obligaţiunile Societăţii Ungare a Crucei Roşie sunt adevărate bilete de bancă, pentru că ele conservă totdauna o valoare şi se pot vinde când nea cineva ; e destul să ni le trimită şi noi le vom vinde pe cursul zilei şi vom inainta produsul neîntârziat. Cererile trebuesc adresate direct la Administraţia Mcnitonilni de iu Chanee Univer-seile â Yiennp (âutriche). Cel mai bun mijloc de a trimite bani este prin mandat postai, grop sau trată asupra unei pieţe din Europa. Ni se poate trimite şi hârtie monedă de ori ce ţară şi prin scrisoare recoman dată. Hîrtia rublă o primim cu 2 fr. 50 ; adică 38 ruble peutru 95 franci, biletele băncii Naţio nalo din Grecia cu drachme 1. 12 pentru un franc, adică 106 drachmo pentru 95 franci Afară d'asta ni se poate plăti in timbre postalo do ori ce ţară. (Preferăm timbrele poştale francezo ■’ aceasta pentru clienţii noştri din Orient.) Titlurile le trimitem odată prin scrisoare recomandată. Fie-care titlu original va purta timbrul nostru şi va fi însoţit de un borderou asigurăndu'i autenticitatea. Corespondenţa so face in toate limbele. Câştigurile so vor plăti prin îngrijirea noastră la domiciliul căstigătoru ui si cu cea mai maro disereţiune. EAU ET P0UDRES DENTFIRICES de Medal Or PIER JJE de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L’OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi ia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea mai, mare obţinută de dentifrices. ******** *****x* * ************ ay* * * K * * .higjenică, infailibilă per-Iservativă. Singură vinde-Icâtoare fără ai adăoga . -----—————Jnimic. Se găsesce in t6te ", d,n Lnivers Ş* a Paris la JELE FERRE farmacist, No. 2oi chelieu, succesor al lm Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmac st J0SEPH SANDR0VITS 16. —CALEA VICTORIEI — 16. IN PATE I UN A RE IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞÎ MAI EFTINA . TENCUIALĂ PENTRU CASE' Mare deposit la D-nii F. Br «i & C-: Calea Victoriei ,r. * # # * » ne :c* ~n vinde IN RATE LUNARE UJ CC *3: UU -cC QC *^**********yy^:y ***** ****3jc * # * $ VEL Pudră de Orezu specială Preparată cu Bismuth de Qtre Chles FAY, Parfumoru FARIS ~ 9, Rxie de la IFaiac, e — PARIS BOB BOf VEAU IAFFECTEUR siiitf'm ,m ■ '“"c Pianille Jiu cele mai ■ cnumite fabrici * ™ mtre,*“ I*»» de metal piiine vceil11 ui gchimb. .TTşsWxWMac _ , w -----«- * . ia un Pecingina, Eczema, Psoriasis. Horp Prin’proprielăfile sele ăpVrifi've, dTgAU^ru^ ■ Rhumauîm.’ ret funcţiunilor de nutritiune îmăresce sranli, , * sudoriflr.», favorisâza deavolla-morbide, flă ele virulente aeu ulirasitare <,conomia Provoca «apulemnea elementelor se primeşte şi vi nr iido i .........' comandele se prime c din toate pro- ,.J. T k CUmpia'frea unui Piano se dă şi una colecţie de un bun zT'--" ^ ’ “ ur Şl lacteur dc piano. rLuis wiesi 2 *• c“» voco si piano 1 fr Sunt Tina ^CUt eu oarc' romanţă pentru 1 fr. M l„„i. Italia Mei, .•‘.'"T Mane Duport 1 fr. 50 b romanţă pentru voee şi piano de eiim ! '.«UITUUlâ, n»UU/UIU, sufocatiunei si tăie bălele organelorii reepira- r farmzcialu-chimielfi de claiaT-îi ^**1**’.^fr" **''*• in ^HMUi GIES 4 * olum ou tii chiarti co bapurili ontlaevrAl^H ROB BOYYEAPIAFFECTEUR ..^X'e"uKe,S?G0MFULSU^ vechi losaşiTuberculosa. ' ExostoS9’ Precum Limphatisnml, Scrofu- rue nichelieu,ii Sueeenor a tui B0YVEAU LAFFECTE0R feri de Iinltaţiuni, Persdnele o A R l C u N 030 PILULELE __ DOCTORULUI DEHAUT . DIN PARIS , " 1 11 purga, atunci cănd ele simtace«uJ tf l.u.r : . v, se tem neci de desgust neci r lobosela, pentru câ, contrariu celor alte num ■tive, acesta nu operezi: bine decatcănd estni soţii de ua buna mancaro si fie beuturilntp, lore, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fia alege, pentru a se purga, cea sul 51 mâncării cari 11 convin mai bine, dupeoccupatiuni » ® k sele. Obosita purgatiunei fund annulatâ°i prin elfectujbunei alimentatiuni, Ies- A ' ne se holăraşce cineva a repeta^ L purgativul ori de cate orieste A k trebuinţă. A 5 P. şi 2 F. 50 FOTOGRAFII prea interesante şi picante trimese J plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4 j şi 2; Rumpler, Konigsberg, fn Prii Steind. Qiierstrase. 3. Cataloage as», pra uno lecţia e -picante gratis. apa tonică DICaUEMARE CHIMIST ROUEN (Frajjcu) Oribesu CTMcerea păruJui, împedacă de-oolorftUuDw il i redă Tlati. Pommada Epldermală ANTIPKLLICULARţ Opraic« eădam părului. — ni,- Aaitaplri măucă- !> S‘ I!*•••> t» ““ Caisl, C.l, l,.... . d* P’,r . VIN D E r A R E REPEDE ŞI RADICALĂ Sifilis, strieturi, boale de piele, dureri id canalu urinar sau in băşică, poala albăi urmările onaniei, ca : Slăbiciunea bărbătească, poluţioui, etc. se vindecă cu o metodă probată in mii de cazuri, fără urmări rele sau întreruperea ocupaţiunilnr pacientului, radical şi inse de uu doctor in medicină şi chir. fost medic in prima secţie peutru Sifilis şi boale de piele ;i la un spital civil şi militar. Th\ Ign. Englănder Viena, Kărntnerstr- 18; prin epistolă cu trimitereafdiscretă a medicamentelor. Forţa bărbătească perdută şi slăbită _ IMPOTENTA^ Ajutor slgur5l Prin duş'carbongenital se vindecă ori cine (tratament estern) sigur pentru totdauna, adeseori in 2i ore, chiur şi acolo, unde nimic n’a folosit, .fie şi o impotenţă de mulţi ani. Cura e plăcută, neobservată, vindecarea radicală fără urmări rele. Atestatele unor profesori iusemnaţi şi scrieri medicale, rocomandaţiuni călduroase medicale şi epistole de mulţumire a celor ee s’au vindecat radical sfătuesc pe ori cine care suferă să şi procure Duş-Carbon, ee gărantează re-3uitate darabiie. Complect cu instruoţii 12 franci. Expediarea şi impactetarea discretă prin postă, in cât nu se află conţinutul. Depou general al Duşului-Carbon privii, la I. R. Buxbaum. Viena, II Ferelinands-trasse 25. '•ri ce |»iviJ cxleiinro (TiiA 'u similaru lilAlr ini larii oale ufi imitatiune a for-nt*' — 1 ^ Aratului TAIAR inoien sbilloi Centru GONSinPATmNlrt u. ^ţĂTI V° ¥ R1 r A f ‘ «0 lin . ’ HEMORROlDELURr. CONGES1 '.pf \ -,r.« . IP„B> F6rte nlăcut it iNDisposn-iu^j gastt'.Je ' UPSEl copii, dmnj E GRîf T.nN PE ^f^-CARE CUTIE : E. <.IU, ..OV —___________1 ' ’ 27’ rue Roboteau, PARIS, şi in L6te farmaciele. QEtlTi ASTHMULCATARRHUL . T^ARE^e ESPIC 2 ff U L : «V.ALOU.CU"a PARIU rri - PARIS. Vlnditroa en fro* : wv « w -------------L” --........ -f_ i * ___!_________ .. Tipograf A. Altul*cu ,-ata Jso*tet~ INSTITUTU MEDICAL BUCURESGI 6 : strada vestei 6, (LANDA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. IJydrothurapia, 2 Electrizare, 3 Ortlioiiedru, 4. Gimna.>tieă Medicale, 6 Inhalaţii, tj. Masaj iu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, S. Consultaţii Medi-. calo. SECŢIA HIGIENICÂ I 1 liao abur . . .... 3.— j 1 bae de puuint cu şi fără duşi lei 2,5t'| 1 1 n „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşii rece sistematică . . „ 1,5u| BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore diminoaţa Ipân i la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o sdatâ pe săptemănă Vinerea, la 6 ore di .mineaţa până la 1 post-meridiane. I Preţurile a secţia medicală conform 'prospectului. Direcţia.